Scînteia, iulie 1970 (Anul 39, nr. 8472-8502)

1970-07-10 / nr. 8481

PROLETARI DIN TOATE UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8481 Vineri 10 iulie 1970 8 PAGINI —40 BANI IN ZIARUL DE AZI • DE LA O ZI LA ALTA SA INTENSIFICAM RIT­MUL SECERIŞULUI ! • ÎN CENTRUL ATENŢIEI: FRUCTIFICAREA TUTU­ROR REZERVELOR PRO­DUCŢIEI • CRAIOVA — ORAŞ DE REŞEDINŢA A CHIMIEI MODERNE CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 8-9 iulie 1970 Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid şi popor desfăşoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundaţiilor catastrofale care au lovit atît de greu ţara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figu­rează probleme ce privesc atît ac­tivitatea internă cît şi externă a partidului şi statului nostru de­monstrează, o dată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naţionale şi cele internaţionale. Este un adevăr cunoscut că ac­tivitatea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor şi preocuparea pentru întă­rirea coeziunii şi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru transpune­rea în fapt a politicii de coexis­tenţă paşnică, de dezvoltare a co­laborării cu toate statele lumii — fără deosebire de orînduire socială — constituie un tot unitar, se con­diţionează reciproc, sunt părţi in­separabile ale procesului de înfăp­tuire a rolului conducător al parti­dului nostru în societate. Aşa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut ţara noastră, Comitetul Central al partidului şi guvernul, acţionînd cu fermitate pentru re­zolvarea gravelor probleme provo­cate de inundaţii, pentru asigura­rea unui ritm normal al întregii vieţi economice şi sociale, au des­făşurat în acelaşi timp o vastă ac­tivitate pe plan internaţional, înainte de a mă referi la pro­blemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să in­formez Comitetul Central, partidul şi întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planu­lui de stat pe anul 1970. In primul semestru, producţia globală indus­trială s-a realizat în proporţie de peste 101 la sută, obţinîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 mi­lioane lei. Faţă de semestrul I al anului 1969, volumul producţiei in­dustriale a crescut cu 12,4 la sută, depăşindu-se ritmul prevăzut pen­tru acest an. De asemenea, se în­făptuiesc în bune condiţii sarci­nile privind creşterea productivi­tăţii muncii, ridicarea calităţii pro­ducţiei, sporirea eficienţei întregii activităţi economice. In ce priveşte investiţiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există con­diţii favorabile pentru îndeplini­rea în întregime a programului stabilit. In domeniul comerţului exterior, planul de export pe pri­mele şase luni a fost depăşit, rea­­lizîndu-se o creştere de circa 23 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obţinute în primele 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a producţiei. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, teh­nicieni şi ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări şi conduceri de către ministere şi organele centrale a activităţii economice. In acelaşi timp, aceste rezultate demonstrează că organele şi orga­­­nizaţiile de partid îşi îndeplinesc tot mai bine rolul organizator şi conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem re­zultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producţiei pe primul semestru cu cît, după cum se ştie, în această perioadă, datorită inundaţiilor, sute de întreprinderi şi-au întrerupt activitatea. In ce priveşte agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie s-a desfăşurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agri­cole au fost executate în condiţii bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrăşăminte şi, dacă nu ar fi intervenit inundaţiile catas­trofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obţinerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greută­ţile ivite, datorită măsurilor luate pentru reînsămînţarea suprafeţelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că re­colta la cerealele de vară va asi­gura în mod corespunzător apro­vizionarea populaţiei. De altfel, strînsul orzului şi griului a şi în­ceput şi recoltele obţinute sunt mul­ţumitoare ; şi în judeţele unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producţia de grîu şi orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obţine producţii bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general, bine ; umi­ditatea este mai mult decît sufi­cientă și, avînd în vedere că și vremea este călduroasă, se poate a­­precia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse a­­gricole. Aş dori să menţionez că în a­­ceastă perioadă conducerea de partid şi de stat a acordat o deo­sebită atenţie aprovizionării popu­laţiei, ceea ce s-a reflectat în fap­tul că piaţa a fost mai bine apro­vizionată cu produse agroalimen­­tare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populaţie a crescut­ cu aproape 10 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezulta­tele generale obţinute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condiţiile pentru a realiza şi depăşi planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel înde­plinirea cu succes a planului cin­cinal 1966—1970 şi creînd o puter­nică bază de plecare pentru viito­rul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menţionez că şi în această perioa­dă în activitatea noastră econo­mică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovi­zionarea tehnico-materială, asigu­rarea documentaţiilor şi a proiec­telor pentru investiţii, desfăşura­rea cooperării între diferite între­prinderi ; s-au evidenţiat lipsuri şi în preocuparea pentru îmbunătăţi­rea organizării producţiei şi a mun­cii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale şi financiare, pentru creşterea ren­tabilităţii activităţii economice. Rezultatele obţinute pe primele 6 luni demonstrează că în toate în­treprinderile există mari rezerve pentru sporirea producţiei indus­triale, ridicarea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii pro­ducţiei, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea eficienţei e­­conomice. De altfel, aproape toţi tovarăşii primi-secretari care au luat cuvîn­­tul la plenară s-au referit la fap­tul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depăşire a pla­nului de producţie şi beneficii şi că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce şi-au propus; aceasta arată că po­sibilităţile de a obţine producţii peste plan — desigur, acolo unde sîntem interesaţi, unde avem ne­voie de astfel de produse — sunt încă mari şi va trebui să depu­nem eforturi susţinute pentru pu­nerea lor în valoare. Se cunoaşte, de altfel, că există o serie de în­treprinderi care nu lucrează la ca­pacitatea proiectată, deşi a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcţiune; avem întreprin­deri unde se produc dese întreru­peri în procesul de fabricaţie, unde maşinile nu sunt folosite cu randa­mentul maxim. Subliniind rezultatele bune obţi­nute în economie, trebuie să ară­tăm că dispunem încă de mari posibilităţi insuficient valorificate — şi se impune ca în perioada ur­mătoare să intensificăm eforturile pentru a obţine o producţie cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem a­­cest lucru, tovarăşi, pentru că pier­derile provocate de calamităţi le putem recupera în primul rînd în industrie , deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forţele. Ministerele, centralele industriale şi întreprinderile trebuie să ia mă­suri mai hotărîte pentru elimina­rea neajunsurilor manifestate, pen­tru punerea în valoare a marilor rezerve şi posibilităţi de care dispu­ne economia noastră. După cum aţi văzut din informa­rea prezentată, pagubele pricinuite de inundaţii se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici a­­cum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantităţi de ma­terii prime şi materiale. In agri­cultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această si­tuaţie deosebită impune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la în­treaga lor capacitate, să se inten­sifice acţiunea de economisire a materiilor prime şi materialelor, în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură cu aceasta aş dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătăţiri, faţă de prevederile Congresului al X-lea, în sensul re­ducerii cheltuielilor de producţie, al micşorării consumurilor de ma­terii prime şi de materiale. Consi­derăm că, chiar cu îmbunătăţirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obţinem încă în acest an pro­grese reale în reducerea cheltuie­lilor de producţie şi a consumu­rilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizaţiile economi­ce centrale să înfăptuiască cu fer­mitate hotărîrea Comitetului Cen­tral şi guvernului de a se realiza integral planul de producţie al a­­cestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în urmă­toarele 6 luni să asigurăm folo­sirea mai intensivă a capacităţilor de producţie, încît pînă la sfirşitul anului să recuperăm în întregime pierderile suferite în industrie şi să dăm peste plan o producţie de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-şi sporească pre­ocuparea pentru ridicarea calităţii producţiei, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să in­tensificăm acţiunea de îmbunătă­ţire a organizării producţiei şi a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivităţii muncii, creşterea rapidă a eficienţei economice. O mare atenţie trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiţii, punerii în producţie la timp şi chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît pre­misele înfăptuirii în bune condi­ţii a planului pe acest an, cît şi o bază trainică pentru anii ur­mători. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sunt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiţii, se impune ca ministerele, comitetele judeţene de partid să ia toate mă­surile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele con­venite. Trebuie să folosim posibili­tăţile existente de a suplimenta planul cu unele investiţii în acest an, pentru a uşura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea rog atît conducerile ministerelor, cât şi pe primii-secretari, pe toţi membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenţie realizării pla­nului de investiţii şi acolo unde se creează posibilităţi­­ începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, ţinînd seama de situaţia creată, este necesar să asi­gurăm cît mai rapid atît reînsă­­mînţarea tuturor suprafeţelor de pe care se retrag apele, cît şi însă­­mînţarea, după strîngerea recolte­lor de păioase, a unor suprafeţe cît mai mari cu porumb, legume şi culturi furajere ; aceasta va permi­te recuperarea pierderilor provoca­te de inundaţii. