Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)

1971-10-28 / nr. 8951

QC de întrebări şi răspunsuri DESPRE CINCINAL 2 De ce s-a optat pentru o rată a acumulării de 30-32 la sută din venitul naţional? În concepţia partidului şi statului nostru, o rată înaltă a acumulării răspunde cerinţei obiective pentru ţara noastră de A REALIZA O RE­PRODUCŢIE LĂRGITĂ DE MARE AMPLOARE, CAPABILA SA ASI­GURE DEZVOLTAREA ŞI PERFECŢIONAREA BAZEI TEHNICO­­MATERIALE, ANTRENAREA IN PRODUCŢIE A NOILOR GENE­RAŢII, SA OFERE NOI LOCURI DE MUNCA ÎN SFERA IN­DUSTRIALA SAU IN ALTE DOMENII NEAGRICOLE POPULAŢIEI ELIBERATE DIN AGRICULTURA, SA RIDICE MAI RAPID DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC JUDEŢELE MAI PUŢIN DEZVOL­TATE ŞI SA CREEZE CONDIŢII PENTRU CA ROMÂNIA SA POATA AJUNGE ÎNTR-UN TIMP RELATIV SCURT LA UN VENIT NAȚIO­NAL PE LOCUITOR COMPARABIL CU ACELA AL TARILOR DEZ­VOLTATE. Stabilirea unei ponderi de acumulare mobilizatoare este cerută de interdependenţa dintre rata acumulării, creşterea venitului naţional şi a fondului de consum, interdependenţă ilustrată grăitor, de pildă, de ritmurile realizate in cele trei cincinale precedente.­ Potrivit cifrelor de care dispunem, in aceste trei cincinale, rata acumulării a crescut de la 17,3 la sută la 25,7 la sută şi apoi la 30,5 la sută, iar fon­dul de consum a înregistrat, în mod corespunzător, ritmuri medii de creştere din ce în ce mai rapide , de 4,8 la sută în perioada 1956—1960, apoi 5,8 la sută şi 6,2 la sută . ÎN ACTUALUL CINCINAL — POTRI­VIT PREVEDERILOR — MAJORAREA RATEI ACUMULĂRII LA 30—32 LA SUTA DETERMINA O CREŞTERE MEDIE ANUALA DE­­ LA SUTA A FONDULUI DE CONSUM, medie superioară tuturor mediilor anuale din perioadele precedente ale construcţiei socialiste în ţara noastră, în anul 1975, comparativ cu anul 1970, volumul fondului de consum va fi cu 44 la sută mai mare, iar veniturile TOTALE reale ale populaţiei vor spori, in acest interval, cu 40—46 la sută.­­In acest context general, în anul 1975 faţă de 1970, salariul real va spori cu 20 la sută, iar veniturile reale ale ţărănimii se vor mări cu 22—30 la sută). Calculele făcute au demonstrat In mod concludent justeţea opţiunii de a prevedea, pentru actualul cincinal, o rată a acumulării de 30—32 la sută. Dacă s-ar fi stabilit o pondere a acumulării mai mică cu 3—5 procente decit cea prevăzută, aceasta ar fi dus, desigur, la o sporire a fondului de consum in primii ani, dar într-o perspectivă apropiată (pină in anul 1980), fondul de consum ar fi scăzut cu 35—50 miliarde lei faţă de soluţia optimă adoptată, ceea ce ar fi îngustat baza mate­rială de creştere în viitor a nivelului de trai al poporului. Acestea fiind unele date privind rata acumulării în actualul cinci­nal, să vedem in ce se concretizează ca şi ce îndatoriri ne revin în­ procesul de industrializare socialistă, de accelerare a procesului de dezvoltare intensivă şi modernizare a agriculturii. FONDURILE DE INVESTIŢII CENTRALIZATE ÎNSUMEAZĂ 470 MILIARDE LEI. Sin­gure, aceste sute de miliarde de lei vorbesc despre forţa economică a societăţii noastre socialiste, despre efortul considerabil pe care poporul îl face în actualul cincinal pentru edificarea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. ESTE UN EFORT CONŞTIENT, FUNDAMENTAT ŞTIINŢIFIC, PORNIT DIN INIMA, DIN CALITATEA OAMENILOR MUNCII DE PROPRIETARI ŞI PRODUCĂTORI AI BUNURILOR MATERIALE, DIN DORINŢA LOR FIERBINTE DE PROGRES ŞI PROSPERITATE PENTRU PATRIE. Dacă oamenii muncii s-au con­vins din insăşi experienţa proprie a ţării noastre că politica partidului de alocare a unei părţi insemnate din venitul naţional la fondul de acumulare, de ample investiţii este o politică de înaltă răspundere pentru destinele poporului, care corespunde intereselor vitale, funda­mentale ale naţiunii noastre, apoi trebuie bine înţeles că aceste miliarde de lei trebuie să dea maxime rezultate practice. PIERDERILE, DEFI­CITUL, RENTABILITATEA SCĂZUTĂ NU-ŞI MAI POT AVEA LO­CUL IN ACTIVITATEA NOASTRĂ ECONOMICA şi nu numai că se im­pun