Rampa, august 1931 (Anul 16, nr. 4057-4083)
1931-08-01 / nr. 4057
Tradiţia wagneriană de la Bayreuth în prime de Contnuare din pag. I a Toscanini a fost prodund mişcat de această atenţie. In urma marilor succese obţinute şi anul acesta la Bayreuth, Toscanini a fost invitat de marele dirijor englez Thomas Beecham să dirijeze anul viitor ciclul „Nibelungilor” în cadrul unor mari festivaluri wagneriane care vor avea loc la Londra. Toscanini nu a răspuns încă dacă acceptă această invitaţie. După terminarea festivalurilor din anul acesta de la Bayreuth va avea loc un mare consiliu al familiei Wagner împreună cu conducătorii artistici ai festivalurilor pentru a se lua hotărâri în vederea fixării programului spectacolelor festive în anii următori. —■—x o x---T— Piese pentru Teatrul Naţional din Praga Scriitorul Vladislav Vanciura şi poetul Viteslav Nezval lucrează la două piese moderne pentru Teatrul Naţional din Praga, care a cerut colaborarea acestor dramaturgi. Piesele lor vor fi reprezentate printre cele dintâiu premiere ale Teatrului Național în noua stagiune. Tânărul scriitor ceh E. Hostovsk', cunoscut prin romanul său lul și Crucea“. * 1 La cununia religioasă a A. R. R. IPrincipesa Ileana cu Arhiducele Anton de Habsburg s'a executat un impresionant concert religios susţinut de violoncelistul George Cocea ■prim concert maestru al Filarmonicei şi Operei Române, acompaniat la orgă ’de maestrul ladler din Braşov. Câteva din teatrele vieneze se vor redeschide la 15 August. * D na Maria Ventura va uca la Inceputul stagiunei teatrului său in piesete: „Medaille” de Barrie şi „Vocea”de Cocteau.. In curând vor începe la Teatrul iNaţional repetiţiile piesei „Marion Calibri” de Bataille. D. AL Mavrodi directorul Teatru. Jul Naţional s’a întors ori în Capitala. Mâine Sâmbâtă încep la Teatrul Naţional repetiţiile pentru stagiunea viitoare. Comedia Franceză a reluat „Almer” de Paul Gerald cu Marie Therese Pierat şi d-nii Alexandre şi Jean Herve. Teatrul Antoine din Paris continuă cu mare succes representaţiile piesei „Bourachon” de Laurent Dellet. Teatrul Cărăbuş continuă să joace în serie revista de mare spectacol „In draci"! Viitoarea premieră a teatrului Colosva fi: „Aţi gustat revista noastră”? de d.nii N. Kiriţescu şi N. Kainer. Compania Bulov" de la Teatrul Nou va represinta astă seară „Periferie”, iar mâine - seară Sâmbătă va relua „Chibiţul”. Repetiţiile la Opera Română vor încete Luni. INFORMAŢIUNI Opera „Quo Tails” la în tril» la aer liber din Franţa Zilele trecute a avut loc la teatrul în aer liber zis des Jacobies de la Mans, un grandios spectacolul cu opera „Quo Vadis“ de Jean Nonques. Interpreţii au fost câţiva artişti de la opera din Paris în frunte cu d-ra Haramboure care a jucat rolul Lygiei. Spectacolul a fost complectat cu o exhibiţie de lei prezentaţi în arenă de îmblânzitorul Jean Pezon. Acelaş spectacol va fi jucat şi la teatrul antic din Orange ———exo------- Introducerea radiofoniei în şcolile cehoslovace In anul şcolar viitor se introduc în şcolile cehoslovace în mod sistematic, aparate pentru recepţie radiofonică. In acest scop, Ministerul Instrucţiunii Publice a luat o dispoziţiune după care se organizează în diferite or î’se, cursuri speciale radiofonice