Scînteia, martie 1956 (Anul 25, nr. 3532-3558)
1956-03-01 / nr. 3532
^ * _____________________ , SCÎNTEIA ______________________________Nr-353^ Ne scriu coresponden voluntari ——• Folosesc la /« toate carmaximum tierele muncitedeşeurile r.e^L aie. oraşului Constanta au fost înfiinţate ateliere de reparaţii de încălţăminte, aparţinind cooperativei „înainte” din localitate. Pină acum au fost înfiinţate 15 asemenea ateliere de reparaţii care lucrează din plin. Preţul reparaţiilor este mult mai mic decit la meseriaşii particulari. In aceste ateliere se confecţionează, din deşeuri, sandale , bărbăteşti şi de copii, serviete, poşete, curele etc. (de la C. Constantinescu). Bogata de bună reactivitate mitul cultural a unui cămin Bălcescu” cultural Bontida, raionul Gherla, regiunea Cluj, activează 14 cercuri de citit. Cetăţenilor care vin un număr tot mai mare să citească sau să împrumute cârti, le stă la dispoziţie biblioteca căminului. La concursul „Iubiţi cartea" s-au înscris 187 cetăţeni din comună. Căminul are şi o echipă de dansuri, cor şi teatru. De două ori pe săptămină în cadrul căminului rulează filme de lung metraj (de la Gh. Székely). _____ Un nou Colectivul laprodus bricii de şamotă din Azuga a obţinut in ultimele săptămîni realizări de seamă în producţie. Lucrările de finisare la noua secţie de betoane refractare sunt pe terminate. Colectivul secţiei a şi început să producă primele cantităţi de betoane refractare necesare industriei noastre siderurgice. In prezent, fabrica produce şi un tip de beton rezistent la foc. (de la Gh. Macare). Curs agro- In cătunul Dezootehnic Ienii de Jos din bine mon- raionul Vaslui nizat funcţionează un curs agrozootehnic. S-au ţinut pînă în prezent opt lecţii, despre importanta sporirii producţiei de porumb la hectar prin aplicarea regulilor agrotehnice, despre necesitatea îngrăşării pămîntului cu gunoi de grajd etc. Dintre numeroşii ţărani muncitori care frecventează cu regularitate aceste cursuri se evidenţiază Constantin Ropotă, Gheorghe Aftanase, Neculai Cărămidaru. La cursuri au început să asiste regulat şi o serie de ţărani muncitori tineri şi vîrstonici, care nu se înscriseseră la început, (de la T. Leuştean). Noi maga- Pentru o cît zine de des- mai bună deserfacere Vlie a oamenilor * muncii, la Drăgăşani s-a deschis zilele trecute un nou magazin de încălţăminte. Zeci şi zeci de cetăţeni vizitează zilnic magazinul. In condica de sugestii şi reclamaţii se pot citi numai cuvinte de laudă la adresa felului cum sunt deserviţi cumpărătorii. (de la C. Teodorescu). * O C.L. - produse Industriale, filiala Fălticeni, a deschis în oraş un nou magazin de confecţii bărbăteşti şi de damă. Chiar din primele zile un mare număr de cetăţeni din oraş şi împrejurimi a vizitat magazinul. (de la B. Spender). Din activitatea presei locale Iniţiative preţioase ale ziarului ,,Flamura Prahovei“ (jtuuiuua a v.uuuov.ui a uixnaiiL sa aiai muvuuc uciuwu, o mare înflorire în anii puterii inovaţiile şi măsurile tehnico-organipopulare. Forajul a crescut în pezatorice prin care petroliştii schelei rioada cincinalului în această regia- Boldeşti recuperează zilnic circa 12.000 ne cu 49% faţă de anii 1931—1935, metri cubi gaze şi le trimit apoi stacînd s-a atins cel mai înalt nivel de ţiilor de dezbenzinare Articolul se înforaj în regimul burghezo-moşieresc, cheia cu îndemnul adresat de conducetar producţia de ţiţei a anului 1955 a rea schelei şi de organizaţia de partid depăşit cu 33,85% producţia anului tuturor colectivelor schelelor din re- 1948 — prelucrîndu-se în ultimul an gime, în vederea valorificării maxime al cincinalului cu 123,86% mai mult a gazelor de sondă ţiţei decit în anul 1948. După apariţia articolului, la redac-Atenţia deosebită acordată industriei ţie au început să sosească angajape trolifere de ziarul „Flamura Prahov, mentele a numeroase colective de perei“, organ al Comitetului regional de trolişti care îşi propuneau să valoripartid Ploeşti şi al sfatului popular re- fice, după exemplul celor din Boldeşti, gional, a contribuit, fără îndoială, la cît mai bine fiecare metru cub de gaze succesele obţinute. petrolifere. Rafinăriilor __ rrpi In vederea popularizării acţiunii 1 ,d _ I pentru captarea şi valorificarea maxide bună calitate fmnă a gazelor de sondă, şi în special _ , , , , _ , , , . pentru a putea trata operativ şi cu Cunoaşterea temeinica a întregului competenţă această importantă proşi complexului proces de producţie şi blemăi ziarul „Flamura Prahovei“ a realizarea unei legaturi stinse cu pr- organizat, cu sprijinul Comitetului reganizatiile de