Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)
1971-10-28 / nr. 8951
QC de întrebări şi răspunsuri DESPRE CINCINAL 2 De ce s-a optat pentru o rată a acumulării de 30-32 la sută din venitul naţional? În concepţia partidului şi statului nostru, o rată înaltă a acumulării răspunde cerinţei obiective pentru ţara noastră de A REALIZA O REPRODUCŢIE LĂRGITĂ DE MARE AMPLOARE, CAPABILA SA ASIGURE DEZVOLTAREA ŞI PERFECŢIONAREA BAZEI TEHNICOMATERIALE, ANTRENAREA IN PRODUCŢIE A NOILOR GENERAŢII, SA OFERE NOI LOCURI DE MUNCA ÎN SFERA INDUSTRIALA SAU IN ALTE DOMENII NEAGRICOLE POPULAŢIEI ELIBERATE DIN AGRICULTURA, SA RIDICE MAI RAPID DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC JUDEŢELE MAI PUŢIN DEZVOLTATE ŞI SA CREEZE CONDIŢII PENTRU CA ROMÂNIA SA POATA AJUNGE ÎNTR-UN TIMP RELATIV SCURT LA UN VENIT NAȚIONAL PE LOCUITOR COMPARABIL CU ACELA AL TARILOR DEZVOLTATE. Stabilirea unei ponderi de acumulare mobilizatoare este cerută de interdependenţa dintre rata acumulării, creşterea venitului naţional şi a fondului de consum, interdependenţă ilustrată grăitor, de pildă, de ritmurile realizate in cele trei cincinale precedente. Potrivit cifrelor de care dispunem, in aceste trei cincinale, rata acumulării a crescut de la 17,3 la sută la 25,7 la sută şi apoi la 30,5 la sută, iar fondul de consum a înregistrat, în mod corespunzător, ritmuri medii de creştere din ce în ce mai rapide , de 4,8 la sută în perioada 1956—1960, apoi 5,8 la sută şi 6,2 la sută . ÎN ACTUALUL CINCINAL — POTRIVIT PREVEDERILOR — MAJORAREA RATEI ACUMULĂRII LA 30—32 LA SUTA DETERMINA O CREŞTERE MEDIE ANUALA DE LA SUTA A FONDULUI DE CONSUM, medie superioară tuturor mediilor anuale din perioadele precedente ale construcţiei socialiste în ţara noastră, în anul 1975, comparativ cu anul 1970, volumul fondului de consum va fi cu 44 la sută mai mare, iar veniturile TOTALE reale ale populaţiei vor spori, in acest interval, cu 40—46 la sută.In acest context general, în anul 1975 faţă de 1970, salariul real va spori cu 20 la sută, iar veniturile reale ale ţărănimii se vor mări cu 22—30 la sută). Calculele făcute au demonstrat In mod concludent justeţea opţiunii de a prevedea, pentru actualul cincinal, o rată a acumulării de 30—32 la sută. Dacă s-ar fi stabilit o pondere a acumulării mai mică cu 3—5 procente decit cea prevăzută, aceasta ar fi dus, desigur, la o sporire a fondului de consum in primii ani, dar într-o perspectivă apropiată (pină in anul 1980), fondul de consum ar fi scăzut cu 35—50 miliarde lei faţă de soluţia optimă adoptată, ceea ce ar fi îngustat baza materială de creştere în viitor a nivelului de trai al poporului. Acestea fiind unele date privind rata acumulării în actualul cincinal, să vedem in ce se concretizează ca şi ce îndatoriri ne revin în procesul de industrializare socialistă, de accelerare a procesului de dezvoltare intensivă şi modernizare a agriculturii. FONDURILE DE INVESTIŢII CENTRALIZATE ÎNSUMEAZĂ 470 MILIARDE LEI. Singure, aceste sute de miliarde de lei vorbesc despre forţa economică a societăţii noastre socialiste, despre efortul considerabil pe care poporul îl face în actualul cincinal pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. ESTE UN EFORT CONŞTIENT, FUNDAMENTAT ŞTIINŢIFIC, PORNIT DIN INIMA, DIN CALITATEA OAMENILOR MUNCII DE PROPRIETARI ŞI PRODUCĂTORI AI BUNURILOR MATERIALE, DIN DORINŢA LOR FIERBINTE DE PROGRES ŞI PROSPERITATE PENTRU PATRIE. Dacă oamenii muncii s-au convins din insăşi experienţa proprie a ţării noastre că politica partidului de alocare a unei părţi insemnate din venitul naţional la fondul de acumulare, de ample investiţii este o politică de înaltă răspundere pentru destinele poporului, care corespunde intereselor vitale, fundamentale ale naţiunii noastre, apoi trebuie bine înţeles că aceste miliarde de lei trebuie să dea maxime rezultate practice. PIERDERILE, DEFICITUL, RENTABILITATEA SCĂZUTĂ NU-ŞI MAI POT AVEA LOCUL IN ACTIVITATEA NOASTRĂ ECONOMICA şi nu numai că se impun a fi extirpate, dar soluţiile care angajează fondurile noastre de investiţii (din fondul de acumulare trebuie să dea maxime rezultate, comparabile cu cele mai bune de pe plan mondial. Cit de mari sunt resursele gospodăririi judicioase a fondurilor de investiţii, a mijloacelor materiale şi bănești ale statului, se desprinde din următorul calcul : ÎN ACTUALUL CINCINAL, SPORUL DE VENIT NAȚIONAL LA 1000 LEI ACUMULARE VA FI CU 45 LA SUTA MAI MARE DECÎT ÎN PERIOADA PRECEDENTA DE CINCI ANI , in condițiile eficienței economice anterioare, pentru realizarea venitului național planificat pentru 1975, ar fi trebuit să rezervăm acumulării o rată de 50 la sută. De aici se desprinde marea răspundere a noastră, a tuturor, in angajarea fondurilor statului, ale poporului, in asigurarea eficienţei economice şi sociale maxime. Odată mai mult se vede că progresul economic şi social al fiecărui popor, gradul său de civilizaţie depind — in mod hotăritor — de realizarea unui raport just, ştiinţific, intre fondul de acumulare şi cel de consum. In acelaşi timp, insă, nici o clipă nu trebuie să se piardă din vedere supremul criteriu al eficienţei reproducţiei socialiste — RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI AL POPORULUI, care impune gospodărirea optimă a fondurilor de investiţii, a acumulărilor, ca şi o utilizare cit mai deplină a potenţialului productiv de care dispunem. Prof. univ. dr. N. N. CONSTANTINESCU PAGINA A II-A DIALOG CETĂŢENESC • Piaţa Bucureştiului este îmbelşugată „Roadele neglijenţei" nu au ce căuta în magazinele de legume şi fructe • Aplicarea legii privind lărgirea atribuţiilor consiliilor populare în oraşele şi comunele judeţului SibiuNoile competenţe solicită o reală creştere de competenţă ! • Sfatul medicului : Gripa Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Stimaţi tovarăşi, Pentru urările transmise cu ocazia celei de-a 22-a aniversări a Întemeierii Republicii Democrate Germane, vă mulţumim în mod sincer, în numele nostru personal şi al poporului Republicii Democrate Germane. împărtăşim părerea dv. că dezvoltarea fructuoasă a relaţiilor şi colaborarea multilaterală dintre partidele şi statele noastre, pe baza marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, servesc intereselor popoarelor ţârilor noastre, unităţii mişcării comuniste internaţionale, precum şi luptei pentru pace in Europa şi in lume. Cu această ocazie vă urăm, dv. şi poporului român, noi succese în construcţia socialismului. ERICH HONECKER Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania WALTER ULBRICHT Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane WILLISTOPH Preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8951 Joi 28 octombrie 1971 6 PAGINI - 30 BANI RECOLTAREA CULTURILOR TÎRZII cît mai repede, pînă la ultimul hectar In ultimele zile oamenii muncii de pe ogoare au intensificat eforturile pentru încheierea însămînţărilor şi urgentarea stringerii, transportului şi depozitării porumbului, cartofilor, sfeclei de zahăr, furajelor şi celorlalte culturi tirzii. Un mare volum de lucrări a rămas de executat la recoltarea culturilor tirzii. Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor rezultă că pină in ziua de 27 octombrie a.c. culesul porumbului s-a efectuat pe 80 la sută din suprafaţă in I.A.S. şi pe 88 la sută in cooperativele agricole. Pină la data amintită, cooperativele agricole din judeţele Gorj, Vîlcea, Argeş, Botoşani, Iaşi, Dolj, Mehedinţi şi altele au încheiat sau sunt pe terminate cu această lucrare. Rămineri în urmă se înregistrează in cooperativele din judeţele Sibiu, Mureş, Braşov etc., unde este nevoie să se concentreze toate forţele şi mijloacele mecanice şi de transport pentru ca întreaga producţie să fie pusă la adăpost de intemperii. în prezent, cînd multe unităţi agricole consideră