România Liberă, iulie 1968 (Anul 26, nr. 7370-7395)

1968-07-02 / nr. 7370

„Románia libera•• nr. 7370 — 2.VII.1968 — pag. a 2-a O PUNTE PESTE ANI ŞI GENERAŢII (Urmare din pag. 1) perioadă cei 100 de tineri brigadieri au realizat o sarci­nă fizică de 300 m.l. de maca­dam pregătit pentru aşterne­­rea asfaltului, 400 m.l. acos­tamente în spatele bordurilor, şi un mare volum de lucrări de terasamente. Valoric ma­nopera prestată de ei, se ridi­că la circa 25 000 lei iar pro­ducţia valorică înregistrată fiind de 400 000 lei“. Cifrele sunt grăitoare. Apor­tul tineretului face ca porţiu­nea de şosea naţională de la kilometrul 90 la 100, cu ter­men de dare în exploatare la 1 septembrie a.c. să fie în a­vans cu 15 zile. între aceşti kilometri, mîinile elevilor au trecut cu succes proba muncii şi elanului cu care au răspuns chemării C.C. al U.T.C. O hărnicie pentru care condu­cerea şantierului le-a mulţu­mit la festivitatea care a avut loc şi la care au primit premii în bani pentru munca lor. Fi­nalul întrecerii zilnice a adus în frunte echipa 5 Motru de­ţinătoare de 7 ori a drapelului şi echipa nr. 1 Tg. Jiu care l-a obţinut de 6 ori. Rînd pe rînd, fiecare îşi primeşte carnetul roşu de bri­gadier. Gheorghe Păduraru, Ion Creţu, Nicolae Ştefănes­­cu... Cîteva nume, la întîin­ Foto : MIHAI POPESCU plate din cele 100. Obrajii se îmbujorează de emoţie cînd îşi aud numele. — Peste două săptămîni vom avea şi noi insignele ! — îmi spune hotărît Ion Cioplea comandantul brigăzii I-a, se­ria a doua. Cuvintele îmi su­nă ca un angajament. Şi ci­tesc pe feţele celor „proaspeţi" — elevi la liceele din Tg. Jiu şi Novaci­­— că nu vor precu­peţi nici un efort pentru a se arăta demni de înaintaşii lor. Festivitatea se apropie de sfirşit. Un şuier de locomoti­vă şi din tunel îşi face apari­ţia un tren. Pe ultimul vagon o mînă a scris cu creta, cu litere mari: ŞANTIERUL NAŢIONAL BUMBEŞTI-LI­­VEZENI şi dedesubt UNI­VERSITATEA CRAIOVA. Sînt cei 50 studenţi craio­­veni care se îndreaptă spre un alt punct al şoselei, unde vor fuziona cu colegii lor din Petroşani. Trece „schimbul" de la Lainici. O întîlnire sem­nificativă : elevi şi studenţi* Mîinile flutură, se aud încu­rajări, se schiţează un început de cîntec. O întîmplare ? Da. Dar ceea ce nu este întâm­plător este dăruirea tinereas­că a unora şi a celorlalţi. Unii Vin, alţii pleacă. Schim­buri de ştafete. „Munca pe şantier — îmi spune Ştefan Szecs elev la Tg. Jiu, a însemnat un con­tact adevărat cu viaţa. Ple­căm mai căliţi, mai legaţi in­tre noi. Pentru că am văzut care este puterea braţelor noastre“. ...Privesc în sus. Deasupra, calea ferată tăiată în versant în anii aceia ai lui 1948 de eroismul unor oameni. Dede­subt, şoseaua naţională la care tineretul acestor ani îşi aduce prinosul muncii, între ele trepte tăiate în stîncă. Bum­­beşti-Livezeni... Defileul e a­­celaşi, brigadierii sînt alţii. Dar munca şi prezenţa lor anulează distanţele în timp, făurind o pâinte veritabilă peste ani şi generaţii. C­ronica muncii voluntar — patriotice, această veritabilă epopee des­pre elanul şi dragostea de muncă a tineretului, se îmbo­găţeşte zilnic cu noi file . Chemarea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comu­nist a declanşat resurse im­presionante de energie şi en­tuziasm, reînoind astfel tradi­ţia şantierelor naţionale ale tineretului. Astfel zilele acestea pe şan­tierele de la Bumbeşti-Live­­zeni, Cîmpina — Comarnic, Baia Sprie, Sighetul Marma­­ţiei, Petreşti, Ciorogîrla etc... are loc preluarea ştafetei de către seria a doua. Drapelul brigăzii care timp de două săptămîni a contribuit din plin la construcţia unor în­semnate obiective este predat altor tineri însufleţiţi de do­rinţa de a ridica pe noi culmi