Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)
1970-10-20 / nr. 1058
gnaiTiHnuHilUHniiiaiaiuliHHilnuinmiiuiiiHiiiinmuumiinmiiiinnnnniiimimimninimniigi I Citiți (Q pagina a 4-t relatării» trimişilor, noştri speciali nhmimniiuiiiiiimiiiiMiNimMiiiimimimninuramimuuiuuwnmniiinnummmmmmimiiiii i MIERCURI ÎN CUPELE EUROPENE U KOT&aL I La Belgrad; STEAUA ROȘIE-U.T.A. 1 I La Eindhoven ;PSV-STEAUA I La Liverpool; F.C. LIVERPOOL-DINAMO I PREDEALUL- un Sir Moritz al României! Predealul este an» din «Madelele triunghiului geografic al «chiului Sinaia — Predeal — Poiana. ŞS cu toate că aici practica acestui aport est» relativ mai recentă In comparaţi« «o istoria celorlalte două oraşe montana, Predealul ie-a depăşit in ceea ct priveşte populare» pistelor, numărul de metri pătraţi de pîrtoi«~asiguraţi fiecărui schior. Explicaţia acestei concentrări rezidă in apropiere* imediată a plrtittor şi cabanelor* faţă de staţia OJA *1 de şoseaua naţională. Io capacitatea crescută de deservire a mijloacelor mecanica de urcare, în gradarea ▼aiotîcă a pîrtiilor accesibil» oricăror '• categorii de «chiorici — d« "ce să n-o spunem f — amabilităţii personalului de 1« teleferice, şi de 1» Cabane care, literalmente, este 1« ’dispoziţia publicului, «lua de asahi fiind, ca în agricultură, ziua, lumină să adeseori, prelungită ttrziu sub beneficiul 'instalaţiei modem* de ilu- minare « pîrtieL D« aceea Predealul aspiră 1» fiecare sfirşit de săptămlnă tot ceea ce Bucureştiul şi Ploieştiud I sportiv 'trimite «pre aer, «pare şi lumină, reunind sub [zodia schiului MII ŞI MII DE SIMPATIZANŢI. Dintretoate staţiunile de sporturi ’de iarnă, Predealul te apropia cel mai mult de staţiunile model din Alpi, de noţiunea ideală sub raportul funcţionalităţii şi operativităţii. De ce ! Pentru că se [adaptează, se transformă per» [manent dovedind a mai« [mobilitate economică, o extinsă capacitate organizatorică, @hia» și in acest an, de , pildă, preluînd ideea unot ■pirtil de şcoală și de agrement in apropierea hotelurilor, s-au amenajat astfel de terenuri iluminate, dotate cuteleschlimi portabile la holtelul Timiş și I* vila Robinson de către întreprinderea economică a oraşului Predeal. Este pasiba ca şi alte terenuri şcoală cu tradiţie (Vestea) sau cel din faţa cabanei Secuilor si fie utilate cu teleschiuri. Toate mijloacele mecanice care deservesc complexul de pirul Clăbucet au fost revizuite şi pregătite pentru noul sezon. Partile, in stare acceptabilă, aşteaptă ultimele finisării nivelarea şanţurilor săpate de ploi, cosirea vegetaţiei crescute peste vară, curăţirea de pietre şi lemn» aduse de apele teren- Mihai BIRA (Continuare la pap. • 3-«) • ZIUA DE SCHI - ZIUA LUMINĂ A TERENURI ILUMINATE Şl DOTATE CU TELESCHIURI PORTABILE , REVIZII... Şl PREGĂTIRI DESCONGESTIONARE Alb şi negru... pe pîrtia Clăbucetului. IARNA BATE LA UȘĂ, CALENDARUL SPORTIV E GATA! • Bogată activitate internă # Campionate mondiale si europene, Jocuri balcanice si multe altele in 1977 # Clasament asemănător Cupei Mondiale • In sfirsit insigna „Fulgul de zăpadă“ . Control si exigentă sporire Recent, au avut lots la Predeal si Braşov două şedinţe ale Biroului federaţiei române de schibob, organizate cu scopul definitivării calendarului intern şi internaţional pe anul 1971, aprobării loturilor naţionale propuse de colegiile centrale de antrenori, discutării regulamentelor competiţiilor şi propunerilor pentru remanierea structurii colegiilor centrale de antrenori. (Continuare in pag. a 2-a) CURS DE PERFECŢIONARE PENTRU ARBITRII DE HOCHEI Intre 23 şi 10 octombrie va avea loc, sub auspiciile „Centrului 23 August", din curs deperfecţionare pentru arbitrii divizionari de hochei. Pe lingă expunerile teoretice, predata de cei mai experimentaţi „cavaleri ai fluierului“ din acest sport cu un regulament foarte complicat, au fost prevăzute lecţii practice, precum şi urmărirea arbitrajelor le câteva partide din primul turr al campionatului național. Fără a lua încă propor-AS ţii electronice sau cîber- 2 netipe, tehnologia predă- £ ril In şcoli «-a adaptat £ repede progresului ştiin- *• ţiîic. Limbile se învaţă S şi se perfecţionează în 2 cabine individuate, cu benzi de magnetofon sau 2 discuri. Diverse materii 2 se Însuşesc mal bine cu 2 ajutorul aparatelor de “ proiecţie montate pe ea- ■tedră. 