recoltatul terminat, se constată că există încă pe cimp cantităţi însemnate de produse netransportate : grămezi de ştiuleţi, coceni, cartofi, sfeclă dezahăr şi chiar legume.. Iată de ce se impune să se organizeze temeinic munca pentru a asigura transportul şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a intregii producţii, inclusiv a produselor secundare ale culturilor agricole. In scopul echilibrării balanţei furajere este imperios necesar să se stringă toate resursele de nutreţuri de pe timp, cît mai repede, pentru că orice zi de intîrziere duce la pierderi mari de substanţe nutritive, la degradarea unor cantităţi însemnate de coceni şi alte furaje. Este suficient să amintim că prin lăsarea cocenilor neadunaţi pe cimp se pierd substanţe nutritive echivalente cu valoarea a zeci şi zeci de mii de tone de boabe de cereale. In cooperativele agricole mai sunt de recoltat cantităţi însemnate de sfeclă de zahăr ale căror frunze şi colete trebuie insilozate in totalitate, singure sau în amestec cu alte nutreţuri tocate, pentru a contribui cu mai mult la echilibrarea balanţei furajere. Manifestind în continuare spirit de iniţiativă, organele şi organizaţiile de partid, organele agricole să-şi orienteze eforturile pentru sprijinirea mai energică a unităţilor agricole rămase in urmă, să contribuie la Înlăturarea imediată a deficienţelor, astfel incit peste tot recol,tarea culturilor tirzii șji se tage fără nici o pierdere, cit mai repede, pină la ultimul hectar. întoarcerea de la Budapesta a tovarăşilor 9 Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil Tovarăşii Manea Mănescu şi Paul Niculescu-Mizil, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.M.S.U., au făcut o vizită de prietenie în R. P. Ungară, s-au înapoiat miercuri la amiază în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Şt. Ion, vicepreşedinte al Consiliului Economic, activişti de partid. Au fost de faţă Ferenc Martin, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ La plecarea din Budapesta, pe aeroportul Ferihegyi, oaspeţii au fost conduşi de Aczel György şi Komócsin Zoltán, membri ai Biroului Politic, secretari ai C.C. al P.M.S.U. Au fost de faţă, de asemenea, Ioan Cotoţ, ambasadorul României la Budapesta, şi membri ai ambasadei. Industria judeţului Galaţi şi-a realizat planul pe 10 luni GALAŢI (Corespondentul „Scînteii“, Tudorel Oancea) Acordînd o deosebită atenţie Îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul curent, valorificind superior rezervele existente în fiecare unitate şi la fiecare loc de muncă, colectivele întreprinderilor industriale din judeţul Galaţi şi-au realizat planul pe 10 luni la producţia-marfă vândută şi încasată cu 5 zile înainte de termen. O contribuţie substanţială la obţinerea acestui succes au adus-o colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul siderurgic din Galaţi, Staţia de sortare a minereurilor, Şantierul naval Galaţi, Intreprinderea „11 Iunie“, Uzina de reparaţii auto din Tecuci şi altele. Pînă la sfirşitul lunii se prelimină realizarea unei producţii suplimentare de peste un sfert de miliard de lei. Se vor produce peste plan 66 000 tone fontă, 32 000 tone oţel, 19 000 tone sloburi de relaminare, 27 000 tone laminate finite pline, 7 000 tone bandă laminată la rece, 45 000 metri pătraţi ţesături din bumbac, 60 tone fire bumbac şi tip bumbac, 505 tone ulei comestibil, mobilă în valoare de 2,3 miiioane lei etc. După ce am publicat — in cadrul dezbaterii consacrate filmului artistic — o serie de articole, interviuri, anchete în cuprinsul cărora scriitori-scenarişti, regizori, interpreţi, ca şi cadre de conducere din cinematografie, şi-au exprimat punctul de vedere asupra problemelor actuale ale filmului românesc, asupra condiţiilor afirmării sale ca o artă matură, profund angajată social, ne propunem să dăm cuvîntul beneficiarilor direcţi ai creaţiei. Ne propunem, aşadar, să