Ramuri, 1971 (Anul 8, nr. 1-12)

1971-09-15 / nr. 9

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ANUL VIII • Nr. 9 (87) • 15 SEPTEMBRIE 1971 «24PAGINI»3LEI«APARE LUNAR ŞCOALA începe un nou an şcolar, revin în actua­litate sarcini stringente privind racordarea şcolii la cerinţele vieţii societăţii noastre socialiste. „Noi trebuie să luăm toate măsurile — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul Ex­punerii la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activi­tăţii politice şi cultural-educative din 9 iulie a.c. — ca fiecare tînăr să fie educat şi pregătit pentru viaţă, să nu avem rebuturi de nici un fel. Este necesar să aşezăm munca educativă pe principii sănătoase; aceasta constituie sar­cina principală a Ministerului învăţămîntului“. Sarcină care, în egală măsură, se cere transpusă în viaţă la toate nivelele activităţii sociale, oriunde şcoala se impune atenţiei noastre ime­diate. Sarcină care, în consecinţă, şi la nivelul judeţului nostru, sub îndrumarea nemijlocită a organelor locale de partid şi de stat, anga­jează cadrele didactice într-o activitate dina­mică, concretă, de transpunere în viaţă a pro­gramului de măsuri elaborat de­­Ministerul învăţămîntului pe baza indicaţiilor conducerii de partid, ale secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Avînd în vedere imperativele intensificării, în etapa actuală, a activităţii politico-educa­tive şi ideologice în rîndurile elevilor, vrem să subliniem faptul că, pentru a consolida succesele mari pe care le-am obţinut în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului, este necesar să acordăm o atenţie specială tuturor acelor coordonate ale procesului instructiv care con­cură la formarea unor personalităţi armoni­oase, profund animate de idealurile înalte ale comunismului. în primul rînd, vrem să ne re­ferim la participarea elevilor la producţie ca factor determinant al educării tineretului în spiritul muncii şi, implicit, în spiritul respec­tului faţă de muncă. „Numai aşa — sublinia în expunerea amintită secretarul general al partidului — vom avea un liceu care să con­tribuie cu adevărat la formarea tinerei gene­raţii pentru societatea socialistă şi comunistă“, în al doilea rînd, trebuie să ne preocupe, într-o măsură sporită, problemele legate de educaţia generală, politică şi cetăţenească a tineretului nostru, educaţie care, în şcoală, se poate de­­săvîrşi în condiţii deosebit de prielnice. Apoi, nu putem trece cu vederea datoria tuturor cadrelor didactice de a reveni, nu numai admi­nistrativ, ci şi ca mentalitate, asupra tendinţei care a condus la diminuarea ponderii predării ştiinţelor sociale în cadrul procesului educativ. Reorganizarea şi îmbunătăţirea întregului sistem de predare a cunoştinţelor politico-ideologice se impun cu necesitate, iar dincolo de măsurile care nu ne îndoim că vor fi luate în acest sens, vom medita profund, deosebit de profund asupra următoarelor cuvinte, rostite, cu acelaşi prilej, de către secretarul general al partidului: „Mulţi dintre cei care predau ştiinţele sociale nu-şi fac datoria“. în sfîrşit, îmbunătăţirile substan­ţiale pe care trebuie să le aducem în activi­tatea U.T.C. şi a Organizaţiei de pionieri şi măsurile ca toate organele şi organizaţiile de partid să considere munca de educare a tine­retului ca o sarcină de prim ordin, fără îndo­ială, vor contribui efectiv la dezvoltarea multi­laterală a personalităţii generaţiilor de care depinde viitorul societăţii, al naţiunii noastre socialiste, începe un nou an şcolar, o nouă generaţie se pregăteşte să se adape din tezaurul inesti­mabil al ştiinţei şi culturii timpului nostru. Nu un prilej de bilanţ se oferă acum, ci un prilej de reflecţie. Şi, totodată, prilejul de a investiga trecutul de glorie al şcolii româ­neşti, în momentele sale cele mai durabile, pentru a prelua creator tot ceea ce poate con­tribui la potenţarea activităţii educative de astăzi, mai limpede ca oricînd în ceea ce pri­veşte principiile care o guvernează. Din cuprins : ILARIE HINOVEANU: Şcoala - factor al educaţiei comuniste GRIGORE TRAIAN POP : Petre Pandrea ILIE PURCARU : Un interviu res­tant ADRIAN MARINO : Pentru o her­meneutică românească (II) AL. PIRU , D. R. Popescu romancier Versuri de RADU CÂRNECI, AN­DREI CIURUNGA, MADELEINE GROZA, ILEANA ROMAN ANDREI PANDREA : Voevodul cai­lor TEODOR VÂRGOLICI : Primele orientări spre folclor în literatura română OVIDIU GHIDIRMIC : Contradicţii­le istoricului literar ROMULUS DIANU : Scrisoare des­chisă către lunatici ALEXANDRU BĂLĂCI : Dante­l un Anteu al artei realiste GABRIELA-MARIA PINTEA : Guittone d’Arezzo MIHAI PELIN : Praga „Informatica Brâncuşi“ are privilegiul de a înfăţişa cititorilor revistei „Ramuri“ un portret inedit al sculp­torului, datorat pictorului craiovean Sever Burada şi desenat cu prilejul înălţării la Tg. Jiu a nemuri­torului ansamblu de pe Via Sacra, axa spirituală urbanistică a oraşului. Din preţiosul material do­cumentar al circumstanţelor care au prilejuit suges­tivul portret este de reţinut textul de exegeză al profundului nostru muzician compozitor Dim. Cuclin : „în amintirea sfinţirei la Tg. Jiu la 27 oct. 1938 a lucrărilor monumentale pentru glorificarea eroismu­lui, culturii şi umanismului daco-românesc“. V. G. Paleolog r -­ Virgil DUMITRESCU SENTIMENTUL ŢĂRII Există-n fiecare un lucru grav, altfel de ce simt cîteodată iuţi stelele pe limbă şi mă sfărîmă-n patru rotirea în inel ?... De ce mă ceartă timpul cînd nu-i dau tot ce-mi cere, cînd picurii de ceaţă în verde se preschimbă şi primăvara-nvie în fagurii de miere ?... Există-n fiecare un lucru grav, se ştie suind dinspre adîncuri în vîrful solitar, îmi este teamă parcă şi mi-l rostesc doar mie să fie-al meu pe viaţă iar eu să-i fiu supus şi-l scriu din demnitate cu focul din drapele cătînd măreţ-cuvîntul ce încă nu l-am spus. _________. Există orişiunde un lucru grav pe lume, nu ştii de unde-ncepe, nu ştii unde sfîrşeşte e parcă glasul sacru ce urcă din pămînturi acolo unde marea integru îl rosteşte şi curge Mioriţa în cele patru vînturi... E negreşit o ţară, e negreşit un nume sau poate o chemare care roteşte-nvolt ori poate-i chiar suflarea lui Decebal anume urcind înnoitoare în doina de pe Olt; cu dimineaţa ţării cînd limpede mă înalţ, mă risipesc cu dorul în toate cîte sînt şi ştiu : voi fi în lume, cît pe acest pămînt sînt viers de Mioriţă şi bucium de Carpaţi!... _______­___ _| în numărul viitor : „ Un interviu cu prof. univ. dr. TITU GEORGESCU, rectorul Universităţii din Craiova . Articole şi comentarii privind al IV-lea Congres internaţional de logică, metodologie şi filozofia ştiinţei şi al XIV-lea Congres interna­­­­ţional de studii bizantine

Next