a fi extirpate, dar soluţiile care angajează fondurile noastre de in­vestiţii (din fondul de acumulare­­ trebuie să dea maxime rezultate, comparabile cu cele mai bune de pe plan mondial. Cit de mari sunt resursele gospodăririi judicioase a fondurilor de in­vestiţii, a mijloacelor materiale şi bănești ale statului, se desprinde din următorul calcul : ÎN ACTUALUL CINCINAL, SPORUL DE VENIT NAȚIONAL LA 1­000 LEI ACUMULARE VA FI CU 45 LA SUTA MAI MARE DECÎT ÎN PERIOADA PRECEDENTA DE CINCI ANI , in con­dițiile eficienței economice anterioare, pentru realizarea venitului na­țional planificat pentru 1975, ar fi trebuit să rezervăm acumulării o rată de 50 la sută. De aici se desprinde marea răspundere a noastră, a tuturor, in angajarea fondurilor statului, ale poporului, in asigurarea eficienţei economice şi sociale maxime. Odată mai mult se vede că progresul economic şi social al fiecărui popor, gradul său de civilizaţie depind — in mod hotăritor — de realizarea unui raport just, ştiinţific, intre fondul de acumulare şi cel de consum. In acelaşi timp, insă, nici o clipă nu trebuie să se piardă din vedere supremul criteriu al eficien­ţei reproducţiei socialiste — RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI AL POPORULUI, care­ impune gospodărirea optimă a fondurilor de in­vestiţii, a acumulărilor, ca şi o utilizare cit mai deplină a potenţialului productiv de care dispunem. Prof. univ. dr. N. N. CONSTANTINESCU PAGINA A II-A DIALOG CETĂŢENESC • Piaţa Bucureştiului este îmbelşugată­­ „Roadele ne­glijenţei" nu au ce căuta în magazinele de legume şi fructe • Aplicarea legii privind lărgirea atribuţiilor con­siliilor populare în oraşele şi comunele judeţului Sibiu­­­Noile competenţe solicită o reală creştere de compe­tenţă ! • Sfatul medicului : Gripa Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Stimaţi tovarăşi, Pentru urările transmise cu ocazia celei de-a 22-a aniversări a Întemeierii Republicii Democrate Germane, vă mulţumim în mod sincer, în numele nos­tru personal şi al poporului Republicii Democrate Germane. împărtăşim părerea dv. că dezvoltarea fructuoasă a relaţiilor şi colabo­rarea multilaterală dintre partidele şi statele noastre, pe baza marxism-leni­­nismului şi internaţionalismului socialist, servesc intereselor popoarelor ţâri­lor noastre, unităţii mişcării comuniste internaţionale, precum şi luptei pen­tru pace in Europa şi in lume. Cu această ocazie vă urăm, dv. şi poporului român, noi succese în con­­strucţia socialismului. ERICH HONECKER Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania WALTER ULBRICHT Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane WILLI­STOPH Preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8951 Joi 28 octombrie 1971 6 PAGINI - 30 BANI RECOLTAREA CULTURILOR TÎRZII cît mai repede, pînă la ultimul hectar In ultimele zile oamenii mun­cii de pe ogoare au intensificat eforturile pentru încheierea în­­sămînţărilor şi urgentarea strin­­gerii, transportului şi depozitării porumbului, cartofilor, sfeclei de zahăr, furajelor şi celorlalte cul­turi tirzii. Un mare volum de lucrări a rămas de executat la recoltarea culturilor tirzii. Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii si Apelor re­zultă că pină in ziua de 27 octombrie a.c. culesul po­rumbului s-a efectuat pe 80 la sută din suprafaţă in I.A.S. şi pe 88 la sută in cooperativele agricole. Pină la data amintită, cooperativele agricole din jude­ţele Gorj, Vîlcea, Argeş, Boto­şani, Iaşi, Dolj, Mehedinţi şi altele au încheiat sau sunt pe terminate cu această lucrare. Ră­­mineri în urmă se înregistrează in cooperativele din judeţele Sibiu, Mureş, Braşov etc., unde este nevoie să se concen­treze toate forţele şi mijloacele mecanice şi de transport pentru ca întreaga producţie să fie pusă la adăpost de intemperii. în prezent, cînd multe unităţi agricole consideră recoltatul terminat, se constată că există încă pe cimp cantităţi însemnate de produse netransportate : gră­mezi de ştiuleţi, coceni, cartofi, sfeclă de­­zahăr şi