Scînteia, mai 1955 (Anul 24, nr. 3273-3297)

1955-05-03 / nr. 3273

Pag. 2 SCINTEIA Nr. 3273 Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală ijggf (Urmare din pag. 1­ a) Cuvântarea a fost urmărită cu atenţie deosebită de participanţii la miting. Prin lozinci scandate minute în şir, parti­cipation la miting au exprimat hotărîrea întregului nostru popor de a înfăptui cu fermitate neabătută politica partidului -­ politică în care oamenii muncii din patria noastră văd expresia năzuinţelor şi inte­reselor lor. Voinţa de neclintit de a apăra viaţa noastră nouă După defilarea oamenilor muncii ipartici­­panţi la miting, timp de cîteva minute marea piaţă rămîne pustie. Liniştea care s-a înstăpînit este tulburată doar de fîlfîi­­tul drapelelor, cu faldurile încreţite de bătaia vântului. Orchestra intonează atunci marşul parti­zanilor şi, în sunetele lui vioaie, îşi fac apariţia gărzile patriotice. Ropote de aplauze se revarsă din tribune. In pas cadenţat trec­ minute în şir, co­loanele gărzilor patriotice, însoţite de urale ce nu mai contenesc. Privirea le e mândră, mîinile le sunt încleştate pe arme. Zăreşti printre cei ce defilează tineri cu feţe luminoase, femei, munci­tori vârstnici, dintre care unii, acum mai bine de zece ani, au participat, în cadrul fonmarițiilor patriotice organizate de partid, la lupta pentru curăţirea Capitalei de cotropitorii hitlerişti — făcînd pe duşman să simtă din plin tăria po­porului şi hotărîrea lui de a cuceri şi apăra libertatea patriei. Acum demonstra­ţia gărzilor patriotice capătă o nouă si adîncă semnificaţie. „Ne simţim bine în salopetele acestea albastre, uneori pătate de uleiul maşinilor dragi, la care ne stră­duim să lucrăm cu tot mai multă pricepere ca să sporim producţia, să ne făurim o Viaţă tot mai bună — par a spune­­la marea sărbătoare membrii gărzilor patrio­tice. Dar dacă lăcomia şi nesăbuinţa forţe­lor întunericului le-ar îndemna să atenteze la cuceririle noastre obţinute prin jertfe, la libertăţile noastre scumpe, atunci, în numele păcii, oamenii muncii vor şti să folosească la fel de bine armele pentru a-i zdrobi pe duşmanii păcii şi libertăţii“. Primăvara patriei răsună puternic o goarnă. Sub cerul de mai, o mare de flori roşii, albastre şi albe pare că se revarsă spre Piaţa Stalin ; în sunet de trompete, în răpăitul cadenţat al tobelor începe defilarea pionierilor. Parcă toată primăvara poienelor înflorite o aduc a ei în piaţă paşii lor vioi. In frunte-s stegarii. Păşesc voioşi, mân­dri de cravatele roşii, părticică din eroicul ■teag purpuriu al clasei muncitoare ; ei poartă pe frunte coroniţe de flori roşii, galbene şi albastre — încît coloana lor pare că desfăşoară un larg şi viu drapel­ul patriei. Cîţiva copii ţîşnesc din coloană şi, urcîndu-se la tribuna centrală, dau buchete de flori conducătorilor dragi ai partidului şi guvernului. Sosesc apoi pionierii care, cu bluzele şi coroniţele lor roşii, alcătuiesc din mers o imensă stea roşie. Urmează alt grup, care poartă o lozincă ce vorbeşte despre voinţa de a învăţa bine, de a obţine note mari la învăţătură : „în­văţând sîrguitor,­­ va fi al tuturor“. Iată-l acum înălţînd în faţa tribunei creioane mari, colorate, tocuri, instrumente geo­metrice, mici sape şi greble, bărci cu pînze lucrate cu sîrguinţă şi migală în „cercu-­ rile mîinilor îndemînatice“. Ii privesc şi-i aplaudă puternic muncitorii încercaţi, care văd în copiii de azi schimbul lor destoi­nic de mîine. Sub steagul apărării păcii Pe trei şiruri pătrund în piaţa I. V. Stalin coloanele oamenilor muncii din Capitală. Pînă departe nu se mai văd de­cât coloane nesfîrşite — o masă compactă de oameni care flutură mii de drapele roşii şi tricolore. Văzduhul răsună de urale puternice, de lozinci scandate din mii şi mii de piepturi. In fruntea coloanei raionului „23 Au­gust“, un frumos car alegoric înfăţişează alături de un mare steag pe care se află portretele lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, un