Romanulu, septembrie 1885 (Anul 29)

1885-09-15

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și veî putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani n > n » HI...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­parului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se reiasă — 20 BANI EX­EMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA Fundatore: C. A. ROSETTI EIDITITXISK­E­A» ( ;b ) In momentul când punem supt presă, telegramele anunță : că Muntenegrul mobiliseza ; că G­recia și-a rechemat oficialii cari se află în străinătate și trupele elenice au primit ordinul de a se con­centra la graniță ; că legațiunea sârbă din Berlin a primit ordine de a îngagia pe Serbii ce se află în Germania și cari fac parte din armată, să se întorce în țară. BUCUR ® lI BRU IAREL 1885 Ori­cât am voi să ne îndreptăm aiurea atențiunea, situațiunea geo­grafică a țârii nóstre ne impune în­datorirea ca tot de evenimentele din Bulgaria și din Rumelia să ne o­­cupăm; căci, pe do­uă parte, ele se pe­trec aprope de fruntariele nóstre și trupele bulgare, cari merg se întă­­rască și să apere granița rumeliotă, în cas de resbel, pe lângă granița dunoréna a României se mișcă; și uă mișcare de trupe ori­cât ar fi ea de mică, nu pute să nu exer­­cite uă înrîurire de depresiune asu­pra afacerilor din porturi; pe de altă parte, în cazul când focul ar isbucni, când încăierarea s’ar produce între Turci și Bulgari, pute țera nostru ar deveni din nou dru­mul, deci nu al oștirilor regulate, cel puțin al voluntarilor din Rusia, cari s’ar duce să lupte pentru trium­ful causei slave în peninsula balca­nică. Aceste considerațiuni și póte și al­tele pe cari nu e nici locul, nici timpul d’a le spune aci, fac ca Ro­mânii să cerceteze mai cu interes și se doresc­ a avea indicațiuni cât s’ar putea precise nu numai despre ce se petrece ci și despre întorsătura ce ar putea lua evenimentele din Bul­garia și Rumelia. Din nefericire, informațiunile ce sosesc nu sunt încă indestulatate pentru a trage din ele deducțiuni clare. Un singur fapt, dar d’uă însem­nătate mare, se degajeza din tot ce s’a petrecut și se petrece. El constă în aceea ca principele Alecsandru, după ce a efectuat uni­rea celor două țâri și s’a proclamat Domnul lor, își da tóte silințele pen­tru ca totul fară resbel să se sfîr­­șască. Turcia, din parte­ I, după ce a pro­testat câtre puteri în contra văditei călcări a tratatului de la Berlin, prin unirea Rumeliei cu Bulgaria, a manifestat în același timp inten­­țiunea de a nu năvăli în Rumelia și a apelat la intervenirea bine-voi­­tore a puterilor pentru restabilirea stării de lucruri creată de tratatul de la Berlin. Puterile europene, și mai cu se­m­­ă cele străine alianței celor trei împărați, par a-și da tote silin­țele ca pacea să nu fie tulburată. Acesta este și dorința mai unani­mă a poporelor, cari se tem de ne­cunoscut, câci un resbel în penin­sula balcanică pute aduce sur­prinderi , cari se stă departe d’a intra în calculele și prevederile cui­va și cu atât mai puțin în calculele și prevederile celor cari, individ sau state, n’au puterea d’a face să apară — după voință — spre sau plotă la orizontul politicei europene. Acest fapt, singurul care apare clar în tot ce se petrece în Europa privitor la evenimentele rumefiate, ne-ar putea îndreptăți pre­cum să sperăm ca pacea nu va fi tulburată și câ­tă întrunire a puterilor ar crea un stare de lucruri mulțumi­­tore, fiă și numai momentan, pentru a înlătura ciocniri al câror resultat póte fi necunoscut. Să nu se uite énse ca ministerul turc s’a schimbat și ca autorisatul limes crede ca acesta schimbare este semnul unei politice energice. In acesta privință, pâné în mo­mentul când scriem, din Constanti­­nopole nu ne-a