partid din majoritatea gronaj de partid Ploeşti, o consfătuire schelelor şi rafinăriilor regiuri au per cu colaboratorii ziarului, fruntaşi în mis redacţiei ziarului să organizeze producţie, tehnicieni, ingineri şi cadre acţuni importante, unele cu un larg de conducere din industria petroliferă, răsunet, cum este acţiunea. „Rafina- Participanţii la consfătuire au sânilor- ţiţei de buna calitate ! Colecbliniat că în schele şi rafitivul redacţiei a sezisat, cu prilejul ngrii sunt nenumărate rezerve interne unei consfătuiri, ca una din cele mai care pot fi folosite cu succes în capimportante probleme de a cărei rezoltarea și valorificarea maximă a gavare depinde în mare măsură reduce- zelor au fost arătate pe larg numarea prețului de cost al produselor pe mal masuriie luate în cadrul schelelor ti'®'jfereasîe„ asigurarea rafinăriilor cu rafinăriilor, dar şi rezultatele poziţiei de buna calitate. tive obţinute. Ziarul a publicat scrisoarea colectiv Pe baza discutiilor cu colaboratorii, vul rafinăriei nr. 1 Ploeşti, adresata redacţia a publicat o pagină specială petroliştilor din toate schemele regiunii, pe tema captării şi valorificării maxime in care aceştia erau chemaţi la spre a gazelor de Sondă şi şi-a orientat actine pe rafinori in lupta pentru îndeplitîvitatea în sprijinirea acestei acţiuni iirea planului de prelucrare a ţiţei.nn astfel ca ea să devină o mişcare de trimiţindu-le materie prima de buna masa calitate, cu cît mai puţine impurităţi. " . . . „ . . . „Flamura Prahovei“ a susţinut apoi . In ziar au început sa apară semacampania pentru îmbunătăţirea călitătoriale critice. In articolul „Conducerea ţii ţiţeiului, publicînd realizările petro- ^ el Berca trebuie aa dea mal TMrialiştilor dintr-o serie de schele ca Bolatinde “ptani gazelor petrolifere deşti, Moreni, Băicoi şi arătînd prin aate aspru criticata conducerea schelei ce metode au fost ele obţinute. Cu (^rector Gh. Geangu), pentru faptul sprijinul unor colaboratori de specia ca gazele de sonda nu sunt captate in litate redacţia a publicat o serie de ^regime Se mosesc in^ aerarticole prin care a sprijinit conduce- Datorită în mare măsură activităţii rile administrative ale schelelor şi a ziarului „Flamura Prahovei“, care a popularizat rezultatele obţinute prin popularizat şi generalizat experienţa îmbunătăţirea calităţii ţiţeiului. pozitivă, acţiunea pentru captarea şi Dacă înainte de începerea acestei valorificarea maximă a gazelor s-a acţiuni, ţiţeiul trimis spre prelucrare extins in toate schelele regiunii şi nn rafinăriilor conţinea în medie 2,23% majoritatea rafinăriilor, impurităţi şi 16,25 kg sare la vagon, * astăzi media impurităţilor a scăzut la _ . .„ __ 0,51% iar sarea la 4,88 kg. la va- Ziarul „Flamura Prahovei s-a ocumon pat şi de îndeplinirea planului de ex-K I «f tractie a ţiţeiului. Colectivul redactio„Pentru valorificarea nai a neglijat însă o serie de problemaximă a fiecărui metru cub d abtiLpllf °a !]U nr 1' ... „ sporirea vitezelor de foraj prin a-Cie gaze petrolifere ! plicarea metodelor înaintate. Procedeul tehnologic al forajului cu In cadrul noului plan cincinal va apa a dat rezultate deosebite în cetrebui să se dea o atenţie deosebită gimne, însă ziarul nu a publicat în captării şi valorificării maxime a la cursul acestui an nici un material în zelor de sondă, astfel ca în anul 1960 legătură cu extinderea forajului cu ele să fie utilizate în proporţie de apa, după cum nu s-a ocupat nici de 85—90%. Se vor obţine astfel mai forajul cu turboburul, multe produse petrolifere cu cifre pe Ziarul nu a combătut unele practici tonice superioare, mai multe butelii de neştiinţifice, care aduc întîrzieri în aragaz şi gaze naturale pentru consum executarea manevrelor, în darea sondei se va asigura industriei petrochimice tor în producţie, ca folosirea vitezelor materia prima necesara Ziarul „Flamici ale granicului la extragerea garmura Prahovei acorda atenţia cuveniturii, întrebuinţarea sapelor pînă ceata acestei probleme. Articolul sau de e,e se uzează la maximum etc. fond din 19 ianuarie este o chemare _ , ,, , . , . _ , înflăcărată adresată petroliştilor de a , Colectivul ziarulu! ,,Famura Praholupta pentru valorificarea maximă a vea a acumulat o memnata exp fiecărui metru cub de aazP de sondă rlenta in tratarea problemelor indussa fost deschisă apoi o rubrică specială, Petrolului. El are toate posibiliîn cadrul căreia ziarul a îmbrăţişat cu ‘a de f .cu.Prl,nda. toate problemele de căldură iniţiativa petroliştilor de la baza a,e industriei petrol, ere, sa- spri- Boldeşti, care şi-au propus să recupe- i,nef.