Romanul, noiembrie 1898 (Anul 42, nr. 219-241)
1898-11-26 / nr. 238
ANUL 42-lea No. 238 ^ ^ Yoește și vei putea 5 33 33 1>T X în toată țara w ABONAMENTE: IN ȚARĂ: . . . IN STRĂINĂTATE: .pe trimestru 5 lei „ „ 10 lei REDACȚIA STSî." STAVROPOLEOS NO. 2, Luminează-te și vei fi 5 B AFI în toată țara ANUNCIURI••'V18*", Pagina IV............................:> Inserții și roclamo 2 yfqftpa. ‘ ADMINISTRAȚI^ •' STR. STÂVROPOLEOS No. 2. Fondat de O. A. RÖSEMID irector VIHTUvA O. A. ROSMTl LEGI SI MORAVURI f Interpelarea d-lisi Maiorescu Tratările Silaia iffi Ssleress iessisî gazetar* LEGI ȘI MORAVURI să Omul cult și nepărtinitor trebueșce recunoscu că dacă legiuitorii noștri ar fi avut în vedere proravurile nóstre, actuala lege electorală precum și alte multe legi n’ar fi dat loc la nenumăratele neajunsuri de foare cu toți ne plângem. Este clar de dorit ca cei ce se vor însărcina cu modifiarea actualei legi electorale să aibă în vedere moravurile nostre, iar nu cele din străinătate, căci aci este adevărata cauză a bubei ce există în tote legile nostre. Precum audul nostru este mai sensibil la audul unei Doine tot astfel și spiritul nostru pricepe și-și aplică mai ușor o lege întocmită în sensul apucăturilor nóstre. Prin urmare de vreme ce publicul nostru este zburdalnic trebueșcem ca noua lege să înlăture aglomerația de alegători. un adevăir dacă de exemplu biuroul electoral de la Tunari în loc de aproape 900 de alegători concentra acolo numai 100, firește că n’aveam pote de înregistrat nici unul din scandalurile ivite. Afară de aceasta în asemenea împrejurări, mai cu seamă în țara nostră, autoritatea președintelui biuroului nu poate fi garantată decât atunci când publicul o vede, chiar din primul moment, susținută de o putere administrativă publică adică de armată și ar fi nemerit ca pe când președintele operează în sânul biuroului, adjutorul acestuia care va fi chiar ofițerul comandant al detașamentului militar, să aplice cu nepărtinire și în mod sever instrucțiile Președintelui spre garantarea bunei ordine. Natural că noua lege electorală trebuește să prevadă astfel de mfișuri disciplinare încât tulburătorii de meserie chiar când sunt alegătorii să plătească scump pofta lor de a tulbura liniștea Nici vorbă că legiuitorul trebueșce se înlăture libertatea la întocmirea biletelor și a plicurilor și cred că dacă hârtia, formatul, culorea și imprimatul, ar fi la fel s’ar putea pute înlătura plicul. Cât pentru gheretele din sala de alegeri ele trebuesc să fie atâtea la numărr încât să poată servi fiecare gheretă pentru cel mult 50 alegători căci să nu se uite că: Pe cât operația se va putea efectua mai repede pe atât se va asigura liniștea în alegeri. De acea dar, termin cum fisura cea mai eficacie de luat și anume ca, cărțile de alegători să se libereze numai la tribunale iar nici cum la birourile electorale, aceasta iarăși spre simplificarea și scurtarea formalităților la birourile electorale unde tulburările se pot mai ușor ivi. Un Pensionar TRATĂRILE TratĂrile între liberali și disidenți au urmat era. După ridicarea ședinței Camerei, aurelianiștii s' au întrunit la d. Em. Porumbaru. D. Aurelian a fost de părere că trebuește să se admită președinția d-lui Sturdza. D Lascar nu se opune la aceasta însă cu condiție ca să se ia avisul tuturor miniștrilor și al comitetului executiv, pentru conducerea partidului. D. Șendrea susține împăcarea, cu condițiile oferite de liberali. D. Costinescu și Delavrancea nu admit președinția d-lui Sturdza. D. Porumbaru caută să împace cele două păreri cerând a se supune toți decișii majorităței. Majoritatea pare a fi de părerea d-lui Costinescu. Seara la) ore a fost o consfătuire la d. D. Gianni unde sa așteptat resultatul demersului făcut prin d-niî Schina și Missir pe lângă d. Fdeva. Acesta a cerut aplicarea programului de la Iași și s-a decis ca tratările să urmeze, adi. La Cameră la întrunirea de la d. Gianni nu sa luat asemenea nici o decisiune, prelungindu-se tratările încă cu 24 ore. NOI PRIMARI