sosit nici să scrie a­­supra atitudinei noului guvern. Uă telegramă din Paris spune nu­mai ca trupe turcesc!, pentru a a­­firma drepturile Turciei, au ocupat chiar în ajunul său în­­ ziua consti­tuirii noului minister, un sat rume­­fiot de lângă fruntarie — negreșit fără luptă, căci telegrama nu spune că ar fi întâmpinat împotrivire. Acesta este, până în momentul de față, singurul act de revendicare ar­mată, săvărșit de Turcia. Telegrama énsé adaugă că acele trupe nu vor nainta de­cât după ce Pórta va lua înțelegere cu puterile. EVENIMENTELE DIN BULGARIA­­ Telegrame Havas și informațiuni particulare ale ROMANULUI­ 25 Septembre, 8 ore sara Paris, 25 Septembre.—Trupele turcești au ocupat un sat rumelior aprape de gra­niță pentru a afirma drepturile Turciei, dar ele nu vor înainta până ce Porta se va înțelege cu puterile. Paris, 25 Septembre.—Guvernul fran­cez a propus puterilor să lucreze pe lân­gă Serbia, România și Grecia, pentru a­preveni ori­ce agitare. Paris, 25 Septemvre. — Agenția Havas e în măsură să afirme ca nici uă propu­nere formală nu s’a făcut încă în vede­rea unei înțelegeri în privința cestiunei Rumeliei, dar întrevorbirile sunt urmate cu multă sârguință. Rusia pare ca a luat o o ore­care iniți­ativă în negocierile pendinte. Scopul evident al puterilor e să ajun­gă la o­ întrunire forte apropiată a u­­nei conferințe. Constantinopole, 25 Septembre. — Said­­pașa, ambasadore la Berlin, s’a numit ministru al afacerilor Străine. 26 Septembre, serviciul de dimineța Atena, 25 Septembre. — D. Deryannis s-a dus să întâmpine pe regele la Co­rint pentru a-i supune un decret care convoca parlamentul. Oficialii greci cari stau în străinătate au­ fost rechi­mați. Trupele au primit ordinul să se con­centreze pe graniță. Cetinje, 25 Septembre. — Muntenegrul pregăteste mobilisarea trupelor sale. Berlin, 25 Septembre.—Legațiunea ser­­besca a primit ordinul să îngajeze pe toți serbii ce se află în Germania și cari aparțin armatei, să se intorcă în Serbia. Agenția Havas ne face urmatorea co­municare : Informațiunile nóstre particulare ne permit a afirma câ, contrariu scriei răs­pândite de diferite c­iare, nici uă învoia­lă nu s’a făcut cu Bulgaria în privința cestiunii Arab-Tabiei. Se scie câ guvernul român a propus numirea unei comisiuni mieste pentru a proceda la delimitarea ore­cáror punte ale graniței. Dar evenimentele ale câror teatru e a<fi Bulgaria, au lăsat nea­părat lucrurile neotărîte. Surorile de caritate, trimise de șeful societatei Crucea roșie, în timpul resbe­­lului din 1877, au sosit la Rusciuc. * Președintele societaței macedonene d. Rissoff, a telegrafiat d-lui Emile de La­­veley la Li­ège spre ai cere sprijinul său. Se­­ zice ca principele Alecsandru a pri­mit din Franzensbad instrucțiuni asupra purturei sale.* Adunarea din Sofia a votat proiectul guvernului prin care se suprimă liberta­tea presei și se institue tribunale estra­­ordinare.* In Sofia se pretinde ca mișcarea ru­meliotă este străină desprî­ce influență din afară.* Prefectului districtului Goma a fost împușcat.* Corespondintele nostru din Rusciuc ne scrie ca în acel oraș se crede ca Aus­­triacii vor trece prin România, înregistrăm acest scompt fără a-i da cel mai mic cre4ământ. * Corespondintele parisian al unui­­ ziar belgian telegrafiază câ în cercurile diplo­matice din Paris se crede ca principele Alecsandru va fi proclamat rege al ma­rei Bulgarie și ca se va căsători cu un principesă rusă din casa Romanoff. * Solii positive afirmă câ’n Constantino­­pole nu se află de­cât vre-uă 17,000 o­­menî, tot atâtea în Macedonia și vre-uă 6,000 omen! în Adrianopole. Sultanul nu consimte la uă reducere a garnisonei Ca­pitalei din causa propriei lui siguranțe, trupele din Macedonia sunt trebuinciose pentru stăpânirea acestei provincii, [și de aceea se crede ca Porta nu se va încerca ca cei 6,000 omeni din Adrianopole să a­tace armata bulgaro-rumeliotă. * Se anunță din Filipopoli ca toți ofi­cialii ruși aflați acolo și-au­ dat demisiu­nea din armata rumeliată. * La inspecțiunea ce regele Milan făcu a­s­altă­eri trupelor sârbe, el fu primit cu strigăte furtunase de­ „Zivio!