Scînteia, aprilie 1972 (Anul 41, nr. 9105-9134)
1972-04-14 / nr. 9118
SGINTEIA — vineri 14 aprilie 1972 VIZITA MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL DANEMARCEI, KNUD B. ANDERSEN Convorbiri oficiale în cursul dimineţii zilei de joi, ministrul afacerilor externe al Danemarcei, Knud B. Andersen, a făcut o vizită protocolară ministrului afacerilor externe al Republicii Socialista România, Corneliu Mănescu. In continuare, la Ministerul Afacerilor Externe au început convorbirile oficiale între cei doi miniștri de externe. Din partea română, la convorbiri participă Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Ploieşteanu, ambasadorul României in Danemarca, Mircea Bădică, secretar general în Ministerul Comerţului Exterior, Dumitru Mihail, Simion Vlad-Popa, directori in M.A.E. Din partea daneză iau parte Torben Busch-Nielsen, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, T. V. A. Oldenburg, directorul general al Direcţiei Afacerilor Politice, Sven Ebbesen, directorul general al Direcţiei Presei şi Relaţiilor Culturale, Peter Branner, secretar particular. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, au fost analizate posibilităţile existente de dezvoltare în continuare, pe multiple planuri, a relaţiilor românodaneze. Cele două părţi au făcut un larg schimb de vederi privind problemele europene, îndeosebi cele referitoare la asigurarea securităţii pe continentul nostru. Au fost abordate, de asemenea, aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. ★ Ministrul afacerilor externe al Danemarcei, Knud B. Andersen, a depus, joi dimineaţa, o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru Socialism. La solemnitate au luat parte Torben Busch-Nielsen, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, şi persoanele oficiale care îl însoţesc pe oaspete. Au fost prezenţi Gheorghe Ploieşteanu, ambasadorul României în Danemarca, Dumitru Necşoiu, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Bucureşti, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, generali şi ofiţeri. ★ După-amiază, ministrul afacerilor externe al Danemarcei, K. B. Andersen, şi ceilalţi oaspeţi au vizitat cartierul de locuinţe „Titan“ şi Muzeul satului din Capitală. In cursul zilei, soţia ministrului afacerilor externe al Danemarcei, Grethe Andersen, a vizitat atelierul de lucru al ceramistului Patriciu Mateescu, Muzeul Zambaccian şi Palatul pionierilor. (Agerpres) Dineu oferit Corneliu Seara, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, şi soţia au oferit un dineu în onoarea ministrului afacerilor externe al Danemarcei, Knud B. Andersen, şi a soţiei sale. Au participat Petre Blajovici, preşedintele Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Mircea Maliţa, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Dodu Bălan, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Mircea Bădică, secretar general al Ministerului Comerţului Exterior, Gheorghe Ploieşteanu, ambasadorul României în Danemarca, funcţionari superiori din M.A.E. Au luat parte Torben Busch-Nieleen, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti. T.V.A. Oldenburg, directorul general al Direcţiei Afacerii Ori Politice, şi celelalte persoane oficiale care însoţesc pe ministrul afacerilor externe danez. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, Corneliu Mănescu şi Knud B. Andensen au rostit toasturi. Salutindu-l cu deosebită plăcere pe oaspete, ministrul afacerilor externe al României a exprimat convingerea că vizita în România, convorbirile începute sub auspicii atît de favorabile şi care vor fi continuate oferă prilejul efectuării unui cuprinzător schimb de păreri asupra evoluţiei şi perspectivelor relaţiilor româno-daneze, ca şi asupra unor probleme internaţionale de interes comun. După ce a făcut o scurtă sinteză a evoluţiei relaţiilor româno-daneze, ministrul român a relevat cu satisfacţie că schimburile economice, cultural-ştiinţifice şi turistice dintre România şi Danemarca au cunoscut în ultimii ani iTh ritm ascendent. Avem sentimentul, a spus ministrul român, că o examinare