Scînteia, aprilie 1972 (Anul 41, nr. 9105-9134)

1972-04-14 / nr. 9118

SGINTEIA — vineri 14 aprilie 1972 VIZITA MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL DANEMARCEI, KNUD B. ANDERSEN Convorbiri oficiale în cursul dimineţii zilei de joi, mi­nistrul afacerilor externe al Dane­marcei, Knud B. Andersen, a făcut o vizită protocolară ministrului aface­rilor externe al Republicii Socialista România, Corneliu Mănescu. In continuare, la Ministerul Aface­rilor Externe au început convorbirile oficiale între cei doi miniștri de ex­terne. Din partea română, la convorbiri participă Vasile Gliga, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Gheor­­ghe Ploieşteanu, ambasadorul Româ­niei in Danemarca, Mircea Bădică, secretar general în Ministerul Co­merţului Exterior, Dumitru Mihail, Simion Vlad-Popa, directori in M.A.E. Din partea daneză iau parte Torben Busch-Nielsen, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, T. V. A. Oldenburg, directorul general al Direcţiei Aface­rilor Politice, Sven Ebbesen, directo­rul general al Direcţiei Presei şi Relaţiilor Culturale, Peter Branner, secretar particular. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, au fost analizate posibilităţile exis­tente de dezvoltare în continuare, pe multiple planuri, a relaţiilor româno­­daneze. Cele două părţi au făcut un larg schimb de vederi privind problemele europene, îndeosebi cele referitoare la asigurarea securităţii pe continen­tul nostru. Au fost abordate, de ase­menea, aspecte ale situaţiei interna­ţionale actuale. ★ Ministrul afacerilor externe al Da­nemarcei, Knud B. Andersen, a de­pus, joi dimineaţa, o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pen­tru Socialism. La solemnitate au luat parte Tor­ben Busch-Nielsen, ambasadorul Da­nemarcei la Bucureşti, şi persoanele oficiale care îl însoţesc pe oaspete. Au fost prezenţi Gheorghe Ploieş­teanu, ambasadorul României în Da­nemarca, Dumitru Necşoiu, vicepre­şedinte al Consiliului popular muni­cipal Bucureşti, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, generali şi ofiţeri. ★ După-amiază, ministrul afacerilor externe al Danemarcei, K. B. An­dersen, şi ceilalţi oaspeţi au vizitat cartierul de locuinţe „Titan“ şi Mu­zeul satului din Capitală. In cursul zilei, soţia ministrului afacerilor externe al Danemarcei, Grethe Andersen, a vizitat atelierul de lucru al ceramistului Patriciu Mateescu, Muzeul Zambaccian şi Palatul pionierilor. (Agerpres) Dineu oferit Corneliu Seara, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, şi soţia au oferit un dineu în onoarea ministrului afa­cerilor externe al Danemarcei, Knud B. Andersen, şi a soţiei sale. Au participat Petre Blajovici, pre­şedintele Comitetului de Stat pen­tru Economia şi Administraţia Lo­cală, Mircea Maliţa, ministrul edu­caţiei şi învăţămîntului, Miron Nico­­lescu, preşedintele Academiei, Va­sile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Dodu Bălan, vicepreşedinte al Consiliului Cultu­rii şi Educaţiei Socialiste, Mircea Bădică, secretar general al Minis­terului Comerţului Exterior, Gheor­­ghe Ploieşteanu, ambasadorul Ro­mâniei în Danemarca, funcţionari superiori din M.A.E. Au luat parte Torben Busch-Niel­­een, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti. T.V.A. Oldenburg, direc­torul general al Direcţiei A­facerii Ori Politice, şi celelalte persoane ofi­ciale care însoţesc pe ministrul afa­cerilor externe danez. In timpul dineului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, Corneliu Mănescu şi Knud B. An­­densen au rostit toasturi. Salutindu-l cu deosebită plăcere pe oaspete, ministrul afacerilor ex­terne al României a exprimat con­vingerea că vizita în România, convorbirile începute sub auspicii atît de favorabile şi care vor fi con­tinuate oferă prilejul efectuării unui cuprinzător schimb de păreri asupra evoluţiei şi perspectivelor relaţiilor româno-daneze, ca şi asupra unor probleme internaţionale de interes comun. După ce a făcut o scurtă sinteză a evoluţiei relaţiilor româno-daneze, ministrul român a relevat cu satisfacţie că schimburile econo­mice, cultural-ştiinţifice şi turis­tice dintre România şi