Romanulu, iulie 1892 (Anul 36)

1892-07-22

ANUL AL 36-LEA—Ediția ll­a Yoes ce și vei putea. IRONIMIE. «O #pe" 'SL a wn­ni­ nD i.Pag­ IV linia 20 banî. r­ 111 An­Uii L/lUlil. 1 leu. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusă.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația Ziarului. EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VIRTU­ Ä C. A. ROSETTI ? EXEMPLARUL BANI VINERI, 22 IULIE, (10 IULIE), 1892 Ll­uminata-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciurl se primes« LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Caumartin <51 —Havas S place de la Bourse—Jones, 31 bis me Faub. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner tHamburg ți , Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, Í Wollzeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote bimrourile poștale din țară și străinătate. BULETIN Bucuresci, 9/21 Cuptor Procesul pentru conspirațiunile din Bulgaria și pentru omorîrea lui Bel­­celî s’a terminat, după cum ne-a co­municat agenția telegrafică. Uă parte din cei implicați în acesta afacere au fost condamnați la morte, altă parte la Inchisore. După actele cari s’au găsit pe la acuzați și dupe deposițiunile făcute de unii din ei, se constată că mulți din acești nenorociți au servit de instrument guvernului rusesc pen­tru a schimba starea de lucruri ac­tuală din Bulgaria. S’au făcut chiar mărturisiri despre coruperea unora prin bani. Vă socoteală ce o publicăm dupe un­­hiar strein din capitală, ne arăta câte sume a cheltuit imperiul vecin ca principele Ferdinand se omdre­a pe de Coburg și pe d. Stambuloff. Cu ocasiunea acestui proces s'a dat dor și mai mult pe față adevă­rații capi ai scandalului și asasina­telor din Sofia și Constantinopole. Masca s’a rupt cu desăvârșire și a rămas în faț­a lumei adevăratul criminal. Totuși numai instrumentele au fost lovite, unele mai aspru altele mai ușor; unele vor plăti cu viața, altele cu inchisorea. Recunoscem că nimic nu este mai criminal de­cât de a lucra in inte­resul unui stat strein contra țărei sale, mai cu semn pentru bani. In tote vre­murile asemenea fapte au fost con­siderate ca cele mai desprețuitore acțiuni ale omului și condamnate forte aspru. Milaroff, Popoff, Gheor­­ghieff și Karaguloff sunt deci vino­vați de cele mai infame uneltiri con­tra patriei lor și contra omenilor politici însemnați ai Bulgariei care țin cu demnitate sus stindardul in­dependenței și onorei poporului bul­gar. Pedepsa cu mórte însă nu trebuia să se pronunțe contra lor, pentru că déca vor fi esecutați nu vor lăsa în urma lor de­cât milă, pe când déca ar fi fost arestați nu ar întâmpina de­cât dispreț și ar veni timpul ca In­­chisóre să simtă mustrarea de cuget și să se pocăiască. In secolul acesta de civilisațiune, tote guvernele trebue să țintescă la desființarea pedepsei cu morte, mai cu sema in cestiuni politice. Sân­gele Inâsprescc spiritele și provoca alt sânge, ast­fel că cu timpul ajun­gem să asistăm la spectacolele cele mai durerose. Dacă se voi­ executa cei patru con­damnați la morte, tote rudele lor vor căuta să agite și să provoce noul desor­dine cari pot se aducă catastrofe în­semnate. De acea, dăcă noi am avea trecere pe lângă guvernul din Sofia, am interveni și l’am ruga să schimbe pedepsa lor îa Inchisore. Destule vic­time au făcut luptele politice în Bul­garia, ele trebue să incenze. Atât interesul dezvoltării acelei nenorocite țări cât și umanitatea pretind acesta de la principele Ferdinand și de la d. Stambuloff. Vinovatul cel mare fiind la adăpost, cel mici să fie s­utu­l de morte, ra­­mâind a-și ispăși nesocotitele lor fapte în inchisore. Un sistem nenorocit piarele oficiase ne spun că ministrul de justiție, procurorul general și primul-pre­­zident al trib. Ilfov au primit acum câte­va­­ zile nâ d­nunțare In care se indica un numer de fapte incorecte în sarcina por­tărelul Berbescu. Intre altele, afla Constituționalul, s’a denunțat că portărelul, fiind