Revista Istorică Română, 1934 (Anul 4)

408 NOTIȚE BIBLIOGRAFICE 361. Bogdan-Duică Gil., Despre « Floare albastră » (Explicare... «istorică»), ín Mihai Eminescu, II (1931), p. 18-24. — Autorul găsește geneza poeziei într’o dragoste a lui Eminescu din vremea copilăriei de la Ipotești. Emil Turdeanu 362. Bogdan-Duică Gll., Eminescu la Iorgu Caragiali, în Mihai Eminescu, II (1931), p. 50-52. — Câteva date din viața de copist teatral a lui Eminescu Emil Turdeanu 363. Bogdan Duică Gh., Eminescu în Cernăuți (Poetul, diletant teatral), în Mihai Eminescu, III (1932), p. 5-8. 364. Bogdan-Duică Gh., Eminescu în societatea « Orientul », în Mihai Emi­nescu, II (1931), p. 116-120. — Eminescu a făcut parte din această societate literară, în care însă n’a activat, puțină vreme înainte și după iunie 1869. Emil Turdeanu 365. Bogdan-Duică Gh., «împărat și proletar» (Explicare... «istorică»), în Mihai Eminescu, II (1931), p. 76-88. —• Bogate amănunte despre geneza motivului lui Eminescu, Emil Turdeanu 366. Bogdan-Duică Gh., Metodologie eminesciană, în Mihai Eminescu, II (1931) , p. 1-7. — Note critice despre volumul d-lui Tudor Vianu, Poesia lui Eminescu, Emil Turdeanu 367. Bogdan-Duică Gh., Mihai și Veronica (1876—1880), în Mihai Emi­nescu, III (1932), p. 10-15.—Amănunte nouă și o ciornă de scrisoare, semni­ficativă, din dragostea lui Eminescu pentru Veronica Micle. Emil Turdeanu 368. Bogdan-Duică Gh., Muzicalitatea lui Schiller și Eminescu, în Mihai Eminescu, III (1932), p. 1-2. 369. Bogdan-Duică Gh­., Relativ la « Geniu pustiu », în Mihai Eminescu, III (1932) , p. 49-50. 370. Bogdan-Duică Gh., Scipione I. Bădescu și geneza « Geniului pustiu », în Mihai Eminescu, II (1931), p. 101-108.—Autorul «crede» (p. 108), că a descoperit în Scipione I. Bădescu prototipul unor motive din viața eroului lui Eminescu din « Geniu pustiu ». Emil Turdeanu 371. Bogdan-Duică Gh., Tudor Vianu , Poesia lui Eminescu. Note critice, în Mihai Eminescu, II (1931), p. 33-36. 372. Breaza Ion, Viața literară românească în Ardealul de după Unire, Cluj, 1934, 24 P­, I- Preț. 373. Chelarin Tiberiu, înapoi la Eminescu. (Digresiuni neliterare în jurul unei teme literare), în Junimea literară, XXII (1933), p. 119-130, 168-177. 374. Ciorănescu Al., Miscellanea, în Cercetări literare, publicate de N. Car­tojan, p. 120. — Despre « un manuscris latin (Rationale divinorum officiorum de Gulielmus Duranti sau Durand, sec. XIV) a dus dela asediul Vienei în biblio­teca Stolnicului Const. Cantacuzino », Dan Simonescu 375. Colombo Maria Anna, Vita e opere di Ion Luca Caragiali, în L’Europa Orientale, XIV (1934), Rom­a, p. 45-72, 184-211, 301-323, 441-473; urmează: — In introducere, autoarea face o caldă evocare a trecutului de suferințe al Românilor. Vorbește de cei de jos atacând pătura suprapusă, rătăcită în petre­cerile Apusului. Descrie apoi cadrul politic social în care apare Caragiale și în care își va desvolta el opera. După această introducere, trece direct la viața lui Caragiale făcând un istoric al familiei și al activității lui. Analiza operei marelui artist arată o deosebită înțelegere și obiectivitate. Se vede peste tot dorința de a-l face cât mai bine cunoscut publicului italian și credem că a

Next