glob pământesc, deasupra căruia un muncitor şi o ţărancă împreună ciocanul şi secera — simbolizând invincibilitatea cauzei lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, în lumea întreagă. Manifestanţii poartă portretele conducă­torilor partidului, guvernului şi Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale. Despre dra­gostea poporului nostru faţă de Uniunea Sovietică, grăiesc nenumăratele portrete ale conducătorilor marelui popor sovietic purtate de manifestanţi. Metalung­i­ştii de la uzinele „23 August“ şi siderurgiştii de la uzinele „Republica“ — care deschid coloanele raionului ,,23 August“ — constructorii de maşini de la uzinele „Mátyás Rákosi — cei care pă­şesc în fruntea raionului Tudor Vladimi­­rescu — muncitorii şi tehnicienii marelui complex C.F.R.-„Griviţa Roşie“, întreg şuvoiul sutelor de mii de manifestanţi a­u exprimat dragostea fierbinte pe care o poartă întregul popor român marelui po­por sovietic. Trecând prin faţa tribunei unde se află delegaţia sovietică in­vitată la marea noastră sărbătoare, ei a­u scandat cu înflăcărare lozinci ce exprimă recunoştinţa nemărginită a po­porului român faţă de marea Uniune So­vietică eliberatoare, sprijinitoarea noastră de zi cu zi în lupta pentru construirea so­cialismului. Recentul comunicat cu privire la acordarea de către U.R.S.S. a ajutorului tehnico-şti­inţif­ic unor state — printre care şi România — pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, este comentat cu o mare însufleţire de manifestanţi. Po­porul nostru vede în nepreţuitul ajutor sovietic o nouă expresie a politicii statului socialist îndreptată spre făurirea fericirii popoarelor . 1 Mai 1955 s-a legat în inima poporului nostru de această nouă strălu­cită mărturie a frăţescului ajutor sovie­tic, ajutor care va face ţara noastră, pînă nu de mult înapoiată şi urgisită, una din­tre primele ţări din lume în care ştiinţa şi tehnica se vor dezvolta pe baza ener­giei atomice. Manifestanţii îşi exprimă puternic ade­ziunea la politica de pace dusă de Uniu­nea Sovietică şi de toate ţările lagărului socialist. Cuvintele scrise pe uriaşul panou al manifestanţilor din raionul „23 August” „Cerem încetarea pregătirilor de război şi reducerea generală a înarmărilor” — ex­primă dorinţa întregului nostru popor, care a aşternut cu mină hotărîtă milioane de semnăturii pe Apelul de la Vietra. Se văd deasupra coloanelor panouri albe pe care se află scris in zeci de limbi unul şi acelaşi cuvînt : ,,Pace!” De asemenea, din rândurile mulţimii se înalţă baloane avînd înscris acelaşi cuvînt, scump inimii tutu­ror oamenilor, scump tuturor popoarelor. Deasupra mulţimii se înalţă mii şi mii de portrete. Oamenii muncii poartă cu dragoste portretele tovarăşului Mao Tze-dun, ale tovarăşului Ciu En-lai ; po­porul român nutreşte calde sentimente de prietenie faţă de marele şi eroicul popor chinez. Demonstranţii înalţă deasupra ca­petelor portretele conducătorilor popoare­lor din ţările-surori de democraţie popu­lară : Polonia, Cehoslovacia, R. D. Ger­mană, Ungaria, Bulgaria, Albania, R.P.D. Coreeană, R. D. Vietnam, R. P. Mongolă. Se văd adeseori portretele tovarăşilor Thorez, Togliatti, Dolores Ibarurii şi ale altor conducători ai partidelor comuniste din ţările capitaliste, precum şi ale condu­cătorilor organizaţiilor internaţionale muncitoreşti şi democratice. Poporul nostru este alături de toţi cei ce iubesc pacea şi luptă pentru apărarea ei; demonstraţia de 1 Mai a oglin­dit marea încredere a poporului în supe­rioritatea forţelor mondiale ale păcii asu­pra forţelor agresiunii, în tăria de nezdruncinat a lagărului socialist — rea­­zimul păcii şi libertăţii în lumea în­treagă. 