mai aprofundată a potenţialului şi posibilităţilor celor două ţări, va scoate în evidenţă noi mijloace şi căi de intensificare a cooperării româno-daneze in special în domeniul economic. România este gata să vină în intîmpinarea oricărei propuneri constructive in acest sens, căutînd, la rindul ei, să folosească toate posibilităţile pentru extinderea şi intensificarea relaţiilor cu Danemarca, in toate domeniile de activitate. In continuare, vorbitorul a subliniat că scopul fundamental al politicii externe a României socialiste este menţinerea şi consolidarea păcii, promovarea cooperării internaţionale, la care să participe toate naţiunile, fără discriminări sau îngrădiri. Ministrul român a arătat că vizita pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a întreprins-o recent în opt state africane şi rezultatele ei vin să confirme realismul şi utilitatea unei astfel de politici pentru pacea şi progresul general. Politica externă a României, avînd ca element central relaţiile de prietenie cu toate ţările socialiste, de care o leagă comunitatea de orînduire socială şi de idei, este îndreptată constant in direcţia dezvoltării relaţiilor de înţelegere şi cooperare cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea lor socială. Ca ţări europene, România şi Danemarca acţionează în mod firesc în favoarea destinderii şi păcii, a instaurării unor relaţii de încredere şi colaborare pe continentul nostru. In ultimii ani, s-a afirmat voinţa statelor europene de a înfăptui un sistem de securitate care să ofere garanţia deplină împotriva oricărui act de folosire a forţei sau ameninţare cu forţa, certitudinea unei dezvoltări libere şi a unei colaborări neîngrădite, într-un climat de înţelegere şi bună vecinătate. România este hotărîtă să militeze activ şi să-şi aducă întreaga contribuţie la cauza transformării Europei într-o zonă a păcii, cooperării şi bunei vecinătăţi intre ţări suverane şi egale in drepturi. Guvernul român — a spus Corneliu Mănescu — este gata să contribuie la realizarea de contacte multilaterale pentru definitivarea ordinii de zi a conferinţei general-europene, stabilirea nivelului de reprezentare a statelor participante, a datei ţinerii acesteia, a modalităţilor de convocare şi a modului de desfăşurare a lucrărilor într-un timp cit mai apropiat. In acest context, doresc să remarc — a arătat vorbitorul — că România, ca şi Danemarca, manifestă interes şi preocupare ca tratatele Încheiate de U.R.S.S., Polonia şi R. F. a Germaniei să fie ratificate. Aceasta ar avea o mare însemnătate de tovarăşul Mănescu pentru asigurarea progresului în continuare al pregătirii şi convocării conferinţei privind securitatea şi cooperarea europeană. In dialogul care s-a stabilit în Europa, ca şi la Naţiunile Unite sau în alte organizaţii internaţionale, România şi Danemarca au adoptat — şi nu o singură dată — poziţii identice sau apropiate. In acest sens, îmi este plăcut să amintesc că ţările noastre au fost coautoare ale rezoluţiei O.N.U. privind „Măsuri de luat pe plan regional în vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună vecinătate între statele europene avînd regimuri sociale şi politice diferite“, precum şi ale unei alte rezoluţii referitoare la „Consecinţele economice şi sociale ale cursei înarmărilor şi efectele sale profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume“. In încheiere, ministrul român autoastat pentru Maiestatea Sa regina Margrethe a II-a a Danemarcei. in sănătatea primului-ministru al Danemarcei, Jens Otto Krag, a ministrului afacerilor externe al Danemarcei, a soţiei sale şi a celorlalţi oaspeţi, pentru prietenia dintre popoarele român şi danez. Răspunzînd, ministrul K. B. Andersen, după ce a mulţumit cordial pentru invitaţia de a vizita România şi pentru ospitalitatea cu care a fost întîmpinat, a spus: Sînt fericit că am ocazia să vizitez ţara dv. să mă informez direct despre părerile dv. şi să-mi fac o impresie despre cadrul care a promovat politica externă activă, ce a dat in ultimii ani României un loc proeminent în politica internaţională. Este