Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)
1969-11-19 / nr. 8252
jla semi-j i centenarul j i Conservata I jrulni dinj I Cluj I Zeno VANCEA maestru emerit al artei, vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor Actul înfiinţării Conservatorului din Cluj — acest important for de cultură al ţării — a constituit, in acea vreme, anul 1919, un moment semnificativ pentru cultura noastră. Chiar de tot început, instituţia a beneficiat de girul a două mari personalităţi artistice, Tiberiu Brediceanu şi Gheorghe Dima. Dintre personalităţile transilvănene, care au animat chiar de la început viaţa conservatorului trebuie relevată activitatea meritorie a profesorilor Augustin Bena, armonie, Ana Voneanu, Ilie Sibianu, Liviu Tempea, pian, Herman Klee, contrapunct, Romulus Cionca, vioară, Teodor Teodorescu, violoncel, şi mulţi alţii. Marele merit al lui Tiberiu Brediceanu constă tocmai în aceea că a ştiut să-i reunească pe muzicienii Ardealului, realizind, la Cluj, un nucleu, un centru cultural foarte important. Evident, toate aceste forţe — pînă atunci răzleţite — puteau acţiona acum împreună, în vederea unui nobil şi unic ţel, acela de a forma. In această parte a ţării, muzicieni bine îndrumaţi. Desigur, chiar de la înfiinţare, prima menire a Conservatorului clujean a fost aceea de a forma profesori de muzică, dascăli luminaţi care să sădească şi să cultive dragostea de muzică in rîndul maselor largi; a fost, deci, un eveniment de o importanţă excepţională In contextul vieţii artistice şi culturale a ţă(Continuare In pag. a V-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂR/l£ UNITIVAl ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8252 Miercuri 19 noiembrie 1969 6 PAGINI — 30 BANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. în sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecindu-se la punctul 2 de pe ordinea deti, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei. Proiectul de lege pe care-l prezentăm, a arătat vorbitorul, este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîrghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în domeniul apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului — şi să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apărarea proprietăţii socialiste şi personale a cetăţenilor, a drepturilor şi intereselor lor legale, în menţinerea ordinii şi liniştii publice. In proiect sunt prevăzute atribuţii privind apărarea proprietăţii socialiste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţenilor, prevenirea şi descoperirea cu operativitate a infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuţii referitoare la apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei, ţinerea evidenţei populaţiei şi eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor de miliţie, precum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr. In acest sens în proiect se prevede că organele miliţiei îşi desfăşoară întreaga activitate pe baza şi in executarea legii. Referindu-mă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei, în legătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez faptul că se stabilesc condiţiile in care ofiţerii şi subofiţerii întreprind măsuri miliţieneşti în scopul combaterii infracţionismului şi al menţinerii ordinii. In documentele Congresului al X-lea se arată că organele Ministerului Afacerilor Interne îşi desfăşoară activitatea sub conducerea nemijlocită a partidului şi că ele trebuie să dea socoteală în faţa partidului, a instanţelor constituţionale, a poporului de felul in care îşi îndeplinesc îndatoririle legale ce le revin. De asemenea, legislaţia în vigoare, stabilind atribuţii lărgite consiliilor populare şi comitetelor lor executive, le obligă să conducă şi să îndrume organele de miliţie, să le analizeze periodic activitatea. In acest sens, proiectul de lege prevede că organele de miliţie execută atribuţiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor executive, le informează periodic despre starea infracţională, măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, asigurarea pazei în oraşe şi comune, precum şi cu privire la ordinele şi instrucţiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne şi la măsurile ce se impun a fi luate pentru aplicarea lor. In Întreaga lor activitate organele de miliţie au primit şi primesc un preţios sprijin din partea oamenilor muncii, educaţi de partid in spiritul respectării legilor, al cinstei, dreptăţii şi echităţii sociale. Sprijinul activ al maselor de cetăţeni a constituit şi constituie pentru miliţie o chezăşie a îndeplinirii in bune condiţii a sarcinilor ce-i sunt încredinţate. Pornind de aici, proiectul prevede posibilitatea organizării grupelor de sprijin ale miliţiei formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndul locuitorilor şi care se oferă voluntar să sprijine organele de miliţie pentru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor. (Continuare In pag. a n-a) In marea constelaţie industrială a Capitalei, Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante se detaşează azi ca o unitate de primă mărime. Aici, prin intrarea mai devreme în funcţiune a două noi capacităţi — secţia de cabluri de forţă şi trăgătoria de aluminiu — s-a creat posibilitatea să se obţină în anul viitor o producţie suplimentară faţă de prevederile planului cincinal, de aproximativ 300 de milioane lei, în fotografie , şeful liniilor de maşini de trefilat, Luca Paraschiv, supraveghind, la pupitrul electronic de comandă, procesul de fabricaţie Foto : Mihai Andreescu In decursul anilor, cooperativele agricole din judeţul Buzău şi-au dezvoltat necontenit averea obştească care la ora actuală valorează zeci de milioane de lei. Ele dispun de turme şi cirezi de animale, de utilaje şi maşini agricole, au extins plantaţiile de vii şi pomi, au construit numeroase adăposturi pentru animale şi magazii pentru cereale etc. Efectuarea unui volum cit mai mare de investiţii care să servească lărgirii şi modernizării producţiei, creşterii averii obşteşti are o mare însemnătate economică. Dar în aceeaşi măsură este nevoie să se manifeste grija cuvenită pentru păstrarea averii obşteşti, pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror neajunsuri in activitatea economică şi organizatorică a cooperativelor agricole. Subliniem aceasta deoarece se constată cazuri cînd se pricinuiesc pagube fără să se ia in mod operativ măsurile cuvenite de către cadrele de conducere ale cooperativelor agricole respective. Buna gospodărire şi păstrarea neştirbită a bunurilor obşteşti necesită o înaltă răspundere, cinste şi seriozitate desăvîrşită din partea celor aleşi să conducă treburile obşteşti, din partea tuturor cooperatorilor. Controalele sistematice nu numai că descoperă eventualele nereguli in activitatea economico-financiară, ci contribuie la educarea cooperatorilor in spiritul dragostei de muncă şi de avutul obştesc. Un rol deosebit de important au comisiile de revizie, însărcinate să vegheze şi să controleze îndeaproape cum este păstrată averea obştească Comisia de revizie, se spune în statutul cooperativei agricole de producţie, verifică activitatea gospodărească şi financiară a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor veniturilor in bani şi în natură, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, păstrarea in bune condiţii a bunurilor obşteşti ale cooperativei... Comisiile de revizie sunt puternice instrumente cu rol economic şi educativ, bineînţeles dacă îşi îndeplinesc cu fermitate atribuţiile încredinţate de adunarea generală. In practică, acolo unde comisiile de revizie îşi îndeplinesc cu seriozitate misiunea încredinţată de adunarea generală, faţă de care răspund pentru activitatea depusă, ele se dovedesc un sprijin de nădejde al consiliilor de conducere în respectarea întocmai a prevederilor statutare. Atit verificările periodice, cit şi sondajele făcute provin pe membrii consiliului de conducere, pe toţi cooperatorii asupra unor eventuale neajunsuri care s-ar putea solda cu pagube în avutul obştesc. Cum acţionează comisiile de revizie din judeţul Buzău ? La uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie am aflat că prin instructaje efectuate periodic, membrii comisiilor de revizie şi instructorii contabili sunt ajutaţi să-şi ducă la îndeplinire sarcinile ce le