*'. malef,cac,e P* Petrolişti in înneze toate gazele ce se separă de ţi-deplinirea sarcinilor de plan ale notiţei în timpul transportării, depozitului cincinalurii sau tratării. Publicînd articolul „In H. DOLJAN schela noastră nici un metru cub de corespondentul „Scîntei!“ gaze petrolifere nu se va irosi“, ziarul pentru regiunea Ploeşti Note bibliografice Cărţi ştiinţifice şi tehnice apărute K. A. TIMIRIAZEV: Lucrări alese cu privire la clorofilă şi la asimilaţia uminii de către plante. Printre lucrăile cuprinse în volum se numără: ,Analiza spectrală a clorofilei” — disertaţie prezentată în 1871 de Timiriazev pentru obţinerea titlului de liceniat în botanică, „Asimilaţia luminii de către plante“ (1874) — dizertaţie pentru obţinerea titlului de doctor în botanică, „Protofilina artificială”, „Bâul cosmic al plantei” şi altele. Volumul mai cuprinde şi lucrarea prof. A. A. Niciporovici: „Timiriazev — iniţiatorul orientării actuale a cercetărilor asupra mecanismului fotosinezei”. (Editura Academiei R.P.R.). ■k A. RAU şi S. TUDORICA: Metalurgia oţelului.— In lucrare sunt tratate principiile fizico-chimice ale elaborării oţelului, teoria şi practica proceselor de producţie, deservirea şi dimensionala cuptoarelor folosite la elaborarea oţelului. De asemenea, se dau noţiuni asupra punerii în funcţiune şi întreţinerii cuptoarelor. Cartea este destinată ehnicienilor, maiştrilor şi inginerilor din oţelării şi poate servi ca manual pentru şcolile tehnice de maiştri siderurgi, precum şi pentru studenţii din institutele tehnice de învăţămînt sperior. (Editura Tehnică). ★ Prof. TUDOR R. POPESCU : Probleme juridice în relaţiile comerciale nternaţionale ale R.P.R.— Această lurare se ocupă de o serie de probleme uridice legate de relaţiile comerciale şi mai numeroase pe care ţara noatră le stabileşte cu alte state. Astfel sunt expuse problemele legate de înfinţarea monopolului de stat asupra comerţului exterior (ca, de pildă, relizarea comerţului exterior prin intermediul reprezentanţelor comerciale şi principiul imunităţii statului şi a bunurilor sale), problema personalităţiiuridice a întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior şi, mai ales, problema răspunderii lor pentru obligaiile pe care şi le asumă. De asemenea, autorul analizează diferitele feluri de ratate, acorduri etc. care intervin în domeniul relaţiilor comerciale internaionale, forma lor, precum şi semniicaţia clauzelor pe care acestea le pot conţine ca, de pildă, clauza naţiuni celei mai favorizate, regimul naional şi altele. Aducînd un bogat maerial faptic, bazat pe experienţa acumulată în acest domeniu de U.R.S.S., pe ţara noastră şi de celelalte ţări de democraţie populară, lucrarea constiuie un manual preţios pentru studenţii pentru cei ce activează în domeniul comerţului exterior. Excursii cultural-educative PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). Colectivul de conducere al Palatului Culturii din Ploeşti a luat iniţiativa de a organiza în fiecare duminică excursii cultural-educative. Participanţii la aceste excursii au prilejul să vizioneze spectacole, muzee şi expoziţii din Bucureşti. Pînă în prezent, peste 2000 de muncitori, tehnicieni, ingineri şi ancţionari din întreprinderile oraşului şi regiunii au participat la incursii, vizionînd o serie de specacole de operă ca „Fîntîna din Baccisarai“, „Cio-Cio-San“, opereta „Lăsaţi-mă să cînt” şi altele. In curînd oameni ai muncii din oraşul Ploeşti şi alte localităţi din regiune vor putea vedea, cu prilejul acestor excursii, opeele „Rusalka", „Jakme", „Aida“, „Căreţul de aramă“ şi operetele „Vînt le libertate" şi „Liliacul“. Cu sprijinul Biroului de turism şi excursii din Ploeşti, Palatul Culturii a organizat trenuri speciale, cu preţ redus, pentru ransportul participanţilor la excursiile cultural-educative. Scrisoare dintr-o uzină Prin prizma apuiei *60 bească... Mîine dimineaţa, devreme, la magazie. Şi un cuţit cu „negativ a kusu îşi depăşesc norma cu puiuu «. „Griviţa Roşie* e schimbul de expe luat ...Ia să încercăm... S-au ivit, pe tabelul Paulei Mihăescu, fienţă cu Mircea Mihălceanu, vestitul A cercetat strungul. L-a pornit. 