2 Şi în timp ce uimitoa* 2 rele mijloace aiudiovizua- “ le cuceresc clasele (fără « a mai vorbi de Irupţia 2 tehnicii până şi în bucă- 2 tăriile gospodinelor), edu- 2 caţia fizică se predă tot “ cu...,ghemuit, luat ! “ VICTOR BĂNCIULESCU 2 iiiiiimmmesnimmifl • Partide disputate în întrecerea hocheiştilor ! Intratpe făgaşul unei dispute echilibrate — mai ales după apriga confrumtare dintre Agronomia Cluj şi Avîntul M. Ciuc — campionatul naţional de hochei pe gheaţă a oferit spectatorilor şi ieri după amiază partide interesante, în care formaţile învingătoare s-au impus greu, mult mai greu decât ar putea să o exprime scorurile finale. I Cuplajul a avut programat (h deschidere meciul dintre echipei la STEAUA şi I.P.G.G. Cu un ain în urmă această Intilnire constituia, poate, o simplă formalitate pentru hocheiştii formaţiei noastre campioane, singura problemă fiind doar diferenţa de scor cu care ei învingeau. Acum, Chiar dacă pînă la urmă Steaua a obţinut o victorie destul de concludentă, pe gheaţă lucrurile nu s-au petrecut chiar aşa de uşor. Hotărâţi să-şi vîndă scump pielea, tinerii jucători de la I.P.G.G. au făcut o mare risipă de energie, încercând în acest fel să suplinească handicapul de valoare tehnică şi tactică fetă de adversarii lor. Dintr-o mare parte din timp ei au reuşit acest lucru, manţinând rezultatul atins şi prin forma bună a portarului Neteda. Adică, mai precis, atunci cînd au luptat cu mijitoare regulamentare, folosind destul de bine calităţile lor fizice, de necontestat. Dar, uneori ei au... căzut în l.gura păcatului" şi trecând dincolo de limitele admise în hochei au fost penalizaţi cu exminări, care — de cele mai multe bii a pu «y rfa mas fără urmări pe tabela de marcaj. Din toate acestea se poate lesne trage concluzia că întâlnirea a fost destul de animată, furnizând faze palpitante și, în plus, dîndu-ne prilejul să apreciem perspectivele unor tineri hocheiști din ambele echipe. Este de subliniat în acest sens că şi Steaua a prezentat dela Călin ANTONESCU (Continuare in pag. « S-a) steaua — LP,a.a. t-i (1-0, s-l, 4—0) Arbitri : C. Stafânascu şi Al. Mureşan. Marcatori : Varga »i Gheorghiu (cîte 2), ştefanov, G. Szabó şi P. Sgîncă pentru Steaua, respectiv, Vlad II. Penalizări : Steaua 8 minute, I.P.G.G. 8 minute DINAMO — AVINTUL. M. CIUC 8-1 (1—1, 8—1, 1-0) Arbitrii N. Gubernu şi M. Presneanu Marcatorii Boldescu, Mihăilescu, Tufeanu, Florescu, Pană pentru Dinamo, Baltu şi Tamaş pentru Avîntul Penalizării. Dinamo 4 minute, Avintul 4 minute. Atac al dinamoviştilor la poarta hocheiştilor din Miercurea Ciuc. Foto: DRAGOS NEAGU SĂPTĂMÎNA JOCURILOR DE IARNĂ ÎNTRE 7 ŞI 14 FEBRUARIE 1971 Organizatorii J.O. de iarnă din 1972 au anunţat, că întrecerile Săptămânii internaţionale a Jocurilor de iarnă vor avea loc la Sapporo între 7 şi 14 februarie 1971. ZUR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA $1 SPORT ANUL XXVI NR. 1058 (6492) 4 PAGINI 30 BANI Mărfi 20 octombrie ,1970 LA CAPĂTUL UNUI JOC DRAMATIC Dinamo şi Steaua au terminat nedecis (2-2) la polo Sorţii au vrut ca cele două pretendente la titlul naţional, Steaua şi Dinamo să se întâlnească chiar din primul joc al turneului final. Şi spectatorii prezenţi aseară in piscina Floreasca nu se pot plînge de aperitivul delicios servit în această