Danemarca au cunoscut în ultimii ani iTh ritm ascendent. Avem sentimentul, a spus ministrul român, că o exami­nare mai aprofundată a potenţialu­lui şi posibilităţilor celor două ţări, va scoate în evidenţă noi mijloace şi căi de intensificare a cooperării româno-daneze in special în dome­niul economic. România este gata să vină în intîmpinarea oricărei propuneri constructive in acest sens, căutînd, la rindul ei, să folosească toate posibilităţile pentru extinderea şi intensificarea relaţiilor cu Dane­marca, in toate domeniile de acti­vitate. In continuare, vorbitorul a subli­niat că scopul fundamental al poli­ticii externe a României socialiste este menţinerea şi consolidarea păcii, promovarea cooperării internaţionale, la care să participe toate naţiunile, fără discriminări sau îngrădiri. Mi­nistrul român a arătat că vizita pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a întreprins-o recent în opt state a­­fricane şi rezultatele ei vin să con­firme realismul şi utilitatea unei ast­fel de politici pentru pacea şi pro­gresul general. Politica externă a Ro­mâniei, avînd ca element central re­laţiile de prietenie cu toate ţările so­cialiste, de care o leagă comunitatea de orînduire socială şi de idei, este îndreptată constant in direcţia dez­voltării relaţiilor de înţelegere şi coo­perare cu toate statele lumii, indife­rent de orînduirea lor socială. Ca ţări europene, România şi Da­­nemarca acţionează în mod firesc în favoarea destinderii şi păcii, a in­staurării unor relaţii de încredere şi colaborare pe continentul nostru. In ultimii ani, s-a afirmat voinţa sta­telor europene de a înfăptui un sis­tem de securitate care să ofere ga­ranţia deplină împotriva oricărui act de folosire a forţei sau ameninţare cu forţa, certitudinea unei dezvoltări libere şi a unei colaborări neîngră­dite, într-un climat de înţelegere şi bună vecinătate. România este hotărîtă să militeze activ şi să-şi aducă întreaga contri­buţie la cauza transformării Europei într-o zonă a păcii, cooperării şi bu­nei vecinătăţi intre ţări suverane şi egale in drepturi. Guvernul român — a spus Corneliu Mănescu — este gata să contribuie la realizarea de contacte multilaterale pentru defini­tivarea ordinii de zi a conferinţei general-europene, stabilirea nivelului de reprezentare a statelor partici­pante, a datei ţinerii acesteia, a mo­dalităţilor de convocare şi a modu­lui de desfăşurare a lucrărilor în­tr-un timp cit mai apropiat. In acest context, doresc să remarc — a arătat vorbitorul — că Româ­nia, ca şi Danemarca, manifestă in­teres şi preocupare ca tratatele Încheiate de U.R.S.S., Polonia şi R. F. a Germaniei să fie ratificate. Aceasta ar avea o mare însemnătate de tovarăşul Mănescu pentru asigurarea progresului în continuare al pregătirii şi convocării conferinţei privind securitatea şi cooperarea europeană. In dialogul care s-a stabilit în Eu­ropa, ca şi la Naţiunile Unite sau în alte organizaţii internaţionale, Româ­nia şi Danemarca au adoptat — şi nu o singură dată — poziţii identice sau apropiate. In acest sens, îmi este plăcut să amintesc că ţările noastre au fost coautoare ale rezoluţiei O.N.U. privind „Măsuri de luat pe plan regional în vederea îmbunătăţi­rii relaţiilor de bună vecinătate în­tre statele europene avînd regimuri sociale şi politice diferite“, precum şi ale unei alte rezoluţii referitoare la „Consecinţele economice şi sociale ale cursei înarmărilor şi efectele sale profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume“. In încheiere, ministrul român a­u­toastat pentru Maiestatea Sa regina Margrethe a II-a a Danemarcei. in sănătatea primului-ministru al Da­nemarcei, Jens Otto Krag, a minis­trului afacerilor externe al Danemar­cei, a soţiei sale şi a celorlalţi oas­peţi, pentru prietenia dintre popoa­rele român şi danez. Răspunzînd, ministrul K. B. An­dersen, după ce a mulţumit cordial pentru invitaţia de a vizita Româ­nia şi pentru ospitalitatea cu care a fost întîmpinat, a spus: Sînt fericit că am ocazia să vizitez ţara dv. să mă informez direct despre părerile dv. şi să-mi fac o impresie despre cadrul care a promovat politica ex­ternă activă, ce a dat in ultimii ani