România literară, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 14-26)
1971-06-17 / nr. 25
Louis Nagel: Aici, lingă Carpaţi, fiecare metru pătrat înseamnă o legendă... Zilele trecute a apărut la Paris şi Geneva sub auspiciile editurii „Nagel" versiunea spaniolă a volumului de articole şi cuvintări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu . „Pentru o politică de pace şi cooperare internaţională“, din aceeaşi colecţie („Ecrits politiques") în care au fost publicate anul trecut şi versiunile franceză şi engleză- Victor Eftimiu Şi totuşi, Ne despărţim — şi cine ştie De-o fi să te mai văd cîndva: Mi-or trece altele prin suflet, Şi alţi nebuni în preajma ta. Şi totuşi, ar fi fost frumoasă Povestea noastră fără rost, De n-ai fi vrut să-mi fii stăpînă Şi robul tău dacă-aş fi fost. Şi-acum cînd pleci şi cînd în urmă-t S-aştern gemînd uscate foi, — Eu ştiu că voi cerca zadarnic Să uit povestea dintre noi, Şi ştiu că-n seri de nostalgie Spre mine gîndu-1 vei purta — Mustrarea mă va roade veşnic Şi ea va fi pedeapsa ta! M__________ | acest număr, în jurul mesei rotunde: România literară şi Cronica DESPRE CLIMATUL LITERAR ALEXANDRU GEORGE : Gînduri despre noua proză # Istoria unei întrupări (UN ESEU DESPRE DOSTOIEVSKI) Ce e nou în cultura R. D. Germane FRANK KERMODE : Analiza „modernului“ GIUSEPPE DI STEFANO : teatrul total — o formă aparte a operei? FRANCOIS NOURISSIER : Un tip intr-un birou - * < '<■- =• • ■> •>. % •:>. MC Oi M. fis M. Si St i. L-am cunoscut pe editorul Louis Nagel în urmă cu cîţiva ani, la Paris, într-una din dimineţile fără soare prea mult pe malurile amîndouă ale Senei, o dimineaţă în care Cartierul Latin îşi pregătea — ca de obicei — ceremonia atît de simplă şi de solemnă, în acelaşi timp, a deschiderii librăriilor. Acolo, pe rue du Savoie, lingă Academie des Beaux Arts şi nu departe de cupola „nemuritorilor“, în vecinătatea Luvrului şi Conciergeriei, sediul parizian al cunoscutei sale edituri părea decupat dintr-o stampă de epocă. Totul, de la faţada unui „dix-huitiemme“ bine conservat la scara interioară şi la atelierele de legătorie, alcătuia o ambianţă de calmă şi convingătoare autenticitate. Eram în preajma unuia din puţinii mari editori ai Franţei, care mai au timp să-şi citească autorii, să scoată ediţii rare, să caute manuscrise şi să aleagă, singuri, litera şi formatul volumelor. Apăruse de puţină vreme volumul „România“ în colecţia „LES ENCYCLOPEDIES DE VOYAGE — NAGEL“ şi elegantul tom fusese deja salutat cu căldură de presă („En fin un guide pratique de la Roumanie moderne“ — consemnase „Le Progres" din Lyon — în timp ce „Le Journal de Geneve“ considera această apariție ca „un apport précieux... Ces 384 pages éviteront que le voyageur ne se sente jamais perdu“). De la această primă întîlnire, volumul „România" a mai apărut în trei ediții — în limbile franceză, engleză și germană. Alte proiecte privind România sunt în curs de realizare la editura „Nagel“. Iată, dar, un subiect de discuţie cit se poate de potrivit în această primăvară ospitalieră, în care editorul Louis Nagel s-a aflat pentru cîteva zile la Bucureşti. REALITATEA ROMÂNEASCĂ — UNA DINTRE CELE MAI INTERESANTE CERTITUDINI CONTEMPORANE — Cea dinţii dintre concluziile scurtului nostru voiaj In România — ne mărturiseşte editorul după cele şapte Convorbire consemnată de Teofil BALAJ ■* * (Continuare in pagina 31) Din expoziţia 60 de picturi Celebre din Muzeele oraşului Paris, pe care Muzeul de Artă al Elicii Socialiste România o va găzdui începînd de la 25 iunie. Realizată cu concursul muzeelor Palais, Carnavalet, Cognacq-Jay şi al Muzeului de Artă Modernă al oraşului Paris, expoziţia prinde, printre altele, tablouri de Fragonard, Greuze, David (secolul al XVIII-lea), Courbet, Dongres, Daumier, Corot, Monet, Pissarro, Sisley, Renoir (secolul al XIX-lea), Bonnard, Maillol Picasso, Braque, Matisse, La Fresnaye, Vlaminck, Villon, Derain, Rouault, Valadon, Dufy etc. (secolul al XX-lea). CAMILLE COROT (1796—1875) : Quai des Orlévres şi Pont Saint Michel (1833). !OTJ17 5 Proletari din toate forile, uniți-vă ? ROMÂNIA LITERARĂ