înaltul ritm de muncă al pre­decesorilor. Şi de aceea mo­mentul acestui „schimb“ ca­pătă o valoare de simbol. Prima zi a lunii iulie mar­chează un alt eveniment cu a­­dinci semnificaţii: plecarea studenţilor la muncă patrio­tică. Exprimîndu-şi dorinţa de a răspunde „prezent“ la chemarea C.C. al U.T.C., peste 6 000 studenţi din toate cen­trele universitare vor spriji­ni, în circa 60 întreprinderi a­­gricole de stat campania de recoltare a cerealelor păioase, a legumelor şi fructelor. Alte eşaloane de studenţi au plecat ieri spre şantierele de Îmbu­nătăţiri funciare deschise în Insula Mare şi Terasa Mare a Brăilei, la Jegălia, Băneasa , Giurgiu, Gur-Ineu etc. aducîndu-şi aportul la reali­zarea însemnatelor sarcini în domeniul irigaţiilor. Tradiţi­onalul „Hei-rup“ al brigadie­rilor va răsuna şi pe şantiere­le de construcţie a unor edi­ficii social-culturale studen­ţeşti şi a unor obiective ale industriei locale. Studenţii din toate centrele universitare vor participa la lucrările de construcţie a căminelor stu­denţeşti şi Fabricii de cărămi­dă din Cluj, a Institutului Politehnic din Bucureşti, a parcului „Ciric“ din Iaşi etc. executînd unele operaţii mai complexe de specialitate. Spre toate şantierele se revarsă ve­ritabile fluvii de energie ti­nerească a studenţilor acum în faţa unui nou examen, a­­cela al muncii. După încheierea unei sesiuni rodnice, studenţii se află în faţa unui nou examen, acela al muncii. Din toate centrele universitare ei pleacă pe şantierele muncii voluntar-patriotice şi în întreprin­derile agricole de stat unde vor contribui la strîngerea recoltelor. In clişeu : Plecarea din Gara de Nord a unui grup de studenţi de la Academia de ştiinţe economice din Bucureşti, pe şantierele din judeţul Brăila Cu cîntecul pe buze brigadierii ,de pe şantierul Petreşti-Dîmbovița se îndreaptă spre locul de muncă Produsele agroalimentare (Urmara din pag. 1) poziţia cooperativelor agricole (cu împrumut sau prin schimb) peste 100 000 tone seminţe de mare productivitate, precum şi peste 110 000 tone de furaje con­centrate in vederea acoperirii unor nevoi ale sectorului zoo­tehnic. Un alt exemplu grăitor în această privinţă, îl consti­tuie cultura orezului, la care pentru producţia acestui an s-au asigurat peste 1 000 kg de îngră­şăminte chimice la hectar şi erbicide de mare eficacitate pentru combaterea dăunătorilor vegetali, fapt ce va permite tra­tarea pe cale chimică a peste 77 la sută din suprafaţa ocu­pată de această cultură. Alături de acest sprijin ma­terial deosebit acordat de stat pentru dezvoltarea agriculturii, un loc important il ocupă şi aplicarea principiului cointere­sării materiale a ţărănimii in sporirea producţiei agricole. Acest principiu împleteşte ar­monios interesele ţărănimii cu nevoile economiei naţionale de produse agricole şi se înfăptu­ieşte prin sistemul de contrac­tare, principalul mijloc de rea­lizare a schimbului de mărfuri între oraş şi sat. Cooperativele agricole de producţie găsesc în Sistemul de contractare condiţii sigure şi avantajoase de valori­ficare a producţiei marfă, la preţuri ferme, dinainte cunoscu­te şi care nu sunt influenţate de fluctuaţiile pleţii sau condi­ţiile de recoltă, ceea ce le asi­gură obţinerea de venituri con­stante. Astfel, numai pentru cantităţile de cereale, legumi­­noase-boabe şi seminţe oleagi­noase din recolta anului 1967, valorificate pe bază de con­tracte, cooperativele agricole au obţinut venituri de circa 3,4 miliarde Iei. Aceste preţuri, care asigură un venit net ri­dicat la toate culturile, se completează cu importante spo­ruri de preţ ce se acordă în funcţie de cantitatea şi calita­tea unor produse livrate. Aşa, de exemplu , pentru cantităţile de