României un loc proeminent în po­litica internaţională. Este îmbucură­tor de remarcat direcţia pozitivă pe care a luat-o dezvoltarea în Europa în ultimii ani , ceea ce de altfel s-a reflectat şi în convorbirile noas­tre de astăzi. Multe s-au întimplat de la începutul anilor ’60. Este sa­tisfăcător că ambele noastre ţări s-au aflat printre primele in Europa — în Est şi Vest — care să ia în considerare aceste posibilităţi. Sun­tem acum în mijlocul unei impor­tante faze a acestei dezvoltări şi, prin urmare, a fost folositor să se compare anumite opinii. Cred că putem fi de acord că tratatele în­cheiate între Republica Federală a Germaniei, pe de o parte, şi Uniu­nea Sovietică şi Polonia, pe de altă parte, vor reprezenta o contribuţie deosebit de importantă pentru nor­malizarea situaţiei în Europa. Şi A­­cordul celor patru puteri de la Ber­lin din august 1971 a marcat un alt pas major­­şi important către destin­dere în Europa. Este speranţa noas­tră sinceră că tratatele de la Mos­cova şi Varşovia vor fi în curînd ra­tificate şi că Acordul de la Berlin va intra în funcţiune într-un viitor a­­propiat, astfel incit să putem conti­nua procesul general de destindere, care sunt convins că s-a stabilizat. Următorul pas major în direcţia a­­cestei dezvoltări va fi iniţierea pre­gătirilor multilaterale pentru o con­ferinţă în domeniul securităţii şi cooperării europene. Subliniind că România şi Danemar­ca au făcut eforturi active pentru rea­lizarea acestei conferinţe, ministrul danez a arătat că priveşte aceasta ca pe o garanţie a faptului că cele două ţări pot avea interese comune. Noi nutrim astfel speranţa unei securităţi efective pentru toate naţiunile euro­pene şi pentru o cooperare rodnică şi multilaterală între ele. Datoria de a atinge şi de a obţine aceste ţinte este de o asemenea importanţă, incit se­ cer eforturi persistente în anii care vor urma. Conferinţa plănuită este un element important al acestui proces, a spus vorbitorul. In continuare, după ce a prezentat poziţia ţării sale faţă de lărgirea Pie­ţei comune şi a cooperării europene, ministrul danez referindu-se la rela­ţiile bilaterale dintre Danemarca şi România, a spus : Intre cele două tari nu există probleme de controver­să. Este posibil ca relaţiile economice şi comerciale dintre Danemarca şi România să se dezvolte intr-o direc­ţie pozitivă, ca schimburile culturale dintre cele două ţări, ale căror pri­me rezultate le-am înregistrat cu mare interes să se dezvolte şi să în­florească şi în viitor. Apreciez deosebit de mult convor­birile noastre de astăzi, a spus vorbi­torul în Încheiere, şi aştept cu nerăb­dare continuarea lor. Noi, danezii a­­cordăm importanţă punctelor de ve­dere ale României in legătură cu pro­blemele internaţionale. Ministrul danez a toastat apoi in sănătatea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a minis­trului afacerilor externe şi a soţiei sale, pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare. Dineu in cinstea delegaţiei Consiliului Economic, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, care a făcut o vizită in S.U.A. Joi seara, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, Leonard C. Meeker, a oferit un dineu în cinstea delegaţiei Consiliului Economic, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, preşedin­tele Consiliului Economic, care a fă­cut, recent, o vizită în S.U.A. la in­vitaţia Consiliului consilierilor eco­nomici de la Casa Albă. Au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, şi alte persoane oficiale. (Agerpres) LA I.R.E. IAŞI Consfătuire privind prevenirea avariilor in sistemul electro-energetic IAŞI.