0,6 şi alte nume de fruntaşi, dar totuşi, strungar gălăţean. O să meargă mulţi mm, avans pe rotaţie ! Ameţeşti ori totuşi... Extinderea experienţei bune strunguri din secţie. Trebuie să mearvind zvîrcolirea scînteietoare a şpanu- încă nu merge în ritmul cuvenit. Şi găsi ea, neapărat ! Să-i însoţească, lui ! Şi nu se întîmplă nimic, nimic, nu-s de vină oamenii. Ei ar învăţă ca să le explice. Cine ştie, poate de aici geaba s-a tras Constantin zece paşi dragă inimă, dar.. Cum s-aplici ce o să iasă lucruri interesante. Lucruri îndărăt — nici maşina nu explodează, rode rapide pe unele maşini reparate noi preţioase, nici arborele nu sare-n ţăndări. Va să prost ?! Apoi, tot serviciul mecanicului-a încremenit cu bărbia în palme, cu zică — „se poate“ 11 şef nu se îngrijeşte să înzestreze toate un zîmbet vag. E şi ea un visător Se apropie, atraşi de noile zgomote maşinile cu tambure gradate şi tabele . .. din colţul acesta paşnic. Ion Piţigoi, de turaţie - atît de necesare cînd vrei ...şi după cîteva zile Butuc... Adică toţi tovarăşii de bun să aplici metode rapide In ce priveşte Discuţia a început cam aşa : gadă ai lui Daia. Fiecare cu cîte o alte metode... lată, Paula Mihăescu a Daia: Măi tovarăşe Constantin, idee, un sfat Constantin îi priveşte făcut un tabel cu 30 de muncitori cîţi arbori cotiţi faci tu pe zi ? uimit: ce i-a apucat ? Ce să fie, nimic care-şi pot prelua maşinile din mers Constantin Ştefan . Păi... (mîndru) : — ei, brigada, o să-l ajute să înveţe Dar pentru asta trebuie o seama de depăşesc norma cu 10%, iute aşchierea rapidă. Şi pe el, şi pe condiţii, nu? Aşa cum trebuie, pentru Daia. Şi mai mult n-ai încercat? Rusu, schimbul lui. Pe ei doi... extinderea metodelor de aşchiere la Constantin . Păi nu se poate. Vrei — Deocamdată ! strigă cineva din pidă şi intensivă, o ascuţitorie unde să să stric maşina? O forţezi, o oboseşti, grupul curioşilor. — Ce zici tovarăşe poţi face cuţitelor unghiuri ca la gata.. inginer, nu s-ar putea crea condiţii carte Lipsesc, apoi, planurile de Daia: (ciocănind uşor maşina, as- şi pentru alţii ? operaţii pentru anumite repere. Şi culcîndu-i sunetul) : Văd. Bătrîne- * * * Pa' sîn* de.s,H'e_ ,a?ez,a«*€ tea da incorect pe maşini. Ea, Paula Mitjei discuţia s-a întrerupt Constan- Post scriptum. Trec zilele. La hăescu, a făcut un tabel cu piesele din Şefan a făcut ochii mari, buimă ..Mátyás Rákosi” viaţa îşi uraci ea rit Hanii S avem iertare frate Daiameaza — pare-se — cadenţa de tru schimbarea lor, dar rezultate prac— pare să spună Nu ne-om masura totdeauna Zeci de strunguri sfîrîie tice încă nu se văd. „Ce tot jp . maşina nităte la subţire, scuipă foc mătăhăloasele cu p- atita zarva? — I se răspunde. Tot noi cu d-ta dar maşina n u.ta-te la răguşite mînioase parcă ie n-o să iasă toţi fruntaşi !“ Dar la tinea : noua! De-o sa găsești un pic de ¡1Kuî,b. F. • rnnaresnini «a arătat răsnirat rusină Daia s-a încruntat asmu na?te forța “ oamenii vin, nun- buna Congresului s-a aratat răspicat, eum fi' e Vehfl • miruntat. asPru- cesc p!eacum ]a fe| ca ieri, ca alaltă- 5' nu odata: răspîndirea experienţei cum ne lefui, ieri,‘ ca totdeauna.. Dar nu! Se înaintate e o sarcină de prim rang — Ma neamule cum sa-ţi spun eu, simte un aer ceva nou deosebit, îl d- o pîrghie din cel mai bun oţel pentru — a îmbătrinit sufletul maşinii ! Pliteşti pe feţele tuturor — atît de prea săltarea productivităţii muncii, cepi ocupaţi de-acest „ceva” încît ai impre- Adevărat, da, poate chiar toţi n-o să Constantin pricepe şi nu prea. Dar aia că, de fapt, auzul te-nşeală, că-n iasă fruntaşii — dar merită să lupţi — pe încetul — vine şi limpezirea: halele clocotitoare domneşte liniştea pentru ţelul ăsta ! Visul trebuie s-o ia maşina, ca şi omul — îi explică Daia Impresia asta ţine cît te-ai şterge la totdeauna cu un pas înaintea vieţii. La îmbătrîneşte sufleteşte cînd nu-i ochi. Dar e de ajuns atît — şi dincolo dimensiunile cunoscute, să-ţi apropii capabilă să dea mai mult Şi asta nu de activitatea febrilă, trepidantă, de cît mai mult dimensiunile viitorului din vina ei, nu, ci din vina celui care-e totdeauna, descoperi o seamă de la Concret — tot ce facem noi acum, mînuieşte, care se mulţumeşte să-şi crumi deosebite toate acţiunile noastre, trebuie prifacă norma, să mai dea cîteva pro- Ce s-a îmlîmplat? v'*e prin prizma anului ’60J cente în plus - şi atît. Dar cum poţi „Misterul" mi s a limpezit de curînd. ^-ei. îrei vorbeau cu patimă, înfrigutrăi aşa. de azi pe mîine, fără să visezi. Intr-una din dimineţile acestea l-am rat'- întrerupîndu-se des unul pe altul, să rîvneşti " Să spună Constantin — întîlnit din nou pe Mitroi Era-n poarta Numai despre ei nu pomeneau nimic.. de ce n-a vrut să meargă ieri la de- uzinei, cu Daia şi cu Paula Mihăescu. (Am aflat mai tîrziu, de la alţii, că şi monstraţia lui Mihălceanu ? „Păi — Păi nu ştii ? Am avut zilele tre- Mitroi, şi Daia, ca şi Albu Ieremia. Ion şi-a zis ce să caut eu acolo? Eu cîte o şedinţă de partid. O şedinţă Moldoveanu, Ion Petrescu şi alţii sau sînt tînăr în meserie, stai să mă spe- deschisă O şedinţă cu tot poporul I «mgajat să-şi împlinească planurile acializez cum se cade şi apoi..