1 Mai este şi de astădată sărbătoarea bucuriei poporului pentru libertăţile cu­cerite, pentru viaţa din ce în ce mai lu­minoasă, pe care şi-o făureşte sub condu­cerea înţeleaptă a partidului. In această zi, oamenii muncii îşi poartă gîndul către fraţii lor din întreaga lume, către fraţii lor sovietici, care le-au adus acum mai bine de zece ani liberta­tea şi care-i ajută să-şi făurească o viaţă nouă, către fraţii lor din ţările de demo­craţie populară alături de care păşesc cot la cot, într-ajutorîndu-se tovărăşeşte, la acelaşi drum al păcii şi socialismului, către fraţii lor din ţările capitaliste şi co­loniale care, în condiţiile cruntei asupriri şi terori, luptă eroic pentru un trai ome­nesc, împotriva imperialiştilor urzitori de războaie. Demonstraţia de X Mai a prile­juit o puternică afirmare a sentimentelor internaţionaliste ce însufleţesc clasa noa­stră muncitoare, întregul nostru popor muncitor. Pentru victoria primului nostru cincinal! In fruntea primelor coloane care Intră în piaţa I. V. Stalin păşesc muncitori din diferite întreprinderi ale industriei grele — temelia creşterii puterii patriei şi a făuririi fericirii poporului muncitor. Rea­lizările industriei noastre constructoare de maşini sînt salutate ca o adevărată mîndrie a poporului. La demonstraţie, participanţii din rîndul multor colective, poartă cu o mare grijă, cit mai vizibil, ca pe un lucru deosebit de scump lor, anumite grafice şi panouri. Sînt graficele şi panourile care vestesc victoriile întreprinderilor ce şi-au realizat înainte de termen sarcinile din cadrul pri­mului nostru cincinal. Aceste colective sunt salutate cu aplauze nesfîrşite de că­tre toţi cei aflaţi pe traseu sau în tribune. Prin faţa tribunei păşesc bravii metalur­­gişti de la uzinele „Mátyás Rákosi“, care şi-au realizat sarcinile cincinalului înainte de termen. Uzina aceasta — cu glorioase tradiţii de luptă — a cunoscut în anii re­gimului de democraţie populară transfor­mări adânci; ea a fost refăcută şi mărită; halele noi, spaţioase, au fost înzestrate cu maşini şi­ cu utilaje moderne. La această sărbătoare, pe pieptul multor muncitori din coloana uzinelor ,,Mátyás Rákosi“ strălucesc medalii şi decoraţii — semn al preţuirii muncii lor. Zeci şi zeci de mun­citori de la această uzină sânt fruntaşi în producţie şi inovatori, oameni de nădejde, care împing înainte producţia. Iată-l pe mentorul Cornel Nicoda, împreună cu membrii brigăzii sale, brigadă fruntaşă pe raion. Alături de ei păşesc muncitorii Vasile Bălăşoiu, Mirea Iorga şi alţii. In întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai ei şi-au depăşit cu mult sarcinile de plan. Pentru muncitorii uzinei, în preajma zi­lei de 1 Mai a fost dat în folosinţă un bloc cu 14 apartamente. Păşind prin faţa tribunelor, constructorii de maşini de la uzinele „23 August” ra­portează partidului, cu prilejul zilei de 1 Mai, succesele obţinute în lupta pentru înzestrarea industriei noastre cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate şi mare pro­ductivitate. Trei secţii din uzină — va­goane, motoare şi cazane — au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe luna aprilie. Muncitorii poartă cu mîndrie portrete ale fruntaşilor în producţie, lup­tători pentru o înaltă productivitate a muncii, inovatori în producţie, oameni care aplică metode înaintate de muncă şi luptă pentru extinderea lor , în bucuria şi dragostea cu care muncitoru­l poartă por­tretele fruntaşilor întreprinderii citeşti hotărîrea de a merge pe drumul pe care păşesc aceşti oameni înaintaţi, de e­ şi în­suşi minunata lor experienţă şi a o răs­pândi cu­ mai larg. In secţiile uzinelor „23 August”, peste 200 muncitori au trecut hotarul primului nostru cincinal şi lu­crează în contul anilor viitori ; peste 800 muncitori lucrează în contul celui de-al doilea semestru al anului. Siderurgiştii de la uzinele „Republica” poartă în fruntea coloanei un grafic care oglindeşte creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produc­ţiei, faţă de anul 1048, productivitatea muncii­ a crescut cu 140%, preţul de cost a fos­t redus cu 42%. Sarcinile planului la producţia globală pe primele 4 luni ale anului au fost realizate cu 4 zile înainte de termen. Continuă să treacă rînduri nesfîrşite de manifestanţi. Din coloane se lansează sute şi sute de porumbei1. In faţa tribunei manifestanţii încetinesc pasul ca să salute pe conducătorii partidului şi guvernului. Ei flutură deasupra capului buchete de flori şi batiste. „Cu partidul nostru-n frunte, vom avea victorii multe !