­­ (Corespondentul „Scinteii“, M. Corcaci) . In zilele de 12 şi 13 aprilie, la I.R.E. Iaşi a avut loc o consfătuire de lucru pe tema „Prevederea,o sarci­nă de bază în combaterea avariilor în sistemul electro-energetic“. Orga­nizată de Ministerul Energiei Electri­ce, Comitetul uniunii sindicatelor de ramură, Centrala industrială de transport şi distribuţie a energiei e­­lectrice şi Centrala industrială de producere a energiei electrice şi ter­mice, consfătuirea a întrunit cadre cu munci de răspundere din aceste organisme centrale, precum şi din toate întreprinderile de reţele elec­trice şi de la centralele electrice şi hidroenergetice din Moldova. După audierea comunicărilor „Combaterea preventivă a efectelor poluării indus­triale asupra izolaţiei instalaţiei ener­getice“, „Metode de îmbunătăţire a schemelor de protecţie prin relee şi automatizări“, „Cauzele unor avarii din sistemul energetic“, participanţii la consfătuire au luat cunoştinţă de formele instruirii complexe profesio­nale a electroenergeticienilor şi ale a­­sigurării protecţiei muncii. Ingine­rii Mihai Caba şi Teodor Oua­­tu, de la I.R.E. Iaşi, realizato­rii unui simulator complex de mane­vre în staţii, au dat explicaţii şi au condus o instruire practică a electri­cienilor cu ajutorul acestei instalaţii, precum şi la camera de testare auto­mată. Au avut loc discuţii şi s-au fă­cut propuneri preţioase privind asi­gurarea alimentării fără întreruperi a consumatorilor de energie electrică. Consfătuirea de la Iaşi se înscrie in planul de măsuri stabilit de comi­sia de stat care a analizat activita­tea sectorului energetic în lumina hotăririi Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Cronica zilei Societatea de Cruce Roşie din Re­publica Socialistă România a trimis Crucii Roşii peruane un ajutor des­tinşi victimelor calamităţilor natu­­­rale care au bîntuit, recent, unele regiuni ale Republicii Peru. Ajuto­rul constă in medicamente şi îm­brăcăminte. * Teatrul de Comedie din Bucureşti a plecat joi dimineaţa într-un turneu în Republica Populară Ungară. * La Bucureşti a avut loc, joi, o con­sfătuire pe ţară a lucrătorilor din re­ţeaua cinematografică şi difuzării fil­melor, organizată de Consiliul Naţio­nal al Cinematografiei. Participanţii — directori ai întreprinderilor cine­matografice judeţene, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, cineaşti, critici de specialitate — au dezbătut o sferă largă de probleme privind ac­tivitatea de difuzare a filmului în ţara noastră, măsurile ce se impun a fi luate pentru a se asigura şi in viitor un repertoriu cinematografic de o înaltă ţinută artistică şi ideo­logică, care să contribuie la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Tot cu acest prilej, au fost distinse întreprinderile cinematografice care s-au evidenţiat, în mod deosebit, în acţiunea de popularizare a filmului românesc. Pe locul I s-a clasat între­prinderea cinematografică a munici­piului Bucureşti, iar pe locurile II şi III întreprinderile cinematografice ale judeţelor Braşov şi Constanţa. Pr­in scopul evidenţierii şi generali­zării celor mai bune soluţii de evi­tare a accidentelor pe şantiere, Mi­nisterul Construcţiilor Industriale a organizat, în sala din Bd. Magheru nr. 34 din Capitală, o expoziţie de dispozitive pentru protecţia muncii. In cadrul expoziţiei a fost­ orga­nizat un cabinet tehnic, dotat cu materiale de instructaj şi cu mostre de echipament pentru protecţia muncii. (Agerpres) CURIER JUDEŢEAN CORESPONDENŢII ..SCÎNTEII" TRANSMIT: TULCEA //■„IPOLAR “ în ajunul primei curse pe ocean La dana antrepozitului frigo­rific din Tulcea a acostat nava frigorifică colectoare „Polar I“. Este prima navă colectoare cu care a fost dotată flota româ­nească de pescuit oceanic. Achi­ziţionat din U.R.S.S., „Polar I“ este un tip de navă modernă, cu un deplasament de 5129 tone, puţind lua la bord o încărcătură de 3 600 tone peşte în cele patru magazii frigorifice, închise etanş, în care se menţine o tempera­tură constantă de —22°C, înzes­trată cu patru motoare princi­pale de cite 1 800 C­P fiecare şi cu trei motoare auxiliare, de cite 400 C­P fiecare, nava este dota­tă cu aparatură modernă de na­vigaţie (pilot automat, staţie de radar, sondă electronică etc.), avînd o autonomie de navigaţie de 60 de zile şi o viteză de de­plasare de 16.6 noduri. ALBA Noutăţi turistice în sezonul estival Sezonul estival va aduce în turismul din judeţul Alba o se­rie de noutăţi. La Şibot, pe şo­seaua naţională Sebeş—Deva, se va deschide un motel con­struit de cooperaţia de consum. La Intregalde, în masivul Apu­senilor, într-un peisaj de o ne­asemuită frumuseţe, va fi pusă la dispoziţia turiştilor o cabană