“ Tru­pele sunt entusiasmate în urma mobili­­zării. C­ parte a garnisonei din Belgrad, precum și infanteria și artileria din Zad­ar, au pornit spre Niș. * Societatea macedoniană din Atena pre­găteșce un protest contra mișcării bul­gare. Solii din Viena spun ca cercurile gu­vernamentale de acolo sunt forte îngrijate, mai ânteii fiind­ câ mișcarea s’a aprins lângă nișce provincii m­or austriace și prin urmare guvernul nu pate să privescă cu nepăsare la uă răscolă de lângă frun­tariile Austriei, și al d­cilea fiind­ cu­nd­, după cât se póte bine vedea, nu mai este vorba de Rumelia Orientală, ci de pose­siunile europene ale Sultanului. * ț­iariile sârbe ,Jic ca décá Bulgarii vor lăsa la uă parte considerațiunile ce trebuie să aibă pentru vecini, Serbia va uita și ea rudenia de rasă și, la nevoie, va inter­veni cu armele spre a-și apăra drep­turile. ” Belgrad, 24 Septembre.—Nu se aud pe aici de­cât aceste cuvinte : „Evenimentele din Rumelia Orientală au creat în penin­sula balcanică oă stare de lucruri, al că­ror sfîrșit se póte prevedea. Mândria na­țiune­ pentru trecutul iei­­onarea iei și viitorul rigatului pretind ca Serbia să fie cu ochii în patru. Fii Serbiei sunt în asemene momente fară escepțiune gata să facă tóte sacrificiele pentru patrie. In acest sens salutăm mobilisarea cu bu­curie“. Siștov, 24 Septembre. Ere au plecat din orașul nostru 300 voluntari având în cap pe d. D. Beroff, supleant pe lângă tribunalul din acest oraș.* * Filipopoli, 23 Septembre. A S. principele Alecsandru a plecat la Iambol, unde trebuie să sosescá adî. * Sofia, 22 Septembre. A apărut uă proclamațiune supt scrisă de d. Petrof, insurgent, în care d-se a în­­demna pe poporațiunea din Macedonia la răscula. National Zeitung vorbind despre mișca­rea din Rumelia ejice că puterile care au semnat tratatul de la Berlin vor face ca mișcarea să fie mărginită și sfîrșită cât de curând. Ziarul berlines crede că Aus­tria nu va lua nici oă decisiune fără a consulta pe Germania. Neue freie Presse din Viena crede că tratatul de la Berlin va fi sfășiat tocmai în puntul care făcea mândria lordului Beaconsfield. Dupe Jagblatt, tratatul de la Berlin n’a fost numai călcat ci și sfășiat în două. El nu va mai avea de aci nainte nici uă valore. Corespondintele ziarului englez Daily DUMINECA, 15 SEPTEMBRE 1885 Luminéta­te și vei fi. ABONAMENTE Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte­­ érile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, ia administraținnea di arul ut și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. üirectore: VINT1LÄ C. ROSETTI — Articolele nepublicate se ard —• Telegraph crede că evenimentele din Ru­melia ar fi de cea mai mare gravitate pentru peninsula balcanică. Evenimentele erau preparate de mult, și spre a isbucni s’a așteptat numai sem­nalul de la Petersburg sau Viena. Deputațiunea rumefiotă care percurse, anul trecut, capitalele Europei nu primi ajutor de la nici uă putere și chiar d. Gladstone refusa s’o primiseá. Ru­sia nu voi să o ajute în nimic, fie ca nu voia ca unirea să fie în favorea principelui Alecsandru, fie ca avea legă­turi cu Austria. Se scia de 3 luni la Viena cât mișca­rea unionistă făcea progrese repedi. Pe când principele Alecsandru era în acel oraș, pentru manevre, el spuse îm­păratului ca va fi pus în alternativă d’a primi programa unionistă sau d’a ab­dica. Nu scri,­­pee