delegat de a face vizitarea averei mobile a succesiunei Oteteleșanu la comuna Măgurele, a furat mai multe obiecte. Asi ancheta judiciara a fost imediat des­chisă de către d. jude-instructor Bora­­nescu in unire cu d-nul procuror Laho­­vari, cari s’au transportat pentru acest scop chiar la Măgurele. In urma unor cer­cetări amănunțite, s’a stabilit ca Berbescu ’și a însușit un număr prețios de obiecte mobile, cu care ’și-a dichisit salonul. Pen­tru a masca aparențele unuia furt, călise în procesul verbal de vînz­are em­is­nu­mele unor persane care nici nu au luat parte la licitație, indicând niște prețuri ri­dicole în raport cu valorea reală a o­­biectelor. D. procuror Lahovari a deschis acțiune publică în contra lui Berbescu pentru fap­tele de­ fals, furt, escrocherii și abuz de autoritate comise de el in calitate de portărel și primul președinte al tribuna­lului a cerut destituirea lui. Berbescu a fost arestat și pe urmă li­beral sub­ cuvent că nu a săvârșit abu­zuri, ci numai neregularități, dupe cum ne spune­a Indépendance roumaine. Cu to­t acestea instrucțiunea urmeza. Nu ne am fi ocupat de acesta afacere tocmai aici pe întâia pagina, mai cu sema In modul cum pare ca se întorc lucrurile. Am fi înregistrat cum fac tote fiarele de­nunțarea, am fi făcut rectificări a dupa foia francesa din strada Clemenței și ne-am fi mărginit aci. Dar in acest mic și neînsemnat fapt se ascunde un sistem, un zeu general și de acea suntem siliți se’i dam mai multa a­tențiune, mai multa importanța. Guvernele nóstre, dupe cum am spus și alta data, nu’și recruteza funcționam dupe capacitate și dupa moralitate, ci mai tot­deauna dupe interesele momentului, cu deosebire dupe interesele electorale. Daca cine­va are voturi mai multe sau brațe mai tari ca se rasbesc­ în Latae pe ad­versarii administrațiunei, daca desfășura un activitate mai mare în alegeri sau e in capul manifestărilor de strada în tote o­­casiunile, nu se mai cauta nici un alta considerație. El este numit în funcțiune fara a i se cerceta antecedentele. Berbescu a ținut casa de joc, a fost manor mincinos, a abuzat de încrederea acelor cari l’au insarcinat­ cu câte uă afa­­cere, dar pentru ca la alegeri a fost a­­gentul cel mai activ al conservatorilor și pentru că se gasea tot­deauna in capul ma­­nifestanților la palat și la omenii însem­nați conservator), el a fost numit portărel Un om vise care in tata viața lui nu scruse ce sunt moravurile curate, nu putea se le învețe in funcțiune. Din contra, a profitat de ocasiune sâ ’și perfecționeze aplecările. S­au făcut denunțări în contra lui și s’a deschis ancheta judecatorasca de-­ procurorul Lahovary pentru faptele de fals, furt,­e­crodizică și abuz de autoritate, dupa cum ne spun. Constituționalul. D. judecă­tor de instrucție Boranescu, care tocmai constatase ca Berdescu ’și-a însușit uâ sumă pretinsa de obiecte mobile ca por­tărel, l’a liberat inse­­pate de­sigur pentru cuvintele Independenții, ca n’a comis a­­buzuri ci numai neregularizați! Se vede ca Contituționalul nu cun­os­­cea serviciele ce se făcuse Berdescu par­tidului conservator subt inspirațiunea și indignarea primului­ moment a arătat a­­devaratele fapte săvârșite de Berdescu, inse a venit acei cari au lucrat cu el în alegeri, cari i’au însoțit la manifestări și au cauzat se micșoreze importanța abuzu­­rilor sale. Foia francesa din strada Cle­menței a fost mai aprope de aceștia și a manifestat dorințele lor. Tmpul a anunțat numai liberarea lui și Constituționalul nu ’și a 4,s iaca cuvântul de refractare. Pote­ca va tăcea cu desăvârșire, lăsând pe con­frații lui se curețe petele ce le-a aruncat în fața portărelului. Acesta vise e­u o cestiune secundară. Un om scos dintr’un rîu unde era­se se înece și dat societății, chiar dacă este un criminal, pentru partidul conservator con­­stitue un act nu de umanitate ci de inte­res de partid. Ori ne am dice noi, el nu va fi lasat în vesteca in care a cazut. Insa nu putem sa nu