îmbucurător de remarcat direcţia pozitivă pe care a luat-o dezvoltarea în Europa în ultimii ani , ceea ce de altfel s-a reflectat şi în convorbirile noastre de astăzi. Multe s-au întimplat de la începutul anilor ’60. Este satisfăcător că ambele noastre ţări s-au aflat printre primele in Europa — în Est şi Vest — care să ia în considerare aceste posibilităţi. Suntem acum în mijlocul unei importante faze a acestei dezvoltări şi, prin urmare, a fost folositor să se compare anumite opinii. Cred că putem fi de acord că tratatele încheiate între Republica Federală a Germaniei, pe de o parte, şi Uniunea Sovietică şi Polonia, pe de altă parte, vor reprezenta o contribuţie deosebit de importantă pentru normalizarea situaţiei în Europa. Şi Acordul celor patru puteri de la Berlin din august 1971 a marcat un alt pas majorşi important către destindere în Europa. Este speranţa noastră sinceră că tratatele de la Moscova şi Varşovia vor fi în curînd ratificate şi că Acordul de la Berlin va intra în funcţiune într-un viitor apropiat, astfel incit să putem continua procesul general de destindere, care sunt convins că s-a stabilizat. Următorul pas major în direcţia acestei dezvoltări va fi iniţierea pregătirilor multilaterale pentru o conferinţă în domeniul securităţii şi cooperării europene. Subliniind că România şi Danemarca au făcut eforturi active pentru realizarea acestei conferinţe, ministrul danez a arătat că priveşte aceasta ca pe o garanţie a faptului că cele două ţări pot avea interese comune. Noi nutrim astfel speranţa unei securităţi efective pentru toate naţiunile europene şi pentru o cooperare rodnică şi multilaterală între ele. Datoria de a atinge şi de a obţine aceste ţinte este de o asemenea importanţă, incit se cer eforturi persistente în anii care vor urma. Conferinţa plănuită este un element important al acestui proces, a spus vorbitorul. In continuare, după ce a prezentat poziţia ţării sale faţă de lărgirea Pieţei comune şi a cooperării europene, ministrul danez referindu-se la relaţiile bilaterale dintre Danemarca şi România, a spus : Intre cele două tari nu există probleme de controversă. Este posibil ca relaţiile economice şi comerciale dintre Danemarca şi România să se dezvolte intr-o direcţie pozitivă, ca schimburile culturale dintre cele două ţări, ale căror prime rezultate le-am înregistrat cu mare interes să se dezvolte şi să înflorească şi în viitor. Apreciez deosebit de mult convorbirile noastre de astăzi, a spus vorbitorul în Încheiere, şi aştept cu nerăbdare continuarea lor. Noi, danezii acordăm importanţă punctelor de vedere ale României in legătură cu problemele internaţionale. Ministrul danez a toastat apoi in sănătatea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a ministrului afacerilor externe şi a soţiei sale, pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare. Dineu in cinstea delegaţiei Consiliului Economic, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, care a făcut o vizită in S.U.A. Joi seara, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, Leonard C. Meeker, a oferit un dineu în cinstea delegaţiei Consiliului Economic, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, care a făcut, recent, o vizită în S.U.A. la invitaţia Consiliului consilierilor economici de la Casa Albă. Au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, şi alte persoane oficiale. (Agerpres) LA I.R.E. IAŞI Consfătuire privind prevenirea avariilor in sistemul electro-energetic IAŞI. (Corespondentul „Scinteii“, M. Corcaci) . In zilele de 12 şi 13 aprilie, la I.R.E. Iaşi a avut loc o consfătuire de lucru pe tema „Prevederea,o sarcină de bază în combaterea avariilor în sistemul electro-energetic“. Organizată de Ministerul Energiei Electrice, Comitetul uniunii sindicatelor de ramură, Centrala industrială de transport şi distribuţie a energiei electrice şi Centrala industrială de producere a energiei electrice şi termice, consfătuirea a întrunit cadre cu munci de răspundere din aceste organisme centrale, precum şi din toate întreprinderile de reţele electrice