“ — lo­zinca aceasta este strigată din mii de piep­­turi, exprimând încrederea oamenilor muncii în partidul care ne conduce din victorie în victorie spre construirea so­cialismului, spre un trai mai bun. Apare în piaţă coloana muncitorilor de la uzinele de batoze şi remorci „Tudor Vladimirescu“. Ridicată din temelie in anii cincinalului, această uzină înzestrează agricultura cu un număr tot mai mare de mașini agricole. Graficul purtat de mun­citorii uzinei arată succesele dobîndite de ei în cinstea zilei de 1 Mai. Colectivul uzinei şi-a depăşit cu 55 % sarcinile de plan pe luna aprilie. La realizarea acestor succese, o contribuţie însemnată au dat muncitorii fruntaşi ca rîfnitorul Constantin Ciosan, lăcătuşii Gheorghe Grigore şi Maria Dumitra şi alţii care se află acum în primele rînduri ale coloa­nei. Muncitorii de la uzinele „Semănă­toarea" poartă şi ei un grafic pe care sunt înscrise succesele obţinute in lupta pentru înzestrarea agriculturii cu maşini şi cu utilaje moderne — chezăşie a dobîndirii unor recolte îmbelşugate. în cinstea ma­rii sărbători, colectivul de aici a produs două noi tipuri de maşini agricole : cosi­toare mecanică cu tracţiune animală şi secerătoare a­pologitoare. Şirul manifestanţilor din raionul „Gri­­viţa Roşie“ este deschis de muncitorii de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“. Eroic detaşament de luptă al clasei mun­citoare, ceferiştii de la „Griviţa Roşie“ raportează partidului că şi-au realizat cu cinste angajamentele luate cu prilejul zilei de 1 Mai. Graficele pe care le poartă arată că şi de astă dată ceferiştii „Griviţei Roşii“ se străduiesc să fie în primele rînduri ale luptei pe care poporul nostru muncitor o desfăşoară pentru creşterea continuă a producţiei şi productivităţii muncii, pen­tru reducerea preţulrii de cost. Puternic sunt aplaudaţi muncitorii şi tehnicienii de la „Electroaparataj“ şi „Clement Gottwald“. Prin graficele pe care le poartă, ei raportează despre con­tribuţia lor la înfăptuirea planului de electrificare a ţării. Colectivele acestor întreprinderi au dat pînă acum, pentru electrificarea oraşelor şi satelor, sute de motoare electrice, transformatori şi echi­pament electrotehnic pest­e plan. Din co­loanele lor se ridică panouri pe care sânt înscrise lozinci ce exprimă hotărîrea muncitorilor de aici de a nu-şi precupeţi eforturile pentru succesul deplin al marii opere de electrificare a patriei. Colectivele întreprinderilor din indus­tria metalurgică din Capitală care şi-au îndeplinit de pe acum sarcinile cincina­lului— uzinele „Tehnometal”, „I.C.A.R.“, „Metalica“, „Monotehnica“ şi altele — sânt întâmpinate cu vii aplauze. Faptul că încă în cursul acestui trimestru industria construcţiei de maşini şi industria electro­tehnică îşi vor realiza planul lor cincinal, umple de mîndrie inimile tuturor. Poporului muncitor — mai multe produse Coloanele păşesc prin faţa tribunei cu urale, cîntece, dansuri. Alături de mun­citorii din industria de maşini, de co­loanele ceferiştilor, păşesc muncitorii şi muncitoarele t­extiliste de la uzinele „7 Noiembrie“. Lingă ei păşesc cei de la „Ţesătoriile reunite“, de la „Tex­­tila-Griviţa“. Aceste întreprinderi şi-au îndeplinit cu nouă luni înainte de termen sarcinile din cadrul planului cincinal. Gra­ficele care se înalţă deasupra coloanelor, oglindind aceste victorii, sunt purtate cu mîndrie de muncitorii fruntaşi. Ţesătoare ca Farkaş Maria şi Bujan, Elena de la uzinele „7 Noiembrie”, utemistele Maria Olteanu şi Maria Stavăr de la „Textila- Griviţa”, Corel Stana, Benga Constanţa de la „Ţesătoriile reunite“ constituie mîndria acestor colective, care se stră­duiesc să producă pentru oamenii muncii