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp şi în bune condiţii a cul­turilor de vară. Atrag în mod deo­sebit atenţia asupra acestei pro­bleme deoarece şi în această lună se prevăd ploi, nu trebuie să se aştepte numai timpul bun, situaţia cere să se muncească pe orice vre­me pentru a asigura strîngerea la timp a griului şi orzului. Ţinînd seama de volumul mare de investiţii pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. A­­ceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anului planul investiţiilor în agricultură este ră­mas în urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenţie mai mare lucrări­lor de hidroamelioraţii şi dese­cări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an ; orice rămînere în urmă în a­­cest domeniu poate avea repercu­siuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de plenara din martie a Comitetului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenţie pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele judeţene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop este nece­sar să se intensifice acţiunea de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum şi a contrac­telor de lungă durată privind apro­vizionarea cu materii prime, ma­şini şi utilaje, desfacerea produc­ţiei, cooperarea în producţie, exe­cutarea lucrărilor de construcţii, temele de cercetare. In semestrul II al acestui an se vor dezbate — începînd de la sec­ţiile uzinale şi pînă la colegiile mi­nisterelor — planul pe 1971 şi pla­nul cincinal 1971—1975, urmărin­­du-se identificarea unor noi resur­se de creştere a producţiei şi pro­ductivităţii muncii, de ridicare a rentabilităţii, reducerea cheltuieli­lor materiale, realizarea integrală şi cu o înaltă eficienţă a programu­lui de investiţii. Ţinînd seama că se cunosc cu a­­proape 2 ani înainte prevederile planului cincinal , de către între­prinderi, de toate organele de partid , putem spune că există premisele pentru începerea noului plan în condiţii bune, pentru asi­gurarea, din primul an, a înfăptui­rii lui cu succes. Tovarăşi, Cele două proiecte de lege su­puse dezbaterii plenarei sunt me­nite să contribuie la perfecţiona­rea conducerii activităţii econo­mice. Ele fac parte integrantă din programul de măsuri stabilit de Conferinţa Naţională a partidului ,din 1967 privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi condu­cerii activităţii economice şi so­ciale. De altfel, Congresul al X-lea a dat ca sarcină Comitetului nos­tru Central ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzute în această direcţie, ur­­mînd ca la începutul anului 1971 să raporteze partidului — probabil în cadrul unei Conferinţe Naţio­nale — despre felul cum s-a reali­zat această sarcină. De aceea va trebui să pregătim în continuare celelalte măsuri — îndeosebi Le­gea planificării, Legea comerţului exterior şi altele — încît pînă la sfîrşitul anului toate să capete formă legală, aprobată de Marea Adunare Naţională, să devină călăuze practice ale activităţii noastre economice. Măsurile privind organizarea producţiei şi a muncii în agricul­tură constituie de fapt o comple­tare a celor prevăzute în legea adoptată în primăvara acestui an cu privire la organizarea şi disci­plina muncii în unităţile indus­triale şi alte organizaţii de stat. După cum se ştie, în ţara noas­tră agricultura constituie o ra­mură de bază a activităţii econo­mice. De aceea, organizarea temei­nică a producţiei şi a muncii în acest sector, în vederea creşterii continue a producţiei vegetale şi animale, constituie o sarcină de importanţă deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă principalul mijloc de producţie în agricultură, că, indiferent de proprietate, el este bun al întregii naţiuni şi că, deci, Întreaga na­ţiune este interesată în buna folo­sire şi lucrare a lui, în creşterea fertilităţii şi potenţialului său pro­ductiv — partidul şi statul nostru se preocupă permanent de conser­varea şi buna gospodărire a fon­dului funciar, de creşterea supra­feţelor arabile, de executarea unor vaste lucrări de amelioraţii, dese­cări şi irigaţii, de crearea condi­ţiilor pentru asigurarea unor re­colte tot mai îmbelşugate. Proiectul de lege prevede un şir de măsuri şi obligaţii atît pentru organele de stat cît şi pentru lu­crătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori şi producătorii indivi­duali în executarea la timp şi în mod corespunzător a lucrărilor agricole care au o importanţă ho­­tărîtoare pentru cantitatea şi cali­tatea producţiei agricole. Problema calităţii muncii are o însemnătate centrală atît în indus­trie cît şi în agricultură. Este de înţeles că în condiţiile orînduirii socialiste statul are obligaţia să vegheze ca în toate