corespondintele ziarului englez, ce a răspuns împăratul dar în ge­neral principii germani au­ ochii țintiți asupra intereselor lor și principele A­­lecsandru al Bulgariei nu face escep­țiune. Ceea ce prevedea densul se întâmplă săptămâna trecută. Mulți cred câ revolu­­țiunea de la Filipopoli este resultatul în­­trevederei imperiale, dar cred câ la în­trevederea de la Kremsier nu s’a pre­­văzut ca acesta se póte întâmpla chiar în anul acesta. Am în acesta privință scrii positive. Când capii mișcarei Pan- Bulgare văzură ca întrevederea n’a as­cultat sfaturile lor, ei grăbiră desnodă­­mântul. Visita împăratului Austriei în Bosnia și perspectiva ancefarei sunt privite de unii ca dovezi câ unirea Bulgariei a fost făcută cu consimțimântul Austriei. Este însă mai de crezut ca, sciind ce se va în­­tîmpla în Rumelia Orientală, împăratul b­­r.cs.** cr­itic? ca auoiiX’itatea. ^ sau c.­iv. pentru tot­deuna stabilită în Bosnia, împăratul a voit să arate prin merge­rea s­a în Bosnia ca după ce a stabilit că bună guvernare în acea provincie nu va permite ca liniștea să fie tulburată și va apăra acele provincii. Presința împăratului pe solul Bosniac însemneza numai „Sunt și rămân.“ Tóte circumstanțele au­ fost prevă­­zute. Republica franceză crede ca porta va trimite oștiri în Rumelia sau va cere protecțiunea puterilor, Austria va anec­­sa Bosnia și Brzegovina și va păși spre Salonic, și câ Rusia va apăsa din tote puterile sale asupra României, care­­ acum este depărtată de aliații săi naturali prin politica cabinetului Brătianu. Telegrame din ziarele străine. Pesta, 23 Septembre.—Diarului Nemxet i se comunică din cel mai sicur isvor din Viena, cu puterile privesc atitudinea Bul­gariei ca să violare de tratat și câ Tur­cia are tot dreptul să intervină, împăra­tul Rusiei a intens plecarea voluntari­lor în Bulgaria și a ordonat ministrului bulgar de resbel, principele Cantacuzen, să demisioneze. Filipopoli, 23 Septembre.—Consulul ge­neral englez d. Fawcett și atașatul mili­tar al ambasadei britanice, maiorul Trot­ter, au avut eri­ză lungă între vorbire mai intâia cu principele Alecsandru I și apoijou dr. Stransky. Sora ei plecară la Constan­­tinopole însoțiți de un oficial bulgar, care avea însărcinarea să-­l conducă până la fruntaria turcescă. Despre resultatul sus citatei între vorbiri se vorbesce cu, față cu dorința unanimă exprimată de națiune pentru unirea celor două provincii supt sceptrul principelui Alecsandru, d-nii Faw­cett și Trotter privesc acesta unire ca un­de atât de natural, în­cât cred ca ea nu va fi desaprobată de Europa. D-nii Faw­cett și Trotter voiesc a espune ambasa­dorilor din Constantinopole nevoia abso­lută în care s’au aflat principe și popor de a efectua unirea. Totă lumea, chiar și femeile se înarmără și pornesc la frun­tarii. Entusiasmul este unanim. Mișcarea militară se efectueza cu uă ordine vrednică de mirare; pretutindeni domnesce liniștea și siguranța. Nu se vede din partea popo­­rațiunei musulmane nici o­ manifestațiune ostilă față cu schimbarea de guvernământ. Dr. Stransky, președintele guvernului na­țional, a fost numit prin decret comisar al principelui în Rumelia. Toți funcțio­narii au­ reînceput astă­zi să lucreze. Prin cercurile politice se crede ca, daci pute­rile vor permite intrarea trupelor tur­cesc! în Rumelia Orientală, acesta va avea­­.­­r ca urmare cele mai ingrozitore măceluri. Belgrad, 24 Septemb^p.­—Mobilisare ar­matei va ține două până la trei săptămâni. Fiind ca prin cercurila­ conducătore de aici se consideră unirea­ Rumeliei cu Bul­garia ca un fapt deplisit care nu se mai pute intorce, apoi ținta Serbiei este d’a restabi echilibrul în peninsula balcanică. De aceea este mai mult ca probabilă ocu­parea vechei Serbii de trupele sârbeșci. Belgrad. 