Scînteia, aprilie 1987 (Anul 56, nr. 13875-13900)

1987-04-01 / nr. 13875

PAGINA 2 Uluii OFICIALA DE PRIETENIE fl TflVflBflSMIUI NICOLflE CEAUSESCU, ÎMPREUNA CU TOVARASA ELENA CEAUSESCU, IN REPUBLICA ZAIR Convorbiri oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele Mobutu Sese Seko (Urmare d­in pag. I) In acelaşi timp, şeful statului zairez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntilni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bilate­rale, cit şi în legătură cu proble­me ale vieţii internaţionale ac­tuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimind satisfacţia de a se afla din nou pe pămîntul zairez, a mul­ţumit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea deosebit de călduroasă, prietenească, pentru ospitalitatea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în­ aceasta o expresie a sentimentelor de sti­mă şi respect ce şi le nutresc re­ciproc popoarele noastre. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ex­primat convingerea că înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul ac­tualelor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre România şi Zair, corespunzător vo­inţei şi aspiraţiilor de pace şi pro­gres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi perspectivele relaţiilor româno-zaireze, cei doi şefi de stat subliniind progresele înregistrate în întărirea prieteniei şi colaborării dintre România şi Zair. In acest sens, a fost relevată buna conlucrare dintre cele două ţări pe plan politic, economic şi în alte sfere de activitate, apreciin­­du-se că există premise favorabile pentru intensificarea colaborării şi cooperării româno-zaireze în nu­meroase domenii de interes comun. A fost evidenţiată hotărîrea­ comu­nă de a se identifica noi căi şi mo­dalităţi care să ducă la intensifica­rea colaborării bilaterale, a coope­rării în producţie şi a schimburilor comerciale, pe baze reciproc avan­tajoase. Cei doi preşedinţi au convenit ca membrii celor două delegaţii parti­cipante la convorbiri să examineze şi să stabilească, în cadrul unor în­­tîlniri de lucru, modalităţile prac­tice de intensificare a colaborării economice, industriale şi tehnico­­ştiinţifice între Republica Socialis­tă România şi Republica Zair, po­trivit orientărilor şi înţelegerilor stabilite la nivel înalt. Convorbirile se desfăşoară într-o atmosferă de stimă, preţuire şi caldă prietenie, de înţelegere re­ciprocă.­­ Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut în conti­nuare, marţi dimineaţa, după în­­tilnirea în plenul celor două dele­gaţii, convorbiri cu preşedintele Republicii Zair. Mobutu Sese Seko, împreună cu şeful statului zairez se afla doamna Mobutu. Convorbirile purtate şi în acest cadru au relevat dorinţa comună de a se acţiona în direcţia extin­derii colaborării şi cooperării în producţie pe baze stabile şi de lungă durată, precum şi pentru realizarea unor importante obiecti­ve economice. Cei doi şefi­­ de stat au apreciat că dezvoltarea­ largă a colaborării româno-zaireze pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate cores­punde aspiraţiilor ambelor popoa­re, este în interesul lor, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării între toate naţiunile lumii. Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit, marţi după-amiază, cu reprezen­tanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare din Zair. Intănirea a reunit, totodată, pe comisarul de stat al afacerilor ex­terne şi cooperării internaţionale şi numeroşi membri ai guvernului care răspund de problemele eco­nomice şi financiare ale Zairului, demonstrînd astfel interesul larg faţă de vizita preşedintelui Româ­niei în această ţară, vizită ce des­chide noi perspective amplificării relaţiilor de colaborare şi coope­rare dintre cele două state. In numele Asociaţiei naţionale a întreprinderilor din Zair, vicepre­şedintele acestui organism, Senja Kitenge, a salutat şi a adus un card şi respectuos omagiu pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, a exprimat deosebita gratitudine pentru această întîlnire. Vicepre­şedintele Asociaţiei naţionale a în­treprinderilor din Zair a relevat largul interes manifestat în ţara sa pentru dezvoltarea economiei naţionale a ţării noastre, pentru extinderea colaborării şi cooperării cu România, subliniind că guver­nul şi oamenii de afaceri zairezi doresc să promoveze şi mai intens aceste raporturi în cele mai dife­rite domenii. El a exprimat con­vingerea că vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Republica Zair va da un impuls relaţiilor economice dintre cele două ţări, în interesul reciproc, al progresului şi dezvoltării economice ale celor două ţări. In cadrul Intilnirii a luat cuvin­­tul preşedintele Nicolae Ceauşescu. Sunt bucuros — a spus pre­şedintele Nicolae Ceauşescu — că In timpul vizitei pe care o facem in Zair, la Invitaţia preşedintelui Mobutu, avem posibilitatea să ne întilnim cu reprezentanţii indus­triei din această ţară. Arătînd că intre România şi Zair s-au statornicit, de vre­me îndelungată, relaţii priete­neşti de colaborare în diferite domenii de activitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că, faţă de relaţiile prieteneşti exis­tente între ţările noastre şi intre şefii de stat ai celor două ţări, ra­porturile economice sunt rămase ceva mai in urmă. In cursul vizitei actuale am avut convorbiri cu preşedintele Mobutu şi am ajuns la înţelegerea să pu­nem bazele unei colaborări mai largi în diferite domenii de activi­tate. Arătînd că miniştrii români şi zairezi au discutat şi concreti­zat, in aceste zile, un program larg de colaborare pentru perioada imediat următoare, că s-a conve­nit semnarea unui Acord-Program de colaborare economică, tehnico­­ştiinţifică pe termen lung, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a sub­liniat că s-a creat astfel un cadru juridic şi economie bun pentru o largă colaborare între întreprin­deri româneşti şi zaireze. Economia românească s-a dez­voltat mult in anii construcţiei socialiste , a relevat preşedintele Nicolae Ceauşescu. Practic, indus­tria românească produce utilaje, maşini-unelte, echipamente diver­se, inclusiv electronice, intr-o gamă largă şi pentru toate sectoarele de activitate, inclusiv pentru agricul­tură. Am menţionat toate acestea — a arătat preşedintele României — spre a sublinia posibilităţile exis­tente pentru o colaborare amplă cu întreprinderile din Zair in di­verse sectoare de activitate. Noi pornim de la necesitatea ca ţările noastre, care întreţin de vreme îndelungată relaţii prieteneşti, să realizeze o co­laborare bună in domeniul eco­nomic, tehnico-ştiinţific, în vede­rea dezvoltării economico-sociale, a întăririi independenţei economi­ce a fiecărei ţări. Sper că multe dintre întreprinderile din Zair vor participa activ la această coope­rare. Aş dori ca mulţi dintre dumneavoastră şi alţi reprezen­tanţi ai industriei şi economiei din Zair să viziteze România pentru a putea constata direct posibilităţile ample de realizare a unei colabo­rări reciproc avantajoase. Pornim de la faptul că relaţiile economice dintre ţările noastre, colaborarea largă în diferite do­menii trebuie să contribuie la dezvoltarea economico-socială a României şi Zairului, la ridicarea nivelului de trai al popoarelor lor şi, totodată, să servească cauza colaborării şi păcii in lume. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a adresat invitaţia ca o delegaţie a Asociaţiei naţionale a întreprinde­rilor din Zair, în frunte cu pre­şedintele său, să facă o vizită în România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat o colaborare bună între în­treprinderi româneşti şi zaireze, între România şi Zair. In încheierea intilnirii, care a decurs intr­-o atmosferă de cor­dialitate, sub semnul dorinţei co­mune de a dezvolta tot mai pu­ternic raporturile economice din­tre cele două ţări, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cu personalităţi ale vieţii economice zaireze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu reprezentanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare din Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au efectuat o călătorie pe fluviul Zair In cea de-a doua zi a vizitei ofi­ciale de prietenie pe care tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o în­treprinde în Republica Zair au fost înscrise noi şi semnificative momente, care au pus in lumină spiritul de înţelegere reciprocă şi caldă prietenie ce caracterizează relaţiile dintre cele două ţări şi popoare. In dimineaţa zilei de marţi, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena­ Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au făcut, la bordul navei „Kokolo“, o călătorie pe fluviul Zair. In portul Onatra, unde a avut loc îmbarcarea la bordul navei, înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu onoruri militare. Un mare număr de locuitori ai capitalei zaireze, aflaţi pe cheiul portului, au salutat cu căldură pe solii poporului român, scandînd urări de înaltă cinstire şi strigînd „Trăiască prietenia româno-zaire­­ză“. Cintece şi dansuri, aclamaţii au dat expresie sentimentelor de prietenie. De la bordul navei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns înde­lung manifestărilor de simpatie ale miilor de locuitori ai capitalei. Pe măsură ce nava se desprinde de cheiul portului Onatra şi pă­trunde în apele marelui fluviu, privirilor le este oferită priveliş­tea oraşului Kinshasa, în care trăiesc peste două milioane şi ju­mătate de oameni. In timpul călătoriei pe fluviul Zair, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi , tovarăşa Elena Ceauşescu s-au în­treţinut cordial cu preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu. Cei doi şefi de stat au avut un larg schimb de păreri în probleme esenţiale ale colaborării dintre România şi Zair. La bordul navei, în onoarea înalţilor oaspeţi a fost oferit un dejun, în cadrul căruia a continuat dialogul la nivel înalt, ce se desfă­şoară sub semnul stimei, şi înţe­legerii reciproce, al dorinţei de a promova bunele relaţii dintre ţă­rile şi popoarele noastre. La încheierea călătoriei pe flu­viul Zair, nava prezidenţială s-a oprit la Nisele, centru istoric al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair. Cetăţenii localităţii, în frunte cu notabilităţile oraşului, au făcut o călduroasă primire solilor poporului român, preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pe care l-au aclamat ca pe un prieten apropiat al poporului zairez. Localitatea N’sele se înscrie în cronica luptei poporului zairez pentru libertate şi independenţă. Aici, la 24 noiembrie 1965, Mobutu Sese Seko a pus bazele mişcării revoluţiei. Astăzi, localitatea re­prezintă un simbol al hotărîrii ferme­­i­­­ţxoporulu­i zairez de a-şi fău­ri liber, independent propriul destin. In cursul după-am­iezii de marţi, înalţii oaspeţi români s-au reîntors la Kinshasa. V PĂMÎNTUL E DARNIC CU CEL HARNIC Avem in fată două mono­grafii despre Grindu şi oa­menii săi. Una a comunei din 1942, cealaltă realizat­ă in 1980 cu prilejul împlini­rii a 30 de ani de la crea­rea cooperativei agricole de producţie. Prima monogra­fie atestă că între 1918— 1942, deci intr-un sfert de