Scînteia, martie 1956 (Anul 25, nr. 3532-3558)

1956-03-01 / nr. 3532

^ * _____________________ , SCÎNTEIA ______________________________Nr-353^ Ne scriu coresponden voluntari ——• Folosesc la /« toate car­­maximum tierele muncite­deşeurile r.e^L aie. oraşu­­lui Constanta au fost înfiinţate ateliere de repara­ţii de încălţăminte, aparţinind cooperativei „înainte” din loca­litate. Pină acum au fost înfiinţate 15 asemenea ateliere de repa­raţii care lucrează din plin. Pre­ţul reparaţiilor este mult mai mic decit la meseriaşii particu­lari. In aceste ateliere se confec­ţionează, din deşeuri, sandale , bărbăteşti şi de copii, serviete, poşete, curele etc. (de la C. Constantinescu). Bogata de b­ună re­activitate mitul cultural a unui cămin Bălcescu” cultural Bontida, raionul Gherla, regiu­nea Cluj, activează 14 cercuri de citit. Cetăţenilor care vin un număr tot mai mare să citească sau să împrumute cârti, le stă la dispoziţie biblioteca căminu­lui. La concursul „Iubiţi car­tea" s-au înscris 187 cetăţeni din comună. Căminul are şi o e­­chipă de dansuri, cor şi teatru. De două ori pe săptămină în ca­drul căminului rulează filme de lung metraj (de la Gh. Szé­kely). _____ Un nou Colectivul la­­produs bric­ii de şamotă din Azuga a ob­ţinut in ultimele săptămîni rea­­­­lizări de seamă în producţie. Lucrările de finisare la noua secţie de betoane refractare sunt pe terminate. Colectivul secţiei a şi început să producă prime­le cantităţi de betoane refrac­tare necesare industriei noas­tre siderurgice. In prezent, fabrica produce şi un tip de beton rezistent la foc. (de la Gh. Macare). Curs agro- In cătunul De­­zootehnic Ienii de Jos din bine m­on- raionul Vaslui nizat funcţionează un curs agrozooteh­nic. S-au ţinut pînă în prezent opt lecţii, des­pre importanta sporirii produc­ţiei de porumb la hectar prin a­­plicarea regulilor agrotehnice, despre necesitatea îngrăşării pămîntului cu gunoi de grajd etc. Dintre numeroşii ţărani muncitori care frecventează cu regularitate aceste cursuri se evidenţiază Constantin Ropotă, Gheorghe Aftanase, Neculai Cărămidaru. La cursuri au început să a­­siste regulat şi o serie de ţă­rani muncitori tineri şi vîrsto­­­nici, care nu se înscriseseră la început, (de la T. Leuştean). Noi maga- Pentru o cît zine de des- mai bună deser­­facere Vlie a oamenilor * muncii, la Dră­­­găşani s-a deschis zilele trecute un nou magazin de încălţă­minte. Zeci şi zeci de cetăţeni­­ vizitează zilnic magazinul. In condica de sugestii şi reclama­ţii se pot citi numai cuvinte de laudă la adresa felului cum sunt deserviţi cumpărătorii. (de la C. Teodorescu). * O C.L. - produse Industriale, filiala Fălticeni, a deschis în oraş un nou magazin de con­fecţii bărbăteşti şi de damă. Chiar din primele zile un mare număr de cetăţeni din oraş şi împrejurimi a vizitat magazinul. (de la B. Spender). Din activitatea presei locale Iniţiative preţioase ale ziarului ,,Flamura Prahovei“ (jtuuiuua a v.uuuov.ui a uixnaiiL sa aiai­ mu­vuuc uc­iuw­u, o mare înflorire în anii puterii inovaţiile şi măsurile tehnico-organi­­populare. Forajul a crescut în pe­­zatorice prin care petroliştii schelei rioada cincinalului în această regia- Boldeşti recuperează zilnic circa 12.000 ne cu 49% faţă de anii 1931—1935, metri cubi gaze şi le trimit apoi sta­­cînd s-a atins cel mai înalt nivel de ţiilor de dezbenzinare Articolul se în­­foraj în regimul burghezo-moşieresc, cheia cu îndemnul adresat de conduce­­tar producţia de ţiţei a anului 1955 a rea schelei şi de organizaţia de partid depăşit cu 33,85% producţia anului tuturor colectivelor schelelor din re- 1948 — prelucrîndu-se în ultimul an gim­e, în vederea valorificării maxime al cincinalului cu 123,86% mai mult a gazelor de sondă ţiţei decit în anul 1948. După apariţia articolului, la redac-Atenţia deosebită acordată industriei ţie au început să sosească angaja­­pe trolifere de ziarul „Flamura Prahov, mentele a numeroase colective de pe­­rei“, organ al Comitetului regional de trolişti care îşi propuneau să valori­­partid Ploeşti şi al sfatului popular re- fice, după exemplul celor din Boldeşti, gional, a contribuit, fără îndoială, la cît mai bine fiecare metru cub de gaze succesele obţinute. petrolifere. Rafinăriilor __ r­rpi In vederea popularizării acţiunii 1 ,d _­ I pentru captarea şi valorificarea maxi­de bună calitate f­mnă a gazelor de sondă, şi în special _ , , , , _ , , , . pentru a putea trata operativ şi cu Cunoaşterea temeinica a întregului com­petenţă această importantă pro­­şi complexului proces de producţie şi blemăi ziarul „Flamura Prahovei“ a realizarea unei legaturi stinse cu pr- organizat, cu sprijinul Comitetului