24 Septembre. — Diarele sârbe ies azi din reserva observată până acum și desaprobă, fără deosebire de partită, procederea principelui Alecsandru, pe care o numesc abusiva. Tote ziarele tăgăduesc ca s’a stabilit între Rusia, Germania și Austria oă înțelegere în privința cesti­­unei bulgare. Unele ziare găsesc ca prin evenimentele bulgare se pericliteza inte­resele sârbe și fac alusiune la aspirați­­unile bulgare în privința n­oilor teritorii sârbe, precum și la faptul ca Bulgarii as­piră chiar și la valea Moravei. Diarele protestă contra acestor aspirațiuni și în­­demna pe guvern la­să energica și repede acțiune, pentru a fi gata pentru ori-ce e­­ventualitâți s’ar ivi. . Diarul liberal Hs­­tavnost, organul d-lui Ristici, numesce procedările din Bulgaria că întreprindere aventurosă d’uă esistență problematică, care dovedesce ne-esperiența claselor con­­ducătore, și esprimă convingerea ca Rusia și Austro-Ungaria vor interveni pentru menținerea statului-quo în peninsula bal­canică. Mai semnificativ este ceea­ ce scrie zia­­rul Beogradski Dnevnik. Acesta fóiá, care este în legătură cu cercurile Curții și guvernamentale și care de ordinar este bine informată, 4ine ca evenimentele ne­așteptate din Rumelia Orientală indemna la mare băgare de somn. Serbia »trebuie să se îngrijască pentru interesele ț ârei și d­e națiune­, și cu tate interesele ».», par­tită trebuie să tacă. Față cu pericolul ce amenință, Serbia este cu totul unită și gata a ține pept ori-cui ar voi să peri­cliteze rigatul, demnitatea și prestigiul său. Caracteristic este câ tote ziarele se a­­rată ostile Bulgariei. Belgrad, 24 Septembre.—Autoritățile de d’a lungul fruntăriei sârbo-bulgare anunță câ fugari bulgari trec în mase fruntaria și cer a fi primiți pe teritoriul sârb, fiiind­­ca voiesc a scăpa de mobilisare. Atât po­porațiunea bulgară cât și cea­­ rumeliotă este cu totul contra unui resbel cu Tur­cia și se afirmă câ lovitura dată de gu­vernul bulgar n’a fost nici cum aprobată. Entusiasmul despre care vorbesce scirile din Sofia și Filipopoli este un mijloc ar­tificial pus nainte de guvern, spre a forma un cuvinte Mulți reserviști sunt siliți cu forță d’a se supune chemării supt drapel. Mobilisarea n’a fost aprobată de­cât prin cercurile oficeresei. Londra, 24 Septembre.—Tocmai astăzi dechlară staț­iile ca situațiunea din Ru­melia Orientală este forte seriosa. Stan­dard zice ca ea este negreșit critică și provocă cea mai mare îngrijire. Pate ca nici cea mai mare moderațiune a Sul­tanului și a marilor puteri nu va putea împedica redeschiderea cestiunii orientale. M. V. imperială să bine-voiască a învoi pe supușii ruși cari servesc în armata bulgară să n’o părăsescă în grelele îm­­pregiurări de astăzi Adunarea rugă pe M. V. să primesc a supt a­rea înaltă ocrotire faptul unirei Bulgariei nordice și sudice și să nu în­găduie vecinicilor vrăjmași ai poporului bulgar să prefacă în pustietate pământu­rile bulgare liberate de către armate rusesc­, fiind încredințați cum că apără­torul și protectorul Slavilor , părintele nostru, va întinde drepta­tea puternică pentru apărarea sfintei cause. Adunarea poporului bulgar ridică rugile sale căl­­durose către prea înaltul Creator ca să acorde ahe îndelungate ș’uă fericită îm­părăție M. V. pentru onerea și gloria în­­tregei lumi slave. Președintele adunării: Stambolov, vice­președinți : lovcoff, Panoff. Circulara principelui Bulgariei către marile puteri. La 6 Septembre, s. v., Rumelia orien­tală a încetat de a asista. Poporul prin sufragiul universal, m’a proclamat prin­cipe. Locuitorii principatului bulgar , în unanimitate, mi-au cerut d’a primi acesta numire. Luând în considerare datoria mea sacră, față cu poporul, am primit. Sosind la Filipopoli și luând în mână