pentru învăţători, cari vor prelua laturea technică a recepţiunii radiofonice. Cursurile prevăd : Fondul radiofoniei, Aparatul de recepţie, defecte şi reparaţii la aparate, problemele technice ale radiodifuziunii şcolare. Cursurile au loc în zilele, de 20—21 August, prevăzându-se sumele necesare pentru deplasarea învăţătorilor,ticipanţii vor obţine certificate de frecventare a cursurilor. La „Urmele Getto-ului“, va scoate ! La Ministerul cehoslovac al Insîn curând un nou roman „Getto- tracţiunii Publice se lucrează la oganizarea radiodifuziunii şcolare dus la doctor ? .Să mergem acum, cei cari vor să mă urmeze, în căutarea altor aventuri, ce ţi le poate oferi Bucureştii vara. Haideţi, iubiţi cititori, la o repetiţie la Tănase... Nu vă speriaţi , vă iau pe garanţie ! Se joacă în draci de vreo două săptămâni, „In Draci“. Tot Bucureştiul a văzut-o deci. Chiar şi d-l N. Kiriţescu, pe care programul îl prezintă ca fiind autorul. Seara, în faţa Cărăbuşului“, pe care nasul lui Tănase stăpâneşte afişele ce tapetează scândurile, e îngrămădeală şi dezordine, te-ai crede în faţa unui magazin de alimentaţie pentru ostenirea vieţii. La cassă, planul grădinei seamană cu un cimitir american. Toate locurile sunt vândute. .Căci, seara, s’ar putea spune că primul tablou al revistei dela „Cărăbuş“ începe la intrare, unde, taxi-uri amestecate cu „Nash“-uri şi ,,Hispano“-uri printre care se rătăceşte şi câte un vagon al tramvaiului 16, var Aspecte Bucurestetie O REPETITIE Fetele râd. .— Hei, lăsaţi râsul , n’aţi venit pentru asta aici... O să-i trântesc o amendă, să o învăţ minte ! Hei, tăcere, fetelor !... Ia ascultaţi, voi alea din colţ, vreţi să vă trântesc o amendă... Imediat o fac... Şi într’o tăcere relativă, Tănase, asemeni unui plotoner major în curtea cazărmei, continuă să înşire interminabila listă de nume cu particule pompoase şi naive şi sonorităţi franceze ale cetăţencelor... de pe malul Dâmboviţei, decretate „girls“-uri * engleze. ----Şi acum, treceţi în fund, pentru primul tablou ! Din cele patru colţuri ale scenei, prost luminate, înaintează câteva femei cu fuste scurte, cu picioarele goale în pantofi. Părul lor necoafat încadrează lamentabil feţe mici, umflate de insomnie. Picioarele lor goale sunt muşchiuloase ca braţele atleţilor şi să o mulţime ce se calcă în pic braţele lor au aerul unor picioare doare. Ziua însă, când Bucureştiul îşi desface caloriferele ce topeşte asfaltul străzilor, nici un om nu staţionează în faţa intrărei de la „Cărăbuş“. Cine să iasă pe căldura asta ?In grădină, soarelega, pus stăpânire pe toate scaunele, ce strălucesc albe ca argintul. Intr’un colţ de umbră, câteva actriţe şi artişti, momentan fără angajament şi provizoriu fără notorietate, formează partea „dramatică" a publicului. Ceilalţi sunt persoane curioase. E d-1 care „cunoaşte pe cineva dela Tănase“... (Sst ! d-lor, sa fim discreţi : d-1 are o prietenă în baletul dela „Cărăbuş“) şi câţiva snobi, inevitabili, cari, îşi fac plăcere în a asista la repetiţii, ca să se laude pe urmă prin saloane). Pe scena cufundată în întuneric, ca o gură de prăpastie, se repetă. Maşinişti, zugravi, tapiţeri, se duc şi vin, ducând decoruri de carton, păsărele, costume. Cu foaia de prezenţă în mână, într’un colţ al scenei, învăluit în umbră, Tănase, ca regisor, face apelul „girls“-urilor. — Tanţi ? — Aici.