La Tecuci s’a ales primar d.Cincu ajutor d. Bobeica și ofițerul stării civile, D. Petrovici. Toți conservatori D. Mihail Bibian a fost ales primar al orașului Caracal, iar d. Ion Stătescu, ajutor. D. C Vlaicu a fost ales primar al orașului Bacău, iar d. Iamandi, ajutor, D. Ion D. Ioaniu a fost ales primar al orașului Piatra- , iar d. G. Colboschi, ajutor D. Gh. G. Ghițescu a fost ales primar al orașului Fălticeni, iar d. Matei Teodoriu, ajutor. D. Zamfirescu a fost ales primar al orașului Câmpulung, iar d. Grădișteanu ajutor. La Tîrgoviște a fost ales primar d. D. Atanasiu și ajutor Th. Andronescu. La Turnu-Măgurele a fos ales primar d. Antache Petrescu și ajutor d. D. Iliescu. La Roman unde colegiul I comunal este conservator iar colegiul al II liberal, procedându-se la alegerea primarului votul a fost nul; candidatul conservator a avut cinci voturi iar candidatul liberal tot cinci; încercarea de evadare a împăratului Chinei Ziarele englezești au primit din Peking știrea că acum vreo câteva zile împăratul a reușit să fugă din mica insulă situată pe locul Palatului proibit, în care a fost închis de împărăteasa, și a încercat să iasă din palat Eununcii și guarzii nu îndrăzneau să ’i se opue cu violența, dar în con DIȚIA DE DIMINEAȚA furnndu-i s’au aruncat in genuchi în fața lui, rugîndu-1 să nu fugă, căci ei vor fi făcuți responsabili și condamnați la moarte. Atunci împăratul s’a reîntors de bună voe în închisoarea lui. Studenții romîni din Paris Cum în ziarul parisian „Le figaro,.. . Studenții streini care urmează cursurile facultăței de drept și de medicină din Paris, sunt din an în an tot mai numeroși. „La facultatea de drept, 300 studenți streini, din care 118 romînî, 52 egipteni și vre-o 30 turci. „La facultatea de medicină: 151 studenți streini, din cari 83 ruși, 63 turci, 60 romînî, 16 elvețieni, 15 germani și 15 greci”. Studenții romînî în Italia Studenții romînî urmînd să se reintoarcă în țară au mai fost reținuți la Turin, unde s’a dat în onoarea lor un mare banchet. La acest banchet a vorbit lorgala în limba italiană, arătînd ce vor spune romînilor, la întoarcerea în țară, despre Italia și frații Italieni. A răspuns în romnește studentul italian Vacarino. Studenții Velciu și Demetrescu au închinat pentru thestiuni și Gigli- Tos, președintele congresului studențesc, pentru Transilvania. Apoi romînii au fost conduși la gară în mijlocul uralelor. Suverani decorați împăratul Austriei a conferit medalia militară, din incidentul jubileului său, următorilor: împăratul Wilhelm Țarului Nicolae, regilor Italiei, Romîniei, Würtembergului, Saxoniei, Belgiei și Greciei. Joi 26 (8 Decembrie) Noembre 1898 Picpart și curtea de Gaselle Paris, 24 Noembrie.—Picquart a adresat curții de casație o cerere spre a decide cine trebue să judece cazul sec, basînduse pe mai multe articole ale codului de instrucție criminală. In urma acestei cereri, interpelările asupra conexităței afacerilor l'icquart și Dreyfus se va amâna. „ X (Nuvelă) E soarele amiazi. Sîntem pe vîrful Monitorului Pe iarba subțire, culcată de vînturi, ne desmolțim picioarele după cinci ceasuri de călărie, și, până să se disfacă merindele, privirile noastre, uimite, însetate de spațiu, sboară, peste munții a trei județe, în rariștea deschisă din toate părțile. Spre miază zi, dincolo de valea Zăbalii, cad pete de soare pe munții Vrancii, spre miazănoapte Zboina Frumoasă ’și înalță codrii întunecați; spre apus, Penteleul își desfășură bogatele-i pășuni ; numai la răsărit sastîmpără clocotul pămîntului, și naiumne se pleacă dînd goană vederei pe valea netedă fumurie a Siretului. Ne așezăm la masă. Neprețuitul Jan — purtătorul de țigări al d-lui Chircu, cum își zice el—în picioare, cu un sprav în stacan de țuică în mână ne hiritisește : jEi să trăiți cinstiți boeri, să ne văd spînzurațî. ... de lanțul fericirii și umflați.... de poli imperiali. ! Ion Crăcan e scurt și uscat—tipul țăranului român sfîrșit de muncă și de nevoi. Vioiu, îndemânatic la toate și deștptele * omul de