Sportul, martie 1968 (Anul 24, nr. 109-139)

1968-03-01 / nr. 109

Pag. a 2-a PRO­­1 CONTRA „SISTEMULUI ELVEŢIAN“ Organizatorii concursurilor de şah au de înfruntat în mod permanent două probleme dificile. Una este de ordin economic; din cauza ritmului vieţii moderne şi a obligaţiilor sociale se face din ca în ce mai puternic simţită necesitatea reducerii duratei concursurilor. Cu excepţia cîtorva maeştri profesionişti sau semiprofesio­­nişti (Fischer, Larsen etc.) foarte pu­ţini jucători pot să-şi întrerupă obli­g­­aţiile profesionale mai mult de o ună pe an. Aceasta este cu atît mai valabil pentru jucătorii amatori care n-au titluri Internaţionale dar care, totuşi, ar dori să ia parte, de exem­plu, la campionatul naţional fără însă a fi obligaţi să lipsească prea mult de la locurile de muncă. A doua problemă este aceea a com­bativităţii. Aşa cum am arătat într-un alt articol, maeştrii „profesionişti“ im­primă concursurilor un ritm de desfă­şurare „economic*, cu numeroase re­mize mai mult sau mai puţin convenţionale, care să le permită par­ticiparea la un număr cît mai mare de competiţii Internaţionale, evitînd oboseala excesivă. S-au încercat dife­rite sisteme pentru combaterea aces­tui fenomen contagios. Unul dintre ele a fost aplicat de către federaţia noas­tră la recentul turneu de antrena­ment al maeştrilor şi se aplică actual­mente la turneul celor mai bune jucă­toare din ţară, în curs de disputare. In căutarea unei soluţii cît mai bune pentru ambele probleme, orga­nizatorii şi-au aruncat privirile în ulti­mul timp spre vechiul şi mult discu­tatul „sistem elveţian* de disputare a concursurilor. Pentru a-i pune în temă pe cititori, iată —pe scurt— în ce constă el. Prima caracteristică a „sistemului el­veţian* este că permite participarea la concurs a unui număr mult mai mare de jucători decît concursurile obiş­nuite : între 40—60 (optim) şi 150 . Aceasta se realizează de o manieră foarte simplă : indiferent de numărul participanţilor se dispută un număr limitat de partide, fixat de organizatori (între minimum 6 şi maximum 12). Desfăşurarea concursului nu este cu­noscută dinainte, ca la turneele obiş­nuite, ci se fixează pentru fiecare rundă, prin tragere la sorţi. Astfel, după ce în prima rundă se joacă la fel ca în orice turneu obişnuit, în runda a doua cîştigătorii joacă între ei, cei care au făcut remiză între ei şi perdanţii la fel, în runda a treia lucrurile se complică : acum grupele celor care joacă întrei ei sunt fixate de punctaj (cel cu 2 puncte, cu 11/«, cu 1, cu V» şi cu 0 puncte). Pe mă­sură ce concursul progresează se creează diferenţieri tot mai mari de punctaj, numărul grupurilor de jucători cu ace­laşi număr de puncte mărindu-se. în cazul cînd numărul jucătorilor dintr-o grupă este Impar, sau daci ei au ju­cat deja între ei (aituaţia aceasta apare de obicei spre sfîrşitul concursului), atunci arbitrii aleg pentru completarea grupelor jucători din grupa imediat următoare. Culoarea este fixată de ar­bitri în aşa fel încît fiecare jucător să aibă (în măsura posibilului) un nu­măr egal de partide cu albul şi cu negrul. Practic, aceasta este destul de greu de realizat şi uneori se întîm­­plă ca un jucător si trebuiasci si joace mai multe partide la rînd ce aceeaşi culoare. Care sînt avantajele şi dezavantajele „sistemului elveţian* ? Din punctul de vedere