griu-secară, orzoaică, po­rumb, floarea-soarelui, fasole­­linte, seminţe de in pentru ulei şi orez, livrate din producţia anu­lui 1967, cooperativele agricole au primit ca spor de preţ suma de peste 496 milioane lei. Un alt avantaj deosebit de în­semnat pentru cooperativele a­­ricole îl reprezintă avansurile­ăneşti fără dobîndă, pe care le primesc de la unităţile Băn­cii agricole pentru cantităţile contractate. Avansurile băneşti primite de cooperativele agri­cole numai pentru cantităţile de cereale, leguminoase-boabe şi seminţe oleaginoase contractate din recolta 1968, reprezintă 1,3 miliarde lei. Din sumele primi­te ca avansuri băneşti, coope­rativele agricole au posibilita­tea acoperirii unor cheltuieli curente de producţie, acordării de avansuri în bani la zile-mun­­că şi ajutoare şi alte cheltuieli, tocmai în perioada cînd posibi­­tatea realizării de venituri din producţia proprie este mai scă­zută. Toate aceste avantaje şi altele oferite de stat în cadrul re­laţiilor contractuale şi al căror scop este consolidarea economi- Co-organizatorică a cooperati­velor agricole şi dezvoltarea continuă, pe această bază, a producţiei agricole, creează o­­bligaţii şi din partea unităţi­lor producătoare de a-şi onora integral, la termen şi în con­diţii de calitate superioară, con­tractele încheiate cu statul pen­tru furnizarea de produse agro­­alimentare. Este de la sine în­ţeles că, numai într-un astfel de cadru, este posibilă aprovi­zionarea în bune condiţiuni a populaţiei cu produse agro-ali­­mentare şi a industriei cu ma­terii prime. Revine ca o sarcină de mare răspundere consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole să ia măsurile cores­punzătoare pentru onorarea o­­bligaţiilor ce şi le-au asumat in cadrul contractelor încheiate, pentru efectuarea unor lucrări cu plata în natură, precum şi acelora pentru vânzarea produc­ţiei marfă către organizaţiile comerciale ale statului. Din a­­cest punct de vedere, trebuie urmărit ca OBLIGAŢIILE CONTRACTUALE SA SE A­­CHITE NU NUMAI SUB AS­PECTUL CANTITATIV, CI ŞI CALITATIV. Ca atare, este ne­cesar să se dea o atenţie deo­sebită chiar de la recoltare, pregătindu-se în mod cores­punzător agregatele astfel incit acestea să funcţioneze cu toate trioarele şi instalaţiile de cură­ţit. Acolo unde, cu toate aceste măsuri, producţia nu este cores­punzătoare calitativ să fie lua­te măsuri pentru condiţionarea prealabilă şi eficientă a cerea­lelor — pe arie sau în locuri special amenajate — înainte de transportarea acestora la bazele de recepţionare. Departamentul valorificării cerealelor a luat toate măsurile pentru efectua­rea operativă şi exactă a ana­lizelor de laborator, cîntărirea produselor în ordinea prezen­tării autocamioanelor, încadra­rea fiecărui mijloc de transport în fluxul de circulaţie stabilit de la cîntar la locul de descăr­care şi înapoi, toate acestea cu scopul de a se evita staţionarea nejustificată a mijloacelor de transport, ceea ce va duce la creşterea coeficientului de utili­zare a acestora şi deci la înma­­gazinarea într-un termen scurt a recoltei. Este o preocupare de bază pentru toate unităţile din sistemul departamentului nostru, de a achita operativ şi pe măsura livrărilor tuturor furnizorilor drepturile băneşti cuvenite pentru mărfurile vîn­­dute. Acţiunea de recoltare şi pre­luare a produselor din noua re­coltă a început de scurt timp în majoritatea judeţelor, uni­tăţile agricole de stat şi coope­rativele agricole de producţie predînd la fondul de stat, în­semnate cantităţi de cereale. Avem toate posibilităţile — aşa cum se subliniază în documen­tele recentei Plenare a C.C. al P.C.R. — ca, prin munca între­gii noastre ţărănimi, a tuturor lucrătorilor din agricultură, să facem ca efectele secetei din primăvara acestui an să fie cit mai puţin resimţită în economia naţională, să asigurăm creşterea producţiei agricole, satisfacerea cerinţelor societăţii şi ridicarea veniturilor ţărănimii. UNA PE ZI de MATTY fili&LÎă: — ...Şi parcă-l văd , în pagina de publicitate, dreapta sus, în chenar subţire . Atenţie ! Astăzi unităţi speciale de depanări şi reparaţii vor circula în permanenţă... ­ RECENZIE Amintirea lui Miron Pompiliu P­rintre membrii activi pe tărîmul literelor al Juni­mii din perioada ieşeană de glorie, numelui lui Miron Pompiliu circula frecvent şi se bucura de preţuirea unor scri­itori de mare prestigiu ca M. Eminescu, I. Slavici, I. Crean­gă, T. Maiorescu. Scriitorul din Steii Bihorului (azi Dr. Petru Groza) a fost un prieten stator­nic al lui Eminescu, debutînd amîndoi în acelaşi an şi în acelaşi loc — Familia lui Iosif Vulcan din 1866 — şi împărtă­şind acelaşi tragic final de ca­rieră literară, pulverizîndu-şi mintea într-un sanatoriu, cînd încă tinereţea lor putea da atî­­tea opere de preţ literaturii na­ţionale. Miron Pompiliu s-a născut la 20 iunie 1848 în satul amintit mai sus, unde nu de mult s-a descoperit prototipul popular al basmului Făt-Frumos din la­crimă. „Bunul prieten al lui Emi­nescu“, cum îl numeşte Iorga pe M. Pompiliu, avea să fie un colaborator constant al unor re­viste de prestigiu, în care ge­niul popular prezent în folclor, eroismul istoriei noastre vechi, aspiraţiile vremii sale s-au re­flectat şi în paginile publicate de acest scriitor uitat. Din fericire, de curînd, V. Netea a avut buna inspiraţie de a ne da un volum antologic, cu­*) Miron Pompiliu : „Litera­tura şi limba populară" , Edi­tura pentru literatură. Gh. Bulgar prinzător, cu multe capitole re­unite în volum pentru prima dată, din opera lui Miron Pom­piliu, („Literatura şi limba populară“) încît la 120 de ani de la naşterea acestuia, avem o imagine mai clară şi mai exac­tă a meritelor incontestabile pe care le-a avut Miron Pompiliu pentru dezvoltarea limbii şi li­teraturii române, în frămîntata perioadă a Junimii. Poezia originală, adesea inspi­rată din realităţile dureroase ale Ardealului oprimat, se împle­teşte la el cu cercetarea şi pu­blicarea folclorului, cu deose­bire preţuit la Junimea, dar şi de Haşdeu, de revistele vremii, cu studiul limbii regionale, cu iniţiative originale în domeniul conferinţelor publice patronate de „Convorbiri literare“ şi ace­la al cultivării limbii literare. Activitatea lui Miron Pompiliu devine mai rodnică, după ce cu­noaşte pe M. Eminescu, ambii tineri publicişti preocupaţi să adune şi să publice documente istorice şi literatură populară ; ei au rămas pentru totdeauna buni prieteni. Dar meritul cel mai mare al lui Miron Pompiliu stă în ale­­gerile de folclor de la poalele munţilor Bihorului, din jurul Sibiului şi de peste Carpaţi, atît versuri cit şi proză, basme ; ele sunt completate cu „Studii des­pre limbă“ (Graiul din Biharea : limbă, literatură şi obiceiuri la românii din Biharea), care erau, în acea epocă, operă de iniţiati­vă şi chiar de pionierat, pre­­cedînd cu cîteva decenii cerce­tările filologilor asupra graiuri­lor regionale. Se ştie că din folclorul adunat de M. Pompiliu s-au inspirat unele poezii în notă populară ale lui Eminescu (Călin , Ce te legeni; Scrisoarea III) , fiind în contact continuu cu graiul şi creaţia populară, publicînd culegeri paralel cu Slavici şi Eminescu în „Convor­biri", era firesc să se aplece asupra specificului limbii re­giunii de baştină. Frecventa lui deplasare in toate regiunile lo­cuite de români (Transilvania, Moldova, Muntenia) l-a ajutat să vadă fenomenele, compara­tiv, chiar dacă armătura lui lingvistică nu era de cel mai înalt nivel ; el a arătat Con­vingător