săptămână a polo-ului. Cele două puternice teamuri ne-au oferit o întrecere care poate întruni toate superlativele ritm alert, cu acţiuni debordante de la o poartă la alta, faze de mare spectacol şi un rezultat — spre Împăcarea ambelor tabere — perfect egal: 2—2 (1—0, 0—1, 1—0, 0—1). Jocul a început In nota de dominare a dinamoviştilor; pe rînd, Blajec şi Kroner încearcă vigilenţa lui Cheţa, dar apărătorul butului stelist este la post. Apoi, a fost rîndul militarilor să atace puternic şi mingea expediată de Dinu Popescu s-a oprit in bară. Cîteva secunde mai tîrziu, acelaşi Popescu (primind o pasă foarte bună de la Szabó) este pe punctul de a scăpa singur, şi dinamoviştii nu-l pot opri decît prin fault. Lovitura de la 4 m a fost transformată precis de Szabó şi 1-0 pentru Steaua. Finalul reprizei îi găseşte pe dinamovişti cu avantaj numeric. In cel de al doilea „sfert“, Adrian VASILIU ► Szabó (cu faţa) şi Kroper, doi dintre cei mai tehnici jucători din ţară, in luptă pentru balon. Imagine din Jocul Steaua — Dinamo. (Continuare In pag. 14-a) În prima etapă a campionatului de motocros, prea puţini concurenţi... Etapa inaugurală a campionatului republican de motocros desfăşurată duminică la Braşov, a reunit 27 alergători la cele trei probe care au figurat în program. Numărul redus de participanţi este urmarea firească a lipsei de preocupare, la toate nivelele, pentru dezvoltarea acestei ramuri. Revenind la primele întreceri ale celei mai importante competiţii interne, trebuie «impunem că alergătorul nostru nr. 1, Ştefan Chiţu, nu mai are adversari pe măsura sa la proba de 250 cmc, deoarece Aurel Ionescu şi Cristian Davids au trecut, peste noapte, la clasa 500 cmc, din calcule de club. Prin urmare, cursa cincisutiştilor, la startul căreia s-au mai aliniat campionul ţării , Petre Paxino, experimentatul Otto Ştefani şi alţi alergători cunoscuţi a constituit capul de afiş al primei etape. A învins Cristian Davids. CLASAMENTELE : 250 cmc : 1. Şt. Chiţu (Steaua) 8 p, 2. Fr. Sinte (Str. Braşov) 6 p, 3. A. Crisbay (Str. Bv.) 4 p, 4. M. Banu (Steaua) 3 p, 5. C. Marin (Poiana Cîmpina) 2 p; 500 cmc: . 1. Cr. Davids (Met. Buc) 8 p, 2. A. Ionescu (Steaua) 6 p, 3. Fl. Stefan (Loc. Ploiesti) 4 p, 4. P. Lucaci (St. r. Bv.) 3 p, 5. Tr. Moasa (St. r. Bv.) 2 p, 6. P . Paxino (Met. Buc.) 1 p; tineret: 1. N. Murgoci (Steaua) 8 p, 2. A. Benedek (St. r. Bv.) 6 p, 3. P. Popescu (Met Buc.) 4 p. Ultima verificare a reprezentativei de rugby înaintea partidei cu Italia Marţi după-amiazi, începînd de la ora 18, lotul reprezentativ de rugby, care se pregăteşte pentru meciul cu Italia din cadrul „Cupei Naţiunilor" (25 octombrie, Rovigo) va susţine un ultim test. Parteneră, formaţia de divizie B, Sportul studențesc. Loc de desfăşurare, stadionul Tineretului. LA TEMELIA TRADIŢIEI, CU PILONII PASIUNII Sportul bistriţean îşi construieşte casă nouă Oraşul Bistriţa, reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume. La sediul C.J.E.F.S., edificiu elegant, amplasat în interiorul frumoasei baze sportive Progresul, am avut prilejul să stăm de vorbă cu tovarăşii Gheorghe Băloi — preşedinte ai C.J.E.F.S. şi cu Constantin Sănduţă — vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii. Apoi, am avut drept interlocutori pe cîţiva dintre tovarăşii care conduc şi coordonează activitatea sportivă din judeţ: Grigore Leşan, şeful secţiei sportturism şi pregătire militară din Comitetul judeţean U.T.C. şi Simion Avram — membru în Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor cu probleme , de sport. Ne-a însoţit Ion Toma, corespondentul ziarului „Sportul“ pentru judeţul Bistriţa- Năsăud. In urma discuţiilor purtate cu gazdele noastre, ne-am notat o serie de probleme referitoare la sportul bistriţean. O STRĂVECHE TRADIŢIE Tradiţia sportivă a judeţulului