revin în ce priveşte efectuarea de verificări asupra întregii activităţi economice. Astfel, s-a reuşit ca, pînă la această dată, să se facă revizii de fond în 133 de cooperativa din cele 148 existente în judeţ. Deci sunt condiţii ca pînă la finele anului să se facă revizii de fond în toate cooperativele agricole. Verificările şi sondajele inopinate, efectuate de comisiile de revizie, s-au dovedit deosebit de utile. La cooperativa agricolă din Ţinteşti, comisia de revizie are o activitate bogată şi o contribuţie însemnată la dezvoltarea economică a unităţii şi la întronarea disciplinei în muncă. Pînă la această dată, ea a făcut 12 verificări şi sondaje în gestiune şi în procesul de producţie. Acestea au contribuit din plin la prevenirea unor nereguli care se manifestaseră în activitatea consiliului de conducere şi în gestiune. La magazia de cereale s-a găsit un plus de 2 400 kg grîu care nu era înregistrat. Comisia de revizie a intervenit la timp pentru înregistrarea corectă a întregii producţii, ceea ce constituie o măsură bună de prevenire a eventualelor sustrageri sau risipe. Bineînţeles, activitatea comisiilor de revizie este mult mai largă. Ele au datoria să facă sondaje pe teren pentru a constata modul cum se execută lucrările agricole, să descopere eventualele neajunsuri care ar putea avea urmări negative in ce priveşte nivelul producţiei. Procedând astfel, activitatea comisiei de revizie are un rol educativ, contribuie la instaurarea ordinii şi întărirea disciplinei în muncă. Un sondaj efectuat la întreţinerea culturilor a constatat că lucrările de rărit şi prăşit la sfecla de zahăr nu se făceau conform indicaţiilor date de specialişti Inginerul agronom Dan Marinescu a considerat aceasta, cum era şi firesc, un sprijin din partea comisiei de revizie, şi a dispus refacerea lucrărilor in contul celor care nu au respectat indicaţiile date. La fel s-a procedat şi la alte lucrări care au dus la sporirea producţiilor. Aceste măsuri, ca şi cele vizînd, înlăturarea unor tendinţe de sustragere din avutul obştesc, au contribuit ca, la ultima revizie de fond, să nu se mai găsească nici o lipsă în gestiune. Eficienţa măsurilor luate pentru întărirea disciplinei, în vederea executării la timp a lucrărilor agricole, rezultă şi din aceea că, în acest an, producţia de porumb a fost mai mare faţă de plan cu 400 kg, iar cea de sfeclă de zahăr cu 5 000 kg. Şi în alte cooperative agricole comisiile de revizie şi-au Îndeplinit cu răspundere sarcinile Încredinţate de adunarea generală. Comisia de revizie de la cooperativa agricolă Băile, la verificările făcute la magazii şi gestiune, a găsit produse şi materiale neînregistrate in valoare de 27 000 lei şi lipsuri in valoare de 5 300 lei, stabilind măsuri de înlăturare a acestor nereguli. La cooperativa agricolă Scorţoasa s-au găsit plusuri in valoare de 17 200 lei şi 10 400 lei lipsă. Şi în acest caz a fost sesizat consiliul de conducere, s-au urmărit apoi Înregistrarea corectă a plusurilor şi recuperarea fiecărui leu. La Zărneşti era o cantitate de 8 600 kg grîu neinregistrată, iar la Topliceni s-au găsit produse şi materiale neînregistrate la valoare de 10 000 lei. Cum e şi firesc, plusurile au fost înregistrate, iar lipsurile imputate celor vinovaţi. In toate aceste cazuri şi iu altele de acest fel s-a evidenţiat rolul activ al comisiilor de revizie, însemnătatea muncii lor pentru înregistrarea tuturor produselor, înlăturarea pagubelor produse, în interesul cooperativelor respective şi al fiecărui cooperator. Este necesară, în continuare, aceeaşi exigenţă in Îndeplinirea răspunderilor încredinţate comisiilor de revizie, membrilor acestora ca exponenţi ai intereselor obşteşti. Florea CEAUŞESCU (Continuare In pag. a IV-a) Ochiul atent şi exigent al obştei PLEDOARIE PENTRU REVITALIZAREA COMISIILOR DE REVIZIE ALE COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE ÎN PAGINILE III ŞI IV LEGEA PRIVIND ANGAJAREA GESTIONARILOR, CONSTITUIREA DE GARANŢII ŞI RĂSPUNDEREA ÎN LEGĂTURA CU GESTIONAREA BUNURILOR ORGANIZAŢIILOR SOCIALISTE LEGEA PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MILIŢIEI LEGEA PRIVIND EXECUTAREA PEDEPSELOR A A ÎN PAGINA A VI-A • O.N.U.: ÎN COMITETUL POLITIC AU ÎNCEPUT DEZBATERILE ÎN PROBLEMA DEZARMĂRII • AZI, PAMÎNTENII PĂȘESC DIN NOU PE LUNA BALŞ-vocaţie * industrială Balşul face parte din rîndul acelor aşezări modeste care, în ultimul sfert de veac, şi-au ridicat la putere zestrea lor industrială. Emblema orăşelului aflat la distanţe egale de Craiova şi Slatina era dată in trecut de o... lucerie. Aici se turnau plite pentru sobe de gătit. Trebuie adăugat faptul că aici, în zilele de tîrg, olarii din Oboga poposeau cu regularitate (aşa cum o fac de altfel şi azi), aducind, risipite în vraful de fin din căruţă, minunile ce au consacrat Oboga drept una din Reportaj de Ilie TĂNĂSACHE cele mai prestigioase reşedinţe ale ceramicii româneşti. Tuceria este la ora presenturii a fabrici în adevăratul înţeles al cuvîntului, cu aproximativ şase sute de muncitori. Dar Balşul a trăit în aceşti ani şi momentele inedite ale apariţiei unor noi obiective industriale. Unul dintre acestea este uzina de reparat utilaj agricol. Iar acum, aflat în pragul intrării in funcţiune, cel mai important pilon Industrial al oraşului : Fabrica de osii şi boghiuri. Moderna unitate pare un fel de continuare a şirului de blocuri de la o margine de oraş, la fel de proaspete şi ele. Dincolo de zidurile halelor tnvâpăiate pe dinăuntru de flamele albastre ale aparatelor de sudură, se desfăşoară calmă cîmpia care „a germinat" în acest punct geografic originala sa recoltă. „Fabrica noastră — n* «pune inginerul Ilie Diaconescu, şeful serviciului constructor-şef , va produce în prima etapă osii şi roţi monolit pentru vagoane de cale ferată. Capacitatea a 25 000 de osii montate pe an. In etapa a doua se vor fabrica şi boghiuri de vagoane". Aşa(Continuare in pag. a V-a) CUM? Întrebare privind recuperarea restanţelor pe şantiere ale Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii Cerinţele crescînde de materiale de construcţii, pe care le determină înfăptuirea programului de investiţii productive, de locuinţe şi obiective social-culturale au impus alocarea şi in acest an a unor importante fonduri băneşti pentru construirea de noi unităţi producătoare în această ramură, paralel cu extinderea, modernizarea şi reutilarea celor existente. O bună parte din aceste fonduri au şi început să fructifice prin intrarea în funcţiune, în cele peste 10 luni care au trecut din acest an, a 17 capacităţi şi obiective ale industriei materialelor de construcţii. Potrivit prevederilor planului, alte 11 obiective industriale vor fi puse în exploatare în săptămînile care au mai rămas pînă la sfîrşitul anului. Deşi timpul este foarte avansat, datele statistice înfăţişează rămînerea în urmă a execuţiei planului de investiţii pe ansamblul Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii. La 31 octombrie a.c. se realizase doar 68,4 la sută din planul anual de investiţii şi 71 la sută din cel de construcţiimontaj. In lunile noiembrie şi decembrie urmează, deci, să-se realizeze 31,6 la sută din volumul total de investiţii şi 29 la sută la construcţiimontaj, ceea ce impune atingerea în această perioadă a unui ritm mediu lunar de execuţie de 15,8 la sută şi, respectiv, 14,5 la sută. Sunt asigurate condiţiile tehnice şi organizatorice pentru încadrarea şantierelor într-un asemenea ritm de lucru . Cu această întrebare am Început convorbirea cu tovarăşul ing. Valeriu Cristescu, adjunct al ministrului industriei materialelor de construcţii. — După cum văd, Întrebarea ţinteşte, din capul locului, în „inima“ problemei. Consider însă cîteva precizări prealabile, absolut utile pentru întregirea răspunsului ce-l aşteptaţi — ne-a spus interlocutorul. Bunăoară, cred că nu este lipsit de importanţă să amintesc că în acest an avem de realizat un volum de investiţii mai mare cu 61 la sută decit cel din anul trecut. Fireşte, aceasta nu justifică cu nimic situaţia prezentă, cînd realizarea planului de investiţii al ministerului nostru este nesatisfăcătoare. Cauzele principale sunt două: deschiderea cu întîrziere a unor şantiere, deficienţă la care s-au adăugat ulterior multe altele care au existat în activitatea constructorilor, ceea ce a determinat încălcarea repetată a graficelor de execuţie