al duratei, el este avantajos. Organizatorii au posibilitatea de a-i fixa limitele in raport cu mijloacele financiare de care dispun şi de pro­babilele disponibilităţi de timp ale participanţilor. Plecînd de la aceste considerente, Federaţia de şah britanică organizează de mulţi ani campionatul naţional într-o singură etapă, cu 50—60 de par­ticipanţi, de obicei pe parcursul a 11 runde. Federaţia de şah din S.U.A. organizează pe lîngă campionatul „nor­mal*, cu un număr restrîns de parti­cipanţi cu calificare superioară, şi un aşa numit campionat „deschis* (Open­­championship) la care poate lua parte oricine, plătind taxa de înscriere şi suportîndu-şi singur cheltuielile. Acest campionat deschis se dispută după „sistemul elveţian", este dotat cu premii mari şi atrage regulat un număr foar­te mare de participanţi (de obicei 150). Succesul înregistrat de organizatori cu aceste campionate a tentat şi alte federaţii, mai „conservatoare“. Astfel, a constituit o mare surpriză faptul că ultimul campionat al Uniunii Sovietice, disputat la Harkov în decembrie trecut, s-a disputat după „sistemul elveţian", cu 136 de participanţi şi a dat loc unei lupte extrem de pasionante, de-a lungul celor 11 runde ale sale. Aci ajungem la un alt avantaj al »sistemului elveţian*. Datoriţi faptulu, cl nimeni nu a ie cu cine va avea de jucat tn rundele următoare, tactica re­mizelor convenţionale nu mai merge La »elveţian* trebuie să joci la ct$­­tig cu orice preţ dacă vrei să intri tn plutonul fruntaş. Deci, fără punctaje speciale sau alte constringeri. Jucătorii sânt determinaţi de către insişi natura sistemului si fie combativi. Desigur, nu totul este perfect in acest sistem. In primul rind, foarte mulţi jucători obiectează împotriva faptului ca tragerea la sorţi favorizaizi pe unii (care capiti adversari mai slabi). Aceastl obiacția este corectat! de faptul ci de obicei primii 10—12 clasaţi ajuns intotdeauna si Joace intre el. Mai neplicut, din punct de vedere organizatoric, asta faptul ci toate partidele unei runde trebuie si se termine In mod obligatoriu înainta da tnceparea rundei urmitoare, altfal nu sa poat* face tragerea la sorţi. Deci, partidele întrerupte trebuie si se dispute neapirat in dimineata rundei urmitoare, ceea ce face ca ritmul con­cursului si fie dificil, iar uneori, tn cazul ctnd o partid! nu sa termini totusi, si fie nevoie chiar de adju­decare. Un alt defect al sistemului, pe care l-am amintit, este dificultatea formării perechilor, în special în ultimele runde, ctnd aproape toţi jucătorii, de exem­plu in grupa fruntaşă, au jucat între ei. Alegerea adversarilor din grupa imediat următoare, prin tragere la sorţi (sau conform unor anumite reguli, destul de complicate) poate da loc la nemulţumiri. Cam acestea ar fi, în linii mari, a­­vantajele şi dezavantajele sistemului. Se pune întrebarea : ce prevalează­­ du­rata scurtă şi mărirea combativităţii, sau micşorarea relativă a obiectivităţii re­zultatelor . Numeroasele experienţe făcute arată că, în general, şi la­­sistemul elveţian* tot cei mai buni cîştigă. Rămîne de văzut dacă aplicarea lui pe scară mare (dat fiind că necesită un corp de arbitri foarte competenţi) n-ar fi folositoare şi la noi, pentru rezolvarea problemelor enunţate la începutul aces­tui articol. Şi, ne întrebăm dacă »sis­temul elveţian“, eventual îmbunătăţit