frînele gu­vernului, declar în modul cel mai solemn că unirea celor două Bulgarii s’a făcut fără vr’un gând dușmănesc pentru guver­nul imperial otoman, a cărui suzeranitate o recunosc. Mă fac garant pentru liniștea ambelor țări și pentru siguranța locuito­rilor, fără distincție de rasă și de cult , mă adresez către M. Vostrá și guvernul său­, rugându-vă d’a recunosce noua stare de lucruri, și rog pe M. Vostra d’a in­terveni pe lângă M. S. Sultanul ca să sancționeze unirea și să evite prin acesta vărsarea de sânge, de­ore­ce poporul e decis a muri pentru unire. ALECSANDRU I. Adresa adunării bulgare către împăratul Rusiei. Adunarea poporului bulgar în actuala prima sea ședință, într’uă unire, ne-a în­sărcinat cu plăcuta îndatorire a ruga pe SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚI­EI HAVAS Roma, 25 Septembre. — Papa a accep­tat rolul de mijlocitor între Spania și Germania în cestiunea Carolinelor. Viena, 25 Septembre. — Se anunță din Pesta ca căpitanul gardei urbane, Török desminte ca a primit soirea asasinatului regelui Serbiei. Zgomotul ce a circulat în acesta privință e uă­curată invențiune. Berlin, 25 Septembre. — Consiliul fe­deral a consimțit să prelungesc­ pentru un an durata micei stâri de asediu pen­tru Hamburg și Altona. Constantinopole, 25 Septembre. — De­cretul imperial care modifică cabinetul zice numai cu marele vizir fiind bolnav. Sultanul a trebuit să-l înlocuiască. Decretul sfîrșeșce ast­fel : „Dorința nós­­tră fiind de a ridica gloria imperiului, ne întemeiăm pe ajutorul divin și pe si­lințele ministerului pentru a ajunge la acest scop. Epă cele­l­alte numiri: Ali Saib-Pașa, 0-cetf.a faiiLryi'iiiiiia­ac hti i.i.­ i.iii tii, i ceI­ JUJdle Jpi de mare maestru al artileriei; Murifi-Pașa, ministru instrucțiuni publice ; Ago-Pașa (armean), ministru de comerț; Zuhdi- Pașa ministru al lucrărilor publice. Șeicul islam a fost menținut. DIN AFARA FRANCIA Din Francia nu mai sosesc scrii de­cât despre agitațiunea electorală. D. Clemenceau a vorbit din nou în Dijon și s’a apărat contra imputarei ca a venit desbinarea în lagărul re­publican. Ca programă personală a sea, d. Clemenceau­­ jise ca este pen­tru desfințarea Senatului și a buge­tului cultelor. In același timp principele Jerôme Napoleon publică, sup­ formă de scrisore câtre un amic, un fel de manifest electoral.­­El zice ca voiesce să rămână în afară de mișcarea e­­lectorală, de vreme ce prin certa par­titelor nu se póte dobândi soluți­­unea dorită de țară. Drepta cere mo­narh­ia, stânga nisce reforme uto­piste reu definite. Francia nu voiesce nici una nici alta. Noua majoritate va întâmpina aceleași greutăți și va comite aceleași greșeli ca și cea pre­­ședinte. Apoi principele adaugă : Poporul cere soluțiuni lămurite. Aces­tea lipsesc case unirii conservatori, pe care drepta reacționară a încercat-o din m­oți. Fie­care își ascunde greșealile și negă partita din care face parte. Impe­rialiștii se pun în serviciul Burbonilor, ei au­ ațâțat numai revoluțiunea în fami­lia mea, spre ași masca căderea. Nu voiti să fie nimic despre cei cari s’au­ pus în fruntea lor. Durerea parintesca îmi nă­­bușesce amărăciunea. Regaliștii n’au­ nici măcar uă căpetenie, care să cuteze a vorbi câci datoreza Republicei milionele lui și gradul ce are. Rămână deci locotenente­­colonel în landwehr. Patriotismul ne im­pune să acceptam, până când opiniunea publică va cere uă Constituantă, care să redea poporului tóte drepturile sale. ENGLITERA In privința misiunii d-lui Drum­mond Wolff, ziarul Daily News pu­blică urmatorea relațiune pe care i-o trimite corespondintele său din Con­stantinopole : Principala cestiune ce se discută acum, este trimiterea unui comisar suprem, care să însoțiască pe sir Drummond Wolff în

Next