veac, procentul mortalităţii infantile a fost de 43 la sută, şi el era datorat „muncii prea obositoare a femeilor şi insuficienţei hranei“. Amintirile acelor vremuri cu necazurile lor nu prea îl îndemnau la vorbă pe pre­şedintele cooperativei a­­gricole din Grindu, „Eroul Muncii Socialiste“ Anghel Mircea Dan. Pentru el, ca şi pentru toţi cei din Grin­du, primele speranţe spre statutul de om cu bunăsta­re au început mult mai tir­­ziu. Atunci cînd sub condu­cerea partidului poporul a pus stăpinire pe putere şi tot el şi-a hotârit destinul. Iar pentru ţăranii din Grin­du acest destin era condi­ţionat de înfăptuirea pro­cesului de cooperativizare iniţiat şi condus de parti­dul comunist. Opţiunea pentru înfăptuirea acestui act era dictată aici de mul­te, de foarte multe cerinţe. Cea mai mare ţinea de condiţia lor socială atit de grea. — La noi cooperativiza­rea a început mult mai de­vreme ca in alte locuri — încearcă Anghel Mircea Dan să reconstituie drumul spre bunăstarea de azi. La Grindu a fost pus, prin voința oamenilor, primul primar comunist, încă din toamna lui 1944. Acest lu­cru consider că spune mult. Actul de constituire a gos­podăriei agricole colective din 28 mai 1950 este şi el un argument. Iată un frag­ment din acest act : „Sub­semnaţii, ţărani săraci, plu­gari din comuna Grindu, plasa Urziceni, judeţul Ia­lomiţa, ne Întovărăşim din iniţiativă proprie, consti­­tuindu-ne în gospodăria a­­gricolă colectivă...“ Urmea­ză 42 de semnături. Cu ce am plecat la drum noi în 1950 ? Cele 42 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi deţineau o suprafaţă de 105 hectare teren agricol şi un inventar format din 7 cai, 5 căruţe, 10 pluguri. Cum a crescut averea noastră o spun cifrele : în 1957, ave­rea obştească a coope­rativei se apropia de un milion de lei; în 1962 a a­­juuns la un milion şi jumă­tate; în 1965 la peste 2 mi­lioane lei, iar în 1986 la 75 milioane lei.... — Sînteţi preşedintele u­­nităţii din 1957, de la 14 fe­bruarie. Ce aţi adunat în această perioadă ? — Experienţa de a şti că nu ai suficientă experienţă. Să afli in fiecare zi că poţi mai mult decit ai crezut chiar tu. Dacă cineva mi-ar fi spus in 1962, de exemplu, că noi la Grindu vom ajunge la producţii de peste 8 000 kg porumb boa­be, 3 500 kg floarea-soare­­lui, 50 tone sfeclă de zahăr la hectar sau 4 500 litri lap­te de la fiecare vacă şi 10 kg lină de la o oaie l-aş fi privit ca pe un extrateres­tru. Să nu credeţi că sunt un pesimist. Dar pe atunci despre asemenea producţii nu se discuta, pentru că nici nu prea am auzit vor­­bindu-se despre aşa ceva. Acum insă am ajung să nu fim mulţumiţi de noi, de munca noastră. Fiindcă, în primul rind, noi suntem­ convinşi că putem mult mai mult. Ţăranul de azi este diferit de cel din 1960. Ştie incomparabil mai multe. A învăţat agrotehnică. Stăpî­neşte, şi nu oricum, maşi­nile agricole, hibrizii şi soiurile de mare producti­vitate, tehnologiile. Anul 1986, de exemplu, a fost un an greu. La noi au fost două perioade lungi, de câte 100 zile, fără ploaie. Şi nu avem irigaţii. Cu toate acestea am livrat la fondul de stat cantităţile contrac­­tate, iar la unele culturi chiar mai mult. De altfel, pentru producţiile realizate, am încasat anul trecut pri­me de la stat in valoare de aproape 10 milioane lei. Cei care au participat la adu­narea noastră generală au putut constata că nici unul dintre cooperatorii care au luat cuvintul nu s-a referit la secetă cînd a fost obligat să explice unele nerealizări. De­­ce ? Fiindcă, aşa sece­tos cum a fost anul 1986, acolo unde coperatorii au „udat“ plantele cu sudoarea lor, cu munca lor făcută bine şi la timp, recoltele au fost bune şi i-au răsplătit. Şi la noi sunt încă mari di­ferenţe intre producţiile