nouă. Construcţia acestei ca­bane a necesitat deschiderea unui nou traseu turistic, care porneşte din comuna Galda de Jos şi străbate Cheile Gălzii, loc în care floarea de colţ se află la mică altitudine. La Alba Iulia se află în stadiu de fini­sare un hotel turistic. De ase­menea, traseul Cîmpeni—A­­vram Iancu (loc de pornire , spre Muntele Găina) a fost as­faltat în Întregime. Este în curs de asfaltare şi drumul de la Cîmpeni spre Scărişoara­ , Răchita şi anexele Pentru valorificarea supe­rioară a terenurilor neproduc­tive, mlăştinoase, în multe coo­perative agricole de producţie din judeţ, printre care Orlea, Oboga, Grojdibod şi altele s-au desfăşurat ample lucrări de plantare a răchitei. In a­­ceastă primăvară se vor planta 150 de hectare cu răchită, care se adaugă celor existente in cultură. Prin extinderea supra­feţelor cultivate cu răchită nu numai că se valorifică mai bine terenurile neproductive, ci se şi creează noi activităţi a­­nexe în cooperativele agricole pentru confecţionarea de obiec­te aducătoare de venituri su­plimentare. Pionieri cineaşti Cei peste 100 de pionieri şi şcolari din cadrul cercului „Foto-cineclub“ al casei pionie­rilor din Tr. Severin au reali­zat noi pelicule documentare. Intre acestea se remarcă docu­mentarele „Turnu-Severin — Kladovo“ şi „Cutezătorii in Re­tezat“. Primul surprinde mo­mente emoţionante ale relaţii­lor de prietenie stabilite între pionierii severineni şi cei din oraşul iugoslav Kladovo, iar al doilea derulează aspecte din­­tr-o expediţie şcolară in Mun­ţii Retezatului. Acum, pionierii cineaşti finisează documentarul istoric „Turnu-Severin — oraş milenar“, consacrat împlinirii a 1850 de ani de existenţă a­­testată documentar a oraşului de pe Dunăre. Drumuri spre munţi In acest an, in judeţ a înce­put o amplă acţiune de refacere a drumurilor, de construcţie şi deschidere a unor noi artere pentru amatorii de drumeţie. Astfel, drumul Nehoiaşu—Gura Teghii, aflat în plină moderni­zare, va crea o legătură lesni­cioasă cu drumul naţional nr. 10 şi, de aici, cu judeţele Bra­şov şi Covarna, străbătînd o re­giune muntoasă de un pitoresc inedit. O lucrare mai dificilă, dar deosebit de utilă, pe care o execută constructorii de dru­muri buzoienii este şoseaua Gă­­ruleşti-Bisoca, care va face legătura cu zonele montane ale judeţului, oferind turiştilor pri­velişti de neuitat. TENIS în turneul de la Madrid UN CUPLU INEDIT: NĂST­ASE-SMITH La Madrid continuă întrecerile tur­neului internaţional de tenis dotat cu „Trofeul Melia“. In proba de dublu bărbați, compatriotul nostru Ile Năstase joacă alături de americanul Stan Smith. Ei au întilnit perechea Higgins—Pattison, pe care au în­­vins-o in trei seturi : 6—2, 5—7, 6—2. Alte rezultate : Head. McMillan— Dominguez. Proisy 6—1, 6—1 , Szőke. Bárány—Iovanovici. Spear 6—4, 3—6, 6—3. In proba de simplu, maghiarul Bá­rány l-a eliminat cu 7—5, 6—2 pe englezul Battrick, iar cehoslovacul Pala a dispus cu 6—2, 6—4 de fran­cezul Dominguez. A In cîteva rînduri • FOTBAL. — Ieri in Capitală, într-o partidă restantă din cadrul diviziei B la fotbal (seria I), Me­talul Bucureşti a întrecut cu scorul de 1—0 (0—0) pe Sportul studenţesc. La Piatra Neamţ, Progresul Bucu­reşti a ciştigat cu 1—0 (0—0) meciul cu Ceahlăul. In clasamentul acestei serii conduce Sportul studenţesc cu 29 puncte, urmată de Progresul Bucu­reşti — 25 puncte. • HOCHEI PE GHEAŢA. In ca­drul campionatului mondial (grupa A) de la Praga s-au întilnit repre­zentativele Suediei şi Finlandei. Deşi porneau mari favoriţi în această partidă, hocheiştii suedezi au tre­buit să se intrebuinţeze la maximum pentru a obţine o victorie la limi­tă : 2—1 (1—1, 0—0, 1—0). Meciul de ieri dintre selecţionatele R. F. a Germaniei si Elveţiei s-a în­cheiat cu scorul de 6—3 (3—2, 2—1, 1—0) in favoarea jucătorilor vest-ger­­mani. PAGINĂ 5 O MĂSURĂ CARE TREBUIE EXTINSĂ 1 ASUPRA TUTUROR MIliOfICELOR DE NIMICIRE IN MASĂ încheierea Convenţiei privind interzicerea şi distrugerea armelor bacteriologice Omenirea şi-a manifestat­ întot­deauna şi, potrivit posibilităţilor de­terminate de condiţiile istorice, a ac­ţionat pentru punerea în afara mora­lei şi legii