— Mimi ? — Sunt ai ol — Tamara ? — Prezent. — Jeana ?... Jeana ?... — E la doctor. — Tocmai acum și-a găsit ! Ar fi putut să-mi spuie, se supără Tănase. Să intre alta... Continuam... Lulu lonescu ? de bebe. Cu aer obosit, iau, fără convingere, poze care ar putea fi armonioase, dar care nu sunt decât picioare în aer și brațe întinse. Cine ar recunoaşte, în aceste manechine cari execută nişte ordine, batalionul de girls care, în fiecare seară farmecă spectatorii cu graţia, viaţa, surîsul şi frăgezimea lor ? Nu mai sunt ,,girls“-urile surâzătoare, scăldate în aur şi lumină, care desvăluie toate tainele corpurilor lor graţioase unei mulţimi care îndreaptă spre ele dorinţele brutale, dorinţele celor cari, la cassă, au plătit preţul unui fotoliu cu dreptul de a le vedea în pudoarea lor astfel desvăluită. Intr’un colţ al scenei, cu ochiul absent, cu gândul aiurea, pianistul, ca un automat, atacă cupletul şi repetiţia începe. — Hai fetelor, strigă Tănase. Mai multă viaţă, ce dracu ! Aşa vreţi să facem treabă, să plăceţi publicului ? Mişcaţi-vă mai repede şi cântaţi mai tare... Nu se aude deloc ! Unde vă credeţi aici? La sanatoriu ?... Haideţi... Un... doi... un... doi... Pianistul automat atacă din nou melodia și vaietul de la început devine un fel de muzică, asurzitoare, în cari vocale, încălecându-se unele pe altele, reușesc, în ciuda tuturor regulilor muzicale, să ajungă nota finală. Tănase își smulge părul din cap •— O să fie frumos dacă o să cântaţi aşa în faţa publicului, zău, nu-i aşa... Mai cu foc_^H«iLulu lonescu ?... Şi asta s’o fi deţi, din nou... Dar unde e ala ... 1 - J ^ _ A_O * I.’ - V». __fi lungă, din stânga ?... — A ieşit puţ’n până afară... A chemat-o cineva. _ Aşa ? Credi că aici e de capul ei ? Ii trântesc o amendă, ca să o învăț minte să mai plece fără să mă întrebe... Haideți, să ne grăbim, că nu mai terminăm nic'odată... Hi, doi... un... doi... In această clipă, se aude un scâncet în dosul unui decor. — Ei, cine miorlăie acolo ?... — E Jeana, care ați căutat-o adineaori... — Ah ! iată-te d-tă... Zi, d-ta îţi faci de cap !... Pleci când vrei... Te duci să stai de vorbă şi noi ne omorîm aici. — M’a chemat frate-meu, ca să-mi spuie că... — Bine, bine, cunosc eu astea... Treci în rând şi nu-mi mai bate capul. — Mulţumesc. — Şi acum, haideţi, să-i dăm, drumul... Şi repetiţia e luată de-acola, cu aceleaşi greutăţi, cu aceleaşi observaţii. — Unde-i Zizi Nu sunteţi decât zece, în loc de douăsprezece ! Unde sunt celelalte ? Dacă o sperge tot aşa, o dau dracului de treabă şi vă dau pe toate afară. Etc., etc. Dar, fiţi liniştiţi, nici Tănase n’o dă „dracului de treabă“ şi nici nu dă afară pe cineva. Şi acum, regisorul Tănase se transformă în artistul Tănase. E rândul lui. Cu o generozitate de nabab, Tănase risipeşte atâta voie bună şi atâta glumă sănătoasă, în., felul cum spune cupletul, în gesturile lui sugestive, în paşii lui de dans, în mişcările lui groteşti, în piruetele de graţie clownească, în verva antrenantă cu care repetă, încât râsul irezistibil al ,,girlsmurilor şi celorlalţi actori de pe scenă, năvăleşte în grădina şi iese pe stradă, unde