şi de la centralele electrice şi hidroenergetice din Moldova. După audierea comunicărilor „Combaterea preventivă a efectelor poluării industriale asupra izolaţiei instalaţiei energetice“, „Metode de îmbunătăţire a schemelor de protecţie prin relee şi automatizări“, „Cauzele unor avarii din sistemul energetic“, participanţii la consfătuire au luat cunoştinţă de formele instruirii complexe profesionale a electroenergeticienilor şi ale asigurării protecţiei muncii. Inginerii Mihai Caba şi Teodor Ouatu, de la I.R.E. Iaşi, realizatorii unui simulator complex de manevre în staţii, au dat explicaţii şi au condus o instruire practică a electricienilor cu ajutorul acestei instalaţii, precum şi la camera de testare automată. Au avut loc discuţii şi s-au făcut propuneri preţioase privind asigurarea alimentării fără întreruperi a consumatorilor de energie electrică. Consfătuirea de la Iaşi se înscrie in planul de măsuri stabilit de comisia de stat care a analizat activitatea sectorului energetic în lumina hotăririi Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Cronica zilei Societatea de Cruce Roşie din Republica Socialistă România a trimis Crucii Roşii peruane un ajutor destinşi victimelor calamităţilor naturale care au bîntuit, recent, unele regiuni ale Republicii Peru. Ajutorul constă in medicamente şi îmbrăcăminte. * Teatrul de Comedie din Bucureşti a plecat joi dimineaţa într-un turneu în Republica Populară Ungară. * La Bucureşti a avut loc, joi, o consfătuire pe ţară a lucrătorilor din reţeaua cinematografică şi difuzării filmelor, organizată de Consiliul Naţional al Cinematografiei. Participanţii — directori ai întreprinderilor cinematografice judeţene, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, cineaşti, critici de specialitate — au dezbătut o sferă largă de probleme privind activitatea de difuzare a filmului în ţara noastră, măsurile ce se impun a fi luate pentru a se asigura şi in viitor un repertoriu cinematografic de o înaltă ţinută artistică şi ideologică, care să contribuie la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Tot cu acest prilej, au fost distinse întreprinderile cinematografice care s-au evidenţiat, în mod deosebit, în acţiunea de popularizare a filmului românesc. Pe locul I s-a clasat întreprinderea cinematografică a municipiului Bucureşti, iar pe locurile II şi III întreprinderile cinematografice ale judeţelor Braşov şi Constanţa. Prin scopul evidenţierii şi generalizării celor mai bune soluţii de evitare a accidentelor pe şantiere, Ministerul Construcţiilor Industriale a organizat, în sala din Bd. Magheru nr. 34 din Capitală, o expoziţie de dispozitive pentru protecţia muncii. In cadrul expoziţiei a fost organizat un cabinet tehnic, dotat cu materiale de instructaj şi cu mostre de echipament pentru protecţia muncii. (Agerpres) CURIER JUDEŢEAN CORESPONDENŢII ..SCÎNTEII" TRANSMIT: TULCEA //■„IPOLAR “ în ajunul primei curse pe ocean La dana antrepozitului frigorific din Tulcea a acostat nava frigorifică colectoare „Polar I“. Este prima navă colectoare cu care a fost dotată flota românească de pescuit oceanic. Achiziţionat din U.R.S.S., „Polar I“ este un tip de navă modernă, cu un deplasament de 5129 tone, puţind lua la bord o încărcătură de 3 600 tone peşte în cele patru magazii frigorifice, închise etanş, în care se menţine o temperatură constantă de —22°C, înzestrată cu patru motoare principale de cite 1 800 CP fiecare şi cu trei motoare auxiliare, de cite 400 CP fiecare, nava este dotată cu aparatură modernă de navigaţie (pilot automat, staţie de radar, sondă electronică etc.), avînd o autonomie de navigaţie de 60 de zile şi o viteză de deplasare de 16.6 noduri. ALBA Noutăţi turistice în sezonul estival Sezonul estival va aduce în turismul din judeţul Alba o serie de noutăţi. La Şibot, pe şoseaua naţională Sebeş—Deva, se va deschide un motel construit de cooperaţia de consum. La Intregalde, în masivul Apusenilor, într-un peisaj de o neasemuită frumuseţe, va fi pusă la dispoziţia turiştilor o cabană nouă. Construcţia acestei cabane a necesitat deschiderea