internaţionale a celor mai distrugătoare arme existente in fie­care epocă. Sunt edificatoare, in acest sens, Conciliul de la Clermont, pentru interzicerea folosirii celor mai periculoase arme, din anul 1095, De­claraţia de la Petersburg, din anul 1868, Declaraţia Conferinţei de la Bruxelles, din anul 1874, Convenţiile conferinţelor asupra păcii din anii 1899 şi 1907 de la Haga. In prima ju­mătate a secolului nostru, cea mai importantă acţiune întreprinsă pe acest plan o constituie interzicerea prin Protocolul de la Geneva, din 17 iunie 1925, a folosirii în război a ar­melor chimice şi bacteriologice. Cu atit mai imperativă este interzi­cerea şi distrugerea tuturor tipurilor de arme de exterminare in masă astăzi, cind, ca urmare a progreselor uriaşe ale ştiinţei şi tehnicii, gradul de perfecţionare şi capacitatea dis­tructivă a armelor a atins niveluri de natură să creeze pericole din cele mai grave pentru însăşi existenţa speciei umane , aşa cum atestă acu­mularea unor stocuri imense de arme nucleare, precum şi de arme chimice şi bacteriologice. In ce priveşte pe acestea din urmă, este cunoscut că paralel cu efortu­rile ample desfăşurate de diferitele state, cit şi pe plan­ internaţional pen­tru conservarea şi apărarea sănătăţii omului, a mediului şi mijloacelor sale de existenţă, cursa înarmărilor antrenînd şi acest domeniu, a dus la crearea unor arme din cele mai inumane şi respingătoare­­ arme de natură să creeze epidemii, cu răspân­direa unor boli din cele mai grave, să provoace infectarea solului, a re­surselor vegetale şi animale. Micro­bul ucigător, bacteria sau virusul pa­togen, şi-au găsit astfel loc în arse­nalele şi în planurile cercurilor răz­boinice agresive. Este o situaţie cu care conştiinţa umanităţii nu se poa­te împăca, pe care popoarele o res­ping cu vehemenţă — scoaterea în a­­fara legii şi distrugerea acestor arme, a tuturor mijloacelor de nimicire în masă impunîndu-se printre obiecti­vele principale ale luptei pentru de­zarmare. Fără îndoială, un pas sem­nificativ in această direcţie il repre­zintă finalizarea, în anul 1971, a „Convenţiei cu privire la interzice­rea perfecţionării, producţiei şi sto­cării armelor bacteriologice (biologi­ce) şi cu toxine şi la distrugerea a­­cestora“ — convenţie care duce la ca­păt o acţiune începută cu aproape o jumătate de Veac in urmă prin în­cheierea Protocolului de la Geneva din 1925. O contribuţie importantă la această acţiune au adus ţările so­cialiste, inclusiv România, precum şi numeroase alte state. Deschisă la 10 aprilie a.c., la Mos­cova, Washington şi Londra, Conven­ţia referitoare la armele bacteriolo­gice a fost semnată încă din prima zi de peste 45 de state. După cum s-a anunţat, ţara noastră a semnat con­venţia la Moscova, prin ministrul afa­cerilor externe, iar la Washington şi Londra, prin ambasadorii extraordi­nari şi plenipotenţiari ai Ro­mâniei în Statele Unite şi Ma­rea Britanie. România şi-a mani­festat, astfel, încă o dată, în spiri­tul poziţiei sale principiale şi a con­secvenţei acţiunilor practice, hotă­­rîrea nestrămutată de a-şi aduce în­treaga contribuţie la interzicerea şi distrugerea tuturor armelor de nimi­cire în masă, la încetarea cursei înarmărilor, la Înfăptuirea dezarmării generale. încheierea Convenţiei asupra inter­zicerii şi distrugerii armelor bacte­riologice se înscrie, în acest ansam­blu, ca o măsură cu caracter parţial, ca o treaptă pe scara abolirii tuturor armelor de distrugere în masă, fără nici o excepţie. Ca şi în cazul Tra­tatului de neproliferare a armelor nucleare, elaborarea acestei conven­ţii demonstrează, o dată în plus, că, atunci cind se acţionează în spirit de responsabilitate politică, cu dorin­ţa de a se ajunge la un acord, a­­cesta este posibil, ori­cite problema s-ar ridica in procesul negocierilor. In acest spirit, semnarea conven­ţiei, trebuie să dea un impuls vi­guros eforturilor pentru interzi­cerea şi eliminarea celor mai peri­culoase arme de exterminare in masă — armele nucleare — să con­tribuie la orientarea negocierilor din acest domeniu pe făgaşul realizări­lor practice. De primă însemnătate şi urgenţă, in condiţiile actuale, a­­pare încheierea