blamam sistemul a­­cesta de a se numi funcționarii pentru serviciul ce fac partidelor la alegeri, ci nu pentru capacitatea și moralitatea lor. Acesta este un râu social așa de mare ca In curând ne vom pomeni ca în Turcia unde nu se face nici un serviciu public tară ca averea cetățenilor sa fie împărțită cu funcționarii, când nu pate sa fie luata tata de el. Rugam pe acei carora li se pare neîn­semnata afacerea lui Berbescu și voesc sa-l scape, sa se gândască serios la acest lucru, daca mai am în inima lor cel mai mic sentiment de moralitate și onestitate. Societățile când Încep sa se demoraliseze sunt ca corpul atins de cangrenă, nu se aștepta de­cat sau ua operațiune decisiva, sau mortea. DREPTATEA chiarului „Neue Freie Presse“ Ca fiarele unguresci e greu se stai de vorbă, căci perfidia, lator­­tochiarea adevărului, negarea evi­denții țin locul argumentațiunii. Pa­siunea de care sunt copinse, mai ales față de tot ce se atinge de ro­mâni, le întunecă într’atât judecata, că nu le mai lasă să distingă drep­tatea de nedreptate, adevărul de ne­­adevăr, ast­fel ca este a’ți pierde timpul, să cerci a le convinge și a le face se înțelegă că, cu sistema lor, mai mult observă de­cât fac bine causel lor. C­u tot același lucru ar trebui se se presupue că este cazul cu presa nemaghiara din Austria, și când, cu tote acestea, vedem că un­­ jiar ca Neue Freie Freise cade în același pecate ca cele unguresci, trebue sĕ ne Întrebăm cu mirare, décá s’a mo­lipsit de cele din Pesta, sau décà vorbesce în necunoșcințâ de causă. Acesta din urmă ipoteză, credem, este greu de admis, de­ore­ce cita­tul <Jiar din Viena trece de a fi u­­nul din cele mai bine informate or­gane de publicitate din Austro-Un­­gara, și se bucură de o­ autoritate necontestată. Astfel Neue Freie Presse, dând seria în numerul său de la 15 iu­lie (e­diția de sori) despre respunsul ministrului președinte al Ungariei la interpelările d-lor Ugron și Apponyi relative la m­șcarea românilor, își încheia relațiunea cu urmă­­rea frasă surprind­oíare: «Acum atârnă de la români, déci el voesc se urmeze acestă cale.» Și calea pe care o recomandă ar trebui să fie aceea pe care a in­­dicat’o ministrul unguresc, tricând: «Că politica de pasivitate a româ­nilor nu este nici în interesul țerii, nici al românilor, ci că jocul” de la care ar trebui se ’și producă tân­­guirele ar fi sala parlamentului.» «Printr’acesta, adaogă­­ jiarul vie­­nez, contele Szapary, a avisat pe români la singura cale corectă și le­gală, și cu atâta lor crede a fi ser­vit causa dreptăței și a și făcut da­toria către Austro-Ungaria !» D. Szapary, ca ungur, e în rolul seu, cu tote că, ca om este abomi­­bil se fie de atâta rea credință, dar de la N. F. Presse nu s’ar fi așteptat nimine a se spue așa enormități. Căci e cel puțin glumeț se strigi unui om legat de stâlp, în momentul de a fi împușcat: «Fugi, d-nule, câ nü se tragă In d-niata». Și N. F. Presse tocmai așa face cu românii. Românii, décá ar avea dreptul se intre în camera unguresca, ar fi a­­­dus de­sigur suferințele lor înaintea ei, dar tocmai de acesta se plâng el, intre altele, ca li s’a ridicat drep­tul, și prin urmare, putința de a ’și trimite representanți în parla­ment. Românii fiind escluși­­ de la viața politică, nu pot se’și producă plân­gerile lor nici eri, și tota lumea își aduce aminte, cum acum câți­va ani, când generalul Traian Doda isbutise să fie ales in Caransebeș, a fost dat afară prin manopere mes­­chine din sinul parlamentului, pen­tru ca nici un glas al românilor se nu vie să tulbure consciința opre­sorilor maghiari. A­djice românilor, «Poftiți în Cameră», când ușile Camerei le-au fost închise hermetic, este nu numai uă perfidie, dar e lu acelaș timp și uă bătaie de joc 11 Nu scie óre Neue Freie Presse nici atâta lucru, că pentru Transil­vania s’a făcut uă lege electorală escepțională, deosebită de aceea pe care o are Ungaria; nu scio are d-nil de la acest d­iar că, chiar prin acea lege