De asemenea, livrarea cu întîrzieri relativ mari, de către furnizori, a unor utilaje tehnologice principale a accentuat răminerile in urmă. Este necesar să arăt insă că procentul realizării valorice a planului de investiţii, relativ scăzut, aşa cum Convorbire realizată de Ioan ERHAN (Continuare in pag. a V-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, « » » Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Danemarcei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi după-amiază pe Torben Busch-Nielsen, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Danemarcei la Bucureşti, în vizită protocolară de prezentare. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) CONVORBIRILE SOVIETO-AMERICANE DE LA HELSINKI Opinia publică internaţională a primit cu viu interes ştirea deschiderii la Helsinki a convorbirilor preliminare sovieto-americane privind limitarea înarmărilor cu arma nucleară strategică. Aşa după cum au subliniat reprezentanţii ambelor părţi, atit anterior cât şi cu prilejul deschiderii convorbirilor, acestea nu îşi propun, în principiu, să abordeze chestiunile de fond, ci sunt concepute ca un schimb de păreri, ca o discuţie menită să pună bazele, să delimiteze cadrul viitoarelor tratative ce ar putea fi iniţiate in cazul încheierii pozitive a rundului preliminar de la Helsinki. Interesul de care aminteam este justificat de importanţa majoră a problemei dezbătute. Intr-adevăr, discuţiile preliminare din capitala Finlandei se desfăşoară pe fundalul apariţiei în nomenclatorul armamentului nuclear a unor noi sisteme cu mare capacitate destructivă și a căror realizare implică cheltuirea unor fonduri imense. Este vorba de rachetele cu mai multe focoase nucleare care pot fi dirijate spre același obiectiv (cunoscute în presa de specialitate sub numele de MRV), de rachetele cu mai multe focoase care pot fi dirijate independent unul de altul spre obiective diferite (MIRV), de rachete cu traiectorie circumterestră etc. Specialiştii subliniază, încă de mai multă vreme, că apariţia acestor noi arme este de natură să intensifice cursa înarmărilor prin înmulţirea şi dispersarea bazelor de rachete — spre a le feri de armele adversarului — prin construirea de noi submarine cu armament nuclear, de sistema antirachetă extrem de costisitoare. Se creează în felul acesta o situaţie îngrijorătoare, o dublă spirală din cele mai primejdioase — a înarmărilor cu dispozitive tot mai ucigătoare, pe de o parte, iar pe de alta, a irosirii in scopuri neproductive a unor fonduri tot mai uriaşe. In aceste condiţii, s-a convenit asupra oportunităţii deschiderii de negocieri care să impună o limită desfăşurării cursei înarmărilor strategice. Aceste negocieri interesează deopotrivă toate statele lumii — mari şi mici — posesoare şi neposesoare ale armei nucleare. Opinia publică de pretutindeni reclamă în mod imperios încetarea cursei Înarmărilor, adoptarea de măsuri pe linia dezarmării, cerinţă vitală a tuturor popoarelor. Unul din obiectivele majore ale epocii contemporane este înlăturarea pericolului de război nuclear, care ar provoca pagube incalculabile întregii omeniri. In direcţia realizării acestui obiectiv, orice măsură tranzitorie este, după cum se ştie, binevenită şi utilă, dar strădaniile principale trebuie concentrate asupra In- . făptuirii cit mai grabnice a scopului principal — Interzicerea folosirii armelor nucleare şi distrugerea stocurilor existente. Tocmai în lumina acestei cerinţe, convorbirile de la Helsinki sunt larg apreciate ca un fapt pozitiv, de natură să deschidă calea unor noi progrese în direcţia dezarmării. In acest sens, au fost reţinute cu atenţie şi interes declaraţiile celor doi şefi de delegaţii. „Dorim — a spus conducătorul delegaţiei sovietice, V. Semionov — ca sarcinile puse in faţa întîlnirii de la Helsinki să fie rezolvate cu succes, încheierea cursei înarmărilor strategice, limitarea lor, iar după aceea reducerea lor constituie un ţel important a cărui înfăptuire ar corespunde intereselor vitale nu numai ale popoarelor sovietic şi american, ci şi ale popoarelor altor ţări din lume“. La rîndul său, şeful delegat Romulus CAPLESCU (Continuare în pag. a VI-a)