Satul Socialist, noiembrie 1969 (Anul 1, nr. 156-181)
1969-11-19 / nr. 171
lucrările sesiunii MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. în sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege, a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputaţii Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Benko, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Mureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice, în legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputaţii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cisnădie, şi Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole, în continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţiei, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Pro(Continuare în pag. a 3-a) B ;^^*S^înapoia^r^Capital^tovarâşu^Vaiile rntbiu al Comitetului Executiv al C.C. preşedintele Uniunii Naţionale a ivelor Agricole de Producţie, care, la Partidului Comunist din Japonia, a vizita în această ţară, nistrul de externe al Franţei, şi va purta convorbiri cu Hervé Alphand şi cu alţi membri ai conducerii Ministerului de Externe, în legătură cu relaţiile bilaterale româno-franceze. • întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate de beton din Piteşti a terminat construcţia unui pod rulant cu o sarcină de 529 tone şi o deschidere de 34 metri, destinat afi- f lârii Combinatului siderurgic de la Galaţi. • Prin decret al Consiliului de Stat al Re- publicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Giosan a fost eliberat din funcţia de ministru I al agriculturii şi silviculturii, primind alte în- 8 sărcinări. Prin acelaşi decret, în funcţia de ministru al agriculturii şi silviculturii a fost numit tovarăşul Angelo Miculescu. • La Sfîntu Gheorghe s-au desfăşurat manifestârile prilejuite de aniversarea a 99 de ani de la înfiinţarea muzeului din localitate. 1 rge Macovescu, prim-adjunct al ministerilor externe al Republicii Socialiste , a sosit la Paris, pentru a face o viaţă la invitaţia lui Hervé Alphand, semerar al M.A.E. al Franţei. În cursul ale la Paris, George Macovescu va întrevedere cu Maurice Schumann, miSATUL SOC AL ŞI Cotidian -editaţi de Uniunea Naţională Cooperativelor Agricole* de Producţie " ANUII I Nr. 171 InCUR119 NOIEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani — Uite că a început să fulgure, Luca Poni. Cad întîiele spice ale zăpezii. Citesc o melancolie pe fața ta. Cum te găseşte anotimpul alb ? — Drept să-ţi spun, cam vraişte. Reparaţia căminului cultural încă nu-i isprăvită, nişte saci cu cartofi mai zac în mijlocul sălii de spectacole, decorurile de scenă şi cărţile bibliotecii încă n-au fost coborîte din pod. — Ar trebui să fiţi luaţi la refec. Şi ce-aveţi de gînd ? . — Punem osul la bătaie. Muncim pe rupte, toţi care ne-am eliberat de alte treburi, cu mic cu mare, fără a ţine cont dacă eşti bărbat, femeie, bătrîn, copil. Cu recoltele ne-am descurcat strună şi, uite, gata să rămînem repetenţi la capitolul cultură. Dar terminăm noi. Facem edificiul curat ca oul. Chestie de zile. — Asta nu e totul, Luca Poni. Edificiul ca edificiul. Dar cum îl veţi însufleţi? Ce anume se va Spiritul inventiv întîmpla peste iarnă înlăuntrul lui ? — Activităţile obişnuite : cor, dans, conferinţe, brigadă artistică, piese într-un act. — Vorbeşti ca un automat, Luca Poni. Parcă n-ai avea fantezie. Un pic de iniţiativă, Mînzule, ce naiba?! Mai inventaţi şi voi ceva pe lingă aceste lucruri ştiute şi răsştiute. — Adică ce ? — Asta voi ar trebui să găsiţi, prin spirit inventiv şi iniţiativă, prin captarea inteligentă a energiilor şi harului local, prin cultivarea largă a tuturor aptitudinilor, talentelor. Nu, să aşteptaţi să primiţi totul, mură-n gură. Ce-aş zice, spre exemplu, de preocupări ca acestea ? Un cerc de arte şi meserii tradiţionale (sculptură în lemn, olărit, fier forjat) ; un