escepțională, românii sunt ne­dreptățiți Intr’un mod strigător, față cu ungurii și secuii, creăndu se a­­cestora uă posiție privilegiată tocmai în vedere de a împiedica pe români ca­re între’n Parlament? Deci cum­va nu ar avea c­unos­­tința de aceste împrejurări, fie­ ne permis să le atragem noi atențiunea asupra unor disposițiuni din acea lege electorală, pentru a afla cum în­țeleg ungurii dreptatea și libertatea pentru români. Deși ungurii se laudă de a se fi scuturat de tote resturile feudalismu­lui, și astă­zi încă pentru Transil­vania dreptul de a lege este un pri­­vilegiu, bazat pe titlul de nobleță, și după el numai ungurii fiind nemeși sau boieri, se vede acea curiositate, unică in felul ei că, pe când toți rendașii și porcarii unguri se bu­cură de dreptul de vot fără cens, numai în virtutea nemeșiei lor, româ­nilor li se pretinde un cens, ori­cât de culți ar fi el. In comunele urbane au drept de vot toți câți posed­­ă casă cu trei odăi, sau cari au atâta pământ, ca să plătiaacă cel puțin șese fiorul ca contribuție, dar se scie că Români­lor, mai nainte nu le era permis să și facă case în oraș, așa că mul­țimea lor se găsesce locuind la țară. Din acesta causă în comunele ur­bane din Transilvania censul este de 3 până la 6 ori mai mic, de­cât în cele rurale, unde sunt români în majoritate, și censul comunelor ru­rale din Ungaria e de 8-9 ori mai mic, de­cât al acelora din Transil­vania. In comunele rurale din Transil­vania, fiind­ca românii se găsesc în majoritate și se locuesc în masă compactă, dreptul de vot este legat de un venit curat de 80,84 și 105 fl., ceea­ ce puțini țerani póte să aibă, ast­fel că ungurii, cu privilegiul lor de nemeși, dau un deputat la un mic număr de alegetori, pe când ro­mânii trebue să fie de 10 ori atâți, ca se póte da unul. Nu e cu putință să intrăm aici in tote amănuntele legii electorale din Transilvania, se arătăm, și cum s’a făcut împărțirea cercurilor elec­torale pentru a sugruma majoritatea alegătorilor români, din aceste pur­ține disposiții însă, pe cari le-am citat, ori­cine pote vedea daca nu e uă perfidie și uă bătaie de joc de a a­­fice românilor: «Poftiți în Cameră», când legea electorala e ast­fel alca­­tuită, ca el să fie sistematic împie­dicați de a-și putea alege represen­­tanții. Nu mai vorbim de practica elec­torală, care se obicinuesce In Un­garia și Transilvania, și care întrece tot ce fantasia pote inventa pentru a opri pe români de la vot, ceea­ ce însă nu se póte tăgădui este faptul, că 3 milione de rom­âni nu au nici un represintant In Cameră. Cu argumentări de felul acelora pe cari le-a debitat d. Szapary In Cameră, nu se resolvă chestiunea română din Ungaria ; pe redactorii de la Neue Freie Presse însă, s'o spunem drept, N­ credeam mai deș­tepți și de mai bună credință. Ruble! Ruble! Se anunță din Sofia , Documentul rusesc, In care sunt Înregistrate sumele de bani plătiți de guvernul rusesc conjuraților bulgari, este următorul: AGENTIA DIPLOMATICA IMPERIALA RUSA ’ 3STo- 203 Bucuresci, 2 iulie 1887. Către departamentul casei imperiale Compt Conform telegramei secrete a d-lui mi­nistru de externe, de la 30 iunie anul cu­rent, agenția diplomatica trimite prin a­­cesta un scurt compt de banii ce au fost luați din sumele fondului de ocupațiune pentru organisarea mișcărei naționale în Bulgaria și cari au fost cheltuiți pentru trebuințele departamentului poliției impe­riale, și are onorea, a se ruga cu cel mai profund respect, ca departamentul sa ia dis­­posițiunea, ca s­­­ se dea Înapoi casei a­­genției diplomatice sumele cheltuite pe contul departamentului poliției imperiale la cifra de 65 000 franci, ca compleetare a sumei fondului de ocupațiune. Compt scurt al banilor ce au fost luați din sumele fondului de ocupațiune pentru organ­isa­­țiunea mișcarei nationale in Bulgaria, și al cheltuelilor, luate din sumele fondului de ocupațiune pentru necesitățile departamen­tului poliției imperiale la 1 Iulie 1887,

Next