punem în atenţie, cu sprijinul corespondenţilor judeţeni ai „Scînteii“, opinii ale spectatorilor despre filmele noastre, să reliefăm aprecieri şi cerinţe din public privind dezvoltarea cinematografiei naţionale. Ne propunem, de fapt, să punem la dispoziţia oamenilor muncii coloanele ziarului nostru, invitîndu-i ca in continuarea acestui material, să se adreseze cu opiniile lor, cu sugestii izvorîte din realităţile cu care se confruntă zilnic, pentru a contribui astfel la apropierea cinematografiei de viaţă, la ridicarea nivelului artistic, la sporirea mesajului educativ al filmelor noastre. Ni se pare semnificativ că mhajoritatea participanţilor la anchetă, au sublimp pafîfiţile unor filma’ nîhi vâdhi sad mai noi, invocîndu-le ca un argument în pledoaria pentru maturizarea mai rapidă a cinematografiei noastre, pentru ridicarea, tntr-un front larg, a producţiei studioului „Bucureşti“ la nivelul înaltelor exigenţe pe care Societatea socialistă le are faţă de cea mai populară dintre arte. După cum observa tovarăşul Vasile Ciobanu, directorul clubului „Griviţa roşie“ din Capitală, „se discută mult — în legătură cu rolul educativ al cinematografiei — despre filmul de actualitate. Cineaştii sint intr-un acord unanim asupra faptului că o cinematografie nu se poate dezvolta decit răspunzînd solicitărilor vieţii ; unanimitatea părerilor este bună şi firească, însă... filmele promise intirzie să apară. O întîrziere cu atit mai paradoxală, cu cît unele producţii ale noastre, şi aş cita ca exemplu „Mihai Viteazul“, dovedesc că filmul românesc îşi poate asuma sarcini de creaţie dintre cele mai complexe. De ce n-a apărut incă un film de aceeaşi valoare consacrat realităţii de azi ? Această întrebare exprimă de fapt o dorinţă a multor muncitori din uzina noastră, care iubesc filmul românesc, ii apreciază pe creatorii celor mai bune dintre ele şi au încredere în talentul lor“. Şi ing. Ion Lupulescu, de la uzina „Electroputere“ din Craiova, citează printre reuşite „Mihai Viteazul“, alături de filmele „Tudor“ şi „Dacii“, subliniind „însemnătatea deosebită a contribuţiei acestor realizări la educarea patriotică a spectatorilor, la păstrarea cu sfinţenie a tradiţiilor istorice“. Interlocutorul, ca şi studenta Maria Miereanu din Iaşi, observă însă că — chiar dacă evocările istorice au uneori un puternic ecou contemporan — ele nu se pot substitui filmelor „extrase din materia incandescentă a actualităţii noastre, din problematica pasionantă a vremii noastre, din viaţa şi din lupta D. COSTIN cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii* (Continuare în pag. a IV-a) „AŞTEPTĂM DE LA CINEAŞTI filme emoţionante despre viaţa şi preocupările noastre" SPECTATORII AU CUVlNTUL Peste 35 milioane de rulmenţi BIRLAD (Corespondentul „Scînteii“, Vasile Iancu) . La Fabrica de rulmenţi din Bîrlad au fost produşi de la începutul existenţei sale (anul 1953) şi pînă in prezent, peste 35 milioane de rulmenţi. Cu fiecare an, întreprinderea şi-a sporit capacitatea de producţie, îndeosebi în ultimii 5 ani. Numai anul acesta, uzina bîrlădeană a fabricat peste 3 milioane rulmenţi, cu 10 000 bucăţi peste plan, iar beneficiile au depăşit 5 milioane lei. Pe şantierele industriei chimice Rezultate bune, dar şi restanţe cu diverse cauze Pe multe dintre şantierele industriei chimice — căreia încă din acest prim an al cincinalului i s-au alocat fonduri importante de investiţii — ultimul trimestru reprezintă o perioadă de timp extrem de încărcată pentru toţi factorii care participă la realizarea planului de investiţii pe anul 1971. In scurt timp, urmează să fie terminate lucrările de construcţii şi să intre în funcţiune, integral sau parţial, un număr de 26 capacităţi şi obiective industriale. Totodată, peste ritmul intens cerut de finalizareaunor investiţii se suprapune activitatea pregătitoare a lucrărilor anului viitor, sarcină care la rîndul ei