cit de apropiat este graiul din Bihor de cel din Mol­dova. Prin grija editorului de azi, Vasile Netea, Miron Pompiliu este readus în actualitate, inte­­grindu-i activitatea, aşa cum se cuvine, în sfera nobilei emula­ţii culturale la care el a parti­cipat, alături de iluştrii lui prie­teni din cercul Junimii, în pe­rioada cea mai glorioasă a acti­vităţii ei de la Iaşi. In Litera­tura şi limba populară a lui Mi­ron Pompiliu preţuim munca şi zelul patriotic al unui publicist cu reale merite în dezvoltarea culturii noastre moderne. Din nou despre convorbirile telefonice adiţionale fl­ub titlu.­ „Tactica... situ­­­a­ţuirii", articolul apărut la rubrica noastră „Cu­rier cetăţenesc“ consemna nemulţumirile unor abonaţi prii­act atît funcţionarea contoarelor care înregistrea­ză convorbirile telefonice a­­diţionale cit şi atitudinea celor cărora li se aduce la cunoştinţă protestul unor a­­bonaţi. Răspunsul primit din partea Direcţiei generale T.T din Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor confirmă întru totul justeţea celor pu­blicate. Trecem peste adno­tările referitoare la mecanis­mul acestor contoare, peste importanţa aplicării lor, date cunoscute de altfel de abo­naţi, menţion­ând doar mă­surile care s-au luat în ve­derea remedierii situaţiilor semnalate, a preîntâmpinării unor cazuri similare. Se va iniţia — ni se comunică în răspunsul primit — o mai bună organizare a colectivu­lui de citire a contoarelor şi de calculare a sumelor de plată; o reverificare a in­stalaţiilor pentru o taxare cât mai corectă ; tratarea mai operativă a reclamaţiilor şi selecţionarea personalului care intră în contact cu pu­blicul ; luarea unor măsuri administrative împotriva funcţionarilor care vădesc superficialitate în tratarea problemelor de taxare ţi re­laţii cu publicul; în sfirşit, popularizarea in mai mare măsură a tarifelor ţi a noilor servicii. Din sesizările pri­mite şi articolele publicate în presă Direcţia generală telefon-telegraf ne asigură că a reţinut un material pre­ţios pentru îmbunătăţirea ac­tivităţii sale pe viitor. Pină aici, toate-s bune. Un singur lucru a trecut cu ve­­derea să ne comunice Di­recţia generală respectivă: eficienţa măsurilor luate. Despre această eficienţă ne vorbesc însă cu prisosinţă sesizările sosite ulterior la redacţie. „La avizul de plată din luna fe­bruarie 1968 — ne co­munică cititoarea Anuţa Bărbuliceanu — am fost în­cărcată ilegal cu suma de 12 lei pentru aşa-zisele con­vorbiri efectuate peste nu­mărul prevăzut. Pe 1 aprilie, o nouă notă de plată consem­nează suma de 58 lei, repre­zentând de asemenea convor­biri adiţionale. Am contestat sumele taxate, dar rezulta­tul a fost acelaşi răspuns şa­blon primit de majoritatea abonaţilor în situaţia mea . „La verificarea contorului dv. s-a constatat că acesta funcţionează normal... etc.“ Diferă doar numărul de te­lefon la care se referă — 16 68 88 — şi care, spre stu­poarea Cititoarei noastre, nu corespunde numărului de te­lefon pe care îl are (14 68 88). Confuzia pune sub semn de întrebare nu numai sumele taxate de contorul telefonu­lui (ne este greu să stabilim care), ci şi eficienţa măsuri­lor citate in răspunsul Di­recţiei generate T.T. trimis redacţiei noastre. Şi din păcate nu-i singurul exem­plu. Se pare că noile contoare pentru înregistrarea ,, im­pulsurilor" — cum se numesc acum — sunt puse pe jecmă­nirea cetăţenilor. Mai repede cu astupatul că te ajung din urmă cu săpatul d­e cîtva timp,­­ în oraşul Braşov se folo­seşte, pentru dife­rite lucrări edilita­re, o metodă cu to­tul originală, căreia localnicii îi spun: „Mai repede cu as­tupatul, că te ajung din urmă cu săpa­tul". Datorită aces­tei metode, cum s-a reparat pavajul străzii Hărmanului, Grupul III şantiere din localitate a­­i început să facă să­pături pentru in­troducerea conduc­tei de canalizare pe această arte­ră de circula­ţie. După cîte­­va zile, instalatorii conductei ţi-au în­cetat activitatea. Au reluat-o însă deindată ce I.R.C. a aşternut îmbră­cămintea asfaltică pe bulevardul Le­nin, în prezent străduindu-se din răsputeri să spargă asfaltul şi să sape un şanţ pentru tre­cerea conductei şi peste această im­portantă arteră de circulaţie.