casă* cel mai iubit al d-lui Chircu și de pe valea Jitiei nu se pornește escursiune sau vînătoare, fără lan. Ca să nu ne strice hatîul, dă de dușcă și al treilea stacan de țuică, iși șterge mustața cu mimica, și impingîndu-șî căciula pe ceafă, se uită la noi șiret și clatină din cap. »Adecă, zău să te potrivesc cu d-voastră, ar ajunge picioarele să-și bată joc de mine. Noroc că-i aeru tare, și suge pădurea că din trei țuici de-abia te alegi cu una,—două parcă ți le suflă de la gură*. Ochii i se fac mici, mici, și strălucesc ca două mărgele negre. Dragostea cu care-1 ascultăm îi dă spor la vorbă Nici a odată n’am văzut un țăran mai deschis minte. In capul lui incult ciocniri o comoară de observații, din cari el, încetu cu încetul și-a făurit o filosofie a lui, un sistem de gîndire la lumina căruia a căutat, în neștiință de carte, să-și descîlcească singur feluritele jocuri și taine ale vieței. — Hm... să mănînc puiu.. azi, Vinerea... Ei, da’s la drum, și baba călătoare n’are sărbătoare, îmi spăl bine gura cu vin și nu mai e nici un păcat Numai de nu m’ar afla nevasta, că zice că-i moare vaca Auzi prostie. Să moară vita pentru c’am mîncat eu un picior de pui. Aî dracului popi, ce le a dat în gînd ! Noi să postim și găinele să le dăm lor să le blagoslovească... Când eram frate la Găvan—că eu de frica sorților me dusesem la călugărie— găsesc într’o zi pe Ioil jupuind un berbec în dosul, stăreției, îl furase de cu noapte și se zoria Prea Sfîntul să-i facă de petrecanie—zic: nu-i păcat părinte, ci-i săptămîna patimilor ?—Ași, zice el, ce iese din gură supără pe s oînnul, nu ce intră. Da cîte ticăloșii am văzut eu acolo, vă spui drept, m’am speriat De la o vreme mi-am zis, mai bine la melitărie, ce-o i o fi. Și’ntr’o zi când erau toți la mîncare, eu m’am suit pe gard și m’am lăsat binișor cu capul pe lîngă par de mi-a rămas comanacul ca o oală, în vîrful parului,—zic : aici să stai pân’oi venitu să te iau, și dus am fost. La cazarmă m’am dat eu iute la brazdă. Ascultam, mă purtam curat, cizmulițele mele ’mi suceam imistața’nele. Numai cu abuîdaru ala— cine dracul’a ma,î stîrnit — nu mergea de loc. Până pe la al de B învățasem eu cu chiu cu vai, da’acolo foc. Mă puneau ei pe cremenă sfărmată .. puteau să mă puc și pe foc. Mă luasem și eu de gînduri. Zic: să știi că ăștia vor să me facă popă... In voră mi s’a făcut dor de munți, ș’am luat-o la sănătoasa. O croiam drept prin porumburile oamenilor. Când vedeam câte un surtucar mi se părea că haiti... se ia după mine și fugiam, fugiam, nici glonța să nu mă prindă. Acasă frate-meu. »Unde țe biletul de cngediu ? „Eu... îmi luasem concediu de la sfînta raniță. Și mi-a deschis el mintea de m’am întors , boda prostii c’ajungeam un tâlhar... acu poate tăiam sare la ocnă, -n loc să vă tai d-voastră palavre... l e la ce ține soarta omului* ! Seara mînem în Jitia. D-l Chircu ne face plăcerea de a pofti pe Jan la masă cu noi. S’așază rîzînd, și’și întinde șervetu pe brațe. . "ocam în rînd cu boerii !.. Adecă, zăi, dacă ’nvețam carte, nu intram și eu la budget ? Lumea, gândesc c’a fost pădureață la început ; și mai cu răsad mai cu altoia, s’a ales și s’a făcut măr crețom și drăgănele și caise și fel de fel de bunătățuri, care toate’s din sălbătăciune aduse ; ș’așa-i și cu dobitocul și cu omul. 1 -voastră umblați lumea toată și tot pe moale dormiți. Vara aduceți ghiață și iarna mîncați struguri copți în geam. Vă doare degetul cel mic ? Cinci doctori sar să vă ia polii. Cocoanele-și dau copiii la doică și pleacă la băi. Lor li-î rușine să-și crească pruncii. Nevasta mea ține doi gemeni la sîn și-î fudură ca o preoteasă... Ce’țî fi zicînd d-voastră de mine acu , multe prostii mai toarnă și mocofanu ăsta. . Ba nu zați, câte țări ați văzut d-voastră, spunețî drept, nu-i așa că tot pămîntul nostru-i mai bun și tot țara noastră-i mai mîndră. Aicea-s toate bogățiile. De aceea au și umblat atîtea neamuri să pue mîna pe noi. Da nu ne-am dat. Soiuri de munte, domnule! ■Eacă eu,—am, n’am spămăligă îmi plă-