re­­ganizatiile de partid din majoritatea gronaj de partid Ploeşti, o consfătuire schelelor şi rafinăriilor regiuri au per­ cu colaboratorii ziarului, fruntaşi în mis redacţiei ziarului să organizeze producţie, tehnicieni, ingineri şi cadre acţuni importante, unele cu un larg de conducere din industria petroliferă, răsunet, cum este acţiunea. „Rafina- Participanţii la consfătuire au sâ­­nilor- ţiţei de buna calitate ! Colec­­bliniat că în schele şi rafi­­tivul redacţiei a sezisat, cu prilejul ngrii sunt nenumărate rezerve interne unei consfătuiri, ca una din cele mai care pot fi folosite cu succes în cap­­importante probleme de a cărei rezol­­tarea și valorificarea maximă a ga­­vare depinde în mare măsură reduce- zelor au fost arătate pe larg nu­ma­­rea prețului de cost al produselor pe­ mal masuriie luate în cadrul schelelor ti'®'jfere­asîe„ asigurarea rafinăriilor cu rafinăriilor, dar şi rezultatele pozi­­ţi­ei de buna calitate. tive obţinute. Ziarul a publicat scrisoarea colectiv Pe baza discutiilor cu colaboratorii, vu­l rafinăriei nr. 1 Ploeşti, adresata redacţia a publicat o pagină specială petroliştilor din toate schemele regiunii, pe tema captării şi valorificării maxime in care aceştia erau chemaţi la spre­ a gazelor de Sondă şi şi-a orientat ac­­tine pe rafinori in lupta pentru îndepli­tîvitatea în sprijinirea acestei acţiuni iirea planului de prelucrare a ţiţei.nn astfel ca ea să devină o mişcare de trimiţindu-le materie prima de buna masa calitate, cu cît mai puţine impurităţi. " . . . „ . . . „Flamura Prahovei“ a susţinut apoi . In ziar au început sa apară se­ma­­campania pentru îmbunătăţirea călită­­toriale critice. In articolul „Conducerea ţii ţiţeiului, publicînd realizările petro- ^ el Berca t­rebuie aa dea mal TMria­liştilor dintr-o serie de schele ca Bol­­atind­e “ptani gazelor petrolifere deşti, Moreni, Băicoi şi arătînd prin aate aspru criticata conducerea schelei ce metode au fost ele obţinute. Cu (^rector Gh. Geangu), pentru faptul sprijinul unor colaboratori de specia­ ca gazele de sonda nu sunt captate in litate redacţia a publicat o serie de ^regime Se mosesc in^ aer­­articole prin care a sprijinit conduce- Datorită în mare măsură activităţii rile administrative ale schelelor şi a ziarului „Flamura Prahovei“, care a popularizat rezultatele obţinute prin popularizat şi generalizat experienţa îmbunătăţirea calităţii ţiţeiului. pozitivă, acţiunea pentru captarea şi Dacă înainte de începerea acestei valorificarea maximă a gazelor s-a acţiuni, ţiţeiul trimis spre prelucrare extins in toate schelele regiunii şi nn rafinăriilor conţinea în medie 2,23% majoritatea rafinăriilor, impurităţi şi 16,25 kg sare la vagon, * astăzi media impurităţilor a scăzut la _ . .„ __ 0,51% iar sarea la 4,88 kg. la va- Ziarul „Flamura Prahovei s-a ocu­­mon pat şi de îndeplinirea planului de ex-K I «f tractie a ţiţeiului. Colectivul redactio­„Pentru valorificarea nai a neglijat însă o serie de proble­maximă a fiecărui metru cub d abtiLpllf °a !]U­ nr 1' ... „ sporirea vitezelor de foraj prin a-Cie gaze petrolifere ! plicarea metodelor înaintate. Pro­cedeul tehnologic al forajului cu In cadrul noului plan cincinal va apa a dat rezultate deosebite în ce­­trebui să se dea o atenţie deosebită gimne, însă ziarul nu a publicat în captării şi valorificării maxime a la­ cursul acestui an nici un material în zelor de sondă, astfel ca în anul 1960 legătură cu extinderea forajului cu ele să fie utilizate în proporţie de apa, după cum nu s-a ocupat nici de 85—90%. Se vor obţine astfel mai forajul cu turboburul, multe produse petrolifere cu cifre pe­ Ziarul nu a combătut unele practici tonice superioare, mai multe butelii de neştiinţifice, care aduc întîrzieri în aragaz şi gaze naturale pentru consum executarea manevrelor, în­ darea sonde­­­i se va asigura industriei petrochimice tor în producţie, ca folosirea vitezelor materia prima necesara Ziarul „Fla­­mici ale granicului la extragerea gar­­mura Prahovei acorda atenţia cuve­­niturii, întrebuinţarea sapelor pînă ce­ata acestei probleme. Articolul sau de e,e se uzează la maximum etc. fond din 19 ianuarie este o chemare _ , ,, , . , . _ , înflăcărată adresată petroliştilor de a , Colectivul ziarulu! ,,F­amura Praho­­lupta pentru valorificarea maximă a ve­a a acumulat o m­emnata exp fiecărui metru cub de aazP de sondă rlenta in tratarea problemelor indus­sa fost deschisă apoi o rubrică specială, Petr­olu­lui. El are toate posibili­în cadrul căreia ziarul a îmbrăţişat cu ‘a de f .cu.Prl,nda. toate problemele de căldură iniţiativa petroliştilor de la baza a,e industriei petrol, ere, sa- spri- Boldeşti, care şi-au propus să recupe- i,nef.