­­Bineîn­ţeles că străzile ră­­mîn, în urma lor, cu şanţuri şi deni­velări). Noile metode fo­losite de Grupul 1V şantiere şi-au ară­tat din plin „bine­facerile“ şi pe şan­­tierul de locuinţe din zona noii gări. Trotuarele cons­truite toamna tre­cută au fost sparte în aceste zile, pen­tru a se introduce, după un an, diferi­te conducte şi ca­bluri. Dacă consi­liul popular muni­cipal se împacă cu acest sistem de muncă al între­prinderilor ce-i sunt subordonate, credem că e cazul să intervină foru­rile superioare spre a pune lucrurile la punct — îţi încheie scrisoarea cetăţea­nul V. Ghenadie. 440 DE ANI DE LA ÎNTEMEIEREA PRIMEI TIPARNIŢE SIBIENE (Urmare din pag. I) ştie, poate pentru făptui ca a­­cea carte cu litere slavone fu­sese o comandă a curţii dom­neşti de la Suceava. Oricum ar fi însă Catehismul, ca şi Tetraevanghelul ca şi multele cărţi slavone tipărite mai tîrziu mărturisesc, o dată în plus, le­găturile continue dintre Tran­silvania şi ţările române de dincolo de munţi. Toate acestea le-am aflat tre­­când duminică prin faţa vitri­nelor impresionantei expoziţii, organizată de întreprinderea Poligrafică Sibiu, împreună cu Muzeul Bruckenthal, în str. A­­vram Iancu, care stă mărturie pentru aproape patru secole şi jumătate de neîntreruptă strădanie cărturărească. Meşterii tipografi ai Sibiului nu au fost numai făuritori de cărţi dar şi răspînditori de cultură, nu numai culegători de litere de plumb, dar şi creatori de opinie publică înaintată. Aici, la Sibiu, apare în 1778 primul ziar teatral din ţară dar tot aici Dieta cere în 1790 pe­depsirea­­ întemeietorului aces­tui ziar, tipograful gazetar Martin Hochmeister, pentru că lăudase în publicaţiile sale răs­coala lui Horia. Şi apoi apare în 1789 primul ziar românesc al dr. Ion Piuariu Molnar „Foaie românească pentru eco­nomi". în 1853 sub redacţia lui Aron Florian apare „te­legraful român", avîndu-l cola­borator permanent pe Alecu Russo, în 1878 „Observatoriul" lui Gh. Bariţiu, în 1884 „Tribu­na" lui Slavici. între 1778 şi 1930 au apărut astfel la Sibiu în limbile româ­nă, germană şi maghiară a­­proape o sută de publicaţii. Şi astăzi... Urmaşii lui Gri­­ffius şi ai lui Filip Moldovea­nul, ai lui Ştefan Jüngling şi ai lui Petru Barth, ai tuturor a­­celor meşteri mari ai tiparniţe­lor sibiene sînt posesorii a cî­teva zeci de medalii de aur, de argint, de bronz, obţinute la diverse expoziţii internaţionale ale cărţii. Tratatele medicale, dicţionarele tehnice, ghidurile şi albumele pe care le tipă­resc străbat astăzi lumea, din Anglia in Germania, din U.R.S.S. în Franţa şi pînă de­parte, dincolo de ocean în Statele Unite. Aşa cum magiş­­trii vechiului Sibiu erau furrti­­zori de cărţi în numeroase ţări, şi meşterii de astăzi îşi trimit solii de pace şi bună în­ţelegere peste hotare. Soliile lor sînt cărţi, reviste, albume, lucrări de artă tipografică de mare fineţe şi sensibilitate. O­­peră de cultură pe care din trimestrul III al anului ce vine meşterii tipografi ai Sibiului o vor îndeplini cu şi mai mare rîvnă. Căci noua întreprindere poligrafică în construcţie azi pe strada Alba lulia, în partea nouă a oraşului va permite creşterea producţiei de şase ori şi profilarea aproape integra­lă pe vechea şi tradiţionala specialitate a sibienilor — OF­­SETUL. La temelia acestei noi con­strucţii meşterii tipografi ai zi­lelor noastre au depus ieri la ora prînzului, în cadrul unei solemnităţi, un mic conteiner cuprinzînd numele tuturor celor care continuă în spiritul socia­lismului arta veche de veacuri a primelor tipografii de pe te­ritoriul României. COLECTIVUL ARTISTIC AL PRIMEI NOASTRE SCE­NE LIRICE va debuta, la 11 iulie, intr-o bogată stagiune de turnee peste hotare. In cadrul celei de a 16-a ediţii a Festivalului de vară de la Liubljana (R.S.F. Iugoslavia,­ corpul de balet al Operei Ro­mâne va prezenta spectaco­lul „Lacul lebedelor" de Ceaikovski. Alte două spec­tacole, „Prinţ şi cerşetor“ de Laurenţiu Proféta şi un spec­tacol coupé, în care figurea­ză un montaj coregrafic după Rapsodia a II-a de George Enescu, şi care va fi înregistrat pe telerecordine pentru televiziunea din ţara vecină, vor fi prezentate, de asemenea, la Ljubliana. Tur­neul va continua, cu acelaşi program, la Opatija şi Split­ BREVIAR ANSAMBLUL FOLCLO­RIC „OLTENIA" va între­prinde, începind de la 11 iu­lie, un turneu de o lună în Italia, unde va participa la festivalurile internaţionale de folclor de la Nervi şi To­rino, precum şi la festivită­ţile care vor fi organizate în această perioadă, de zia­­rrul „Unita". IN CADRUL SCHIMBURI­LOR CULTURALE DINTRE ROMANIA şi R.S.F. IUGOS­LAVIA, ansamblul de folclor din Bihor va întreprinde, în­­cepînd de la 4 iulie, un tur­neu artistic în Serbia. LA CINEMATOGRAFUL „CENTRAL", din Bucureşti, va fi organizată prezentarea unui ciclu de filme pe gene­ricul cărora figurează nume­le cunoscutei actriţe Emma­nuele Riva, ciclu prilejuit de rularea filmului „Hiroşima dragostea mea", cap de afiş în creaţia artistei. Joi 4 şi vineri 6 iulie va rula filmul „Climate", sâmbătă 6 şi du­minică 7 iulie „Therese Des­­queyroux". „REVISTA ARTELOR", un nou ciclu de manifestări, or­ganizat de Universitatea populară din Bucureşti, va fi inaugurat la 5 iulie, in Capitală. Primul număr al Revistei care va avea loc în sala Dalles va fi consacrat vieţii şi operei sculptorului englez Henry Moore. Memento Opinia publici : Teatrul de Come­die, la Teatrul de vară „Herăstrău", ora 20 ; Tango : Teatrul Mic, In sala Comedia a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale*, ora 20 , Varietäti folclo­rice : Ansamblul „Peri­iin“, in sala Savoy a Teatrului ,, Tănase", ora 19 , Boema Palace , Teatrul ,,C. Tă­nase*, la grădina Boema, ora 20. SELECŢIA NOASTRĂ 0 0 0 filme foarte bune 0 0 filme bune 0 - filme mediocre Fără nici o notat!« - film slab 0 0 Căderea Imperiului roman: Patria (11 86 25), orele : 9 — 12.45 — 16.30 — 20­­. 0 Vicontele plăteşte poliţa : Republica (11 03 72) Orele: 9.15 — 11.30 _ 14 — 16,15 — 18,45 — 21,15 : Grivita (17 08 58), orele: 9 — IMS — 13,30 — IR — 18,15 — 20,30 i Me­lodia (12 06 88), orele : 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18 30 — 20,45 : Stadio­nul Dinamo (11 03 72), ora 20,30 ; 0 Alegere de asasini : Lucea­fărul (15 87 67), orele: 8,15 - 10,30 — 12,45 — 15 — 17,30 — 20 | Festi­val (15 63 84), orele­ 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 21,15 : Cir­cul de stat (11 01 20), orele : 9,30 — 13 — 17,30 — 20,30 : Sala Palatului, orele : 17,30 — 20,15 : Festival-gră­­dină ora 20 45 : 0 0 0 Domnișoarele din Roche­fort : Capitol (16 29 171 orele: 11 — 14 — 17 — 20 ■ Capitol-grădină ora 20.30 : 0 Prin Kurdistanul sălbatic : București (15 61 54), orele 1 8 — 10 — 12,15 — 14,30 — 16,45 — 19 — 21,15: Feroviar (16 22 73), orele: 9.45 _ 11 _ 14,15 — 16,30 — 18,45 ——— 21 ) Excelsior (18 10 881, orele : 8.45 — 11 _ 13,15 — 15,30 — 17,45 — 20 : Gloria (22 44 01), orele: 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30 : Modern (23 71 011, orele­ 9,30 — 11,45 - 14 — 6,30 — 18,45 — 21,15 : Arenele Libertății (23 71 011, Ora 20 30, 0­0 De noapte, băieți !