obligă la o mobilizare generală a forţelor tuturor factorilor cu răspunderi in acest domeniu. De la bun început, trebuie să facem remarca că exigenţelor impuse de un plan de investiţii substanţial sporit, cum este cel din acest an, li se dă un răspuns satisfăcător. La sfirşitul trimestrului III se realizase 66,6 la sută din planul anual de investiţii, procent reprezentind un volum de lucrări cu aproape 40 la sută mai mare decit cel executat in perioada corespunzătoare a anului trecut. Ceea ce reţine atenţia in mod deosebit este pregătirea temeinică a lucrărilor pe multe şantiere, fapt care a permis ca o serie de lucrări să fie date in exploatare în devans. Consemnăm citeva exemple in acest sens : trei capacităţi la U.P.R.U.C., intrate in circuitul producţiei cu circa 6 luni mai devreme, instalaţia de formaldehidă de la combinatul chimic „Victoria“ cu 2 luni, instalaţia de sodă caustică de la Uzina de produse sodice Govora şi instalaţia de celofan de la Combinatul de fibre artificiale Brăila, fiecare pusă în funcţiune cu o lună de zile mai repede decit prevedeau termenele planificate. Pe alte şantiere, stadiul execuţiei este foarte avansat. La lucrările pentru instalaţia de polietilenă de joasă presiune din cadrul Combinatului petrochimic Piteşti, de pildă, constructorii şi montorii au reuşit să depăşească planul de investiţii pe trei trimestre cu peste 60 la sută. Este evident că rezultatele menţionate sunt urmarea măsurilor luate de către conducerea Ministerului Industriei Chimice pentru lichidarea dificultăţilor semnalate în cursul primului semestru al acestui an şi impulsionarea execuţiei, pentru urmărirea cu exigenţă a modului in care sunt traduse in fapte fiecare dintre hotăririle luate. In toate aceste cazuri, beneficiarii, constructorii, toţi ceilalţi factori angrenaţi la realizarea acestor investiţii au demonstrat că stăpînesc mai bine problemele specifice pe care le ridică lucrările ce le revin în sarcină şi au asigurat, printr-o conlucrare susţinută, condiţii propice pentru intensificarea, lună de lună, trimestru de trimestru, a ritmului de execuţie. Dacă menţionăm aceste lucruri, o facem pentru a releva capacitatea de mobilizare a comuniştilor, a majorităţii colectivelor care construiesc noile obiective în ramura industriei chimice şi, îndeosebi, faptul că răspunsul la majoritatea problemelor cu care erau acestea confruntate au fost rezolvate prin eforturile proprii. Totuşi, în contextul acestei maxime concentrări de forţe subordonată respectării riguroase a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, mai coexistă încă o serie de situaţii critice, reflectate concret în ritmul de lucru lent de pe unee şantiere, în intîrzieri faţă de prevederile din grafice, neajunsuri care, înlăturate mai din timp, ar fi oferit cu certitudine posibilitatea obţinerii unor rezultate şi mai bune decit cele menţionate, îndeplinirii integrale şi chiar depăşirii planului de investiţii pe 9 luni în această ramură. Din păcate, lipsa cronică a prefabricatelor pe şantierul centralei termoelectrice de la Combinatul chimic Făgăraş, a ţinut pe loc execuţia şi, la ora actuală, nivelul realizărilor reprezintă doar aproximativ 40 la sută din sarcinile de plan. In mod asemănător se prezintă lucrurile şi la fabrica „Carbosin“ din Copşa Mică, şantier în permanenţă deficitar la capitolele ma-Ing. Cristian ANTONESCU (Continuare in pag. a Ill-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei Partidului Democrat din Guineea Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia Partidului Democrat din Guineea, formată din tovarăşii Touré Mohamed Lamine, membru al Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei şi energiei, şeful delegaţiei, Diakite Mamady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al organizaţiei de partid din Conakry, Sylla Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor din Guineea, Sako