chiar legume.. Iată de ce se impune să se or­ganizeze temeinic munca pentru a asigura transportul şi depozi­tarea în condiţii corespunzătoa­re a intregii producţii, inclusiv a produselor secundare ale cul­turilor agricole. In scopul echilibrării balanţei furajere este imperios necesar să se stringă toate resursele de nutreţuri de pe timp, cît mai repede, pentru că orice zi de in­­tîrziere duce la pierderi mari de substanţe nutritive, la degrada­rea unor cantităţi însemnate de coceni şi alte furaje. Este sufi­cient să amintim că prin lăsarea cocenilor neadunaţi pe cimp se pierd substanţe nutritive echiva­lente cu valoarea a zeci şi zeci de mii de tone de boabe de ce­reale. In cooperativele agricole mai sunt de recoltat cantităţi în­semnate de sfeclă de zahăr ale căror frunze şi colete trebuie insilozate in totalitate, singure sau în amestec cu alte nutreţuri tocate, pentru a contribui cu­ mai mult la echilibrarea balan­ţei furajere. Manifestind în continuare spi­rit de iniţiativă, organele şi or­ganizaţiile de partid, organele agricole să-şi orienteze eforturi­le pentru sprijinirea mai ener­gică a unităţilor agricole răma­se in urmă, să contribuie la În­lăturarea imediată a deficienţe­lor, astfel incit peste tot recol­,­tarea culturilor tirzii șji se tage fără nici o pierdere, cit mai re­pede, pină la ultimul hectar. întoarcerea de la Budapesta a tovarăşilor 9 Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil Tovarăşii Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil, membri ai Comite­tului Executiv, ai Prezidiului Perma­nent, secretari ai C.C. al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.M.S.U., au făcut o vizită de prietenie în R. P. Ungară, s-au înapoiat miercuri la amiază în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi tovarăşii Emil Bod­­naraş, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Va­sile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Şt. Ion, vicepreşedinte al Consiliului Economic, activişti de partid. Au fost de faţă Ferenc Martin, am­basadorul R. P. Ungare la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ La plecarea din Budapesta, pe aeroportul Ferihegyi, oaspeţii au fost conduşi de Aczel György şi Komócsin Zoltán, membri ai Biroului Politic, secretari ai C.C. al P.M.S.U. Au fost de faţă, de asemenea, Ioan Cotoţ, ambasadorul României la Budapesta, şi membri ai ambasadei. Industria judeţului Galaţi şi-a realizat planul pe 10 luni GALAŢI (Corespondentul „Scînteii“, Tudorel Oancea) Acordînd o deosebită atenţie Îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul curent, valorificind supe­rior rezervele existente în fie­care unitate şi la fiecare loc de muncă, colectivele întreprinde­rilor industriale din judeţul Ga­laţi şi-au realizat planul pe 10 luni la producţia-marfă vândută şi încasată cu 5 zile înainte de termen. O contribuţie substan­ţială la obţinerea acestui succes au adus-o colectivele de munci­tori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul siderurgic din Ga­laţi, Staţia de sortare a mine­reurilor, Şantierul naval Ga­laţi, Intreprinderea „11 Iunie“, Uzina de reparaţii auto din Te­cuci şi altele. Pînă la sfirşitul lunii se preli­­mină realizarea unei producţii suplimentare de peste un sfert de miliard de lei. Se vor produ­ce peste plan 66 000 tone fontă, 32 000 tone oţel, 19 000 tone slo­­buri de relaminare, 27 000 tone laminate finite pline, 7 000 tone bandă laminată la rece, 45 000 metri pătraţi ţesături din bum­bac, 60 tone fire bumbac şi tip bumbac, 505 tone ulei comestibil, mobilă în valoare de 2,3 miiioa­­ne lei etc. După ce am publicat — in cadrul dezbaterii consa­crate filmului artistic — o serie de articole, interviuri, anchete în cuprinsul cărora scriitori-scenarişti, regizori, interpreţi, ca şi cadre de conducere din cinematogra­fie, şi-au exprimat punctul de vedere asupra proble­melor actuale ale filmului românesc, asupra condiţii­lor afirmării sale ca o artă matură, profund angajată social, ne propunem să dăm cuvîntul beneficiarilor