Romanul, noiembrie 1898 (Anul 42, nr. 219-241)

1898-11-26 / nr. 238

ANUL 42-lea No. 238 ^ ^ Yoește și vei putea 5 33 33 1>T X în toată țara w ABONAMENTE: IN ȚARĂ: . . . IN STRĂINĂTATE: .pe trimestru 5 lei „ „ 10 lei REDACȚIA STSî." STAVROPOLEOS NO. 2, Luminează-te și vei fi 5 B AFI în toată țara ANUNCIURI­­••'V18*"­, Pagina IV............................:> Inserții și roclamo 2 yfqftpa. ‘ ADMINISTRAȚI^ •' STR. STÂVROPOLEOS No. 2. Fondat de O. A. RÖSEMID irector VIHTUvA O. A. ROSMTl LEGI SI MORAVURI f Interpelarea d-lisi Maiorescu Tratările Silaia iffi Ssleress iessisî gazetar* LEGI ȘI MORAVURI să Omul cult și nepărtinitor trebueșce recunoscu că dacă legiuitorii noștri ar fi avut în vedere proravu­­rile nóstre, actuala lege electorală precum și alte multe legi n’ar fi dat loc la nenumăratele neajunsuri de foare cu toți ne plângem. Este clar de dorit ca cei ce se vor însărcina cu modifiarea actualei legi electorale să aibă în vedere moravurile nostre, iar nu cele din străinătate, căci aci este adevărata cau­­ză a bubei ce există în tote le­­gile nostre. Precum audul nostru este mai sen­sibil la audul unei Doine tot ast­fel și spiritul nostru pricepe și-și a­­plică mai ușor o lege întocmită în sensul apucăturilor nóstre. Prin urmare de vreme ce publicul nostru este zburdalnic trebueșcem ca noua lege să înlătur­e aglomer­ația de alegători. un adevăir dacă de exemplu biu­­roul electoral de la Tunari în loc de aproape 900 de alegători concentra acolo numai 1­00, firește că n’aveam pote de înregistrat nici unul­ din scandalurile ivite. Afară de aceasta în asemenea îm­prejurări, mai cu seamă în țara nostră, autoritatea președintelui biu­­roului nu poate fi garantată de­cât atunci când publicul o vede, chiar din primul moment, susținută de o putere administrativă publică adică de armată și ar fi nem­erit ca pe când președintele operează în sânul biu­­roului, adjutorul acestuia care va fi chiar ofițerul comandant al detașa­mentului militar, să aplice cu nepăr­­tinire și în mod sever instrucțiile Președintelui spre garantarea bunei ordine. Natural că noua lege electorală trebuește să prevadă ast­fel de mfi­șuri disciplinare în­cât tulburătorii de meserie chiar când sunt alegătorii să plătească scump pofta lor de a tul­bura liniștea Nici vorbă că legiuitorul trebueșce se înlăture libertatea la întocmirea biletelor și a plicurilor și cred că dacă hârtia, formatul, culorea și imprimatul, ar fi la fel s’ar putea pute înlătura plicul. Cât pentru gheretele din sala de alegeri ele trebuesc să fie atâtea la numărr în­cât să poată servi fie­care gheretă pentru cel mult 50 alegători căci să nu se uite că: Pe cât ope­rația se va putea efectua mai repede pe atât se va asigura liniștea în a­­legeri. De acea dar, termin cu­m fisura cea mai eficacie de luat și anume ca, cărțile de alegători să se libereze nu­mai la tribunale iar nici cum la bi­­­rourile electorale, aceasta iarăși spre simplificarea și scurtarea formalită­ților la bi­rourile electorale unde tulburările se pot mai ușor ivi. Un Pensionar TRATĂRILE TratĂrile între liberali și disidenți au urmat era. După ridicarea ședinței Camerei, aurelianiștii s' au întrunit la d. Em. Porumbaru. D. Aurelian a fost de părere că trebuește să se admită președinția d-lui Sturdza. D Lascar nu se opune la aceasta însă cu condiție ca­ să se ia avisul tuturor miniștrilor și al comitetului executiv, pentru conducerea parti­dului. D. Șendrea susține împăcarea, cu condițiile oferite de liberali. D. Costinescu și Delavrancea nu admit președinția d-lui Sturdza. D. Porumbaru caută să împace cele două păreri cerând a se supune toți decișii majorităței. Majoritatea pare a fi de părerea d-lui Costinescu. Seara la­­) ore a fost o consfătu­ire la d. D. Gianni und­e sa aștep­tat resultatul demersului făcut prin d-niî Schina și Mis­sir pe lângă d. Fdeva. Acesta a cerut aplicarea progra­mului de la Iași și s-a decis ca tra­tările să urmeze, adi. La Cameră la întrunirea de la d. Gianni nu sa luat asemenea nici o decisiune, prelungindu-se tratările încă cu 24 ore. NOI PRIMARI La