obţinute de fermele şi e­­chipele fruntaşe şi cele care se mulţumesc cu puţin. Trebuie să-i facem pe toţi să înţeleagă că agricultura este cea mai pretenţioasă dintre industrii, că un fir nerăsărit sau tăiat fără rost nu poate fi retopit şi făcut din nou. La fel şi in zoo­tehnie. O neglijenţă de o zi in furajarea unui lot de animale dă peste cap pro­ducția și sint necesare mari eforturi ca s-o redresezi. — După Pite știm noi insă, la dumneavoastră in zoo­tehnie nu se prea întimplă asemenea abateri. — Este adevărat. Pentru un loc de muncă la ferme­le zootehnice sint zeci de cereri. Selecţia se face o­­biectiv. Altfel cum credeţi că se pot îndeplini şi depăşi producţiile planificate la asemenea efective mari ca ale noastre : 1 030 taurine, 7 000 porcine, 4 300 ovine şi 120 000 păsări. Zootehnia este sectorul cu foc conti­nuu şi trebuie să vă spun că în acest sector disciplina este la fel de strictă ca în orice secţie industrială de mare tehnicitate. — Tovarăşe preşedinte, unitatea dumneavoastră a fost de două ori distinsă cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi cu alte 60 de ordine şi diplome, care v-au răsplătit in fapt munca. Cu ce ginduri pornesc coopera­torii din Grindu în prima campanie a anului 1987 ? — Gindurile sunt multe, dar acum ne preocupă con­cretizarea acelor măsuri care să ne aducă pentru producţiile ce le vom obţi­ne in 1987 cel puţin două ti­tluri de „Erou al Noii Re­voluţii Agrare“ la culturile din sectorul vegetal (floa­­rea-soarelui şi sfeclă de za­hăr) şi unul pentru produc­ţia de lapte. Noi n-a­vem dreptul să uităm că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cînd a vizitat unitatea noastră, şi-a exprimat încrederea că noi, cooperatorii din Grin­du, vom găsi căile şi mij­loacele necesare pentru a realiza producţii şi mai mari, pe măsura pământu­lui fertil de care dispunem, a bazei tehnico-materiale pe care statul ne-a pus-o la dispoziţie. Iar pentru noi această încredere înseam­nă mai mult decât un în­demn la muncă mai multă şi mai bine organizată. Și suntem­ hotărîti să facem ca faptele noastre de acum si cele viitoare să ne onore­ze această mare încredere. Mihai VIȘOIU corespondentul „Scinteii"! _____________ „ ... c m mm oamen» noi ajfllMi — /WQ// REVO SCINTEIA — miercuri 1 aprilie 1987 REALIZĂRI ÎN ECONOMIE ALBA : Producţie fizică suplimentară Eforturile colectivelor muncito­reşti din industria judeţului Alba pentru mai buna organizare a pro­ducţiei şi creşterea productivităţii muncii sunt evidenţiate de rezulta­tele obţinute in realizarea produc­ţiei fizice. Astfel, de la începutul anului şi pină in prezent, au fost produse peste prevederi 34 maşini­­unelte pentru prelucrarea metale­lor prin aşchiere, 8 246 tone calcar pentru industria chimică, 4 722 tone sare, 5 829 000 kWh energie electrică, 3 832 metri cubi buşteni, ceramică de menaj, confecţii tex­tile şi alte produse. Rezultate deo­sebite in realizarea producţiei fizi­ce planificate au obţinut oamenii muncii de la întreprinderea „Sali­na“ din Ocna Mureş, Uzina de uti­laj minier şi reparaţii din Alba Iu­­lia, Întreprinderea „Porţelanul" din Alba Iulia, întreprinderea de tri­cotaje Cimpeni şi I.F.E.T. Sebeş. (Ştefan Dinică). ARGEŞ : Sonde noi în funcţiune Desfăşurind larg întrecerea socia­listă sub deviza „Ţării, cu­ mai mult ţiţei“, sondorii întreprinderii de fo­raj din Braşov, judeţul Argeş, au predat la extracţie, de la începutul anului, în condiţiile încadrării în consumurile energetice normate, 6 sonde pentru ţiţei şi una pentru gaze asociate. Patru dintre sonde s-au realizat în devans cu 15 zile. In acelaşi timp, sondorii argeşeni au început forajul la alte sonde din planul de producţie pe acest an. (Gheorghe Ciistea). SUCEAVA: Realizări