direcţi ai creaţiei. Ne pro­punem, aşadar, să punem în atenţie, cu sprijinul co­respondenţilor judeţeni ai „Scînteii“, opinii ale spec­tatorilor despre filmele noastre, să reliefăm apre­cieri şi cerinţe din public privind dezvoltarea cine­matografiei naţionale. Ne propunem, de fapt, să pu­nem la dispoziţia oameni­lor muncii coloanele ziaru­lui nostru, invitîndu-i ca in continuarea acestui mate­rial, să se adreseze cu opi­niile lor, cu sugestii izvorî­­te din realităţile cu care se confruntă zilnic, pentru a contribui astfel la apropie­rea cinematografiei de via­ţă, la ridicarea nivelului artistic, la sporirea mesa­jului educativ al filmelor noastre. Ni se pare semnificativ că mhajoritatea participan­ţilor la anchetă, au subli­­­­mp pafîfi­ţile unor filma’ nîhi vâdhi sad mai noi, in­­vocîndu-le ca un argument în pledoaria pentru matu­rizarea mai rapidă a cine­matografiei noastre, pentru ridicarea, tntr-un front larg, a producţiei studiou­lui „Bucureşti“ la nivelul înaltelor exigenţe pe care Societatea socialistă le are faţă de cea mai populară dintre arte. După cum ob­serva tovarăşul Vasile Ciobanu­, directorul clubu­lui „Griviţa roşie“ din Ca­pitală, „se discută mult — în legătură cu rolul educa­tiv al cinematografiei — despre filmul de actualitate. Cineaştii sint intr-un acord unanim asupra faptului că o cinematografie nu se poate dezvolta decit răs­­punzînd solicitărilor vieţii ; unanimitatea părerilor este bună şi firească, însă... fil­mele promise intirzie să a­­pară. O întîrziere cu atit mai paradoxală, cu cît unele producţii ale noas­tre, şi aş cita ca exemplu „Mihai Viteazul“, dovedesc că filmul românesc îşi poa­te asuma sarcini de creaţie dintre cele mai complexe. De ce n-a apărut incă un film de aceeaşi valoare consacrat realităţii de azi ? Această întrebare exprimă de fapt o dorinţă a multor muncitori din uzina noas­tră, care iubesc filmul ro­mânesc, ii apreciază pe creatorii celor mai bune dintre ele şi au încredere în talentul lor“. Şi ing. Ion Lupulescu, de la uzina „Electroputere“ din Craiova, citează prin­tre reuşite „Mihai Vitea­zul“, alături de filmele „Tudor“ şi „Dacii“, subli­niind „însemnătatea deose­bită a contribuţiei acestor realizări la educarea pa­triotică a spectatorilor, la păstrarea cu sfinţenie a tradiţiilor istorice“. Inter­locutorul, ca şi studenta Maria Miereanu din Iaşi, observă însă că — chiar dacă evocările istorice au uneori un puternic ecou contemporan — ele nu se pot substitui filmelor „ex­trase din materia incan­descentă a actualităţii noas­tre, din problematica pa­sionantă a vremii noas­tre, din viaţa şi din lupta D. COSTIN cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii* (Continuare în pag. a IV-a) „AŞTEPTĂM DE LA CINEAŞTI filme emoţionante despre viaţa şi preocupările noastre" SPECTATORII AU CUVlNTUL Peste 35 milioane de rulmenţi BIRLAD (Corespondentul „Scînteii“, Vasile Iancu) . La Fabrica de rulmenţi din Bîrlad au fost produşi de la începutul existenţei sale (anul 1953) şi pînă in prezent, peste 35 milioane de rulmenţi. Cu fiecare an, între­prinderea şi-a sporit capacitatea de producţie, îndeosebi în ulti­mii 5 ani. Numai anul acesta, uzina bîrlădeană a fabricat peste 3 milioane rulmenţi, cu 10 000 bucăţi peste plan, iar beneficiile au depăşit 5 milioane lei. Pe şantierele industriei chimice Rezultate bune, dar şi restanţe cu diverse cauze Pe multe dintre şantierele indus­triei chimice — căreia încă din a­­cest prim an al cincinalului i s-au alocat fonduri importante de inves­tiţii — ultimul trimestru repre­zintă o perioadă de timp ex­trem de încărcată pentru toţi factorii care participă la reali­zarea planului de investiţii pe anul 1971. In scurt timp, urmează să fie terminate lucrările de construcţii şi să intre în funcţiune, integral sau parţial, un număr de 26 capacităţi şi obiective industriale. Totodată, peste ritmul intens cerut de fina­lizarea­­unor investiţii se suprapune activitatea pregătitoare a lucrărilor anului viitor, sarcină care la rîndul ei obligă la o mobilizare