Tecuci s’a ales primar d.Cincu ajutor d. Bobeica și ofițerul stării civile, D. Petrovici. Toți conservatori D. Mihail Bibi­an a fost ales pri­mar al orașului Caracal, iar d. Ion Stătescu, ajutor. D. C Vlaicu a fost ales primar al orașului Bacău, iar d. Iamandi, ajutor, D. Ion D. Ioaniu a fost ales pri­mar al orașului Piatra-­ , iar d. G. Colboschi, ajutor D. Gh­. G. Ghițescu a fost ales primar al orașului Fălticeni, iar d. Matei Teodoriu, ajutor. D. Zamfirescu a fost ales primar al orașului Câmpulung, iar d. Gră­­dișteanu ajutor. La Tîrgoviște a fost ales primar d. D. Atanasiu și ajutor Th. Andro­­nescu. La Turnu-Măgurele a fos ales pri­mar d. Antache Petrescu și ajutor d. D. Iliescu. La Roman unde colegiul I comu­nal este conservator iar colegiul al II liberal, procedându-se la alegerea primarului votul a fost nul; candida­tul conservator a avut cinci voturi iar candidatul liberal tot cinci; încercarea de evadare a împăratului Chinei Ziarele englezești au primit din Peking știrea că acum vre­o câte­va zile împăratul a reușit să fugă din mica insulă situată pe locul Palatului proibit, în care a fost închis de împă­răteasa, și a încercat să iasă din palat Eununcii și guarzii nu îndrăzneau să ’i se opue cu violența, dar în con­­ ­DIȚIA DE DIMINEAȚA furnndu-i s’au aruncat in genuchi în fața lui, rugîndu-1 să nu fugă, căci ei vor fi făcuți responsabili și con­damnați la moarte. Atunci împăratul s’a reîntors de bună voe în închisoarea lui. Studenții romîni din Paris Cu­m în ziarul parisian „Le fi­garo,.. . Studenții streini care urmează cursurile facultăței de drept și de medicină din Paris, sunt din an în an tot mai numeroși. „La facultatea de drept, 300 stu­denți streini, din care 118 romînî, 52 egipteni și vre-o 30 turci. „La facultatea de medicină: 151 studenți streini, din cari 83 ruși, 63 turci, 60 romînî, 16 elvețieni, 15 germani și 15 greci”. Studenții romînî în Italia Studenții romînî urmînd să se rein­toarcă în țară au mai fost reținuți la Turin, unde s’a dat în onoarea lor un mare banchet. La acest banchet a vorbit lorgala în limba italiană, arătînd ce vor spune romînilor, la întoarcerea în țară, despre Italia și frații Italieni. A răspuns în rom­nește studentul italian Vacarino. Studenții Velciu și Demetrescu au închinat pentru th­estiuni și Gigli- Tos, președintele congresului studen­țesc, pentru Transilvania. Apoi romînii au fost conduși la gară în mijlocul uralelor. Suverani decorați împăratul Austriei a conferit me­dalia militară, din incidentul jubile­ului său­, următorilor: împăratul Wil­­helm Țarului Nicolae, regilor Italiei, Romîniei, Wü­rtembergului, Saxo­­niei, Belgiei și Greciei. Joi 26 (8 Decembrie) Noembre 1898 Picpart și curtea de Gaselle Paris, 24 Noembrie.—Picquart a adresat curții de casație o cerere spre a decide cine trebue să judece cazul sec, basîndu­se pe mai multe articole ale codului de instrucție criminală. In urma acestei cereri, interpelă­rile asupra conexităței afacerilor l'i­­cquart și Dreyfus se va amâna. „­ X (Nuvelă) E soarele amiazi. Sîntem pe vîrful Mon­­itorului Pe iarba subțire, culcată de vîn­­turi, ne desmolțim picioarele după cinci ceasuri de călărie, și, până să se di­s­facă merindele, privirile noastre, uimite, însetate de spațiu­, sboară, peste munții a trei județe, în rariștea deschisă din toate părțile. Spre miază zi, dincolo de valea Zăbalii, cad pete de soare pe munții Vrancii, spre miază­noapte Zbo­ina Frumoasă ’și înalță codrii întunecați; spre apus, Penteleul își desfășură bo­­gatele-i pășuni ; numai la răsărit sas­­tîmpără clocotul pămîntului, și naiu­mne se pleacă dînd goană vederei pe valea netedă fumurie a Siretului. Ne­ așezăm la masă. Neprețuitul Jan — purtătorul de țigări al d-lui Ch­ircu, cum­ își zice el—în picioare, cu un sprav în sta­­can de țuică în mână ne hiritisește : jEi să trăiți cinstiți boeri, să ne văd spînzurațî. ... de lanțul fericirii și um­­flați.... de poli imperiali. ! Ion Crăcan e scurt și uscat—tipul țăranului român sfîrșit de muncă și de nevoi. Vioiu, în­demânatic la toate și deșt­pt­­el­e * om­ul