*'. mal­ef,cac,e P* Petrolişti in în­­neze toate gazele ce se separă de ţi-­deplinirea sarcinilor de plan ale noti­ţei în timpul transportării, depozitu­­lui cincinalu­rii sau tratării. Publicînd articolul „In H. DOLJAN schela noastră nici un metru cub de corespondentul „Scîntei!“ gaze petrolifere nu se va irosi“, ziarul pentru regiunea Ploeşti Note bibliografice Cărţi ştiinţifice şi tehnice apărute K. A. TIMIRIAZEV: Lucrări alese c­­u privire la clorofilă şi la asimilaţia uminii de către plante. Printre lucră­­ile cuprinse în volum se numără: ,Analiza spectrală a clorofilei” — di­­sertaţie prezentată în 1871 de Timiria­­zev pentru obţinerea titlului de licen­­iat în botanică, „Asimilaţia luminii de către plante“ (1874) — dizertaţie pentru obţinerea titlului de doctor în botanică, „Protofilina artificială”, „Bâ­­ul cosmic al plantei” şi altele. Volumul mai cuprinde şi lucrarea prof. A. A. Niciporovici: „Timiriazev — iniţiatorul orientării actuale a cer­­cetărilor asupra mecanismului fotosin­ezei”. (Editura Academiei R.P.R.). ■k A. RAU şi S. TUDORICA: Metalur­gia oţelului.— In lucrare sunt tratate principiile fizico-chimice ale elaborării oţelului, teoria şi practica proceselor de producţie, deservirea şi dimensiona­la cuptoarelor folosite la elaborarea oţelului. De asemenea, se dau noţiuni asupra punerii în funcţiune şi întreţi­­nerii cuptoarelor. Cartea este destinată ehnicienilor, maiştrilor şi inginerilor din oţelării şi poate servi ca manual pentru şcolile tehnice de maiştri si­­derurgi, precum şi pentru studenţii din institutele tehnice de învăţămînt sperior. (Editura Tehnică). ★ Prof. TUDOR R. POPESCU : Pro­­bleme juridice în relaţiile comerciale nternaţionale ale R.P.R.— Această lu­­rare se ocupă de o serie de probleme uridice legate de relaţiile comerciale şi mai numeroase pe care ţara noa­­tră le stabileşte cu alte state. Astfel s­unt expuse problemele legate de în­­finţarea monopolului de stat asupra comerţului exterior (ca, de pildă, rel­­izarea comerţului exterior prin inter­­mediul reprezentanţelor comerciale şi principiul imunităţii statului şi a bu­­nurilor sale), problema personalităţii­uridice a întreprinderilor de stat pen­­tru comerţul exterior şi, mai ales, pro­­blema răspunderii lor pentru obliga­­iile pe care şi le asumă. De asemenea, autorul analizează diferitele feluri de ratate, acorduri etc. care intervin în domeniul relaţiilor comerciale interna­­ionale, forma lor, precum şi semni­­icaţia clauzelor pe care acestea le pot conţine ca, de pildă, clauza naţiu­ni celei mai favorizate, regimul na­­ional şi altele. Aducînd un bogat ma­­erial faptic, bazat pe experienţa acu­­mulată în acest domeniu de U.R.S.S., pe ţara noastră şi de celelalte ţări de democraţie populară, lucrarea consti­­uie un manual preţios pentru studenţi­­i pentru cei ce activează în domeniul comerţului exterior. Excursii cultural-educative PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Colectivul de conducere al Palatului Culturii din Ploeşti a luat iniţiativa de a organiza în fiecare duminică excursii cultural-educative. Participanţii la aceste excursii au prilejul să­ vizione­ze spectacole, muzee şi expoziţii din Bucureşti. Pînă în prezent, peste 2000 de muncitori, tehnicieni, ingineri şi ancţionari din întreprinderile ora­­şului şi regiunii au participat la incursii, vizionînd o serie de spec­­acole de operă ca „Fîntîna din Baccisarai“, „Cio-Cio-San“, opereta „Lăsaţi-mă să cînt” şi altele. In curînd oameni ai muncii din oraşul Ploeşti şi alte localităţi din regiune vor putea vedea, cu prilejul acestor excursii, ope­­ele „Rusalka", „J­akme", „Aida“, „Că­­­reţu­l de aramă“ şi operetele „Vînt le libertate" şi „Liliacul“. Cu sprijinul Biroului de turism şi excursii din Plo­­eşti, Palatul Culturii a organizat tre­­nuri speciale, cu preţ redus, pentru ransportul participanţilor la excursiile cultural-educative. Scrisoare dintr-o uzină Prin prizma apuiei *6­0 bească... Mîine dimineaţa, devreme, la magazie. Şi un cuţit cu „negativ a kusu îşi depăşesc norma cu pu­iuu «. „Griviţa Roşie* e schimbul de expe luat ...Ia să încercăm... S-au ivit, pe tabelul Paulei Mihăescu, fienţă cu Mircea Mihălceanu, vestitul A cercetat strungul. L-a pornit. 