şi adaptat, n-ar constitui o formulă competiţională interesantă şi pentru alte sporturi. O partidă din turneul maeștrilor­­ Alb : D. Drimer Negru : C. Radovici 1.d4 d5 2.C4 c6 3.CÍ3 Cf6 4. Cc3 g6 (De obicei mutarea aceasta se joacă după 4.e3) 5. Nf4 (Mai bine 5.c:d5 C:d5 6: e4 Cc7 7.Ne2 Ng7 8.h31 Naj­­dorf — Rebizzo, Buenos Aires 1951) 5...Ng7 6.e3 0—0 7.h3 h6 8.D02 Ne6 9.c:d5 C:d5 10. C:d5 N:d5 ll.Nd3 N:I3 12. g:!3 Cd7 13.e4 ! ? (în condi­ţiile lipsei de siguranţă a po­ziţiei regelui, înaintarea aceas­ta este legată de mari riscuri) 13. g5 14.Ne3 e5 ! 15.d5 c:d5 16. e:d5 15 ! ? (Nu atît pentru prinderea nebunului, cît pen­tru a disputa adversarului su­perioritatea pe cîmpurile albe) 17. Db4 Cb6 18.d6 Rh8 19.N:b6 a:b6 20.114 ? (Albul a mane­vrat cu abilitate şi acum cu 20.Nb5, ameninţînd d6—d7, ar fi putut obţine un contrajoc foarte periculos. Atacul pe care-l iniţiază pe flancul rege­lui se dovedeşte insuficient şi permite negrului să organi­zeze o contraacţiune viguroa­să în centru) 20...g:h4 21.Tb3 (21.T:h4 e4!) 21...Tf6 22.T:h4 (Nici acum luarea aceasta nu e bună, dar albul nu prea avea de ales) 22...e4 23.Ne2 T:d6 24.Th3 De7 25.Db5 e3! (Acum toate liniile se des­chid şi poziţia regelui alb nu mai poate fi apărată) 26.D:i5 e:f2+ 27.R:î2 Nd4+ 28Rel De3 29.Tdl Te8 30.Db5 Nc3 ^ 1 și albul a cedat. AZI, ÎN CAPITALĂ Constructorul — Farul Constanţa Azi, un meci de rugby în Ca­pitală, pe terenul Constructorul , o restanţă din etapa I a „Cupei de iarnă“, competiţie organizată de către comisia de rugby din cadrul Consiliului pentru educa­ţie fizică şi sport al municipiu­lui Bucureşti. Se vor întîlni formaţiile de ca­tegoria A Constructorul (proas­păt reintrată în prima competiţie a ţării) şi Farul Constanţa. Un meci — In perspectivă — sub semnul echilibrului. O partidă in care cele două echipe au atu-uri diferite : Constructorul, o linie de trei sferturi deosebit de mo­bilă, Farul — o înaintare ma­sivă. Meciul va începe la ora 16 și va fi condus de FI. Tudorache. ­\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V^^ 1 DECADA CADOURILOR PENTRU FEMEI | % $ 28 februarie — 8 martie | L\\\\\\\\\\\\\VVW\\\V\\V\V\1ü ü CADOU ÎNTOTDEAUNA APRECIAT Ceasul de mînă Zaria, prețul 355 lei Ceasul, de mină Herma, preţul 787 lei Ceasul de mînă Slava, preţul 465 lei LV\\VL\v\\vvvvvvv\vvvv\\\\\\\\\\\\\\\\\\v\\www\\\\\\vr NOUTĂȚI TEORETICEI Varianta dragonului în turneul de la Soussa In turneul interzonal de la Soussa a fost jucată în cîteva partide controversata varian­tă ,la modă“ a dragonului. Aceste partide s-au început îN 5 MINUTE! Pentru a da mat în două mutări în această veche problemă a lui Th. Herlin e bine să vă amintiţi că pentru o săritură bună e întotdeauna nevoie de e­­lan... Z utrd -t-gei'“t tnqeSG-H -UOD dratţ TSBJ30B uj Boipoid -mj B iS '(ţBur ib:q'2 Tb:x •••t ia teui 8q:d'S ţmumt arţuip Btrusouo Baisni Bt tBm no apund -sgi Batnd B nrtuad laiqej ţnttoo uj gujd rodsuj gp as BrnBQ [ jrj-traa i ! «rtnl°S de fapt după mutările bine cunoscute: 1:e4 c5 2.Cf3 d6 3.d4 c:d4 4.C:d4 Cf6­­Cc3 g6 6.Ne3 Ng7 7.f3 Cc6 8.Dd2 0—0 9.Nc4 Da5 10.0—0—0 Din această poziție a urmat: Matanovici — Larsen: 10... C:d4 l­.N:d4 Ne6 12.Nb3 b5 13.RM b4 14.Cd5 N:d5 15.e:d5 Db5 16.Thel a5 17.De2 D:e2 18.T:e2 a4 19.Nc4 Tfc8 20.b3 Rf8 21.Td3 (Poate mai bine 21.g4, ca într-o partidă Tal — Hasin, 1961) 21...Tcb8 