generală a forţelor tuturor factorilor cu răs­punderi in acest domeniu. De la bun început, trebuie să fa­cem remarca că exigenţelor impuse de un plan de investiţii substanţial sporit, cum este cel din acest an, li se dă un răspuns satisfăcător. La sfirşitul trimestrului III se realizase 66,6 la sută din planul anual de investiţii, procent reprezen­­tind un volum de lucrări cu aproape 40 la sută mai mare decit cel execu­tat in perioada corespunzătoare a a­­nului trecut. Ceea ce reţine a­­tenţia in mod deosebit este pregăti­rea temeinică a lucrărilor pe multe şantiere, fapt care a permis ca o serie de lucrări să fie date in ex­ploatare în devans. Consemnăm ci­­teva exemple in acest sens : trei capacităţi la U.P.R.U.C., intrate in circuitul producţiei cu circa 6 luni mai devreme, instalaţia de form­­aldehidă de la combinatul chimic „Victoria“ cu 2 luni, instalaţia de sodă caustică de la Uzina de produ­se sodice Govora şi instalaţia de celofan de la Combinatul de fibre artificiale Brăila, fiecare pusă în funcţiune cu o lună de zile mai re­pede decit prevedeau termenele pla­nificate. Pe alte şantiere, stadiul execuţiei este foarte avansat. La lu­crările pentru instalaţia de polietile­nă de joasă presiune din cadrul Combinatului petrochimic Piteşti, de pildă, constructorii şi montorii au reuşit să depăşească planul de in­vestiţii pe trei trimestre cu peste 60 la sută. Este evident că rezultatele menţio­nate sunt urmarea măsurilor luate de către conducerea Ministerului Indus­triei Chimice pentru lichidarea difi­cultăţilor semnalate în cursul primu­lui semestru al acestui an şi im­pulsionarea execuţiei, pentru urmă­rirea cu exigenţă a modului in care sunt traduse in fapte fiecare dintre hotăririle luate. In toate aceste cazuri, beneficiarii, constructorii, toţi ceilalţi factori an­grenaţi la realizarea acestor investi­ţii au demonstrat că stăpînesc mai bine problemele specifice pe care le ridică lucrările ce le revin în sar­cină şi au asigurat, printr-o conlu­crare susţinută, condiţii propice pen­tru intensificarea, lună de lună, tri­mestru de trimestru, a ritmului de execuţie. Dacă menţionăm aceste lu­cruri, o facem pentru a releva ca­pacitatea de mobilizare a comunişti­lor, a majorităţii colectivelor care construiesc noile obiective în ramura industriei chimice şi, îndeosebi, fap­tul că răspunsul la majoritatea pro­blemelor cu care erau acestea con­fruntate au fost rezolvate prin efor­turile proprii. Totuşi, în contextul acestei maxi­me concentrări de forţe subordonată respectării riguroase a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, mai coexistă încă o serie de situaţii critice, re­flectate concret în ritmul de lucru lent de pe une­e şantiere, în intîr­­zieri faţă de prevederile din grafice, neajunsuri care, înlăturate mai din timp, ar fi oferit cu certitudine po­sibilitatea obţinerii unor rezultate şi mai bune decit cele menţionate, în­deplinirii integrale şi chiar depă­şirii planului de investiţii pe 9 luni în această ramură. Din păcate, lip­sa cronică a prefabricatelor pe şan­tierul centralei termoelectrice de la Combinatul chimic Făgăraş, a ţinut pe loc execuţia şi, la ora actuală, nivelul realizărilor reprezintă doar aproximativ 40 la sută din sarcinile de plan. In mod asemănător se pre­zintă lucrurile şi la fabrica „Carbo­sin“ din Copşa Mică, şantier în per­manenţă deficitar la capitolele ma-Ing. Cristian ANTONESCU (Continuare in pag. a Ill-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei Partidului Democrat din Guineea Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia Partidului Demo­crat din Guineea, formată din to­varăşii Touré Mohamed Lamine, membru al Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei şi e­­nergiei, şeful delegaţiei, Diakite Mamady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al organizaţiei de partid din Conakry, Sylla Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederaţiei Naţionale a Mun­citorilor din Guineea, Sako Kadia­­tou, membră a Consiliului Naţional al Tineretului