unui nou traseu turistic, care porneşte din comuna Galda de Jos şi străbate Cheile Gălzii, loc în care floarea de colţ se află la mică altitudine. La Alba Iulia se află în stadiu de finisare un hotel turistic. De asemenea, traseul Cîmpeni—Avram Iancu (loc de pornire , spre Muntele Găina) a fost asfaltat în Întregime. Este în curs de asfaltare şi drumul de la Cîmpeni spre Scărişoara , Răchita şi anexele Pentru valorificarea superioară a terenurilor neproductive, mlăştinoase, în multe cooperative agricole de producţie din judeţ, printre care Orlea, Oboga, Grojdibod şi altele s-au desfăşurat ample lucrări de plantare a răchitei. In această primăvară se vor planta 150 de hectare cu răchită, care se adaugă celor existente in cultură. Prin extinderea suprafeţelor cultivate cu răchită nu numai că se valorifică mai bine terenurile neproductive, ci se şi creează noi activităţi anexe în cooperativele agricole pentru confecţionarea de obiecte aducătoare de venituri suplimentare. Pionieri cineaşti Cei peste 100 de pionieri şi şcolari din cadrul cercului „Foto-cineclub“ al casei pionierilor din Tr. Severin au realizat noi pelicule documentare. Intre acestea se remarcă documentarele „Turnu-Severin — Kladovo“ şi „Cutezătorii in Retezat“. Primul surprinde momente emoţionante ale relaţiilor de prietenie stabilite între pionierii severineni şi cei din oraşul iugoslav Kladovo, iar al doilea derulează aspecte dintr-o expediţie şcolară in Munţii Retezatului. Acum, pionierii cineaşti finisează documentarul istoric „Turnu-Severin — oraş milenar“, consacrat împlinirii a 1850 de ani de existenţă atestată documentar a oraşului de pe Dunăre. Drumuri spre munţi In acest an, in judeţ a început o amplă acţiune de refacere a drumurilor, de construcţie şi deschidere a unor noi artere pentru amatorii de drumeţie. Astfel, drumul Nehoiaşu—Gura Teghii, aflat în plină modernizare, va crea o legătură lesnicioasă cu drumul naţional nr. 10 şi, de aici, cu judeţele Braşov şi Covarna, străbătînd o regiune muntoasă de un pitoresc inedit. O lucrare mai dificilă, dar deosebit de utilă, pe care o execută constructorii de drumuri buzoienii este şoseaua Găruleşti-Bisoca, care va face legătura cu zonele montane ale judeţului, oferind turiştilor privelişti de neuitat. TENIS în turneul de la Madrid UN CUPLU INEDIT: NĂSTASE-SMITH La Madrid continuă întrecerile turneului internaţional de tenis dotat cu „Trofeul Melia“. In proba de dublu bărbați, compatriotul nostru Ile Năstase joacă alături de americanul Stan Smith. Ei au întilnit perechea Higgins—Pattison, pe care au învins-o in trei seturi : 6—2, 5—7, 6—2. Alte rezultate : Head. McMillan— Dominguez. Proisy 6—1, 6—1 , Szőke. Bárány—Iovanovici. Spear 6—4, 3—6, 6—3. In proba de simplu, maghiarul Bárány l-a eliminat cu 7—5, 6—2 pe englezul Battrick, iar cehoslovacul Pala a dispus cu 6—2, 6—4 de francezul Dominguez. A In cîteva rînduri • FOTBAL. — Ieri in Capitală, într-o partidă restantă din cadrul diviziei B la fotbal (seria I), Metalul Bucureşti a întrecut cu scorul de 1—0 (0—0) pe Sportul studenţesc. La Piatra Neamţ, Progresul Bucureşti a ciştigat cu 1—0 (0—0) meciul cu Ceahlăul. In clasamentul acestei serii conduce Sportul studenţesc cu 29 puncte, urmată de Progresul Bucureşti — 25 puncte. • HOCHEI PE GHEAŢA. In cadrul campionatului mondial (grupa A) de la Praga s-au întilnit reprezentativele Suediei şi Finlandei. Deşi porneau mari favoriţi în această partidă, hocheiştii suedezi au trebuit să se intrebuinţeze la maximum pentru a obţine o victorie la limită : 2—1 (1—1, 0—0, 1—0). Meciul de ieri dintre selecţionatele R. F. a Germaniei si Elveţiei s-a încheiat cu scorul de 6—3 (3—2, 2—1, 1—0) in favoarea jucătorilor vest-germani. PAGINĂ 5 O MĂSURĂ CARE TREBUIE EXTINSĂ 1 ASUPRA TUTUROR MIliOfICELOR DE NIMICIRE IN MASĂ încheierea Convenţiei privind interzicerea şi distrugerea armelor bacteriologice Omenirea şi-a manifestat întotdeauna şi, potrivit posibilităţilor determinate de condiţiile istorice, a acţionat pentru punerea în afara moralei şi legii internaţionale a celor mai distrugătoare