22x3 a:b3 23.N:b3 b:c3 24.N:c3 h5. Remiză. Byrne — Korcinoi: 10...Nd7 11.Bb1 Tfc8 12.Nb3 Ce5 13.h4 C:c4 14.N:c4 T:c4 15.Cb3 (Poate mai bine 15.h5 C:h5 16.g4 C16 17.Cb3 Dd8 18.e5 C:g4 19.f:g4 N:g4 20.Tdel d:e5 cu joc complicat) 15...Da6 16. e51 ? Ce8 17.Cd5 N:e5 18. C:e7+ Rf8 19.Cd5 Nf5 20. Nh6+ Cg7 21.Ce3 Tac8­ 22. C:c4 T:c4 23.Tdl Ta4 cu avan­taj pentru negru. Matulovici — Korcinoi: 10... Nd7 11.Rbl Tfc8 12.Nb3 Ce5 13.h4 b5 14.Nh0 N:h6 15.D:h6 T:c31 16.b:c3 D:c3 17.Ce2 Dc5 18.Cf4 Cc4 19.Cd5 C:d5 20. T:d5 Ca3+ 21.Rb2 Cc4+ 22. Rd­ Da3+ 23.Rdl Db2 cu joc complicat. Negrul are compensație pentru calitatea sacrificată. Rubrică de $. SAMARIAN MIC LEXICON ŞAHIST CALITATE — Termen specific şahist A câştiga sau a pierde cali­tatea înseamnă a obţine (sau a da) un tum pentru o figură uşoară (cal sau nebun). CANAL (Varianta) — Sacrificiu de figură bine cunoscut In Jocul celor doi cai, introdus de maestrul Peruvian Esteban Canal la turneul de la Merano 1924 (1.44 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4 Cf6 4.d4 e:d4 5.0—0 C:e4 6.Te1 d5 7.Cc3 1?) Negrul se apără cu succes prin 7. . .d:c3 8.N:d5 Ne6 ! 9.N:e4 Nb4 ! 10. De2 c:b2 11. N:b2 N:e1­­ 12. T:e1 0—0 13. Db5 h6 14. Na3 Te8 15. D:b7 Nd5 I (Mikkov—Arulaid, campiona­tul Estoniei 1968). CAPABLANCA y Graupera, Raul— José (1888—1942) — unul dintre cei mai mari jucători­­ de șah din toate timpurile. Campion mondial între 1921—1927, în urma victo­riei repurtate asupra lui Lasker, la Havana in 1921 (4,0 și 10 remize). Cele mai mari succese : locul I la San Sebastian 1911, Londra 1922, New York 1927, Berlin 1928, Mos­cova 1936, Notthingham 1936. Vic­torii în meciuri la Marshall (8:1 şi 14 remize), Kostici (5:0) Euwe (2:0 şi 8 remize). CATALANA (Deschiderea) — Este o combinaţie originală între Gam­bitul Damei şi Sistemul Red­. Mu­tările ei constitutive sunt 1. d4 Cf6 2. c4 e6 3. g3 sau 3. Cf3^ d5 4. g3. Denumirea acestei deschideri pro­vine de la faptul că ea a fost ju­cată pentru prima oară de către Tartakower la turneul internațional de la Barcelona, capitala Catalo­­niei, în 1929. Catalana este o des­chidere modernă care permite al­bului să evite anumite apărări ale negrului (de exemplu Nimzovici) trecînd în variante favorabile din alte deschideri (de exemplu atacul Rubinstein din Apărarea Tarrasch.) CENTRU — Porţiune­a tablei de şah compusă din cîmpurile d4, e4, d5 şi e5. Nimzovici a introdus şi noţiunea de centru lărgit, care include şi cîmpurile care compun pătratul c3—c6—f6—f3. Importanţa centrului este foarte mare în par­tida de şah, deoarece piesele afla­te pe cîmpurile centrale au o efica­citate mai mare decît cele aflate pe margine. Privitor la modul cum trebuie condusă lupta pentru stă­­pînirea centrului există mai multe concepţii. Cele mai importante sînt cea clasică (Tarrasch) care re­comanda ocuparea centrului cu aju­torul pionilor şi cea modernă (Nimzovici, Reti, Tartakower) care susţine că centrul poate fi contro­lat şi de la distanţă cu ajutorul figurilor şi atacat cu pionii la mo­mentul oportun. CENTRAL (Gambitul şi Deschide­rea) — începuturi de partidă ca­racterizate prin mutările : 1. e4 e5 2. d4 e:d4 3. c3 (Gambitul) şi 3. D:d4 (Deschiderea). CLASIFICARE — Ca în toate spor­turile, şi în şah există sisteme de clasificare a jucătorilor, în ordinea forţei lor. Federaţia noastră a sta­bilit următoarele categorii