produse textile mai multe, în sortimente şi modale cit mai variate. Trec textilistele de la „13 Decembrie“, „Bela Brenner”, „Tricotajul Roşu”, flutu­­rînd prin faţa tribunelor batiste roşii şi buchete de flori. In rînd cu sutele lor de tovarăşi şi tovarăşe, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cîteva zeci de muncitoare, care deschid coloana fabricii „Flamura Roşie”, prezintă noile modele de impri­meuri de mătase, deosebit de elegante, realizate de colectivul fabricii ion cinstea zilei de 1 Mai. Colectivul fabricii de con­fecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ pre­zintă şi el, prin panourile pe care le aduce la demonstraţie, noile sale realizări în do­meniul sporirii producţiei şi al lărgirii sor­timentelor de confecţii. Prin aplicarea metodei de croit pe ţesătura, desfăcută co­lectivul fabricii a realizat importante eco­­nomii. Mari economii au obţinut, în cins­tea lui 1 Mai, şi muncitorii de la fabrica de încălţăminte „N. Bălcescu”. Numai în luna aprilie ei au reuşit să economisească piele şi talpă în valoare de aproape 120.000 lei. Carul alegoric al muncitorilor de la „Flacăra Roşie“ prezintă noile sortimente de produse de piele pe care colectivul în­treprinderii le-a fabricat in acest an şi le-a pus la dispoziţia oamenilor muncii. Sunt expuse aici, rînduite frumos, noi mo­dele de încălţăminte de vară, sandale, ar­ticole de sport, cordoane de piele, genţi şi alte articole de marochinărie. Acum, multe din aceste produse, sunt mai ieftine, în urma hotărîrii guvernului pri­vitoare la reducerea de preţuri. Acest lucru este prilej de bucurie pentru mani­festanţi, dintre care mulţi poartă lucruri noi, îmbrăcăminte şi încălţăminte, cum­părate la noile preţuri reduse. Prin lozincile care răsună în piaţă, prin cuvintele înscrise cu litere mari pe pa­nourile pe care le ridică cu mîndrie sus cînd trec prin faţa tribunelor, manifes­tanţii îşi exprimă hotărîrea de a traduce cu cinste în viaţă chemările de 1 Mai ale C.C. al P.M.R., de a transforma realiză­rile obţinute în întâmpinarea marii sărbă­tori în puncte de plecare spre noi suc­cese în lupta pentru îndeplinirea şi de­păşirea cincinalului, pentru o productivi­tate ridicată şi un preţ de cost scăzut, pentru economii însemnate în producţie. De departe se zăresc salopetele albastre ale muncitorilor constructori. Iată-i pe constructorii blocurilor de locuinţe din cartierul muncitoresc Bucureştii Noi. Ei poartă un tablou frumos, în culori lumi­noase, pe care se află imaginea blocurilor de locuinţe date în folosinţă oamenilor muncii, în frunte păşesc cunoscuţii frun­taşi Costache Alexandru, Chiva Stelian, inginerul şef S. Munteanu, care zilele tre­cute au predat la cheie un bloc cu 10 apartamente şi, în plus, peste angaja­mentul luat, încă 6 apartamente. Printre demonstranţii care trec prin piaţa I. V. Stalin se află sute şi sute de lucrători din comerţul de stat. Au trecut prin faţa tribunei colectivele marilor ma­gazine din Capitală: „Victoria“, „Bucu­reşti“ şi altele, care, se străduiesc să răspundă chemării partidului, luptând pentru o mai bună deservire a consuma­torilor şi pentru reducerea cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor. Printre coloanele de manifestanţi se ză­resc şi militari ai armatei noastre popu­lare. Ei au ţinut să sărbătorească acest 1 Mai laolaltă cu oamenii muncii, înfrăţiţi cu tovarăşii lor din fabrici, a căror mun­că rodnică o apără. Puternică şi de neclin­tit este unitatea dintre armată şi popor ! Astăzi, cînd imperialiştii americani şi sa­teliţii lor reînvie militarismul german agresiv, vechiul duşman înrăit al tuturor popoarelor,­fiii şi fraţii oamenilor muncii, care îşi fac stagiul în rîndul forţelor ar­mate ale R.P.R., sunt gata oricând, alături de forţele armate prietene, să dea o ri­postă zdrobitoare oricărei încercări agre­sive îndreptate împotriva libertăţii şi securităţii patriei. Pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare! Umăr la umăr