de casă* cel mai iubit al d-lui Ch­ircu și de pe valea Jitiei nu se pornește es­­cursiune sau vînătoare, fără lan. Ca să nu ne strice hatî­ul, dă de dușcă și al treilea stacan de țuică, iși șterge mus­tața cu mimica, și impingîndu-șî căciula pe ceafă, se uită la noi șiret și clatină din cap. »Adecă, zău să te potrivesc cu d-voastră, ar ajunge picioarele să-și bată joc de mine. Noroc că-i aeru tare, și suge pădurea că din trei țuici de-abia te alegi cu una,—două parcă ți­ le suflă de la gură*. Ochii i se fac mici, mici, și strălucesc ca două mărgele negre. Dragostea cu care-1 ascultăm îi dă spor la vorbă Nici a odată n’am văzut un țăran mai deschis minte. In capul lui incult cio­cniri o comoară de observații, din cari el, încetu cu încetul și-a făurit o filosofie a lui, un sistem de gîndire la lumina căruia a căutat, în neștiință de carte, să-și des­­­cîlcească singur feluritele jocuri și taine ale vieței. — Hm... să mănînc puiu.. azi, Vi­nerea... Ei, da’s la drum, și baba călă­­­toare n’are sărbătoare, îmi spăl bine gura cu vin și nu mai e nici un păcat Nu­mai de nu m’ar afla nevasta, că zice că-i moare vaca Auzi prostie. Să moară vita pentru c’am mîncat eu un picior de pui. Aî dracului popi, ce le a dat în gînd ! Noi să postim și găinele să le dăm lor să le blagoslovească... Când eram frate la Găvan—că eu de frica sorților me dusesem la călugărie— găsesc într’o zi pe Ioil jupuind un berbec în dosul, stăreției, îl furase de cu noapte și se zoria Prea Sfîntul să-i facă de petre­canie—zic: nu-i păcat părinte, ci-i săp­­tămîna patimilor ?—Ași, zice el, ce iese din gură supără pe s oînnul, nu ce intră. Da cîte ticăloșii am văzut eu acolo, vă spui drept, m’am speriat De la o vreme mi-am zis, mai bine la melitărie, ce-o i­ o fi. Și’ntr’o zi când erau toți la mîn­­care, eu m’am suit pe gard și m’am lăsat binișor cu capul pe lîngă par de mi-a rămas comanacul ca o oală, în vîrful parului,—zic : aici să stai pân’oi veni­t­u să te iau, și dus am fost. La cazarmă m’am dat eu iute la brazdă. Ascultam, mă purtam curat, cizmulițele mele ’mi suceam imistața’n­ele. Numai cu abu­î­­daru ala—­ cine dracu­l’a ma,î stîrnit — nu mergea de loc. Până pe la al de B învățasem eu cu chiu cu vai, da’acolo foc. Mă puneau ei pe cremenă sfărmată .. puteau să mă puc și pe foc. M­­­ă luasem și eu de gînduri. Zic: să știi că ăștia vor să m­e facă popă...­ In voră mi s’a făcut dor de munți, ș’am luat-o la sănătoasa. O croiam drept prin porumburile oamenilor. Când vedeam câte un surtucar mi se părea că haiti... se ia după mine și fugiam, fugiam, nici glonța să nu mă prindă. Acasă frate-meu. »Unde­ ț­­e biletul de c­ngediu ? „Eu... îmi luasem concediu de la sfînta raniță. Și mi-a deschis el mintea de m’am în­tors , boda prostii c’ajungeam un tâlhar... acu poate tăiam sare la ocnă, -n loc să vă tai d-voastră palavre... l e la ce ține soarta omului* ! Seara mînem în Jitia. D-l Chircu ne face plăcerea de a pofti pe Jan la masă cu noi. S’așază rîzînd, și’și întinde șer­­vetu pe brațe. . "ocam­ în rînd cu boerii !.. Adecă, zăi­, dacă ’nvețam carte, nu intram și eu la budget ? Lumea, gândesc c’a fost pă­­dureață la început ; și mai cu răsad mai cu altoia, s’a ales și s’a făcut măr crețom și drăgănele și caise și fel de fel de bunătățuri, care toate’s din sălbătă­­ciune aduse ; ș’așa-i și cu dobitocul și cu omul. 1 -voastră umblați lumea toată și tot pe moale dormiți. Vara aduceți ghiață și iarna mîncați struguri copți în geam. Vă doare degetul cel mic ? Cinci doctori sar să vă ia polii. Cocoanele-și dau copiii la doică și pleacă la băi. Lor li-î rușine să-și crească pruncii. Nevasta mea ține doi gemeni la sîn și-î fudură ca o preoteasă... Ce’țî fi zicînd d-voastră de mine acu , multe prostii mai toarnă și mocofanu ăsta. . Ba nu zați, câte țări ați văzut d-voastră, spun­ețî drept, nu-i așa că tot pămîntul nostru-i mai bun și tot țara noastră-i mai mîndră. Aicea-s toate bogățiile. De aceea au și umblat atîtea neamuri să pue mîna pe noi. Da nu ne-am dat. Soiuri de munte, domnule! ■Eacă eu,—am, n’am spămăligă îmi plă-

Next