“ Aşa — Despre ce s-a discutat? nuale — planuri simţitor sporite faţă şi-a zis, nu? Bine, dar ce înseamnă — Despre toate „Ce propuneţi pen- de 1955 — pînă la 7 Noiembrie). Ne-am specializare? Nu să repeţi, aşa, cît îi eru îmbunătăţirea organizării muncii în despărţit într-un tîrziu, cînd cerul uzbucu', tot aia şi aia — ci să te stră- uzina noastră“ — asta a fost ordinea tiei se-nveleau treptat cu lumini, cînd doreşti să înveţi mereu lucruri noi de zi Au vorbit vreo 40 şi ceva depa '»lopii din faţă îşi şopteau, veseli, ceva Ştie el, Constantin, că Mihălceanu a meni Fiecare cu ce-l durea, cu ce ere despre muguri şi primăvară, făcut o demonstraţie de aşchiere radea. S au făcut peste o sută de propu- -A. era să uit: lîngă noi se oprise pidă chiar la arbori cotiţi? Şi încă la neri. S-au întocmit, in fiece secţie, ca meşterul bătrîn de la strungărie moarbori din acelaşi material cu ai lui, lective însărcinate să descopere rezervoare. Asculta Avea faţa văditorăai lui Constantin? Tot secretul e plăvele interne nefolosite. Acum sîntem în mîntată Dar — pentru pruna oară — cu ea din aliaj dur potrivită. Fiecare plină bătălie a descoperirilor... a tăcut Da, pentru prima oară, auzind material cu plăcuţa lui ! Aici trebuie Discuţia se încinge Ultimele nou astfel de păreri — a tăcut... T5K10. Uite, a luat una d-asta de la toţi din secţie: Constantin Ştefan şi I. PURCARU ...în poartă, Năstase Mitroia bătrînul meşter de la strungărie motoabovit cîteva clipe. A privit plopii, cerele agită cel mai tare: ruj fără lumini, cortina de ceaţă ce-i — Ne procopsirăţi. Aşa un plan închidea priveliştea străzii — şi, fără Cum dracu să-l facem ? Mai daţi-ne veste, a oftat. Dar nu din pricina două maşini I Da, da, da, două matoamnei ! Nu, hotărtt, nu atît din sini cu schimburile complecte I I pricina toamnei... Mitroi, fruntaşul secţiei, simte zeci Atunci — de ce ? Cînd ai 23 de ani, de priviri asupră-i, aşa-i ? Striveşte cînd totul îţi surîde şi-n muncă, şi-n ţigara. Emoţia îi aprinde pete roşii viaţă — de ce ? Azi, mai ales, zîmbe pe obrajii proaspeţi, de băietan. Uf,tul n-ar trebui să-l părăsească nici boala asta veche, emoţia... O clipă. Azi e zi mare. Secţia lui. — Să fi citit raportul la Congres secția de strungărie motoare, aduce- — o întoarce el către maistru, șovăirți steagul de fruntaşă pe uzină Britor... gada — steagul de fruntaşă pe sec- — Și ? — se supără și se miră ceție, iar el, da, el, Mitroi, unul dintre lălăii — ce? Ce te-apucă acum cu rarei mai tineri strungari — steagul de portal ? N-avea tu grijă ! Eh, dacă runtaş în brigadă... a secţiei... Ori nici eu nu l-oi fi citit I Zice nevastă:ine se poate mîndri cu o astfel de mea c-o să chelesc muncindu-mi atîta carte de vizită ? Doar aşa, să fii un creierii.. (Cîţiva pufnesc în rîs). Arancoligibil nemulţumit, să visezi lată-mi mie unde scrie c-are terminat :îte-n lună şi-n stele — precum ia utilarea cu maşini noi — ciocăneşte lat de înţeles, după şedinţa festivă, meşterul în masă, triumfător. Că nu unul dintre meşteri — doar aşa... ne mai trebuie maşini ! Dacă-mi îşi aminti obrazul sincer uimit al arăţi tu asta... Bătrînului . — Depinde ! zîmbeşte tînărul. Zîm - Bine bre, tu._ Tu, dacă lucrezi bet scurt, aspru, fără veselie. - De n contul lui ’960 — gata, te şi crezi pinde cum ştii să citeşti, meştere 1 n ’60 ? ! Te repezişi la toţi, la condu- La urma urmei, zic eu, e vorba de :ere, arde-i şi trage-i pe deşelate. Dar productivitate, nu ? Cu asta trebuie e ceri tu? Dacă am înţeles bine — început şi după ea judecat totul. La otul Totul să zbîrnîie I Nici ăl mai noi, să ştii, planul poate fi nu numai nie pai pe jos I Ca la carte. Breai- îndeplinit ! Hai, spune drept acum. Noi, eu nu zic, e bine să visezi... crezi sincer c-am făcut totul ? (Se trudea să-și aleagă vorbele. Ca — Ei, dom-le — dă din mînă mesă nu-1 jignească, sau ?...) tertil, plictisit. Parc-am mai vorbit noi - Da’ nici ata ! Tu ești băiat de-- odată, ştii.. .ept, mă mir. Pe ce te bizui ? Arată-mi — Ştiu ! Ţii minte? „Unde-s oamenie — pe ce ? Aici e greşeala ta I Oa nii din socotelile tale? — mi ai zis nenii noştri nu trăiesc în ’60 I Inte- Oamenii noştri nu trăiesc în ’60 I“ Eu egi tu ? Sînt oameni din 1955, ba zic: dumneata, meştere, greşeşti în soinii, ce dracu, ştii şi tu: parc-au răcoteli ! D-ta nu ţii seama de oameni nas pe undeva, prin ’950 sau ’45 Na. N-ai încredere în ei. :gîlţîie-i cît pofteşti : „Ca la carte Se întrerupe. Striveşte ţigara; apoi să-mi faceţi !" O să-ţi facă ? Nu mototoleşte pachetul gol şi se caută Munci de ce să ne mbătăm cu apă nervos după alta, Daia, vecinul, îi înece ? I tinde tabachera „Ce-i cu tine, mă ? îi Amintindu-şi Mitroi oftă. Meşterul şopteşte Te crezi cu plămîni de tera iu-l jignise dimpotrivă - şi totuşi cotă?