cu muncitorii din fabrici şi uzine demonstrează grupuri de delegaţi ai muncitorilor din gospodăriile agricole de stat, ai ţăranilor colectivişti, întovă­răşiţi şi cu gospodării individuale din raioanele Capitalei. — In aceste zile vom semăna ultimele hectare. Să arătaţi acolo, la demonstraţie, hotărîrea noastră de a obţine recolte bo­gate — aşa le-au spus acestor delegaţi to­varăşii lor de muncă, rămaşi pe ogoare să ducă la bun sfîrşit bătălia muncilor agricole de primăvară Muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Bragadiru, una dintre gospodăriile care dau o mare contribuţie la aprovizio­narea Capitalei, raportează că au obţinut realizări însemnate în cinstea zilei de 1 Mai. De la 19 aprilie, gospodăria li­vrează lapte în contul lunii mai, iar în grădina de legume au fost plantate mari suprafeţe, deşi desprimăvărarea tirzie şi ploile au împiedicat mult muncile agri­cole. Iat-o păşind prin faţa tribunelor pe mulgătoarea Viana Neicu, care anul trecut a muls peste plan 9009 1. lapte, iar în pri­mul trimestru al anului acesta — 1500 1. lapte peste plan. Aceasta este contribuţia ei la reducerea de preţuri efectuată zi­lele trecute de guvern. Şi alţi muncitori din sectorul zootehnic, ca Ilie Cosma, So­fia Jurj, Gheorghe Radu şi alţii şi-au de­păşit cu mult Sarcinile de plan. Delegaţii muncitorilor de la gospodăria de stat Roşia, prezenţi la demonstraţie, nu sunt mulţi. Ei aduc însă cuvintul greu de f­apte al tovarăşil­or lor de muncă, ra­portând că gospodăria din Roşia şi-a de­păşit cu 38.000 l. plănui la producţia de lapte pe primul trimestru, că în gos­podărie s-au plantat răsadurile de legume timpurii pe 58% din suprafaţa planificată, iar la cultura mare s-a realizat peste 70% din planul de însămînţări. — Azi terminăm semănatul — rapor­tează, trecînd prin faţa tribunelor, mun­citorii de la secţia Dragomireşti-Deal a gospodăriei agricole de stat Dudu. Cu ajuto­rul S.M.T., membrii gospodăriei colective „Olga Bancic“ şi întovărăşiţii din satul Dudu sunt pe terminate cu semănatul. Ei au venit la manifestaţie să-şi afirme încă odată hotărîrea lor de a munci cu hărni­cie, aşa cum muncesc membrii gospodării­lor colective şi ai întovărăşirilor agricole fruntaşe, pentru a ajunge şi a întrece rea­lizările acestora. Purtînd panouri şi scandînd lozinci, dele­gaţii oamenilor muncii de pe ogoare îşi exprimă dragostea şi încrederea în partid şi guvern, voinţa de a întări alianţa din­tre clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare — temelia regimului democrat­­popular — de a întări patria şi de a apăra pacea, muncind pentru a obţine, anul acesta, cel puţin 10 milioane tone grîu şi porumb, sarcină de cinste a ţărănimii noa­stre muncitoare în lupta pentru recolte bogate. Adeseori în mulţimea manifestanţilor se văd culorile vii­ ale costumelor diferitelor minorităţi naţionale din ţara noastră; diferite echipe artistice trec prin faţa tri­bunelor executînd jocuri naţionale maghiare, germane etc. Alături de costu­mele naţionale romîneşti, de hore şi sârbe, toate dau o imagine a trainicei unităţi şi frăţii a poporului român cu minorităţile naţionale — puternic izvor de forţă al pa­triei scumpe. Cu aplauze însufleţite întâmpină tribu­nele defilarea oamenilor de ştiinţă din co­lectivul Academiei Republicii Populare Române, din colectivele unor institute ca Institutul de fizică, de mecanică aplicată, de lingvistică, de cercetări economice, de neurologie „I. P. Pavlov”, de istorie, de filozofie, de cercetări chimice, de cercetări pentru mecanizarea și electrificarea agri­culturii, de cercetări agronomice etc. Aceste aplauze exprimă marea dragoste şi încredere a poporului faţă de oamenii săi de ştiinţă, participanţi activi la opera de ridicare a patriei spre culmile progresului şi bunei stări. Pe traseu, mulţi dintre oamenii de şti­inţă discută cu mare interes despre apro­­­­pi­aţele perspective ale ţării noastre de a dispune, în urma ajutorului Uniunii So­vietice, de baze