arme existente in fiecare epocă. Sunt edificatoare, in acest sens, Conciliul de la Clermont, pentru interzicerea folosirii celor mai periculoase arme, din anul 1095, Declaraţia de la Petersburg, din anul 1868, Declaraţia Conferinţei de la Bruxelles, din anul 1874, Convenţiile conferinţelor asupra păcii din anii 1899 şi 1907 de la Haga. In prima jumătate a secolului nostru, cea mai importantă acţiune întreprinsă pe acest plan o constituie interzicerea prin Protocolul de la Geneva, din 17 iunie 1925, a folosirii în război a armelor chimice şi bacteriologice. Cu atit mai imperativă este interzicerea şi distrugerea tuturor tipurilor de arme de exterminare in masă astăzi, cind, ca urmare a progreselor uriaşe ale ştiinţei şi tehnicii, gradul de perfecţionare şi capacitatea distructivă a armelor a atins niveluri de natură să creeze pericole din cele mai grave pentru însăşi existenţa speciei umane , aşa cum atestă acumularea unor stocuri imense de arme nucleare, precum şi de arme chimice şi bacteriologice. In ce priveşte pe acestea din urmă, este cunoscut că paralel cu eforturile ample desfăşurate de diferitele state, cit şi pe plan internaţional pentru conservarea şi apărarea sănătăţii omului, a mediului şi mijloacelor sale de existenţă, cursa înarmărilor antrenînd şi acest domeniu, a dus la crearea unor arme din cele mai inumane şi respingătoare arme de natură să creeze epidemii, cu răspândirea unor boli din cele mai grave, să provoace infectarea solului, a resurselor vegetale şi animale. Microbul ucigător, bacteria sau virusul patogen, şi-au găsit astfel loc în arsenalele şi în planurile cercurilor războinice agresive. Este o situaţie cu care conştiinţa umanităţii nu se poate împăca, pe care popoarele o resping cu vehemenţă — scoaterea în afara legii şi distrugerea acestor arme, a tuturor mijloacelor de nimicire în masă impunîndu-se printre obiectivele principale ale luptei pentru dezarmare. Fără îndoială, un pas semnificativ in această direcţie il reprezintă finalizarea, în anul 1971, a „Convenţiei cu privire la interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi la distrugerea acestora“ — convenţie care duce la capăt o acţiune începută cu aproape o jumătate de Veac in urmă prin încheierea Protocolului de la Geneva din 1925. O contribuţie importantă la această acţiune au adus ţările socialiste, inclusiv România, precum şi numeroase alte state. Deschisă la 10 aprilie a.c., la Moscova, Washington şi Londra, Convenţia referitoare la armele bacteriologice a fost semnată încă din prima zi de peste 45 de state. După cum s-a anunţat, ţara noastră a semnat convenţia la Moscova, prin ministrul afacerilor externe, iar la Washington şi Londra, prin ambasadorii extraordinari şi plenipotenţiari ai României în Statele Unite şi Marea Britanie. România şi-a manifestat, astfel, încă o dată, în spiritul poziţiei sale principiale şi a consecvenţei acţiunilor practice, hotărîrea nestrămutată de a-şi aduce întreaga contribuţie la interzicerea şi distrugerea tuturor armelor de nimicire în masă, la încetarea cursei înarmărilor, la Înfăptuirea dezarmării generale. încheierea Convenţiei asupra interzicerii şi distrugerii armelor bacteriologice se înscrie, în acest ansamblu, ca o măsură cu caracter parţial, ca o treaptă pe scara abolirii tuturor armelor de distrugere în masă, fără nici o excepţie. Ca şi în cazul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, elaborarea acestei convenţii demonstrează, o dată în plus, că, atunci cind se acţionează în spirit de responsabilitate politică, cu dorinţa de a se ajunge la un acord, acesta este posibil, oricite problema s-ar ridica in procesul negocierilor. In acest spirit, semnarea convenţiei, trebuie să dea un impuls viguros eforturilor pentru interzicerea şi eliminarea celor mai periculoase arme de exterminare in masă — armele nucleare — să contribuie la orientarea negocierilor din acest domeniu pe făgaşul realizărilor practice. De primă însemnătate şi urgenţă, in condiţiile actuale, apare încheierea unui acord internaţional cu forţă juridică obligatorie şi vocaţie