0,6 şi alte nume de fruntaşi, dar totuşi, strungar gălăţean. O să meargă mulţi mm, avans pe rotaţie ! Ameţeşti ori­ totuşi... Extinderea experienţei bune strunguri din secţie. Trebuie să mear­vind zvîrcolirea scînteietoare a şpanu- încă nu merge în ritmul cuvenit. Şi gă­si ea, neapărat ! Să-i însoţească, lui ! Şi nu se întîmplă nimic, nimic, nu-s de vină oamenii. Ei ar învăţă ca să le explice. Cine ştie, poate de aici geaba s-a tras Constantin zece paşi dragă inimă, dar.. Cum s-aplici ce o să iasă lucruri interesante. Lucruri îndărăt — nici maşina nu explodează, rode rapide pe unele maşini reparate noi preţioase, nici arborele nu sare-n ţăndări. Va să prost ?! Apoi, tot serviciul mecanicului-a încremenit cu bărbia în palme, cu zică — „se poate“ 1­1 şef nu se îngrijeşte să înzestreze toate un zîmbet vag. E şi ea un visător Se apropie, atraşi de noile zgomote maşinile cu tambure gradate şi tabele . .. din colţul acesta paşnic. Ion Piţigoi, de turaţie - atît de necesare cînd vrei ...şi după cîteva zile Butuc... Adică toţi tovarăşii de bun­ să aplici metode rapide In ce priveşte Discuţia a început cam aşa : gadă ai lui Daia. Fiecare cu cîte o alte metode... lată, Paula Mihăescu a Daia: Măi tovarăşe Constantin, idee, un sfat Constantin îi priveşte făcut un tabel cu 30 de muncitori cîţi arbori cotiţi faci tu pe zi ? uimit: ce­ i-a apucat ? Ce să fie, nimic care-şi pot prelua maşinile din mers Constantin Ştefan . Păi... (mîndru) : — ei, brigada, o să-l ajute să înveţe Dar pentru asta trebuie o seama de depăşesc norma cu 10%, iute aşchierea rapidă. Şi pe el, şi pe condiţii, nu? Aşa cum trebuie, pentru Daia. Şi mai mult n-ai încercat? Rusu, schimbul lui. Pe ei doi... extinderea metodelor de aşchiere la­ Constantin . Păi nu se poate. Vrei — Deocamdată ! strigă cineva din pidă şi intensivă, o ascuţitorie unde să să stric maşina? O forţezi, o oboseşti, grupul curioşilor. — Ce zici tovarăşe poţi face cuţitelor unghiuri ca la gata.. inginer, nu s-ar putea crea condiţii carte Lipsesc, apoi, planurile de Daia: (ciocănind uşor maşina, as- şi pentru alţii ? operaţii pentru anumite repere. Şi culcîndu-i sunetul) : Văd. Bătrîne- * * * Pa' sîn* de.s,H'e_ ,a?ez,a«*€ tea da incorect pe maşini. Ea, Paula Mi­tjei discuţia s-a întrerupt Constan- Post scriptum. Trec zilele. La hăescu, a făcut un tabel cu piesele din Ş­efan a făcut ochii mari, buimă­ ..Mátyás Rákosi” viaţa îşi ur­­aci ea rit Hanii S avem iertare frate Daia­­­meaza — pare-se — cadenţa de tru schimbarea lor, dar rezultate prac­— pare să spună Nu ne-om masura totdeauna Zeci de strunguri sfîrîie tice încă nu se văd. „Ce tot jp­­ . maşina nităte la subţire, scuipă foc mătăhăloasele cu p- atita zarva? — I se răspunde. Tot noi cu d-ta dar maşina n u.ta-te la­­ răguşite mînioase parcă ie­ n-o să iasă toţi fruntaşi !“ Dar la tin­­ea : noua! De-o sa găsești un pic de ¡­1Kuî,b­. F. • rnnaresnini «a arătat răsnirat rusină Daia s-a încruntat asm­u na?te forța “ oamenii vin, nun- buna Congresului s-a aratat răspicat, eum fi' e Vehfl • m­i­runtat. asPru- cesc p!eacum ]a fe| ca ieri, ca alaltă- 5' nu odata: răspîndirea experienţei cum n­e lefui, ieri,‘ ca totdeauna.. Dar nu! Se înaintate e o sarcină de prim rang — Ma neamule cum sa-ţi spun eu, simte un aer ceva nou deosebit, îl d­- o pîrghie din cel mai bun oţel pentru — a îmbătrinit sufletul maşinii ! Pli­­teşti pe feţele tuturor — atît de prea săltarea productivităţii muncii, cepi o­cupaţi de-acest „ceva” încît ai impre- Adevărat, da, poate chiar toţi n-o să Constantin pricepe şi nu prea. Dar aia că, de fapt, auzul te-nşeală, că-n iasă fruntaşii — dar merită să lupţi — pe încetul — vine şi limpezirea: halele clocotitoare domneşte liniştea pentru ţelul ăsta ! Visul trebuie s-o ia maşina, ca şi omul — îi explică Daia Impresia asta ţine cît te-ai şterge la totdeauna cu un pas înaintea vieţii. La îmbătrîneşte sufleteşte cînd nu-i ochi. Dar e de ajuns atît — şi dincolo dimensiunile cunoscute, să-ţi apropii capabilă să dea mai mult Şi asta nu de activitatea febrilă, trepidantă, de cît mai mult dimensiunile viitorului din vina ei, nu, ci din vina celui care-e totdeauna, descoperi o seamă de la­ Concret — tot ce facem noi acum, mînuieşte, care se mulţumeşte să-şi crumi deosebite toate acţiunile noastre, trebuie pri­facă norma, să mai dea cîteva pro- Ce s-a îmlîmplat? v'*e prin prizma anului ’60J cente în plus - şi atît. Dar cum poţi „Misterul" mi s a limpezit de curînd. ^-ei. îrei vorbeau cu patimă, în­frigu­­trăi aşa. de azi pe mîine, fără să visezi. Intr-una din dimineţile acestea l-am rat'- întrerupîndu-se des unul pe altul, să rîvneşti " Să spună Constantin — întîlnit din nou pe Mitroi Era-n poarta Numai despre ei nu pomeneau nimic.. de ce n-a vrut să meargă ieri la de- uzinei, cu Daia şi cu Paula Mihăescu. (Am aflat mai tîrziu, de la alţii, că şi monstraţia lui Mihălceanu ? „Păi­­ — Păi nu ştii ? Am avut zilele tre- Mitroi, şi Daia, ca şi Albu Ieremia. Ion şi-a zis­­ ce să caut eu acolo? Eu cîte o şedinţă de partid. O şedinţă Moldoveanu, Ion Petrescu şi alţii s­au sînt tînăr în meserie, stai să mă spe- deschisă O şedinţă cu tot poporul I «mgajat să-şi împlinească planurile a­­cializez cum se cade şi apoi..