curs al tineretului de bună purtare în societate (prea sunt mulţi nedeprinşi cu reguli elementare de civilizaţie) ; o paradă,a costumului bătrînesc (cel din artizanat se cam îndepărtează, paremi-se, de filonul autentic, popular) ; un concurs pentru cea mai bună oraţie de nuntă (e o specie folclorică ce exprimă de minune optimismul, setea de viaţă, sănătatea de spirit ale săteanului) ; un dialog în proverbe (adevărat festival de înţelepciune) ; călătorii în grup (unde-i turismul ţărănesc ?). Căminul cultural are azi toate şansele să fie un centru cu mare forţă de iradiaţie asupra ţărănimii, chemată să se înscrie — material şi spiritual — pe orbita civilizaţiei socialiste. Deci, întrebarea cade firesc. De cine să depindă toate acestea ? ВОР SIMION PLANTĂRILE -investiţii cu perioade obligatorii de realizare Ing. D. CVASNEI consilier ştiinţific la Institutul central de cercetări agricole Pomii se plantează, după cum se ştie, toamna şi primăvara. Deşi zilele de vară s-au prelungit neaşteptat de mult, toamna şi-a reintrat în drepturi şi plantările pot începe şi în judeţele din jumătatea de sud a ţării. Livada este un fond fix durabil şi extrem de productiv — poate produce în condiţii de agrotehnică aplicată corect pînă la 60 de tone de fructe la hectar, timp de două— opt decenii — pe care uzura morală nu-l afectează cu uşurinţă, iar cea fizică poate fi preîntîmpinată prin îngrijirea raţională a plantaţiilor. De aceste considerente trebuie ţinut neapărat seama acum cînd ne aflăm în plină perioadă de plantări. Un pom îl sădim nu numai pentru noi, dar şi pentru generaţiile următoare. De aceea este deosebit de im(Continuare în pag. a 3-a) PRODUCĂTORI Şl BENEFICIARIONORAŢI-VA INTEGRAL 4tin • obligaţiile contractuale Recoltarea şi livrarea sfeclei de zahăr in judeţul Botoşani NICI IN PĂMlNT, nici pe PĂMlNT CI LA FABRICĂ IER 1111 SAU, PE Pilii SE CER, DAR UF. MEHEDIHITI IUI SE GRĂBEŞTE Prin contractele încheiate cu Fabrica de zahăr din Bucecea, cooperativele agricole din judeţul Botoşani s-au obligat să livreze 250 000 tone sfeclă de zahăr. Deşi condiţiile prielnice din această toamnă au permis îndeplinirea la timp, exemplară a acestei îndatoriri, totuşi, în momentul de faţă, se înregistrează, încă, serioase rămîneri în urmă atît la recoltat, cît şi la transportul sfeclei de zahăr. Este adevărat, situaţia nu e generală , multe unităţi se prezintă cu graficele realizate. Nu-i mai puţin adevărat însă că, în judeţ, mai există însemnate suprafeţe de pe care nu s-a strîns recolta, precum şi cantităţi apreciabile de sfeclă, netransportate la centrele de preluare. Pentru a analiza situaţia amintită am întreprins, recent, un raid în cîteva cooperative. Ne-am oprit mai întîi la Brătuieşti. Aici mai erau de recoltat 26 hectare, iar pe cîmp se aflau „depozitate" mari cantităţi de sfeclă. Cauza ? Slaba mobilizare a forţei de muncă şî folosirea cu randament scăzut a atelajelor. Dacă pe tarlale nu am aflat nici Un om, în schimb, unii cooperatori, printre care Gheorghe Anton, Haralambie V. Aniţei, Dumitru Urzică şi alţii recoltau hrean din grădinile personale. Asemănătoare este şi situaţia cooperativei din Poiana, unde 300 de tone de sfeclă aşteaptă pe cîmp să fie transportate. Şi aici se semnalează defecţiuni de ordin organizatoric. Cele cinci remorci existente sunt deservite de doi oameni. După cum aflăm, uneori, această operaţie se execută doar de un singur om, ceea ce produce mari întîrzieri, precum şi imobilizarea mijloacelor de transport O slabă organizare a transporturilor întîlnim şi la Ipo- IOAN SACHELARIE coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) Zilele acestei toamne au adus cooperatorilor din judeţul Mehedinţi o serie întreagă de satisfacţii, dar pe undeva le-a lăsat şi un gust amar. Despre ce este vorba ? Satisfacţiile se datoresc, îndeosebi, faptului că au realizat , în condiţiile