de universalitate privind interzicerea folosirii armelor nucleare şi a ameninţării cu folosirea lor — acord care să conţină garanţii sigure pentru respectarea sa generală. O asemenea cerinţă îşi găseşte un nou temei în înseşi prevederile convenţiei asupra armelor bacteriologice, care prevede in mod expres că statele-părţi sunt „hotărite să acţioneze în scopul realizării unui progres efectiv pe calea dezarmării generale şi complete, inclusiv interzicerea şi eliminarea tuturor tipurilor de arme de distrugere în masă, convinse că interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor chimice şi bacteriologice (biologice) şi distrugerea lor, prin măsuri eficace, va contribui la realizarea dezarmării generale şi complete, sub un control internaţional strict şi eficace“. Consacrînd interzicerea şi distrugerea armelor bacteriologice, convenţia îşi propune să stimuleze, in acelaşi timp, extinderea aplicaţiilor paşnice ale cuceririlor ştiinţei în domeniul bacteriologiei, biologiei şi al toxinelor, folosirea lor, în condiţii de deplină egalitate, în beneficiul tuturor popoarelor, al dezvoltării civilizaţiei umane. In acest scop, convenţia prevede in mod expres obligaţia statelor-părţi de a facilita schimbul cel mai deplin posibil de echipament, materiale, informaţii ştiinţifice şi tehnologice cu privire la folosirea în scopuri paşnice a agenţilor bacteriologici (biologici) şi a toxinelor, precum şi dreptul tuturor de a participă la acest schimb. Pe aceeaşi linie a interzicerii tuturortipurilor de arme de exterminare in masă este necesar, în continuare, să se acţioneze pentru interzicerea armelor chimice. In acest scop, mai multe state socialiste, între care şi România, au prezentat la actuala sesiune a Comitetului de dezarmare de la Geneva un proiect de convenţie privind armele chimice. Pentru a se consolida ceea ce s-a Întreprins pînă în prezent în sfera dezarmării se impune ca, in conformitate cu cerinţele legitime ale tuturor popoarelor, cu aspiraţiile lor de pace, securitate şi progres, să fie amplificate substanţial eforturile tuturor statelor in vederea opririi grabnice a cursei înarmărilor, pentru înfăptuirea unor progrese efective pe calea dezarmării nucleare. Marius ODOBESCU Radu BOGDAN Ultima etapă, din acest an, a vaccinării antipoliomielitice Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că între 15 şi 22 aprilie se va desfăşura, prin circumscripţiile sanitare din întreaga ţară, ultima etapă, din acest an, a vaccinării antipoliomielitice. Vaccinul, sub formă de picături, va fi administrat pe cale bucală. In această etapă se administrează doza a treia de vaccin antipoliomielitic copiilor născuţi între 1 decembrie 1970 şi 1 decembrie 1971, doza a doua celor născuţi în luna decembrie 1971 şi doza vnuii copiilor născuţi în lunile ianuarie şi februarie 1972, ca şi celor emişi in etapele de vaccinare din ianuarie şi februarie a. c. Sunt invitaţi să-şi prezinte copiii la circumscripţiile sanitare teritoriale, atit localnicii, cit şi familiile cu domiciliul flotant, sau cele care, în această etapă de vaccinare, se află ocazional în localitate. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT « SPORT • SPORT • • - • • ' ‘ :*Vv V • A v. •' -■ L' ' ' - *’>’ / ’• •' • * ■ . ■ ■ . . ‘ ' ■ i ‘ ' ’ VOLEIBALIŞTII NOŞTRI DIN NOU VICTORIOŞI IN FAŢA CAMPIONILOR MONDIALI PIATRA NEAMŢ (Corespondentul „Scinteii“, Ion Manea). Aseară în sala „Ceahlăul“, selecţionata masculină de volei a ţării noastre a invins din nou formaţia R.D. Germane, actuala campioană mondială, cu acelaşi scor : 3—1 (15—11, 16-12, 9—15, 15—9). Ambele partide au fost de o bună factură tehnică. Cele două reprezentative urmează să susţină noi întîlniri amicale, sâmbătă și duminică, la Ploiești. Pentru amatorii de pronosticuri sportive Concursul „Pronosport** nr. 16, de duminică, 16 aprilie, suscită un interes deosebit pentru iubitorii fotbalului, prin caracterul său special constînd în faptul că, in afara cîştigurilor obişnuite în bani, A. S. Loto-Pronosport oferă cîştiguri suplimentare în valoare de 350 000 lei din fond