agentul de circulaţie din Colţ, prinzând, dusă de vânt o frântură de cuplet, începe să fluere şăgalnic, zâmbind şi uitând de toate regulamentele circulaţiei şi ordonanţele Prefecturei Tramvaiul s-a oprit şi lumea a năvălit la geamuri, ca să prindă, măcar în treacăt, ceva de dincolo de scândurile grădinii „Cărăbuş“. Vatmanul bate tactul în clopot, maşinile s’au oprit, dacsoanele urlă de zor, sergentul flueră, circulaţia s’a oprit... E o hărmălaie de nedescris. Dar cupletul s’a terminat. Şi, ca la un semn al unei baghete magi ce, totul a intrat în normal. Căci acum e rândul directorului Tănase, care examinează câţiva artişti noui, cari stau îngrămădiţi într’un colţ, de unde se ridică un murmur, ca plânsul unor sclavi. E rândul unei balerine , dansează în mijlocul scenei, aproape goală. Nu ştie să danseze, dar e bine făcută. Insă sub lumina ingrată de pe scenă, carnea ei are un reflex îngheţat şi cadaveric de Morgă sau de consiliu de revizie. Astfel, se cântă, astfel se dansează. Pianistul, indiferent, cântă tot ce i se cere. Repetiţia a început la 9, acum e 2. Şi aşa în fiecare zi pentru ca, într’o bună zi, ca să nu zic seară, proiectoarele vor năvăli pe scenă, stampa se va lumina, mătăsuri şi danteluri multicolore vor străluci şi massa informă şi ştearsă de la repetiţii, devine o succesiune fermecătoare de colori şi lumini. Femeile, sub perlele şi diamantele lor false, purtătoare de costume picurate cu boabe de nepreţuit,vor fascina grădina săptămâni întregi şi fiecare va uita toate micile mizerii alee repetiţiilor. Aceasta-i întreaga viaţă a unei reviste, care naşte într’o seară trăeşte cea mai arzătoare viaţă şi moare: carton, câteva bucăţi de strass, pene, câteva bucăţi de mătase colorate... Sunt milioane , totuş nu-i nimic fără mângâierea sunetului şi a luminei. E o muncă formidabilă, tot aşa de precisă ca şi fabricarea în serie a unui automobil sau punerea lui la punct. E nebunesc şi biroucratic totodată. Dar unde-i aventura, mă veţi întreba dv. ? Hm ! Deschizând o uşe, am călcat greşit pe un „practicabil“, care într’o scurtă săltare, a schimbat echilibrul unui borcan cu ulei, al cărui conţinut s’a vărsat pe pantalonii mei bej-deschişi „o minune de pantaloni“, cum căuta să mă convingă croitorul. La paguba de 2.000 lei, se ma adaugă 200 lei curăţatul... Dar în schimb am două bilete gratis pe diseară. Veniţi şi dv. Atunci, la revedere. PAUL B. MARIAN st AMPA MAREA CARAVANA FORD care parcurge toate colţurile ţărei noastre, este echipată cu renumitele cauciucuri tre$fort* „Gum - Dipped“. Faptul că fabrica cea mai mare de automobile din toată lumea întrebuinţează şi recomandă cauciucuri Firestone, este cea mai bună dovadă de superioritatea şi rezistenţa lor. „MARCA DE CALITATE» ESTE PREFERATA PRETUTINDENI ! RAMPA Caută corespondenţi întrepizi pentru cronici de vilegiatură şi anchete. RAMPA-SPORT:: De ce nu mai vina publicul la box 2.] Lacunele organizării In dorința de a stabili moţi- La match al Doculescu—Novele de nemulţumiri ale publi-hman, uitându-se la o fiţuică cului, — care-l îndeamnă să o ne care o tinca în mână, speacolească reuniunile de box, am început, şi suntem hotărâţi să atacăm problema în toată amploarea ei, un ciclu de articole, ocupându-ne, în articolul