“ Aşa — Despre ce s-a discutat? nuale — planuri simţitor sporite faţă şi-a zis, nu? Bine, dar ce înseamnă — Despre toate „Ce propuneţi pen- de 1955 — pînă la 7 Noiembrie). Ne-am specializare? Nu să repeţi, aşa, cît îi eru îmbunătăţirea organizării muncii în despărţit într-un tîrziu, cînd cerul uzb­­­ucu', tot aia şi aia — ci să te stră- uzina noastră“ — asta a fost ordinea tiei se-nveleau treptat cu lumini, cînd doreşti să înveţi mereu lucruri noi de zi Au vorbit vreo 40 şi ceva depa '»lopii din faţă îşi şopteau, veseli, ceva Ştie el, Constantin, că Mihălceanu a meni Fiecare cu ce-l durea, cu ce ere d­espre muguri şi primăvară, făcut o demonstraţie de aşchiere ra­­dea. S au făcut peste o sută de propu- -A. era să uit: lîngă noi se oprise pidă chiar la arbori cotiţi? Şi încă la neri. S-au întocmit, in fiece secţie, ca meşterul bătrîn de la strungărie mo­arbori din acelaşi material cu ai lui, lective însărcinate să descopere rezer­voare. Asculta Avea faţa vădit­oră­ai lui Constantin? Tot secretul e plă­­vele interne nefolosite. Acum sîntem în mîntată Dar — pentru pruna oară — cu ea din aliaj dur potrivită. Fiecare plină bătălie a descoperirilor... a tăcut Da, pentru prima oară, auzind material cu plăcuţa lui ! Aici trebuie Discuţia se încinge Ultimele nou astfel de păreri — a tăcut... T5K10. Uite, a luat una d-asta de la toţi din secţie: Constantin Ştefan şi I. PURCARU ...în poartă, Năstase Mitroi­a bă­­trînul meşter de la strungărie motoa­­bovit cîteva clipe. A privit plopii, ce­­re­le agită cel mai tare: ruj fără lumini, cortina de ceaţă ce-i — Ne procopsirăţi. Aşa un plan­­ închidea priveliştea străzii — şi, fără Cum dracu să-l facem ? Mai daţi-ne veste, a oftat. Dar nu din pricina două maşini I Da, da, da, do­uă ma­toamnei ! Nu, hotărtt, nu atît din sini cu schimburile complecte I I pricina toamnei... Mitroi, fruntaşul secţiei, simte zeci Atunci — de ce ? Cînd ai 23 de ani, de priviri asupră-i, aşa-i ? Striveşte cînd totul îţi surîde şi-n muncă, şi-n ţigara. Emoţia îi aprinde pete roşii viaţă — de ce ? Azi, mai ales, zîmbe­ pe obrajii proaspeţi, de băietan. Uf,­tul n-ar trebui să-l părăsească nici boala asta veche, emoţia... O clipă. Azi e zi mare. Secţia lui. — Să fi citit raportul la Congres secția de strungărie motoare, a­duce- — o întoarce el către maistru, șovăi­­rți steagul de fruntaşă pe uzină Bri­­tor... gada — steagul de fruntaşă pe sec- — Și ? — se supără și se miră ce­­ție, iar el, da, el, Mitroi, unul dintre lălăii — ce? Ce te-apucă acum cu ra­rei mai tineri strungari — steagul de portal ? N-avea tu grijă ! Eh, dacă runtaş în brigadă... a secţiei... Ori­ nici eu nu l-oi fi citit I Zice nevastă­­:ine se poate mîndri cu o astfel de mea c-o să chelesc muncindu-mi atîta carte de vizită ? Doar aşa, să fii un creierii.. (Cîţiva pufnesc în rîs). Ara­­ncoligibil nemulţumit, să visezi la­tă-mi mie unde scrie c-are terminat :îte-n lună şi-n stele — precum i­a utilarea cu maşini noi — ciocăneşte lat de înţeles, după şedinţa festivă, meşterul în masă, triumfător. Că­ nu unul dintre meşteri — doar aşa... ne mai trebuie maşini ! Dacă-mi îşi aminti obrazul sincer uimit al arăţi tu asta... Bătrînului . — Depinde ! zîmbeşte tînărul. Zîm - Bine bre, tu._ Tu, dacă lucrezi bet scurt, aspru, fără veselie. - De n contul lui ’960 — gata, te şi crezi pinde cum ştii să citeşti, meştere 1 n ’60 ? ! Te repezişi la toţi, la condu- La urma urmei, zic eu, e vorba de :ere, arde-i şi trage-i pe deşelate. Dar productivitate, nu ? Cu asta trebuie e ceri tu? Dacă am înţeles bine — început şi după ea judecat totul. La otul Totul să zbîrnîie I Nici ăl mai noi, să ştii, planul poate fi nu numai nie pai pe jos I Ca la carte. Bre­ai- îndeplinit ! Hai, spune drept acum. Noi, eu nu zic, e bine să visezi... crezi sincer c-am făcut totul ? (Se trudea să-și aleagă vorbele. Ca — Ei, dom-le — dă din mînă mes­­­ă nu-1 jignească, sau ?...) tertil, plictisit. Parc-am mai vorbit noi - Da’ nici ata ! Tu ești băiat de-- odată, ştii.. .ept, mă mir. Pe ce te bizui ? Arată-mi — Ştiu ! Ţii minte? „Unde-s oame­nie — pe ce ? Aici e greşeala ta I Oa nii din socotelile tale? — mi ai zis nenii noştri nu trăiesc în ’60 I Inte- Oamenii noştri nu trăiesc în ’60 I“ Eu egi tu ? Sînt oameni din 1955, ba zic: dumneata, meştere, greşeşti în so­­inii, ce dracu, ştii şi tu: parc-au ră­­coteli ! D-ta nu ţii seama de oameni nas pe undeva, prin ’950 sau ’45 Na. N-ai încredere în ei. :gîlţîie-i cît pofteşti : „Ca la carte Se întrerupe. Striveşte ţigara; apoi să-mi faceţi !" O să-ţi facă ? Nu mototoleşte pachetul gol şi se caută Munci de ce să ne mbătăm cu apă nervos după alta, Daia, vecinul, îi în­ece ? I tinde tabachera „Ce-i cu tine, mă ? îi Amintindu-şi Mitroi oftă. Meşterul şopteşte Te crezi cu plămîni de tera iu-l jignise dimpotrivă - şi totuşi cotă?