“ Mitroi nu I aude ochii îi luptuşi. Deşi nedesluşit, simţămîntul cesc febrili pătimaşi, între sprîncene ! Acesta îi creştea încet în suflet, se zbate o cută Niciodată parca, n-a fost atît de aspru, de bătăios a 1 ianuarie 1956 proape ! Fierbere în biroul şefului de sector. — Da, n ai încredere ! Te-am simţit sînt în păr toţi tehnicienii, meşterii, eu de-atunci, dar acum Acum, am cîţiva fruntaşi — şi, dintre toţi, bă citit raportul. Vezi-i cîte« în »tare, oamenii... mută munţii din loc ca pe tulburat, către strungarul vinjos, nişte chibrituri. Au dovedit-o ! Pune-i smead, cu ochi negri, care asculta înşi acum la încercare 1 Nu-i jigni cu păcruntat de o parte. Daia e rivalul Iul reri netemeinice I Nu ne trebuie astfel în întrecere de păreri I Am intrat acum într-un cin- — Tu ai dreptate. Şi ascultă-mă, cinai nou Sarcini noi, răspundem noi ăsta-i numai începutul. Ai să vezi... — dar şi posibilităţi noi, meştere Şi-n Ianuarie primul rînd — băieţii noştri. Au pres- -----------!cut nu ăştia cinci ani ! Cabinetul tehnic. E seară tîrziu, vis-Pauză... Alături, în hală, maşinile îşi colul a contenit, fulgii dansează leneş cîntă cîntecul familiar, monoton. O ci la fereastră. Biletul de teatru, uitat sub pă, meşterul are impresia că i-au fost călimară, strigă deznădăjduit: „Ce dăruite nu două, ci trei, patru maşini, faci? Mai e un sfert de ceas !“ Paula Dar îndoiala îl muşcă iarăşi: Mihăescu, şefa cabinetului, n-aude. — Lasă-mă. Lasă-mă că nu ştii ce Scrie. S-a mînjit de cerneală şi pe vrei — se posomorăşte el. Concret — mîini, şi pe faţă, şi scrie... Aşa ! Iată-i, ai ceva de propus? înşiraţi pe tabel pe cei aproape — Concret. Tovarăşa Paula de la 40 de strungari care aplică metacabinetul tehnic a făcut un tabel: ce de rapide. Şi acum — ce s-a întîm metode aplică fiecare, la ce re- plat cu ei de la schimbul de expepere, cu ce rezultate. Il văzui azi, rienţă încoace. Cap de listă e Mi-Eu aplic aşchierea rapidă şi inten-tioi. Ce scrie-n dreptul lui? A, aşchisivă, nea Albu studiază şi petrecerea rapidă şi intensivă.Asta a fost înaţionează procesul tehnologic, Ion vite de schimb ! Se adaugă: întîi — Moldoveanu — dispozitive şi scule simplificarea procesului tehnologic la speciale. Şi tot aşa... Dar ştim noi unul unele repere, doi — organizarea ştimde altul? Iată că nu ştim Nu ştie ştînţifică a locului de muncă Datorită alga ce face dreapta De ce n-am învăţa timei, datorită faptului că şi-a făcut unul de la altul, aşa, organizat? Să astelaje unde aşează sculele în ordinea plicăm la maşinile noastre nu a meto- operaţiilor, şi tot aşa piesele ce treiă-două, ci toate metodele ce se pot buie prelucrate, a redus simţitor tim aplica... toată experienţa fruntaşilor pi morţi Paula Mihăescu zîmbeşte. Binoştri.. Ce ziceţi — facem un schimb letal, uitat sub călimară, s-a resemnat, de experienţă colectiv? Cu fruntaşii şi Mai departe, Ion Moldoveanu, înainte — bineînţeles — cu meşterii, tehnici? — aşchierea rapidă, organizarea ştiinţtică de la ei aşteptăm multe,ţifică, dispozitive şi scule speciale. Azi ...Şedinţa s-a terminat de mult. Toţi — simplificarea procesului tehnologic au plecat Bătrînul meşter a rămas în la corpul pompei de injecţie lată, la o urmă. II ţine pe Mitroi de braţ, strîns peraţia a 7-a, simplificînd prinderea. a — Nu te-nţeleg. Mare fruntaş eşti cîştigat 15 minute. Sau la operaţia a Dani ai berechet. Ce-ţi mai trebuie?1 10-a - cea mai dificilă: a eliminat Mitroi deschide gura - dar se văz trei prinderi şi-n plus, cu un dispozitiv gîndeşte pe loc. Ce i-ar putea răspun special, a redus şi procentul de rebule? Că aşa-i el? Că-i un visător inco fun cu 20% ! Cine urmeaza ? Dar eligibil? Nu, aici e altceva Greu de Inginera se opri Ce l-o fi apucat explicat La urma urmei, nici el n-a pe Daia? A venit de o sută de ori stat să se judece : de ce, cum... Simte aici, la cabinet, cu întrebări din cele că aşa îi porunceşte inima să facă mai ciudate cum, în ce fel poate fi simte că altfel s-ar înăbuşi, n-ar putea aplicat cuţitul Bîkov la strungul „Io- Doar e candidat de partid şi se pregăti„ Ranghet" de 1200 — şi doar el nu eşte să intre în partidul comunişti crează la un „Budapester” , cum se ore oamenii care l au învăţat pe el aplică aşchierea rapidă la „arbori“ - color de argaţi, ce-i viaţa, bucuria, ei şi doar el