în modernizarea producţiei Oamenii muncii din industria ju­deţului Suceava acţionează cu bune rezultate pentru îndeplinirea inte­grală a sarcinilor de plan. In a­­cest scop, accentul a fost pus pe înfăptuirea programelor de perfec­ţionare a organizării şi moderni- zare a proceselor de producţie, reu­­şindu-se ca prevederile la produc­­ţia-marfă industrială să fie depă­şite cu 18,7 milioane lei. Pe locuri fruntaşe în­ întrecerea socialistă se află colectivele de lucrători de la întreprinderea forestieră de ex­ploatare şi transport Suceava. Fi­latura de in şi cinepă din Fălti­ceni* întreprinderea de covoare pluşate din Siret, întreprinderea de scule şi subansamble accesorii din Rădăuţi. (Sava Bejinariu). ARAD : Creşte productivitatea muncii Consecinţă firească a Intensului proces de modernizare a fabrica­ţiei, la întreprinderea de vagoane din Arad s-au obţinut, de la în­ceputul anului şi pină în pre­zent, importante sporuri de pro­ductivitate a muncii. Astfel, prin extinderea sudurii semiautomate în mediu protector de bioxid de carbon la execuţia planşeului me­talic al şasiului şi a cutiei metali­ce, productivitatea muncii a crescut cu peste 10 la sută. Introducerea tehnologiei de montare modulară a pereţilor laterali ai vagoanelor1 aduce şi ea un spor de produc­tivitate de 9 la sută. In vederea creşterii productivităţii şi calităţii produselor, a fost finalizat, prin autoutilare, un stand universal pentru montarea carcaselor la va­goane (operaţie care pină acum se făcea manual), ceea ce duce la creşterea gradului de precizie şi e­­liminarea retuşurilor ulterioare, inerente vechii tehnologii. (Tristan Mihuta).­­ * CLUJ : Produse noi şi modernizate Activitatea de integrare a Invăţă­­mlntului cu cercetarea şi producţia desfăşurată de cadrele didactice, cercetătorii­ şi studenţii Institutului politehnic din Cluj-Napoca se con­cretizează, între altele, în realizarea unui mare număr de produse noi şi modernizate pentru numeroase uni­tăţi economice din ţară. Astfel, in secţia de prototipuri şi micropro­­ducţie, precum şi în alte ateliere şi laboratoare se produc pe baza cer­cetărilor proprii peste 100 de maşini, utilaje, instalaţii, aparate, suban­samble, piese de Înalt nivel tehnic şi calitativ. Printre beneficiari se numără Combinatul de utilaj greu, întreprinderile „Tehnofrig“ şi „Uni­rea“ din Cluj-Napoca, „Electrocera­mica“ din Turda, „Metalotehnica“ din Tg. Mureş, întreprinderea de calculatoare din Bucureşti. De ase­menea, au fost oferite unor unităţi industriale tehnologii noi pentru tratamente termice, prelucrări me­canice, recuperarea şi recondiţiona­­rea unor piese şi subansamble uza­te, refolosirea unor resurse energe­tice secundare. (Marin Oprea). BARAOLT : Tehnologie de recuperare a cărbunelui Succesele Înscrise in întrecerea socialistă de către minerii bazinu­lui carbonifer al Baraoltului situea­ză acest harnic colectiv de mun­că printre unităţile fruntaşe care au scos la lumina zilei, în luna ianuarie, o cantitate suplimentară de aproape 5 000 tone de cărbune. Preocupaţi permanent de sporirea cantităţilor de lignit, specialiştii de aici au introdus o nouă tehnolo­gie de recuperare a cărbunelui de sub taluzul general, imobilizat in paliere, procedeu ce va aduce în­treprinderii un spor anual de pro­­ducţie-marfă în valoare de peste 19 milioane lei.