de cla­sificare : maestru, candidat de maestru, categoriile I, II şi V* Federaţia internaţională (F.I.D.E.) acordă titlurile de maestru inter­naţional, mare maestru internaţio­nal şi campion mondial (la bărbaţi, femei, juniori şi pe echipe). Ca­tegoriile de clasificare, atît în cadrul federaţiilor naţionale, cît şi în cadrul F.I.D.E., se acordă pe baza rezultatelor obţinute în con­cursuri, după anumite reguli. FONDIŞTII DE LA A. S. A. BRAŞOV AU DOMINAT NET PROBA DE 30 Km Marcela Leampu (Dinamo Braşov) nu are nici acum rivale... POIANA BRAŞOV, 29 (prin telefon). — Probele de fond Inaugurale din cadrul campio­natelor naţionale,, disputate joi pe pîrtiile din Poiana de Jos, au dat loc unor dispute dîrze, chiar dacă nu s-au produs sur­prize prea mari. Cursa de 30 km a seniori­lor s-a încheiat cu victoria lui Gh. Cincu, care-şi reeditează astfel succesul din proba si­milară de anul trecut. In general, întrecerea a fost do­minată categoric de reprezen­tanţii A.S.A. Braşov (antre­nori M. Stuparu şi I. Cimpoia), care au reuşit rara perfor­mantă de a se clasa toţi 7 în primele 8 locuri. Se mai cu­vine menţionată buna compor­tare a schiorilor de la Trac­torul Braşov (antrenor I. Su­­medrea), clasaţi onorabil. Sur­prinde, desigur, absenţa dina­­moviştilor braşoveni. Explica­ţia? Se pare că s-au păstrat pentru celelalte probe din campionat, întrucît au aban­donat, în diferite porţiuni, cu toţii (Dinu Petre, Gh. Vilmoş, Iosif Olteanu, Gh. Bădescu, Gh. Dihoi şi I. Ţeposu). Marcela Leampă (Dinamo Braşov) a dominat net, după cum era de aşteptat, cursa de 10 km a senioarelor. E ade­vărat că manifestă o formă bună, dar nici adversare nu are... Totuşi, Eugenia Pivodă (A.S.A. Braşov) manifestă un ascendent de formă care pare a o desemna, într-un viitor sperăm nu prea îndepărtat, drept urmaşă. Vineri, pe trambulina mijlo­cie, se vor desfăşura întrece­rile juniorilor pentru titlul la sărituri speciale. CAROL GRUIA coresp. principal Rezultate tehnice : SENIORI. 30 km: 1. Gheorghe Cincu (A.S.A. Bra­şov) lh 57:40 — campion naţional pe anul 1968; 2. Nicolae Bărbăşescu (A.S.A. Braşov) lh 58: 12 ; 3. Stelian Drăguş (A.S.A. Bra­şov) 2h 00 : 01 ! 4. Gheorghe Cimpoia (A.S.A. Braşov) 2h 02:44 ; 5. Moise Stoian (A.S.A. Braşov) 2h 03 : 15 ;­ 6. Nicolae Sfetea (individual) 2h 03 : 42 (în ultimul tur con­ducea, dar, victimă a unui cîrcel, a pierdut cîteva mi­nute preţioase); 7. Dumitru Zangor (A.S.A. Braşov) 2h 04: 50; 8. Gheorghe Cercel (A.S.A. Braşov) 2h 05 : 26 ; 9. Nicolae Sumedrea (Tractorul Braşov) 2h 06 : 13 ; 10. Marcel Cojan (Tractorul Braşov) 2h 08 : 48 . SENIOARE, 10 km : 1. Marcela Leampă (Dinamo Braşov) 44,19 — campioană naţională pe anul 1968 ; 2. Eugenia Pivodă (A.S . Bra­şov) 46,21 ; 3. Doina Boboc (Dinamo Braşov) 48,05; 4. Adriana Barabaş (Tractorul Braşov) 48,12 ; 5. Vilma Bögözi (Dinamo Braşov) 48,41 ; 6. Lucia Barabaş (Tractorul Bra­şov) 43,43; 7. Maria Drăghici (A.S.A. Braşov) 49,15; 8. Gabriela Bighiu (I.C.F.) 57,23. Campionii naţionali la slalom special (Urmare din pag. 1) Sinaia) 78,54; 6. Benjamin Haj­dú (A.S.A. Braşov) 79,42; 7. Virgil Brenci (A.S.A. Braşov) 80,74; 8. Ion Zangor (A.S.A. Braşov) 81,10; 9. Andrei Gö­rög (Politehnica Braşov) 81,66; 10. Mihai Bucur (Clubul spor­tiv Sinaia) 82,65* SENIOARE — 1. Mihaela Sandu (Dinamo Braşov) 74,74 — campioană naţională pe anul 1068 ; 2. Ioana Belu (Arhitectura Bucureşti) 76,54; 3. Judith Tömöri (Universitatea Cluj) 78,50; 4. Georgeta Băncilă (Dinamo Braşov) 81,55; 5. Elena Neagoe (I.C.F.) 81,72; 6. Cizela Mores (I.C.F.) 82,13. CUM AU EVOLUAT LUPTĂTORII NOŞTRI ÎN COMPETIŢIA DE LA PRAGA Agenţiile de presă comuni­­cau zilele trecute că luptă­torii noştri ne-au onorat din nou, de astă dată, la concursul Internaţional de la Praga. Telegramele consemnau cîş­­tigătorii pe categorii şi cla­­samentul pe echipe. Atît. La înapoierea în ţară, antrenorul federal Ion Corneanu ne-a re­latat o serie de impresii pe marginea acestei competiţi. — Am dori să vă referiţi la gradul de dificultate a competiţiei. _ Faptul că Cehoslovacia a alintat prima garnitură, cea secundă şi formaţia pragheză Ruda Hvezda (organizatoarea concursului), ar fi suficient pentru a sublinia dificultatea întrecerilor. In plus, ea a fost sporită și prin participarea pu­ternicei echipe Dynamo Lu­­kenwald, în rîndurile căreia au figurat și cei mai buni spor­tivi de la Dynamo Berlin. — V-am ruga să ne spu­neţi cîteva nume... — La Praga au evoluat, printre alţii, campionul euro­pean Pohl, Svek, Kubát şi Kment, medaliaţi la Jocurile Olimpice sau la campionatele mondiale, Puls, vicecampion european. — Concursul s-a desfăşu­rat după toate uzanţele in­ternaţionale ? — Nu. Cehoslovacii, în do­rinţa de a verifica selec­­ţionabilii olimpici au folosit un sistem de disputare puţin obişnuit în arena internaţio­nală , turneu individual fără eliminare. Deci, fiecare spor­tiv a avut de susţinut cite 3—4 meciuri zilnic, ceea ce se întîmplă foarte rar şi nu­mai la J.O. şi C.M. Trebuie să menţionez că a fost aplicat pentru prima dată noua formulă de arbitraj (în loc de 8, doar 8 arbitri), iden­tică cu cea care va fi utili­zată şi la Jocurile Olimpice din Mexic. — Cum au­­mers­ băieţii noştri ? — In prima zi ne-au dat mari emoţii, jumătate dintre ei pierzînd meciurile pe care le-au susţinut. Avînd însă o bună pregătire fizică, a doua zi ei au recuperat tot­­tere­nul“ pierdut. Referindu-mă la pregătirea fizică este necesar să precizez că acei care au luptat foarte dinamic au cîşti­­gat. La Olimpiadă sînt con­vins că numai aşa se va ajun­ge la medalii. Dar să revin la întrebare. Buşoiu a avut cea mai bună comportare ţinînd seama de valoarea ad­versarilor din categoria sa. Stoiciu, deşi a stat anul tre­cut în afara lotului (măsură pe care am luat-o în urma unor abateri disciplinare), şi-a făcut o reintrare promiţătoare. Alionescu, pe care l-am in­trodus în ultimul moment în locul lui Baciu (trecut pe ban­ca rezervelor), şi-a depăşit clar toţi adversarii. El este, de altfel, un luptător cu deo­sebite calităţi fizice. Marti­­nescu n-a avut probleme, ciş­­tigînd numai prin tuş. Cu mai multă atenţie, Enache, Po­­povici şi Ţăranu puteau ocupa primul loc. In sfîrşit, Gh. Gheorghe a făcut unele gre­şeli tactice şi chiar tehnice care l-au dus pe locul IV. — Următoarea confrun­tare î — Peste două săptămîni, cu redutabila selecţionată a R.S.S. Bieloruse. Costin CHIRIAC Alionescu va pleca din lateral intr-un simplu Nelson — pro­cedeu tehnic care convine luptătorilor cu bune calități fizic* „CUPA ROMÂNIEI“ IN POSESIA PRIMILOR DEŢINĂTORI Nu o singură cupă, ci opt frumoase trofee au răsplătit pe învingătorii în această primă ediţie a întrecerii patinatorilor artistici, echi­valentă — în multe privinţe — cu un cam­pionat al ţării. Miercuri dimineaţa, la pati­noarul Floreasca, într-un minunat decor în­sorit, competitorii la categoriile de juniori şi seniori s-au întrecut în ultima probă, de­cisivă, a figurilor libere. Cu excepţia clasamentului la senioare, or­dinea concurenţilor a suferit modificări im­portante, chiar pe primele locuri. Astfel, la juniori, campionul republican Dezideriu Czeisner a reuşit să refacă handicapul de 7,6 puncte, care-l separa de Mihai Popescu, după proba impuselor. De asemenea, în în­trecerea junioarelor, Letiţia Păcuraru şi Anca Tănase, cu cele mai bune punctaje la libere, au depăşit-o pe Mariana Ionel în clasamen­tul final. Iată rezultatele finale: JUNIORI. Băieţi: 1. D. Czeisner (Petrolul Braşov) 531,1 p; 2. M. Popescu (Constructorul) 524,6 p; 3. Al. Bulete (Şcoala sportivă nr. 2 ) 444,8 p. Fete: 1. Constanta Ionescu (Constr.) 549,3 p ; 2. Le­tiţia Păcuraru (Dinamo) 529,1 p ;­ 3. Anca Tă­nase (Sc. sp. 2) 525,0 p; 4. Mariana Ionel (Sc. sp. 2) 519,2 p; 5. Mariana Klöckner (Petr.) 498,2 p; 6. Cornelia Kovendi (Olimpia Cluj) 383,6 p ; 7. Maria Naghi (Ol.) 328,4 p. Perechi: 1. Letitia Păcuraru — Dan Săveanu (Din.) 72,6 p; 2. Luminiţa Ancuţa — Dezide­riu Czeisner (Petr.) 65,1 p. SENIORI. Băieţi: 1. M. Stoenescu (Şc. sp. 2) 714,3 p; 2. D. Sandu (Constr.) 649,8 p; 3. D. Săveanu (Din.) 584,2 p; 4. E. Tăujan (ICF) 565,4 p. Fete: 1. Elena Moiş (ICF) 726,4 p; 2. Cris­tina Formagiu (Şc. sp. 2) 658,3 p; 3. Doina Ghişerel (Şc. sp. 2) 632,8 p; 4. Rodica Dîdă (ICF) 598,8 p ; 5. Adina Caimacan (ICF) 565,3 p. Perechi: 1. Daniela Popescu — Marian Chiosea (ICF) 80,6 p; 2. Marinela Ciubucă — Carol Hertl (Petr.) 72,6 p. Cîteva notaţii pe marginea acestei intere­sante competiţii, ni le rezervăm pentru o cronică viitoare. (Rd. V.) CONTRADICŢII SPORTIVE Trăim vremuri contra­dictorii fi ce altceva ar putea veni mai mult in sprijinul afirmaţiei noas­tre decit sportul. Există milioane de spec­tatori care preferă opera in locul simfoniilor, dar mai totdeauna fotbalul in locul operei. Există literaţi care au păreri comune fi calme in legătură cu Frantz Kafka dar sint in stare Să se în­junghie discutînd despre Mateianu. Am intilnit in viata mea oameni care nu su­fereau mirosul de brad tangoul, blondele — dar nici unul dintre ei nu in­drăznea să declare rituos : nu-mi place sportul ! Cunosc, in sfirsit, citi­tori ai ziarului „SPOR­TUL“ care, clină cu el de pămint pentru că nu te susţine echipa favorită, îl împrumută după o clipă de la vecin, gîndindu-se că le-a scăpat vreo aluzie care i-ar mîngiia. In numele sportului se fac adevărate isprăvi de eroism în ring şi pe sta­dioane, iar in culisele ringului şi ale stadioane­lor cele mai cumplite afa­ceri soldate adesea cu victime. Contradicţia merge pînă acolo incit, parafrazînd o cunoscută butadă literară, sute de mii de oameni fac sport fără să ştie fi — ceea ce e mai neplăcut — alte sute de mii îşi închi­puie că-l fac dacă cei din jur îi aplaudă. Dar prin sport se pot atinge nu numai culmile literaturii, muzicii şi eroismului ei şi cele ale legumicultura. Se ştie de pildă că iar­na, roşiile se cultivă in sere. Dar pentru a obţine aceleaşi rezultate e sufi­cient să se organizeze o competiţie de creştere Dan­eţ inter-tomate. Nu e nevoie decit de un mic stadion, ridicat prin muncă volun­tară, cîteva cabine