unui acord interna­ţional cu forţă juridică obligatorie şi vocaţie de universalitate privind in­terzicerea folosirii armelor nucleare şi a ameninţării cu folosirea lor — acord care să conţină garanţii sigure pentru respectarea sa generală. O a­­semenea cerinţă îşi găseşte un nou temei în înseşi prevederile conven­ţiei asupra armelor bacteriologice, care prevede in mod expres că statele-părţi sunt „hotărite să acţio­neze în scopul realizării unui progres efectiv pe calea dezarmării generale şi complete, inclusiv interzicerea şi eliminarea tuturor tipurilor de arme de distrugere în masă, convinse că interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor chimice şi bacte­riologice (biologice) şi distrugerea lor, prin măsuri eficace, va contribui la realizarea dezarmării generale şi complete, sub un control internaţional strict şi eficace“. Consacrînd interzicerea şi distruge­rea armelor bacteriologice, convenţia îşi propune să stimuleze, in acelaşi timp, extinderea aplicaţiilor paşnice ale cuceririlor ştiinţei în domeniul bacteriologiei, biologiei şi al toxinelor, folosirea lor, în condiţii de deplină e­­galitate, în beneficiul tuturor popoare­lor, al dezvoltării civilizaţiei umane. In acest scop, convenţia prevede in mod expres obligaţia statelor-părţi de a facilita schimbul cel mai deplin posibil de echipament, materiale, in­formaţii ştiinţifice şi tehnologice cu privire la folosirea în scopuri paşnice a agenţilor bacteriologici (biologici) şi a toxinelor, precum şi dreptul tu­turor de a participă la acest schimb. Pe aceeaşi linie a interzicerii tutu­ror­­tipurilor de arme­ de exterminare in masă este necesar, în continuare, să se acţioneze pentru interzicerea armelor chimice. In acest scop, mai multe state socialiste, între care şi România, au prezentat la actuala se­siune a Comitetului de dezarmare de la Geneva un proiect de convenţie privind armele chimice. Pentru a se consolida ceea ce s-a Întreprins pînă în prezent în sfera dezarmării se impune ca, in confor­mitate cu cerinţele legitime ale tutu­ror popoarelor, cu aspiraţiile lor de pace, securitate şi progres, să fie am­plificate substanţial eforturile tuturor statelor in vederea opririi grabnice a cursei înarmărilor, pentru înfăp­tuirea unor progrese efective pe ca­lea dezarmării nucleare. Mari­us ODOBESCU Radu BOGDAN Ultima etapă, din acest an, a vaccinării antipoliomielitice Ministerul Sănătăţii aduce la cu­noştinţă că între 15 şi 22 aprilie se va desfăşura, prin circumscripţiile sanitare din întreaga ţară, ultima e­­tapă, din acest an, a vaccinării anti­poliomielitice. Vaccinul, sub formă de picături, va fi administrat pe cale bucală. In această etapă se administrează doza a treia de vaccin antipoliomie­­litic copiilor născuţi între 1 decem­brie 1970 şi 1 decembrie 1971, doza a doua celor născuţi în luna decem­brie 1971 şi doza vnuii copiilor năs­cuţi în lunile ianuarie şi februarie 1972, ca şi celor emişi in etapele de vaccinare din ianuarie şi februarie a. c. Sunt invitaţi să-şi prezinte copiii la circumscripţiile sanitare teritoria­le, atit localnicii, cit şi familiile cu domiciliul flotant, sau cele care, în această etapă de vaccinare, se află ocazional în localitate. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT « SPORT • SPORT • • - • • ' ‘ :*Vv V • A v. •' -■ L' ' ' - *’>’ / ’• •' • * ■ . ■ ■ . . ‘ ' ■ i ‘ ' ’ VOLEIBALIŞTII NOŞTRI DIN NOU VICTORIOŞI IN FAŢA CAMPIONILOR MONDIALI PIATRA NEAMŢ (Corespondentul „Scinteii“, Ion Manea). Aseară în sala „Ceahlăul“, selecţionata mascu­lină de volei a ţării noastre a invins din nou formaţia R.D. Germane, ac­tuala campioană mondială, cu acelaşi scor : 3—1 (15—11, 16-12, 9—15, 15—9). Ambele partide au fost de o bună factură tehnică. Cele două reprezentative urmează să susţină noi întîlniri amicale, sâm­­bătă și duminică, la Ploiești. Pentru amatorii de pronosticuri sportive Concursul „Pronosport** nr. 16, de duminică, 16 aprilie, suscită un interes deosebit pentru iubitorii fotbalului, prin caracterul său special constînd în fap­tul că, in afara cîştigurilor obişnuite în bani, A. S. Loto-Pronosport oferă cîşti­­guri suplimentare în valoare de 