­­Constantin Ti­marul. TIMIŞOARA: Utilaje moderne pentru agricultură La întreprinderea mecanică pen­tru agricultură Timişoara au fost realizate, pe baza unor proiecte proprii, noi maşini şi instalaţii des­tinate creşterii gradului de meca­nizare a lucrărilor în diferite sec­toare ale producţiei vegetale şi zootehnice. Intre acestea se află maşina de adunat şi legat tulpini de cinepă, o instalaţie pentru în­călzirea puilor de găină crescuţi la sol în fermele agricole, bancul de conticulat pompe de injecţie — utilaje care contribuie şi la redu­cerea substanţială a consumului de energie electrică şi carburanţi. In cursul acestui an, gama produse­lor pe care întreprinderea le va pune la dispoziţia unităţilor agri­cole se va îmbogăţi cu alte 20 de instalaţii şi utilaje noi şi moderni­zate, cu parametri tehnico-funcţio­­­­nali şi de fiabilitate superiori. (Ce­zar Ioana). VASLUI : Planul la export­­ depăşit Colectivul de oameni ai muncii de la Combinatul de fire sintetice din municipiul Vaslui a expediat partenerilor externi, peste preve­derile contractuale la zi, produse moderne într-o largă gamă sorti­mentală, în valoare de peste 3 mi­lioane lei. După cum ne spunea ing. Dorin Baciu, directorul tehnic al în­treprinderii, aceste rezultate au la bază buna organizare a muncii, înnoirea şi modernizarea produse­lor realizate la Înalţi parametri tehnici şi calitativi, adaptarea ope­rativă a acestora la cerinţele par­tenerilor externi, ca şi valorifica­rea superioară a materiei prime, în condiţiile diminuării consumurilor energetice. (Petre N­ecula), SACELE : Produse cu caracteristici superioare La întreprinderea „Electropreci­­zia“ din Săcele au fost lansate in fabricaţie noi produse. Este vorba, intre altele, de un distribuitor cu semnal inductiv de aprindere a amestecului combustibil la motoa­rele cu 4 cilindri pentru autoturis­me, care înlocuieşte clasicele con­tacte pe bază de wolfram (supuse procesului de uzură accentuat). Distribuitoarele cu semnal induc­tiv asigură o constanţă mai bună reglajelor sistemului de aprindere, o fiabilitate superioară, o economie de wolfram şi, bineînţeles, un con­sum mai­­redus de carburant. In acelaşi context se înscrie şi sis­temul electronic de aprindere cu care urmează să fie echipate moto­­fierăstraiele şi care va duce la creşterea fiabilităţii acestora. (Ni­colae Mocanu). TURNU MĂGURELE : Instalaţii moderne prin autoutilaje In atelierele şi laboratoarele sis­temului de hidroamelioraţii Turnu Măgurele — unul din cele mai mari şi mai moderne din ţară — se des­făşoară o susţinută activitate pen­tru repararea şi revizuirea agrega­telor de pompare şi a echipamente­lor de irigat din dotare. Rod al pre­ocupărilor permanente pentru pro­movarea noului, reducerea efortu­lui valutar al ţării şi creşterea si­guranţei în exploatare a instalaţii-­o­i­­lor din staţiile de punere sub pre­siune a apei sunt noile simulatoare electronice pentru testarea plăcilor de telemecanică şi automatizare, simulatoare realizate de un colectiv de specialişti de aici. Tot la Turnu Măgurele, prin amenajarea unor fluxuri tehnologice dotate cu uti­lajele necesare s-au asimilat in fa­bricaţie o serie de piese de schimb, concomitent cu recondiţionarea unui important volum de repere şi subansamble. (Stan Ştefan).­­ MUREŞ : In circuitul productiv — cantităţi sporite de materiale refolosibile Oamenii muncii din întreprinde­rile industriale şi unităţile econo­mice ale judeţului Mureş desfă­şoară, alături de alţi cetăţeni, ac­ţiuni energice de recuperare şi va­lorificare a materialelor refolosibi­le. Ca urmare a stabilirii unor mă­suri concrete in acest sens, cit şi a urmăririi zilnice a modului în care materialele recuperate sunt preluate operativ de centrele de co­lectare stabilite, întreprinderea ju­deţeană de profil din Tîrgu Mureş a colectat şi livrat, în perioada care a trecut din acest an, spre oţelăriile patriei şi alte unităţi siderurgice, 9 500 tone oţel, 2 840 tone fontă, 262 tone cupru şi alamă, 238 tone plumb şi zinc, 140 tone aluminiu, 400 tone cioburi de sticlă, precum şi alte materiale energointensive refolosibile. (Gheorghe Giurgiu).

Next