Revoluţionar din Guineea. Au participat tovarăşii Vasile Patilineţ, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul mine­lor, petrolului şi geologiei, Con­stantin Vasîliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc într-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost examinate pro­bleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două parti­de şi ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actua­le, ale luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru liberta­te şi independenţă naţională, de­mocraţie, progres social şi pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate şi colaborare prie­tenească, multilaterală dintre cele două popoare şi state, întemeiate pe principiile respectării indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată, părerea comună că este necesar ca şi pe viitor să se extindă şi să se diversifice relaţiile bilaterale, pe plan politic, economic, tehnico­­ştiinţific şi cultural, în interesul celor două popoare, al cauzei uni­tăţii forţelor revoluţionare şi pro­gresiste de pretutindeni. „Salutăm cu satisfacţie evenimentul epocal al restabilirii drepturilor legitime ale R. P. Chineze la O. N. U.“ Ştirea despre restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chinese la O.N.U. a fost primită cu adincă satisfacţie de opinia noastră pu­blică, care salută acest eveniment ca o mare victorie a cauzei păcii şi progresului, relevă însemnătatea lui pentru activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi creşterea eficienţei sale, pentru dezvoltarea cursului spre destindere, pace şi colaborare internaţională. Dind expresie aces­tor sentimente de satisfacţie, numeroase scrisori sosite la redacţie adresează poporului chinez prieten cele mai calde felicitări cu ocazia acestui eveniment, în care văd o expresie a forţei socialismului, o ca­tegorică recunoaştere a rolului R. P. Chineze pe arena internaţională, a aportului său la promovarea cauzei libertăţii ,­ progresului, drep­tului fiecărui popor de a-şi decide singur destinele, a cooperării în­tre state. În scrisori este, de asemenea, exprimată satisfacţia că la realizarea acestui important act politic şi de legalitate internaţională România şi-a adus contribuţia prin consecvenţa neabătută cu care a militat pentru respectarea drepturilor legitime ale R. P. Chineze, pentru universalitatea O.N.U., pentru afirmarea realismului şi nor­malizarea raporturilor internaţionale. VA CRESTE CONTRIBUŢIA O.N.U. In promovarea PRINCIPIILOR INDEPENDENTEI SI SUVERANITĂŢII POPOARELOR • Vestea despre votul de la O.N.U., în urma căruia Republica Populară Chineză a fost repusă în toate drep­turile în Organizaţia Naţiunilor Uni­te, a produs o vie satisfacţie în rin­­durile comuniştilor din organizaţia noastră judeţeană, ca şi ale tuturor comuniştilor din ţara noastră, ale în­tregului nostru popor. Comunişti, ce­tăţeni ai unei ţări socialiste, noi salutăm din inimă această izbîndă a raţiunii, a dreptăţii, a voinţei de pace şi înţelegere intre ţări şi popoare. Acest eveniment înseamnă, înainte Gh. NECULA Prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. (Continuare în pag. a V-a) VICTORIE A POLITICII DE RECUNOAŞTERE A ROLULUI R.P. CHINEZE IN VIATA INTERNAŢIONALĂ­­ Votul din Adunarea Generală a O.N.U., care consacră restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în acest important for al naţiunilor, este salutat cu deo­sebită căldură şi satisfacţie de opinia publică din România, bucurie pe care o împărtăşesc pe deplin. China popu­lară, harnicul ei popor, de care ne simţim legaţi prin­­sentimente de prietenie frăţească, îşi va putea de acum spune cuvintul răspicat de la tribuna Naţiunilor Unite, aducînd o contribuţie de preţ la sporirea ro­lului şi a eficienţei O.N.U. în viaţa internaţională, în apărarea interese­lor vitale ale popoarelor. Salut din toată inima acest act politic de mare însemnătate, prin care se repară una din cele mai flagrante grori şi ins-Acad. Miron NICOLESCU (Continuare in pag. a V-a)

Next