special (din care — prin tragere la sorţi — două autoturisme : „Moskvici 408“ şi „Fiat 850“ ; organizatorii au stabilit ca respectivilor cîştigători ai autoturismelor să li se remită gratuit şi carnetul de membru al Automobil Clubului Român). Programul concursului cuprinde 7 meciuri ale divizionarelor A şi 6 meciuri din campionatul italian. I. S. C. Bacău — Rapid. Giuleştenii par a se fi reconfortat după victoria de miercuri (cu C.F.R. Cluj). La rîndul lor, băcăuanii, învinşi recent pe teren propriu, în mod neaşteptat, de Petrolul, au ambiţia de a nu se mai repeta „istoria“. Şansele lor par a fi mai mari, mai ales că, în tur au ciştigat la Bucureşti (2—1). Pronostic : 1. N. Steaua — Petrolul. Echipe cu palmares asemănător (cîştigătoare de campionate şi de cupe), iar acum cu o poziţie de mijloc In clasament şi cu o a,zestre“ de puncte foarte mică... Normal ar fi ca Steaua — beneficiind de o înaintare cu nume mari şi avînd şi avantajul terenului — să obţină victoria. (în tur : 2—0). Ploieştenii însă sunt capabili să obţină măcar un punct. Pronostic : 1, x. III. Politehnica — F. C. Argeş. Piteştenii au prins gustul „înălţimilor“ ; victoria de miercuri, realizată cu un Dobrin nerestabilit, ar putea avea un efect tonifiant. Ieşenii joacă acasă, unde, de regulă, nu prea pierd. In tur : 0—2. Pronostic : x. IV. Crişul — Farul. Gazdele, deţinînd „lanterna roşie“, se află într-o situaţie cu totul neplăcută. Tentativa lor de a se salva presupune eforturi extreme. Nici oaspeţii — care în deplasare nu au obţinut decît un singur punct în acest campionat (!) — nu se află într-o postură de invidiat. In tur : 1—4. Pronostic : x, 1. V. Universitatea Craiova — Universitatea Cluj. Duel de mare atracţie, între două echipe care miercuri, pe teren propriu, au realizat victorii. Craiovenii au în vedere acum şi obţinerea revanşei , la Cluj au pierdut cu 0—2. Antrenorii Cernăianu şi Onisie ştiu însă că echipele lor nu au o formă prea bună... Pronostic : 1, 2. VI. Jiul — Steagul roșu, învinse în etapa precedentă, cele două echipe au în vedere reabilitarea (brașovenii nu vor să piardă contactul cu liderul , gazdele nu vor să-și dezmintă invincibilitatea cind joacă pe teren propriu). In tur : 0—1. Pronostic : 1. VII. C.F.R. Cluj — U.T.A. Liderii sunt mari favoriţi. Prin jocul de miercuri, U.T.A. a arătat că — cel puţin pentru moment ! — este cea mai îndreptăţită să spere la titlul de campioană. Replica ceferiştilor clujeni ar trebui să fie oricum mai mare decît cea „oferită“ rapidiştilor la Bucureşti, pentru a spera la o comportare onorabilă. In tur : 0—4. Pronostic : 1. VIII. Bologna — Roma. Echipe fără pretenţii în clasament. In schimb, emit pretenţii... cei doi binecunoscuţi antrenori : Pugliese, respectiv, Helenio Herrera. In tur : 0—1. Pronostic : 1. IX. Internazionale — Fiorentina. Gazdele au prima șansă. Atacul lor este oricum mult mai eficace : 43 de goluri în 25 de etape, cel mai bun atac acum în campionatul italian. Pe de altă parte, Fiorentina are cea mai bună apărare (a primit 16 goluri în 25 de meciuri). In tur : 0—0. Pronostic : 1. X. Mantova — Juventus. Ambele vor lupta din răsputeri pentru victorie. Scopul este însă diferit : Mantova vrea să se salveze de la retrogradare, Juventus să se menţină pe primul loc. In tur : 1—2. Pronostic : 1. XI. Napoli — Catanzaro. Napolitanii sunt favoriţi : joacă in faţa înfocaţilor lor suporteri şi, prin poziţia din clasament, au calmul necesar pentru a dirija ostilităţile. Oaspeţii, din contră, au neapărat nevoie de victorie, pentru că se află în pericol de a părăsi grupul celor 16 mari, în tur : 0—0. Pronostic : 1. XII. Varese — Sampdoria. Pentru echipa gazdă nu mai există nici o speranţă (în 25 de meciuri a acumulat doar 9 puncte — toate din meciuri egale), este deci virtual retrogradată. Oaspeţii au aşadar misiunea mult uşurată. In tur : 0—2. Pronostic : 2. XIII. Verona — Milan. Miza partidei preocupă ambele tabere . Verona doreşte victoria pentru a se distanţa de coada clasamentului. Iar Milan pentru a reintra In cursa directă pentru titlu. In tur : 0—2. Pronostic 2, x.