moderne ştiinţifice expe­rimentale pentru desfăşurarea cercetări­lor in domeniul fizicii nucleare şi al fo­losirii în scopuri paşnice a energiei ato­mice, minunată descoperire a geniului omenesc. Trec acum lucrători din domeniul artei şi literaturii — scriitori, compozitori, artişti plastici, slujitori ai scenei. Pe piepturile multora dintre ei strălucesc, în bă­taia soarelui, Insignele de laureaţi ai Pre­miului de Stat, diferite ordine şi medalii ale R.P.R. Prin ovaţiile şi aplauzele lor, creatorii de pe tărâmul activităţii artis­tice mulţumesc partidului pentru grija părintească pe care le-o poartă, călăuzin­­du-i pe calea unei arte slujind din plin poporului şi de o cît mai înaltă măiestrie artistică. In toi­ bune, oaspeţii de peste hotare aplaudă şi comentează cu însufleţire fe­luritele aspecte ale demonstraiţiei. Delegatul sindical N’diaye Adama din Senegal ne-a declarat: „Sunt pentru prima oară totr-o ţară de democraţie populară. Pentru prima oară am aisisitat la o asemenea demonstraţie de 1 Mai. Am fost impresionat de felul cum oamenii muncii din R.P.R., prin această demonstraţie, au adus salutul lor repre­zentanţilor conducătorilor poporului. Deşi 1 Mai este o zi internaţională a oameni­lor muncii, la noi în ţară ea se sărbătoreşte foarte modest. Reprezentanţii guver­nului nu iau parte la asemenea manifes­taţii ale oamenilor muncii. Această de­monstraţie m-a făcut să s­per cu şi mei multă vigoare că şi în ţara mea se va schimba situaţia — că şi ţara mea va avea un viitor luminos ca al poporului român. Am să lupt cu şi mai mult avânt ca şi în ţara mea să se sărbătorească cu ade­vărat 1 Mai“. Iată ce a declarat un muncitor din Ger­mania occidentală aflat in tribună : „Noi, cei din Germania occidentală, n-am avut pînă acum niciodată prilejul de a participa la o asemenea demonstraţie, la un asemenea marş al păcii, cum am văzut astăzi în România, de 1 Mai. Sîntem atît de impresionaţi, încît nici nu pot să redau prin cuvinte entuziasmul cu care poporul român întruchipează simbolul păcii. în Germania occidentală noi n-avem posibilitatea să participăm la asemenea demonstraţii libere pentru pace. Poliţia lui Adenauer ar folosi imediat bastoanele de cauciuc. Pentru noi e acum mai lim­pede că numai prin unitatea tuturor muncitorilor va fi cu putinţă să cucerim pacea”. O imagine a vieţii libere şi luminoase a tineretului nostru In piaţă se înalţă apoi acordurile imul marş sportiv. Pe marele platou din faţa tribunelor se revarsă un adevărat torent de tinereţe. Te impresionează alinierea desăvîrşită, pasul sigur şi riguros al aces­tor tineri,­cărora regimul democrat-popu­lar le-a deschis largi posibilităţi de a creşte robuşti, sănătoşi. Peste un milion de sportivi activează astăzi în cadrul celor aproape 11.000 colective sportive. Adierea uşoară a vântului face ca zecile de steaguri ale diferitelor asociaţii să un­­duiască asemeni valurilor mării. E o ade­vărată simfonie de culori care încântă pri­virea. Trec iuţii sportivi ai asociaţiei „Lo­comotiva”. In primele rînduri sânt maeş­trii sportului Dumitru Constantin, N. Buescu, Radu Ioniţă şi alţii. Privirile ce­lor prezenţi în tribune sint apoi atrase de grupurile de sportivi de la Casa Centrală a Armatei. In mijlocul pieţei, la un scurt semnal de tobe ei se răsfiră şi, cu multă îndeminare, înscriu cu trupurile lor sa­lutul „Trăiască 1 Mai”. Imaginea boga­tei activităţi­­sportive de pe stadioanele şi terenurile de sport din ţara noastră este sugestiv redată de un frumos car ale­goric al asociaţiei „Progresul” care repre­zintă, în cadrul unui tablou viu, varie­tatea sporturilor practicate în R.P.R. : atletism, înot, tenis, scrimă, ciclism, gim­nastică etc. Asociaţiile sportive din ţara noastră se mândresc cu succesele obţinute de unii membri ai lor la diferite campionate mon­diale, olimpice, europene şi în alte între­ceri cu caracter internaţional sau republi­can. Şi în rîndurile sportivilor asociaţiei „Progresul” sînt sportivi