“ Mitroi nu I aude ochii îi lu­ptuşi. Deşi nedesluşit, simţămîntul cesc febrili pătimaşi, între sprîncene ! Acesta îi creştea încet în suflet, se zbate o cută Niciodată parca, n-a fost atît de aspru, de bătăios a 1 ianuarie 1956 proape ! Fierbere în biroul şefului de sector. — Da, n ai încredere ! Te-am simţit sînt în păr toţi tehnicienii, meşterii, eu de-atunci, dar acum Acum, am cîţiva fruntaşi — şi, dintre toţi, bă­ citit raportul. Vezi-i cîte­« în »tare, oamenii... mută munţii din loc ca pe tulburat, către strungarul vinjos, nişte chibrituri. Au dovedit-o ! Pune-i smead, cu ochi negri, care asculta în­­şi acum la încercare 1 Nu-i jigni cu pă­­cruntat de o parte. Daia e rivalul Iul reri netemeinice I Nu ne trebuie astfel în întrecere de păreri I Am intrat acum într-un cin- — Tu ai dreptate. Şi ascultă-mă, cinai nou Sarcini noi, răspundem­ noi ăsta-i numai începutul. Ai să vezi... — dar şi posibilităţi noi, meştere Şi-n Ianuarie primul rînd — băieţii noştri. Au pres- -----------!­cut nu ăştia cinci ani ! Cabinetul tehnic. E seară tîrziu, vis-Pauză... Alături, în hală, maşinile îşi colul a contenit, fulgii dansează leneş cîntă cîntecul familiar, monoton. O c­i­ la fereastră. Biletul de teatru, uitat sub pă, meşterul are impresia că i-au fost călimară, strigă deznădăjduit: „Ce dăruite nu două, ci trei, patru maşini, faci? Mai e un sfert de ceas !“ Paula Dar îndoiala îl muşcă iarăşi: Mihăescu, şefa cabinetului, n-aude. — Lasă-mă. Lasă-mă că nu ştii ce Scrie. S-a mînjit de cerneală şi pe vrei — se posomorăşte el. Concret — mîini, şi pe faţă, şi scrie... Aşa ! Iată-i, ai ceva de propus? înşiraţi pe tabel pe cei aproape — Concret. Tovarăşa Paula de la 40 de strungari care aplică meta­cabinetul tehnic a făcut un tabel: ce de rapide. Şi acum — ce s-a întîm metode aplică fiecare, la ce re- plat cu ei de la schimbul de expe­­pere, cu ce rezultate. Il văzui azi, rienţă încoace. Cap de listă e Mi-Eu aplic aşchierea rapidă şi inten-­tioi. Ce scrie-n dreptul lui? A, aşchi­­sivă, nea Albu studiază şi petrec­­erea rapidă şi intensivă.Asta a fost îna­­ţionează procesul tehnologic, Ion vite de schimb ! Se adaugă: întîi — Moldoveanu — dispozitive şi scule simplificarea procesului tehnologic la speciale. Şi tot aşa... Dar ştim noi unul unele repere, doi — organizarea ştim­­­de altul? Iată că nu ştim Nu ştie ştîn­­ţifică a locului de muncă Datorită al­­ga ce face dreapta De ce n-am învăţa timei, datorită faptului că şi-a făcut unul de la altul, aşa, organizat? Să a­­stela­je unde aşează sculele în ordinea plicăm la maşinile noastre nu a meto- operaţiilor, şi tot aşa piesele ce tre­­iă-două, ci toate metodele ce se pot buie prelucrate, a redus simţitor tim aplica... toată experienţa fruntaşilor pi­ morţi Paula Mihăescu zîmbeşte. Bi­­noştri.. Ce ziceţi — facem un schimb letal, uitat sub călimară, s-a resemnat, de experienţă colectiv? Cu fruntaşii şi Mai departe, Ion Moldoveanu, înainte — bineînţeles — cu meşterii, tehnici? — aşchierea rapidă, organizarea ştiin­ţti­că de la ei aşteptăm multe,­ţifică, dispozitive şi scule speciale. Azi ...Şedinţa s-a terminat de mult. Toţi — simplificarea procesului tehnologic au plecat Bătrînul meşter a rămas în la corpul pompei de injecţie lată, la o urmă. II ţine pe Mitroi de braţ, strîns peraţia a 7-a, simplificînd prinderea. a — Nu te-nţeleg. Mare fruntaş eşti­ cîştigat 15 minute. Sau la operaţia a Dani ai berechet. Ce-ţi mai trebuie?1 10-a - cea mai dificilă: a eliminat Mitroi deschide gura - dar se văz trei prinderi şi-n plus, cu un dispozitiv gîndeşte pe loc. Ce i-ar putea răspun special, a redus şi procentul­ de rebu­le? Că aşa-i el? Că-i un visător inco­ fun cu 20% ! Cine urmeaza ? Dar e­ligibil? Nu, aici e altceva Greu de Inginera se opri Ce l-o fi apucat explicat La urma urmei, nici el n-a pe Daia? A venit de o sută de ori stat să se judece : de ce, cum... Simte aici, la cabinet, cu întrebări din cele că aşa îi porunceşte inima să facă mai ciudate cum, în ce fel poate fi simte că altfel s-ar înăbuşi, n-ar putea aplicat cuţitul Bîkov la strungul „Io- Doar e candidat de partid şi se pregă­ti„ Ranghet" de 1200 — şi doar el nu eşte să intre în partidul comunişti crează la un „Budapester” , cum se or­e oamenii care l au învăţat pe el aplică aşchierea rapidă la „arbori“ - color de argaţi, ce-i viaţa, bucuria, ei şi doar el strunjeşte alte piese ! iul... Dar lucrurile acestea trebuie Şi-apoi, lucrul ce! mai ciudat, Daia ilmţite, trăite ! lucrează cu cuţitul Bîkov de trei ani 1 — Tu pe sid, Daia? — *• întoarce, Dar, tn sfîrşit, trebuie ei se gră­ N. I. Lobacevski — creatorul geometriei moderne Au trecut 100 de ani de la moartea lui Nikolai Ivano­­vici Lobacevski, ce­lebru matematician rus, creatorul pri­mei geometrii neeuclidiene, care a des­chis o eră nouă, fiind considerat pă­rintele geometriei moderne. Născut la 1 decembrie 1792 în Nijui- Novgorod (astăzi oraşul Gorki) în fa­milia unui funcţionar sărac, Lobacevski şi-a petrecut aproape toată viaţa la Kazan, unde a frecventat gimna­ziul şi universita­tea, devenind apoi profesor universi­tar, decan al facul­tăţii de fizico-ma­­tematici şi rector al universităţii. Pînă la Lobacev­ski geometria se baza pe prima ex­punere sistematică a acestei ştiinţe, re­alizată de Euclid, vestit geometru grec din secolul al treilea dinaintea e­­rei noastre. In „E­­lementele lui Eu­clid“ geometria este expusă ca o ştiin­ţă deductivă, care pleacă de la un anumit număr de noţiuni şi definiţii (punct, dreaptă, plan) şi de la anumite presupuner (axiome sau postulate) admise ca adevărate fără a mai trebui de­monstrate (de pildă , prin două punc­te trece o singură dreaptă ; un segment de dreaptă poate fi prelungit la inf­init în linie dreaptă etc.). Toate cele­lalte adevăruri ale geometriei eucli­diene sunt deduse apoi pe cale logica din aceste axiome şi demonstrate sub formă de teoreme. Deşi lui Euclid îi revine marele me­rit de a fi sistematizat o parte însem­nată a cunoştinţelor noastre geome­trice care au la bază experienţa noastră axiomele sale au fost totuşi folosite de unii filozofi idealişti în sprijinul unei teorii antiştiinţifice care neagă semni­ficaţia obiectivă a ştiinţei în general — deci şi a geometriei. împotriva acestei teorii s-a ridicat cu tărie şi Lobacevski a cărui poziţie materialistă în ştiinţă şi-a găsit o genială expresie în noua geometrie neeuclidiană, creată de el. Printre axiomele puse de Euclid la baza geometriei sale se numără şi axio­ma paralelelor, al cărei conţinut nu pă­rea totuşi evident, ceea ce determini pe geometri să se întrebe dacă n-ar tre­bui să fie trecută în rîndul teoremelor euclidiene, avârnd deci nevoie de o de­monstraţie. Această axiomă este enun­ţată astfel: Printr-un punct P se poate duce o singură dreaptă paralelă la o dreaptă dată d. Geometri de seamă ca Lagrange, Sa­cheri etc. s-au ocupat mult de această problemă, încercînd să demonstreze ci dacă axioma paralelelor n-ar fi valabili s-ar ajunge la o contradicţie, că dec nu poate exista o altă­ geometrie decî aceea a lui Euclid. Marea revoluţie ştiinţifică realizată de Lobacevski­­ constat tocmai în crearea, alături de geometria lui Euclid, a unei alte geo­metrii în care axioma paralelelor si enunţă astfel Printr-un punct P se pot duce două paralele la o dreaptă d şi o infinitate de drepte ce nu în­tîlnesc dreapta d. Aceasta dovedea că se puteau con­strui geometrii noi, perfecte din pune de vedere logic şi bogate în conţinut Noile geometrii neeuclidiene, elaborate după apariţia geometriei lui Lobacevski au confirmat această afirmaţie, găsin­du-şi aplicări practice care au lărgit considerabil rolul geometriei în cunoaş­terea naturii. Pentru Lobacevski, criteriul adevă­rului era experien­ţa. Aceasta vădeşte orientarea sa mate­rialistă, clar expri­mată, în ceea ce priveşte corelaţia dintre teorie şi practică —­in contra­dicţie cu filozofia idealistă a lui Kant, care socotea că spaţiul şi timpul sunt forme independente de realitatea o­­biectivă, apriorice, invariabile, şi că, prin urmare, nu este posibilă altă geometrie decît aceea a lui Euclid. Lobacevski a fost un adversar con­vins al kantianis­mului. După con­cepţia sa materia­listă, la temelii ştiinţelor matemati­ce trebuie să stea noţiuni „dobîndite din natură“ şi nu noţiuni arbitrare Lobacevski a dat o lovitură grea aprio­rismului kantian, care-şi căuta un sprijin tocmai în geometria euclidia­nă şi desprindea axiomele geome­triei de realitatea fizică obiectivă. Lo­bacevski a subliniat în permanenţă că matematica nu se poate dezvolta nu­mai pe baza raţiu­nii pure, indepen­dent de lumea materială, ci doar pe baza unităţii dintre teorie şi practică, dintre abstracţiune şi experienţă. Convins că scopul ştiinţei nu constă în dezvoltarea unor noţiuni rupte de viaţă, ci în studierea lumii reale, Le­­bacevski a luat o atitudine hotărîtă îm­­potriva formalismului care golea de conţinutul lor real noţiunile matema­tice şi care vedea în semnele mate­matice şi în operaţiile cu aceste semne numai un simplu joc de