­­ Vic­toria (16 28 79), orele: 8,45 — 11 — 13,15 — 15,45 — 18,15 -- 20,45 , 0­0 Zoltán Karpathy : Lumina (16 23 35), orele : 9—15,45 In conti­­nuare : 18,30 — 20,45 , 000 Hirosima, dragostea mea : Central (14 12 24), orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 1 Doina­­grădină, ora 20,45 t 0 0 Bomba de la ora 10 10' : Union (13 49 64), orele­­ 15 30 — 18 — 20.3° 1 ■ _ .... 0 0 0 Spartacus ( Doina HG 35 38), orele : 11,30 — 16 — 19.30 : 0 0 Silului la pindă î­­nf­ăți­­rea (It 31 64) orele : 10 — 15,30 -17,45 — 20 : 0 Dirijabilul furat i Bu*«»d­ (15 52 79), orele: 15,30 — 18: Bu­­zești-grâdină ora 20,30 i 4) £­­ O lume nebună, nebuna, nebună: Dacia (16 26 10), orele: 8 —20 în continuare ; • Nebunul din laboratorul nr. 4: Bucegi (17 05 47), orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16,15 — 16,30 — 21 : Flamura (23 07 40), orele: 9—16 In continuare : 18,15 — 20,30 i Face­t­grădină ora 20,30: Mioriţa (14 27 14), orele : 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 , • Sftrsitul agentului W 4 C : Unirea (17 10 21), orele : 15,30 — 18» Unirea-grădină ora 20,30 i A Freddy, loveşte tu tnttt ! : lira (31 71 71), ore l« : 5 — 17,15 — 19,30» Progresul (23 94 10), orele: 15.30 — 18 — 20,30 | Lira-grădină ora 20.30 » • Oscar î Drumul Să rii (91 28 13), orele: 15 — 17.30 — 20 ; • Un dolar găurit : Ciulești (17 55 46), orele : 10 — 15,30 — 10 — 20.30 » Tomis (21 49 40), orele : 9— 15.45 In continuare: 18,15: Aurora (35 04 66), orele : 8,30 — 10,45 — 13 — 15,15 — 17,45 — 20,15 : Aurora­­grădină ora 20,30 » Tomis-grădină ora 20,30 , • Ea va ride : Cotroc*»ni (13 62 56), orele : 15,30 — 18 — 20,30; • Eddie Chapman, agent se­cret : Pacea (­31 32 52), orele: 15— 17,45 — 20,30 » O Inimă nebună... nebună de legat: Floreasca (33 29 71), orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Moșilor (12 52 93) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Arta (21 31 86), orele : 0.15—1 6 în continuare — 18,15; Arta-grădină ora 20,30 ; Moșilor-n gră­­dină ora 20,30 ; A A Obsesia­­ Voința (11 91 26), orele : 9 - 11 15 — 13,30 — 15,45 — 18,15 — 20.45 ; • A EI Dorade : Viitorul (11 48 03), orele : 15,30 — 18 — 20 30» • B­estignutil rubinului negru : Popular (35 15 17), orele : 15,30 — 18 — 20.30 ; A a» Pentru cttiva dolari în plus: Munca (21 50 97), orele: 9,30 — 12 — 15 — 17,45 — 29,15 ; A Nuntă la Malinovka : Fla­căra (21 35 40), orele: 15,30 — 18 — 20.30 » • împușcătura : Vitan (21 39 82), orele: 15 — 17,30 - 20; • g» Pasărea timpurie : Rahova (23 91 00) orele : 15.30 — 18 , Raho­­va-grădină ora 20,30 ; Mumia Intervine : Feren­tari (23 17 50), orele : 15.30 - 18 — 20.30 I • A Topkapi: Crînaasi (17 38 81) orele : 15,30 — 18 — 50,30 , • • Hocus - pocus J Cosmos (35 19 15), orele : 15,30 — 18 — 20,30 » Filme documentare : Tim­puri Noi (15 61 10), orele : 9—21 în continuare ; A A Răpirea fecioarelor : Pro­­gresul-Parc (23 94 10), ora 20,30 ; A Cînd tu mă eşti : Vitan­­grădină ora 20,30 ; A A • eu, eu... şi ceilalţi : Parcul Herăstrău (16 22 73), ora 20,30. 17,30 : Pentru cei mici : Povestiri pe degete : „Păţaniile lui Minciunilă" , 18 : TV pentru specialiştii din indus­trie — Automatizări la maşini-unelte , 18,30 : Curs de limba engleză (lecţia a 23-a) , 19 : TV Pentru şcolari 1 1 001 de întrebări „Yoga şi medici­na" , 19,30 : Telejurnalul de seară , 19,50 ! Buletinul meteorologic , 20 : Film serial : Thierry la Fronde , 20,26 | Opinia dumneavoastră... Im­plicaţiile indiferenţei , 20,45 :, Seară de teatru - „Oameni şi şoareci" de J. Steinbeck , In pauză : „La toate latitudinile* — film , 23 : Telejurnalul de noapte. B­SB

Next