strunjeşte alte piese ! iul... Dar lucrurile acestea trebuie Şi-apoi, lucrul ce! mai ciudat, Daia ilmţite, trăite ! lucrează cu cuţitul Bîkov de trei ani 1 — Tu pe sid, Daia? — *• întoarce, Dar, tn sfîrşit, trebuie ei se gră N. I. Lobacevski — creatorul geometriei moderne Au trecut 100 de ani de la moartea lui Nikolai Ivanovici Lobacevski, celebru matematician rus, creatorul primei geometrii neeuclidiene, care a deschis o eră nouă, fiind considerat părintele geometriei moderne. Născut la 1 decembrie 1792 în Nijui- Novgorod (astăzi oraşul Gorki) în familia unui funcţionar sărac, Lobacevski şi-a petrecut aproape toată viaţa la Kazan, unde a frecventat gimnaziul şi universitatea, devenind apoi profesor universitar, decan al facultăţii de fizico-matematici şi rector al universităţii. Pînă la Lobacevski geometria se baza pe prima expunere sistematică a acestei ştiinţe, realizată de Euclid, vestit geometru grec din secolul al treilea dinaintea erei noastre. In „Elementele lui Euclid“ geometria este expusă ca o ştiinţă deductivă, care pleacă de la un anumit număr de noţiuni şi definiţii (punct, dreaptă, plan) şi de la anumite presupuner (axiome sau postulate) admise ca adevărate fără a mai trebui demonstrate (de pildă , prin două puncte trece o singură dreaptă ; un segment de dreaptă poate fi prelungit la infinit în linie dreaptă etc.). Toate celelalte adevăruri ale geometriei euclidiene sunt deduse apoi pe cale logica din aceste axiome şi demonstrate sub formă de teoreme. Deşi lui Euclid îi revine marele merit de a fi sistematizat o parte însemnată a cunoştinţelor noastre geometrice care au la bază experienţa noastră axiomele sale au fost totuşi folosite de unii filozofi idealişti în sprijinul unei teorii antiştiinţifice care neagă semnificaţia obiectivă a ştiinţei în general — deci şi a geometriei. împotriva acestei teorii s-a ridicat cu tărie şi Lobacevski a cărui poziţie materialistă în ştiinţă şi-a găsit o genială expresie în noua geometrie neeuclidiană, creată de el. Printre axiomele puse de Euclid la baza geometriei sale se numără şi axioma paralelelor, al cărei conţinut nu părea totuşi evident, ceea ce determini pe geometri să se întrebe dacă n-ar trebui să fie trecută în rîndul teoremelor euclidiene, avârnd deci nevoie de o demonstraţie. Această axiomă este enunţată astfel: Printr-un punct P se poate duce o singură dreaptă paralelă la o dreaptă dată d. Geometri de seamă ca Lagrange, Sacheri etc. s-au ocupat mult de această problemă, încercînd să demonstreze ci dacă axioma paralelelor n-ar fi valabili s-ar ajunge la o contradicţie, că dec nu poate exista o altă geometrie decî aceea a lui Euclid. Marea revoluţie ştiinţifică realizată de Lobacevski constat tocmai în crearea, alături de geometria lui Euclid, a unei alte geometrii în care axioma paralelelor si enunţă astfel Printr-un punct P se pot duce două paralele la o dreaptă d şi o infinitate de drepte ce nu întîlnesc dreapta d. Aceasta dovedea că se puteau construi geometrii noi, perfecte din pune de vedere logic şi bogate în conţinut Noile geometrii neeuclidiene, elaborate după apariţia geometriei lui Lobacevski au confirmat această afirmaţie, găsindu-şi aplicări practice care au lărgit considerabil rolul geometriei în cunoaşterea naturii. Pentru Lobacevski, criteriul adevărului era experienţa. Aceasta vădeşte orientarea sa materialistă, clar exprimată, în ceea ce priveşte corelaţia dintre teorie şi practică —in contradicţie cu filozofia idealistă a lui Kant, care socotea că spaţiul şi timpul sunt forme independente de realitatea obiectivă, apriorice, invariabile, şi că, prin urmare, nu este posibilă altă geometrie decît aceea a lui Euclid. Lobacevski a fost un adversar convins al kantianismului. După concepţia sa materialistă, la temelii ştiinţelor matematice trebuie să stea noţiuni „dobîndite din natură“ şi nu noţiuni arbitrare Lobacevski a dat o lovitură grea apriorismului kantian, care-şi căuta un sprijin tocmai în geometria euclidiană şi desprindea axiomele geometriei de realitatea fizică obiectivă. Lobacevski a subliniat în permanenţă că matematica nu se poate dezvolta numai pe baza raţiunii pure, independent de lumea materială, ci doar pe baza unităţii dintre teorie şi practică, dintre abstracţiune şi experienţă. Convins că scopul ştiinţei nu constă în dezvoltarea unor noţiuni rupte de viaţă, ci în studierea lumii reale, Lebacevski a luat o atitudine hotărîtă împotriva formalismului care golea de conţinutul lor real noţiunile matematice şi care vedea în semnele matematice şi în operaţiile cu aceste semne numai un simplu joc