iniţial, apărut în numărul de eri, despre scumpetea preţurilor de intrare, scumpete care nu este determinată de calitatea excepţională a programului, ci de anumite (şi naive) calcule ale domnilor organizatori. Am ilustrat, cu date autentice şi recente, toată povestea preţurilor de intrare şi concluzia logică ce s-a desprins a fost că, din moment ce, la ultimele gale, cu programe inferioare celor din anul trecut, keryl a anunţat distanţa de 10 reprize a trei minute, când şi cel mai umil ins de la galeriei ştia că matchul fusese angajat, pentru opt reprize a trei minute ! Şi încă multe alte reproşuri ce i s’ar putea aduce unui speaker, indiferent, dacă e sau nu îmbrăcat în smoking... Ultima obiecţiune ar fi asupra anunţării reprizelor. Execrabilă e inovaţia cu placartele acelea minuscule! Nu toată lumea, din depărtare, poate distinge cifrele. D De ce nu se procedează ca mai înainte, dându-se această atribuţiune calierului? Aceste mici amănunte, dacă preturile au fost sporite, nu petie coalizăm, fac o cantitate dei de mirare că s’a redus... numă- supărare deloc neglijabilă, carul spectatorilor... fie și ea e abia unul din moti-Trecând la alt capitol, vom jvele pentru care nu mai vine vorbi, azi, după lacunele organizării. In primul rând vom releva că, la noi, galele încep mai târziu, — chiar când, rarissima, încep fix la ora anunţată, — decât în oricare altă ţară din Europa şi ca urmare sfârşesc noaptea, după ora 1. S’a mai ridicat odată, tot prin presă, această chestiune, şi organizatorii au răspuns că publicul e obicinuit să vie târziu. Este, aci, o nuanţă. Publicul a fost obicinuit. I s’a oferit prilejul să se obişnuiască, fiindcă galele anunţate pentru ora 9, începeau aproape de 10. Dacă, — măsură generala,— reuniunile de box ar începe la orele 8, precis, putem afirma că, aşa cum s’a obicinuit să da pe brazdă şi îşi va ocupa locul la ora anunţată. Căci punctul nevralgic, —şi care organizator se încumetă ă afirme că publicul s’a obicinuit cu actualul regim? — este sfârşitul galei. Sfârşit care, în cele mai dese cezuri, are loc după orele 8A. Ora aceasta este prohibitivă şi din cauza ei, foarte mulţi,— mai ales familiştii şi cei cari ocnesc în alt colţ al oraşuui, — nu fac deplasarea la Arene. Remediul e simplu: galele să înceapă la orele 8A. Apoi, publicul este bruscat a intrare de către indivizi neciopliţi însărcinaţi cu controlul. Contează şi acest, — în aparentă neînsemnat, — inconvenient. Un alt motiv de anti-propagandă, îl constitue pauzele dintre matchuri, pauze ce, deseori, însuma câte un sfert de oră. Nu înţelegem de ce, la o jumătate minut după pronunţarea deciziei într’un match, nu se prezintă pe ring adversarii din următoara întâlnire. Trebue să-i aducă flueraturile publicului? Trecând peste alte inconveniente, cum ar fi: lipsa megafonului, a insuficienţii gongului, ne vom opri asupra speakerului şi a anunţării reprizelor. De cele mai multe ori, speakerul habar n’are de prograşi spirituali în toate . STAȚIUNILE CLIMATERICErnul reuniunii şi el, tocmai el las să informeze publicul, este corijat de spectatori! Dacă se poate admite așa ceva fi miblicul la ei!... JACK BERARIU --------x 0 x------- Radio ESE Vineri 31 IULIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. — 761 kHz. 13 : Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.30 : Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18 : Orchestra Sibiceanu : Muzică uşoară şi românească. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnat orar. 19.10: Orchestra Sibiceanu : continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA D. Florinescu : Forma pământului. PROGRAMUL DE SEARA 20.20 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). 20.40 : D. Horia Furtună : Despre plictiseală. 21 : „Aida" operă în 5 acte de Verdi (doză electromagnetică). Intre acte Informaţiuni. Sâmbătă 1 AUGUST 1931 394 TO. BUCUREȘTI 16 kw.— 761 kHz. 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor , nări şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18: Muzica regimentului 21 Infanterie sub conducerea d-lui sublocotenent Stamatiade; Lt. Al. Marian: Fantezie militară; Halévy: Fantezie din opera „Ebrea”; Sublocotenent Stamatiade: Amintiri din Osci —vals; Ver. di: Bani falşi cavatină. 19: informaţiuni, meteorul şi semnat orar. 19.10: Muzica militară a regimentului 21 Infanterie; Subit. Stamatiadel Clava — tango; Supe: Urme de bandiţi — uvertură; Schwelpberg; Primăvara — fantezie; Vechiul Heidel, berg potpuri studenţesc. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20: D. Radu Vulpe; Arheologia Basarabiei. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21; orchestra Radio: T. Dron; Regimentul 41 Călugăreni — marş; Paschill: Floricelele — potpuri; Lehár; Muzică din opereta „Eva”. 21.45: D. prof. I. Simionescu: Torontalul. 20.45: informaţiuni --------ex o------- Informaţiuni, telegrafice E vorba, fireşte, despre informaţiile... telegrafice ale „Gazetei”. Una din ele anunţa Luni că Vineri, la Paris, Dundee învinsese pe Thil, când rezultatul era invers. O altă informaţie, — tot... telegrafică, — spunea că, pentru cupa Davis, dublul francez a învins pe cel englez în patru seturi. Adevărul, în patru seturi. Ultima informaţie, — şi asta tot... telegrafică, publicată în numărul de Miercuri seara, glăsueşte că ultima etapă a turului Franţei, terminată Duminică dimineaţa a revenit lui Magne. Realitatea: Etapa a fost câştigată de Pelissier şi Magne a sosit al 14-lea. Şi rapide, dar şi... exacte, aceste informaţii... telegrafice! Şi e vorba despre o gazetă de specialitate d ini TENNIS După matchurile Challenge-Roundului Dăm, mai jos, un „compte- reudu” al matchului. AUSTIN— BOROTI A Primul set: 1-0 p. Borotra, 2-0, 3— 0, 3—1, 4—1, 4—2, 4—3, 5-5 p Borotra 5—4, 5—5, 6—5, 7—5, pentru Austin. SETUL II: 1—0 p. Austin, 1—1, 2—1, 2—2, 3—2, p. Borotra 3—5, 4— 3, 5—3, 6—3 pentru Austin. SETUL III: 1—0 p. Austin, 1-1 2— 1, 3-1, 3—2, 3—3, 3—1, 3—5, 3— 6. Deci 6—3 pentru Borotra. SETUL IV: 1—0 p. Borotra 1—0 2—1 p. Austin, 2—2, 3—2 p. Austin, 4-2, 4—3, 4—4, 4—5, 5—5. vie târziu, spectatorul se va jh_5, 7_5 p. Austin. COCHET—PERRY SETUL I: 1—0 p. Perry, 1—1, 2—1, 3—1, 4—1, 4-2, 4—5, 4—4, 4—5, 4—6. Deci 6—4 pentru Cochet. SETUL II: 1—0, 2-0, 3—0, 4— 4— 1, 5—1, 6—1 pentru Perry. SETUL III: 1-0 p. Cochet, 1-1, 2—1, 2—2, 3—2, 3—3, 4—3, 4-4, 5- 4, 5-5, 6-5, 6-6, 7-6, 7-7, 8—7, 9—7 pentru Cochet. SETUL IV: 1-0 p. Perry l—L 2— 1, 2-2, 3—2, 3—3, 3—4, 3—5, 3— 6 pentru Cochet.