pedoclimatice ale judeţului şi anului acesta — recolte cu nimic mai mici decit în anii anteriori, ceea ce le-a permis să-şi achite obligaţiile contractuale şi chiar să le depăşească la unele produse — porumb cu 2 300 de tone, fasole, varză, carne, lapte etc. Reversul medaliei, amărăciunea de care vorbeam mai sus, se datoreşte modului în care este tratată, uneori, munca lor de către întreprinderile de valorificare a legumelor şi fructelor din judeţ. Cooperativa agricolă din Rogova a expediat întreprinderii de valorificare a legumelor varza cu maşinile proprii. Dar de la Turnu Severin, autocamioa S. CERCELARU (Continuare în pag. a 3-a) La baza de recepţie din Radomiresti judeţ 3, in Mirişul Olt, se înmagazinează cantităţi sporite de porumb predate peste obligaţiile contractuale de către cooperativele agricole din împrejurimi Pentru ca apa Dunării să ajungă la rădăcinile plantelor, e nevoie şi de forţa kilowaţilor. Staţia transformatorilor electrici a sistemului de irigaţii Petroiu — Ştefan cel Mare — Ialomiţa este doar un exemplu LA INMAGAZIN A PORUMBULUI A apărut CALENDARUL PE ANUL 1970 editat de ziarul ШУЕ SOCIALIST DIN LUMEA LARGĂ Război traficanţilor de... artă prelung. La celălalt capăt id firului, o voce rostea cu satisfacţie: „Tablourile le-am luat eu", cuvinte ce fac lumină intr-unul din cele mai mari furturi de tablouri înregistrate în ultima vreme în Italia. Este vorba de dispariţia misterioasă a întregii colecţii de 22 de tablouri a bancherului Vincenzo Polli, cuprinzînd prize celebre de El Greco, Tiepolo, Guardi, Canaletto, Moroni şi cotate ele specialişti la peste trei miliarde de lire. Autorul apelului telefonic, cel care cu mult singe rece informa poliţia că furase tablourile, nu era altul decit fiul păgubaşului, Paolo Polli. El vorbea din Anglia, unde depusese pînzele „paterne“ la adăpostul sigur al safeurilor unei mari bănci. AUREL PERVA (Continuare în pag. a 4-a) Noapte, întuneric, beznă. In biroul şefului unităţii de poliţie de pe lingă Ministerul artelor frumoase din Roma — unitate specializată în dificila problemă a furturilor şi a comerţului ilicit cu opere de artă — telefonul sună Strîmbă-lemne a fost invitat în comuna Podul Iloaiei din judeţul Iaşi. Aici, tovarăşul Mihai Rotaru, secretarul comisiei de judecată de la Consiliul popular, i-a arătat că sînt unii săteni care ţin cu tot dinadinsul să se judece pentru nişte mărunţişuri, cu speranţa de a ajunge pînă la... Tribunalul Suprem. Ion Căldăraru, bunăoară, a dat în judecată şapte inşi, care, susţine el, l-au ameninţat că-l „omoară" cu toporul sau cu ciomagul... Altă pricină : Aglaia Maradin o cheamă în judecată pe Didina Drumea pentru că nu i-a înapoiat o sită pe care i-a împrumutat-o. Încă un caz : Grigore Musteaţă îl reclamă pe loan Petre pentru faptul PROCESOMANA că i-a luat de pe masă de la bodega sătească o halbă de bere pe care a băut-o fără s-o plătească. Depune mărturie pentru acest fapt şi Petru Francă, declarînd în scris că „am văzut cu ochii mei cum loan Petre a băut berea lui Grigore Musteaţă..." — Ce putem face cu asemenea procesomani, care, pentru te miri ce, se adresează comisiei de judecată ? Noi sîntem obligați să fixăm termen, să convocăm comisia de judecată, să aducem martori, să facem cercetări ca să stabilim dacă într-adevâr cutare a băut o halbă de bere de la cutare. Nu-i prea multă pierdere de timp, nu facem cheltuieli inutile (citaţii, curieri etc.) pentru a lămuri asemenea pricini, care, de altfel, sunt date uitării a doua zi după ce s-au consumat ? — Să le suporte cei care se adresează cu nimicuri la comisia de judecată, a fost de părere Strîmbălemne. Dar ca soluţia lui să fie pusă în practică, ar fi necesar să se stabilească o taxă pentru cei care se adresează comisiei de judecată, taxă care să fie suportată în final de cei găsiţi vinovaţi în pricina supusă judecăţii. D. TARNAUCEANU