in care să se dezbrace roşiile­­jucători şi cîteva tribune de la care să le aclame roşiile-spectatori. Un ase­­­menea stadion experimen­tal e gata să intre in funcţie în comuna Izbi­ceni din judeţul Olt. Te­renul, amenajat pentru fotbal uman, va fi consa­crat de către conducerea C.A.P. din localitate pen­tatlonului tomat. Dar nu totdeauna con­tradicţiile — asemenea celor care privesc bulio­nul — pot fi rezolvate prin decizii. La Babadag, de pildă, contradicţia s-a născut intre o pereche de mă­nuşi de box şi un auto­camion pe butuci. Pentru a o rezolva, VIRGIL CONSTANTINESCU, ac­tivist sportiv şi totodată mecanic auto al Coopera­tivei „Viitorul“, a spart peretele despărţitor din­tre atelier şi sala de box silind mănuşile să iasă în drum spre satisfacţia autocamionului fără car­o­­serie. Şi, ceea ce e mai nos­tim, in tot şirul de contra­dicţii pe care sportul le naşte prin însăşi existen­ţa lui, e că aceşti penta­tlonişti ai tomatelor, şi aceşti mici activişti spor­tivi care luptă împotriva pugilatului nu ştiu că există o lege, care inter­zice desfiinţarea unui te­ren (sală, stadion) de sport înainte de a se con­strui (oferi, amenaja) al­tul (alta)... Ei nu recunosc nici măcar legea de sprijinire a activităţii sportive (la „B­elonul"-Săvineşti ase­menea hotărîri sînt la fel de străine conducerii ad­ministrative şi sindicale ca tehnica vinătorii de mamuţi). Asemenea contradicţii depăşesc insă frontierele sportului. Ele intră In­tr-un domeniu in care competiţiile au totdeauna un ciştigător sigur: cel al legilor de stat. Camil BACIU după corespondenţe de la Emeric DEAK Mircea CRUCEANU Demostene MIHALCEA Si­. 109 (5543) La Cluj şi Tg. Mureş, astăzi incep turneele finale ale ultimei ediţii a „Cupei F. R. H.“ CLUJ (prin telefon, de la trimisul nostru). La Cluj, turneul final al „Cupei F.R.H.“ pentru seniori este aşteptat cu mult interes. Acest Interes este pe deplin justificat, ţinînd seama de faptul că vor evolua formaţii fruntaşe ale handbalului românesc­­ Steaua (care nu mai necesită recomandări), Dinam® Bacău, mereu în plutonul fruntaş al echi­pelor noastre, precum şi Politehnica Timi­şoara şi Universitatea Cluj, echipe valoroase, din rîndul cărora s-au ridicat multe elemente talentate. Au sosit şi cei cinci arbitrii dele­gaţi de F.R.H., iar Sala sporturilor şi-a ter­minat pregătirile în vederea acestei importante competiţii. întrecerile, care încep vineri după-amiază, se vor încheia peste două zile, cînd vom cunoaşte echipa cîştigătoare a trofeului. C. ANTONESCU TG. MUREŞ (prin telefon, de la trimisul nostru). Sala I.M.F. din Tg. Mureş va găzdui, începînd de astăzi, întrecerile finale ale tra­diţionalei competiţii .Cupa F.R.H.* rezervată echipelor feminine. Cele patru formaţii ca­lificate (nu fără emoţii)­­ Universitatea Bucu­reşti, Rulmentul Braşov, Textila Buhuşi şi Liceul nr. 4 Timişoara au sosit la Cluj, au făcut uşoare antrenamente de acomodare cu sala şi sînt gata de start. Publicul mureşan, bun cunoscător al acestui sport, aşteaptă cu nerăbdare evoluţia handbalistelor care au trecut cu succes toate fazele eliminatorii, iar acum îşi vor disputa întîietatea în ultimul act al acestei ediţii. Au sosit, de asemenea, şi arbitrii delegaţi, astfel că totul e gata pentru ca în cursul după-amiezei să putem asista la primele schimburi de pase din cadrul turneului. Gh. RANGU

Next