de simboluri. Geometria lui Lobacevski stă la baza teoriei relativităţii, creată de A. Einstein, şi a deschis drum celor mai importante realizări ale fizicii moderne. Primele lucrări ale lui Lobacevski asupra geometriei neeuclidiene datează din 1826. Cîţiva ani mai tîrziu (1831) aceeaşi geometrie a fost descoperită şi de remarcabilul matematician J. Bolyai. Geometria neeuclidiană nu a fost înţeleasă însă la început. Lobacevski s-a izbit în Rusia de atmosfera obscurantistă creată de ţarism, iar în străinătate de rezerva prudentă a oamenilor de ştiinţă. Marele matematician german Gauss era de acord cu lucrările lui Lobacevski şi Bolyai, mărturisind că şi el se ocupase de această problemă dar că nu publicase nimic deoarece se temea de reacţia celor ce credeau în geometria lui Euclid ca într-o dogmă religioasă. Datorită atitudinii prudente a lui Gauss, geometria neeuclidiană a lui Lobacevski a fost recunoscută abia după 10 ani de la moartea lui. Bazîndu-se pe concepţia sa materialistă asupra spaţiului — şi anume că spaţiul nu este o formă apriorică, că structura lui depinde de materie, geometria lui Lobacevski constituie o genială fundamentare ştiinţifică a materialismului dialectic, care consideră că spaţiul şi timpul depind de materie — sunt forme de existenţă ale materiei. Geometria lui Lobacevski stă la baza geometriei moderne. Actuala dezvoltare a geometriei diferenţiale şi aplicaţiile ei în diferite alte domenii ale matematicii şi fizicii nu ar fi fost posibile fără cercetările lui Lobacevski. Iată de ce astăzi, după 100 de ani de la moartea lui, Lobacevski ne apare ca una din figurile cele mai de seamă ale ştiinţei matematice, un adevărat gigant al gîndirii ştiinţifice materialiste. acad. G. VRÂNCEANU doctor în ştiinţe matematice, profesor universitar A apărut LUPTA DE CLASA Organ teoretic şi politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român . Seria a V-a, anul XXXVI, nr. 2 februarie 1956 SUMAR, Editorial: Congresul al XX-lea al P.C.U.S. — eveniment de uriaşă însemnătate istorică mondială. Toate forţele pentru înfăptuirea hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. C. Scarlat: Pentru ridicarea nivelului conducerii de partid în industrie. I. Melinescu: Strategia şi tactica proletară în revoluţia democratică (V. I. Lenin, Opere, volumele 8 şi 9). I. Perahim: Unele probleme ale vieţii ideologice a Uniunii artiştilor plastici. Vladimir Gheorghiu : Din experienţa muncii noastre pentru crearea de întovărăşiri agricole. — Alegerile de deputaţi în sfaturile populare. C. Arnăutu: Republica Populari Federativă Iugoslavia. Critică şi bibliografie I. Oancea — L. Lörincz: Pentru o tematică legată de practica construirii socialismului (Revista „Justiţia nouă“ — organ al Asociaţiei juriştilor din R.P.R.). Gh. Tudor: Maurice Thorez despre pauperizarea maselor muncitoare din Franţa. Note: Mai multă exigenţă faţă de conţinutul lecţiilor şi conferinţelor . PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÎNTEIA” „Turnarea în coji - procedeu tehnologic avansat care trebuie larg răspîndit“ In numărul 3506 al ziarului nostru a fost publicat un articol cu titlul de mai sus, în care se arăta, între altele, că conducerea uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann din Oraşul Stalin nu a îndrumat suficient colectivul metalurgului-şef să extindă procedeul de turnare în forme-coji la cît mai multe repere. . . Răspunzînd redacţiei ziarului, tov. inginer Virgil Actarian, directorul general al acestei uzine, arată :„Critica făcută în ziar pentru faptul că procedeul de turnare în coji este aplicat la un număr redus de repere faţă de posibilităţile uzinei şi că personal nu am îndrumat colectivul metalurgului-şef să rezolve problemele legate de extinderea acestui procedeu este justă şi mi-o însuşesc în întregime”. In urma apariţiei articolului, se subliniază în răspuns, conducerea uzinei a luat o serie de măsuri privind aplicarea pe scară largă a procedeului de turnare în forme-coji. Astfel s-a organizat o şedinţă cu specialiştii din uzină în cadrul căreia s-a analizat stadiul în care se află introducerea tehnicii noi în uzină. In timpul discuţiilor purtate pe marginea referatelor prezentate la şedinţă s-au făcut o serie de propuneri care au fost înscrise în planul de măsuri tehnico-organizatorice Pe baza aplicării acestor măsuri, procedeul de turnare în forme-coji va fi extins în mod organizat în uzină, astfel că numărul reperelor care se vor turna după acest procedeu va ajunge la 36 Dintre acestea, 7 repere au și început să fie turnate după noul procedeu tehnologic.