sectoarele să existe condiţii optime pentru des­făşurarea activităţii pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii. Faptul că baza socială a orînduirii noastre o constituie (Continuare In pag. a IlI-a) Încheierea1 LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN In zilele de 8 şi 9 iulie a. c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiec­tul Legii organizării produc­ţiei şi a muncii în agricultură şi proiectul Legii privind răs­punderea conducerilor organi­zaţiilor socialiste pentru gos­podărirea mijloacelor materia­le şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului finan­ciar. Comitetul Central a de­cis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătăţirile rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pentru problemele economice ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut infor­marea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundaţiile din primăvara a­­cestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un do­cument care va fi dat publi­cităţii. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea se­micentenarului Partidului Co­munist Român. (Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan in­ternaţional desfăşurată în ul­tima perioadă de conducerea partidului şi statului, despre vizitele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţări şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialis­tă România. Comitetul Central dă o înal­tă preţuire activităţii interna­ţionale desfăşurate de Comi­tetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republi­cii Socialiste România, de se­cretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că aceas­ta se înscrie pe linia înfăptui­rii politicii externe definite de Congresul al X-lea al parti­dului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de de­legaţii şi convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din ţările socialiste, precum şi cu nu­meroase partide comuniste, muncitoreşti şi organizaţii de­mocratice din alte ţări. Aceste întîlniri constituie o contri­buţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, îndreptată spre dezvol­tarea prieteniei, alianţei şi co­operării cu toate statele socia­­liste, a solidarităţii interna­­­ţionaliste cu partidele comu­niste şi muncitoreşti, cu for­ţele democratice şi progresis­te, cu mişcările de eliberare naţională, sporirea contribu­ţiei la întărirea unităţii siste­mului socialist mondial, a mişcării comuniste internaţio­nale, a tuturor forţelor an­tiimperialiste. Plenara dă o înaltă apre­ciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniu­nea Republicilor Sovietice So­cialiste — cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanţă pen­tru dezvoltarea relaţiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre bi­nele popoarelor român şi so­vietic, al cauzei întăririi siste­mului socialist mondial şi uni­tăţii sale, al păcii şi progresu­lui în lume. Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu şefii de stat şi de guverne, precum şi cu alţi reprezentanţi a nu­meroase ţări —- expresie a po­liticii de dezvoltare a relaţii­lor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuţiei ţării noastre la lupta împotriva po­liticii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru res­pectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele, pentru des­tindere internaţională şi lichi­darea focarelor de încordare, pentru securitate şi pace în Europa şi în lume. Plenara subliniază că şi în viitor Partidul Comunist Ro­mân, guvernul Republicii So­cialiste România vor promova în mod statornic această poli­tică externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale poporului român, intereselor socialismului, păcii şi înţele­gerii între popoare. In cadrul plenarei au luat cuvîntul tovarăşii: Richard Winter, Alexandru Iliescu, Io­sif Uglar, Ştefan Boboş, Ni­colae Vereş, George Ho­­moştean, Ludovic Fazekas, Teodor Haş, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florenţa Mun­­teanu, Adalbert Crişan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheor­­ghe Roşu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga. In încheierea lucrărilor ple­narei a luat cuvîntul tovară­șul Nicolae Ceaușescu. In pagina a ii-a CU PRIVIRE LA INUNDAŢIILE DIN PRIMĂVARA ACESTUI AN, LA MĂSURILE PENTRU Înlăturarea efectelor acestor CALAMITĂŢI ÎN PAGINILE IV-V­ VI DEZBATERILE PLENAREI C.C. AL P.C.R. Excelenţei Sale Domnului avocat NGUYEN HUU THO Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud, Preşedintele Consiliului Consultativ al Republicii Vietnamului de Sud Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a Excelenţei Voastre, îmi este deosebit de plăcut a vă adresa, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, al poporului român şi al meu personal, călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi de noi succese în activitatea dumneavoastră. Folosesc acest prilej pentru a reafirma întreaga simpatie şi solida­ritate a poporului român cu lupta eroică a populaţiei sud-vietnameze împotriva agresiunii imperialiste, pentru apărarea libertăţii şi indepen­denţei patriei. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România 1

Next