fruntaşi, ca maestra emerită a sportului Angelica Ro­­zeanu, care a cîştigat recent, pentru a şasea oară consecutiv, titlul de campioană mondială la tenis de masă, ca tânăra mae­­stră a sportului Ella Zeller, din echipa de tenis de masă a R.P.R., echipă campioană mondială. Coloana Aeroclubului central din cadrul Asociaţiei voluntare pentru sprijinirea apărării patriei (A.V.S.A.P.) este deschisă de un grup de pionieri, care poartă în mâini micromodelele construite de ei, în rîn­durii strânse, cu pas energic, scrutând zarea, trec aeromodelişti, planor­işti, pa­­raşutişti, aviatori. Stârnesc admiraţia par­ticipanţilor la demonstraţie planorul de tip „Pionier“ şi un avion de şcoală de fabricaţie românească. Pe marele platou al pieţei pătrunde apoi o coloană masivă de sportivi ai asociaţiei „Metalul”, În ropotul tobelor, sporti­vii se răspândesc şi fac să apară pe platou o stea uriaşă, din mijlocul căreia apar o ţărancă şi un muncitor purtînd o seceră şi un ciocan, simbol al alianţei din­tre clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare. Urmează apoi defilarea tinerilor şi tine­relor din şcolile profesionale. In şcolile profesionale, elevele şi elevii sunt temei­nic pregătiţi pentru a deveni viitoare ca­dre de muncitori calificaţi necesari Indu­striei noastre în plină dezvoltare. Practi­carea sportului, paralel cu însuşirea dife­ritelor meserii, îi căleşte pe aceşti tineri, sădeşte şi dezvoltă în ei curajul, îndemâ­narea, disciplina. Câtă deosebire între tinerele şi tinerii şcolilor profesionale de astăzi, viguroşi şi ageri, plini de sănătate, încrezători în viitor, şi ucenicii din timpul regimului trecut — chinuiţi, atorşi de vlagă, tineri fără tinereţe ! Defilează apoi sportivi şi sportive din cadrul asociaţiilor „Constructoru­l“, „Vo­inţa“, „Avântul“, „Recolta”, „Flamura Roşie“, „Flacăra“, „Minerul“, „Ştiinţa“. In primele rînduri ale coloanei sporti­vilor asociaţiei „Dinamo“ sunt pionieri şi şcolari care practică diferite sporturi in cadrul cercului „Tânărul Dinamovist“. Printre cei 1000 de sportivi de la „Di­namo“ care defilează sunt şi maeştrii spor­tului N. Linca, H. Herşcovici, M. Raica şi alţii. , Iată, trece un car alegoric reprezentând un glob pămintesc înconjurat de tineri îmbrăcaţi în costumele specifice diferitelor popoare. Deasupra globului pământesc, trei tineri — un alb, un galben, un negru — îşi string mîinile ca o întruchipare vie a frăţiei popoarelor lumii, în lupta pentru pace şi o viaţă mai bună. Aplauzele tri­bunelor devin şi mai puternice cînd spor­tivii alcătuiesc cu trupurile lor cuvintul „PACE“ — ţel al luptei oamenilor muncii de pretutindeni. Defilarea sportivilor a fost o strălucită mărturie a vigoarei şi voioşiei tineretului nostru, a dragostei lui de viaţă, o ima­gine a vieţii lui libere şi luminoase sub soarele democraţiei populare. Sărbătorirea zilei de 1 Mai a luat sfîr­şit. Din mii de piepturi se ridică în văz­duh acordurile Internaţionalei, imnul de luptă al proletariatului mondial. 1 Mai a prilejuit şi în anul acesta de­monstrarea voinţei hotărâte a poporului nostru muncitor de a traduce în viaţă po­litica partidului, de a păşi neabătut tot înainte pe drumul construirii socialismu­lui şi apărării păcii. ★ După-amiază, în parcurile învestmântate cu haina înfloritoare a lui mai şi pe sce­nele din pieţele publice, au avut loc spec­tacole artistice date de artişti de la Tea­trul de Operă şi Balet, de la Teatrul de Estradă, de la Teatrul de Operetă, de la alte teatre, precum şi de ansambluri de amatori din diferite întreprinderi. Ca teatre şi cinematografe cetăţenii au intrat pentru întâia oară pe baza noilor preţuri reduse prin recenta hotărîre a gu­vernului. Intr-un şuvoi neîntrerupt au trecut, pre­fu şii, prin piaţa Stalin, coloanele demonstra­­ţilor. Vesel:«, entuziasmul, hotărîrea de a lupta pentru papor pentru progresul patriei, pentru o viaţă mai bună au caracterizat marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală.

Next