Kadiatou, membră a Consiliului Naţional al Tineretului Revoluţionar din Guineea. Au participat tovarăşii Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Constantin Vasîliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost examinate probleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două partide şi ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, ale luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru libertate şi independenţă naţională, democraţie, progres social şi pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate şi colaborare prietenească, multilaterală dintre cele două popoare şi state, întemeiate pe principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată, părerea comună că este necesar ca şi pe viitor să se extindă şi să se diversifice relaţiile bilaterale, pe plan politic, economic, tehnicoştiinţific şi cultural, în interesul celor două popoare, al cauzei unităţii forţelor revoluţionare şi progresiste de pretutindeni. „Salutăm cu satisfacţie evenimentul epocal al restabilirii drepturilor legitime ale R. P. Chineze la O. N. U.“ Ştirea despre restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chinese la O.N.U. a fost primită cu adincă satisfacţie de opinia noastră publică, care salută acest eveniment ca o mare victorie a cauzei păcii şi progresului, relevă însemnătatea lui pentru activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi creşterea eficienţei sale, pentru dezvoltarea cursului spre destindere, pace şi colaborare internaţională. Dind expresie acestor sentimente de satisfacţie, numeroase scrisori sosite la redacţie adresează poporului chinez prieten cele mai calde felicitări cu ocazia acestui eveniment, în care văd o expresie a forţei socialismului, o categorică recunoaştere a rolului R. P. Chineze pe arena internaţională, a aportului său la promovarea cauzei libertăţii , progresului, dreptului fiecărui popor de a-şi decide singur destinele, a cooperării între state. În scrisori este, de asemenea, exprimată satisfacţia că la realizarea acestui important act politic şi de legalitate internaţională România şi-a adus contribuţia prin consecvenţa neabătută cu care a militat pentru respectarea drepturilor legitime ale R. P. Chineze, pentru universalitatea O.N.U., pentru afirmarea realismului şi normalizarea raporturilor internaţionale. VA CRESTE CONTRIBUŢIA O.N.U. In promovarea PRINCIPIILOR INDEPENDENTEI SI SUVERANITĂŢII POPOARELOR • Vestea despre votul de la O.N.U., în urma căruia Republica Populară Chineză a fost repusă în toate drepturile în Organizaţia Naţiunilor Unite, a produs o vie satisfacţie în rindurile comuniştilor din organizaţia noastră judeţeană, ca şi ale tuturor comuniştilor din ţara noastră, ale întregului nostru popor. Comunişti, cetăţeni ai unei ţări socialiste, noi salutăm din inimă această izbîndă a raţiunii, a dreptăţii, a voinţei de pace şi înţelegere intre ţări şi popoare. Acest eveniment înseamnă, înainte Gh. NECULA Prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. (Continuare în pag. a V-a) VICTORIE A POLITICII DE RECUNOAŞTERE A ROLULUI R.P. CHINEZE IN VIATA INTERNAŢIONALĂ Votul din Adunarea Generală a O.N.U., care consacră restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în acest important for al naţiunilor, este salutat cu deosebită căldură şi satisfacţie de opinia publică din România, bucurie pe care o împărtăşesc pe deplin. China populară, harnicul ei popor, de care ne simţim legaţi prinsentimente de prietenie frăţească, îşi va putea de acum spune cuvintul răspicat de la tribuna Naţiunilor Unite, aducînd o contribuţie de preţ la sporirea rolului şi a eficienţei O.N.U. în viaţa internaţională, în apărarea intereselor vitale ale popoarelor. Salut din toată inima acest act politic de mare însemnătate, prin care se repară una din cele mai flagrante grori şi ins-Acad. Miron NICOLESCU (Continuare in pag. a V-a)