simboluri. Geometria lui Lobacevski stă la baza teoriei relativităţii, creată de A. Ein­stein, şi a deschis drum celor mai importante realizări ale fizicii moderne. Primele lucrări ale lui Lobacevski a­­supra geometriei neeuclidiene datează din 1826. Cîţiva ani mai tîrziu (1831) aceeaşi geometrie a fost descoperită şi de remarcabilul matematician J. Bo­lyai. Geometria neeuclidiană nu a fost în­ţeleasă însă la început. Lobacevski s-a izbit în Rusia de atmosfera obscu­rantistă creată de ţarism, iar în străi­nătate de rezerva prudentă a oameni­lor de ştiinţă. Marele matemati­cian german Gauss era de acord cu lucrările lui Lobacevski şi Bolyai, mărturisind că şi el se ocupase de a­­ceastă problemă dar că nu publicase nimic deoarece se temea de reacţia celor ce credeau în geometria lui Eu­clid ca într-o dogmă religioasă. Da­torită atitudinii prudente a lui Gauss, geometria neeuclidiană a lui Loba­cevski a fost recunoscută abia după 10 ani de la moartea lui. Bazîndu-se pe concepţia sa materia­listă asupra spaţiului — şi anume că spaţiul nu este o formă apriorică, că structura lui depinde de materie, geo­metria lui Lobacevski constituie o ge­nială fundamentare ştiinţifică a mate­­rialismului dialectic, care consideră că spaţiul şi timpul depind de materie — sunt forme de existenţă ale materiei. Geometria lui Lobacevski stă la baza geometriei moderne. Actuala dezvolta­­re a geometriei diferenţiale şi aplica­ţiile ei în diferite alte domenii ale matematicii şi fizicii nu ar fi fost po­sibile fără cercetările lui Lobacevski. Iată de ce astăzi, după 100 de ani de la moartea lui, Lobacevski ne a­­pare ca una din figurile cele mai de seamă ale ştiinţei matematice, un a­­devărat gigant al gîndirii ştiinţifice materialiste. acad. G. VRÂNCEANU doctor în ştiinţe matematice, profesor universitar A apărut LUPTA DE CLASA Organ teoretic şi politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român . Seria a V-a, anul XXXVI, nr. 2 februarie 1956 SUMAR, Editorial: Congresul al XX-lea al P.C.U.S. — eveniment de uriaşă însemnătate istorică mondială. Toate forţele pen­tru înfăptuirea hotărîrilor celui de-al II-lea Con­gres al Partidului Muncitoresc Român. C. Scarlat: Pentru ridicarea nive­lului conducerii de partid în in­dustrie. I. Melinescu: Strategia şi tactica proletară în revoluţia democratică (V. I. Lenin, Opere, volumele 8 şi 9). I. Perahim: Unele probleme ale vieţii ideologice a Uniunii artişti­lor plastici. Vladimir Gheorghiu : Din experienţa muncii noastre pentru crearea de întovărăşiri agricole. — Alegerile de deputaţi în sfaturile populare. C. Arnăutu: Republica Populari Federativă Iugoslavia. Critică şi bibliografie I. Oancea — L. Lörincz: Pentru o tematică legată de practica con­struirii socialismului (Revista „Justiţia nouă“ — organ al Aso­ciaţiei juriştilor din R.P.R.). Gh. Tudor: Maurice Thorez despre pauperizarea maselor muncitoare din Franţa. Note: Mai multă exigenţă faţă de conţinutul lecţiilor şi conferinţe­lor . PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÎNTEIA” „Turnarea în coji - procedeu tehnologic avansat care trebuie larg răspîndit“ In numărul 3506 al ziarului nostru a fost publicat un articol cu titlul de mai sus, în care se arăta, între altele, că conducerea uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann din Oraşul Stalin nu a îndrumat suficient colectivul me­­talurgului-şef să extindă procedeul de turnare în forme-coji la cît mai multe repere. . . Răspunzînd redacţiei ziarului, tov. inginer Virgil Act­arian, directorul ge­neral al acestei uzine, arată :­­„Critica făcută în ziar pentru faptul că proce­deul de turnare în coji este aplicat la un număr redus de repere faţă de po­sibilităţile uzinei şi că personal nu am îndrumat colectivul metalurgului-şef să rezolve problemele legate de extin­derea acestui procedeu este justă şi mi-o însuşesc în întregime”. In urma apariţiei articolului, se subliniază în răspuns, conducerea uzinei a luat o se­rie de măsuri privind aplicarea pe sca­ră largă a procedeului de turnare în forme-coji. Astfel s-a organizat o şe­dinţă cu specialiştii din uzină în cadrul căreia s-a analizat stadiul în care se află introducerea tehnicii noi în uzină. In timpul discuţiilor purtate pe mar­­­ginea referatelor prezentate la şe­dinţă s-au făcut o serie de propuneri care au fost înscrise în planul de mă­suri tehnico-organizatorice Pe baza aplicării acestor măsuri, procedeul de turnare în forme-coji va fi extins în mod organizat în uzină, astfel că nu­mărul reperelor care se vor turna după acest procedeu va ajunge la 36 Din­tre acestea, 7 repere au și început să fie turnate după noul procedeu tehno­logic.

Next