350 000 lei din fond special (din care — prin tragere la sorţi — două autoturisme : „Moskvici 408“ şi „Fiat 850“ ; organi­zatorii au stabilit ca respectivilor cîşti­­gători ai autoturismelor să li se remită gratuit şi carnetul de membru al Au­­tomobil­ Clubului Român). Programul concursului cuprinde 7 meciuri ale di­vizionarelor A şi 6 meciuri din campio­natul italian. I. S. C. Bacău — Rapid. Giuleştenii par a se fi reconfortat după victoria de miercuri (cu C.F.R. Cluj). La rîndul lor, băcăuanii, învinşi recent pe teren propriu, în mod neaşteptat, de Petrolul, au ambiţia de a nu se mai repeta­ „isto­ria“. Şansele lor par a fi mai mari, mai ales că, în tur au ciştigat la Bucureşti (2—1). Pronostic : 1. N­. Steaua — Petrolul. Echipe cu pal­mares asemănător (cîştigătoare de cam­pionate şi de cupe), iar acum cu o po­ziţie de mijloc In clasament şi cu o a,zestre“ de puncte foarte mică... Nor­mal ar fi ca Steaua — beneficiind de o înaintare cu nume mari şi avînd şi avantajul terenului — să obţină victo­ria. (în tur : 2—0). Ploieştenii însă sunt capabili să obţină măcar un punct. Pronostic : 1, x. III. Politehnica — F. C. Argeş. Piteşte­nii au prins gustul „înălţimilor“ ; victo­ria de miercuri, realizată cu un Dobrin nerestabilit, ar putea avea un efect to­nifiant. Ieşenii joacă acasă, unde, de re­gulă, nu prea pierd. In tur : 0—2. Pro­nostic : x. IV. Crişul — Farul. Gazdele, deţinînd „lanterna roşie“, se află într-o situaţie cu totul neplăcută. Tentativa lor de a se salva presupune eforturi extreme. Nici oaspeţii — care în deplasare nu au obţinut decît un singur punct în acest campionat (!) — nu se află într-o pos­tură de invidiat. In tur : 1—4. Pro­nostic : x, 1. V. Universitatea Craiova — Universi­tatea Cluj. Duel de mare atracţie, între două echipe care miercuri, pe teren propriu, au realizat victorii. Craiovenii au în vedere acum şi obţinerea revan­şei , la Cluj au pierdut cu 0—2. Antre­norii Cernăianu şi Onisie ştiu însă că echipele lor nu au o formă prea bună... Pronostic : 1, 2. VI. Jiul — Steagul roșu, învinse în etapa precedentă, cele două echipe au în vedere reabilitarea (brașovenii nu vor să piardă contactul cu liderul , gaz­dele nu vor să-și dezmintă invincibili­tatea cind joacă pe teren propriu). In tur : 0—1. Pronostic : 1. VII. C.F.R. Cluj — U.T.A. Liderii sunt mari favoriţi. Prin jocul de miercuri, U.T.A. a arătat că — cel puţin pentru moment ! — este cea mai îndreptăţită să spere la titlul de campioană. Replica ceferiştilor clujeni ar trebui să fie ori­cum mai mare decît cea „oferită“ rapi­­diştilor la Bucureşti, pentru a spera la o comportare onorabilă. In tur : 0—4. Pronostic : 1. VIII. Bologna — Roma. Echipe fără pretenţii în clasament. In schimb, emit pretenţii... cei doi binecunoscuţi antre­nori : Pugliese, respectiv, Helenio Her­rera. In tur : 0—1. Pronostic : 1. IX. Internazionale — Fiorentina. Gaz­dele au prima șansă. Atacul lor este oricum mult mai eficace : 43 de goluri în 25 de etape, cel mai bun atac acum în campionatul italian. Pe de altă parte, Fiorentina are cea mai bună apărare (a primit 16 goluri în 25 de meciuri). In tur : 0—0. Pronostic : 1. X. Mantova — Juventus. Ambele vor lupta din răsputeri pentru victorie. Scopul este însă diferit : Mantova vrea să se salveze de la retrogradare, Juven­tus să se menţină pe primul loc. In tur : 1—2. Pronostic : 1. XI. Napoli — Catanzaro. Napolitanii sunt favoriţi : joacă in faţa înfocaţilor lor suporteri şi, prin poziţia din clasa­ment, au calmul necesar pentru a di­rija ostilităţile. Oaspeţii, din contră, au neapărat nevoie de victorie, pentru că se află în pericol de a părăsi grupul ce­lor 16 mari, în tur : 0—0. Pronostic : 1. XII. Varese — Sampdoria. Pentru echipa gazdă nu mai există nici o spe­ranţă (în 25 de meciuri a acumulat doar 9 puncte — toate din meciuri egale), este deci virtual retrogradată. Oaspeţii au aşadar misiunea mult uşurată. In tur : 0—2. Pronostic : 2. XIII. Verona — Milan. Miza partidei preocupă ambele tabere . Verona do­reşte victoria pentru a se distanţa de coada clasamentului. Iar Milan pentru a reintra In cursa directă pentru titlu. In tur : 0—2. Pronostic­­ 2, x.

Next