Bistriţa-Năsăud, pierdută undeva prin jurul anilor 1£48 1550, dispune şi astăzi de documente (fotografii, afişe, programe şi chiar echipament) care atestă existenţa sportului pe aceste, meleaguri încă din vremuri de demult. De altfel, vicepreşedintele C.J.E.F.S., prof. Constantin Sănduţă, conduce un colectiv de vechi pasionaţi ce şi-au propus să alcătuiască o monografie a sportului bistriţean. O dată cu noua împărţire administrativă, Bistriţa a ieşit din „eclipsa“ Clujului, sprijinindu-se, din ce în ce mai temeinic, pe forţele proprii şi în problema activităţii sportive. In ultimii doi ani, corespunzător noii situaţii, rezultatele in această direcţie s-au concretizat prin promovarea a 6 echipe de fotbal, volei şi handbal în diviziile B, C şi juniori. De altfel, numărul echipelor divizionare se ridică acum la 12, iar pentru anul viitor se scontează promovarea a încă două formaţii (fotbal şi handbal) în campionatele divizionare. Horia ALEXANDRESCU (Continuare in pag. a 2-a) Astăzi, de la ora 16, in Aula B.C.U., începe finala şahiştilor Principala competiţie şahistă internă, FINALA CAMPIONATULUI NAŢIONAL MASCULIN, începe astăzi, la ora 16, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare, îşi vor disputa titlul 21 de concurenţi. Cu puţine excepţii, figurează pe tabelă cei mai valoroşi jucători ai ţării, turneul reunind un mare maestru internaţional, doi maeştri internaţionali, 11 maeştri şi 7 candidaţi de maeştri. Majoritatea pronosticurilor converg desigur către cei trei fruntaşi ai şahului românesc, VICTOR CIOCALTEA, deţinătorul titlului, FLORIN GHEORGHIU, autorul recordului de victorii în competiţie, THEODOR GHIŢESCU, care a fost şi el campion, aflîndu-se totdeauna în preajma fruntaşilor. Dar, lupta sportivă nu poate fi apreciată doar prin prisma clasificărilor oficiale, teoretice. Fiindcă practic, titlul a fost nu odată ameninţat de jucători care nu poartă încă trese internaţionale pe epoleţi. Ne gîndim la Mircea Pavlov, marelenedreptăţit al calificării olimpice, Em. Reicher, ajuns la 40 de ani veteranul finalei, Emil Ungureanu, capabil de mobilizare maximă în momentele decisive, gerban Neamţu, aflat într-o formă excelentă, Traian Stanciu (dacă va scăpa de cronica sa boală a crizei de timp) şi alţii. Clou-ul finalei îl constituie prezenţa a şase debutanţi (!), ceea ce complică şi dă culoare nouă vechii întreceri. Astăzi dimineaţă are loc tragerea la sorţi. După amiază, pornesc ceasurile de control ! —'em mmmem tmmzm marnom mmmm mmbi snasi ammmn» mmcmm mmmm mr~ Campionul ţării, VICTOR CIOCÂLTEA, îşi pune din nou titlul in joc României la mondialele de gimnastică In urma consultărilor ce au avut loc între conducerea federaţiei de specialitate şi antrenorii care s-au ocupat de pregătirea loturilor de gimnastică, au fost stabilite echipele care ne vor reprezenta la campionatele mondiale de la Ljubljana : Elena Ceampelea, Rodica Apăteanu, Alina Goreac, Olga Ştefan, Elisabeta Turcu, Paula Ioan şi Felicia Dornea (feminin) , Mircea Gheorghiu, Gheorghe Păunescu, Petre Mihaiuc, Dan Grecu, Gheorghe Tohăneanu, Nicolae Achim, Nicolae Oprescu (masculin). Cele două echipe, conduse de tovarăşa Elena Poparad, preşedinta F.R.G., au plecat luni dimineaţă spre Ljubljana. ! STAGIUNEA MAEȘTRILOR ! mm tagiunea şahistă se deschide astăzi, ridicind ■ %, cortina în fata celor 21 de tablouri care vor alcătui finala, campionatului national 1970— I 1971. Spre satisfacţia iubitorilor acestui joc, * 1 ^^ turneul chemat să desemneze pe liderul eşi- ■ chierului românesc se anunță ca niciodată mai I disputat, mai aprig și mai interesant. Primenirea masivă * I de nume, pe care au săvîrşit-o etapele eliminatorii, ames- . tecul de generaţii, lărgirea considerabilă a reprezentării I geografice în competiţie, toate acestea sunt lucruri îmbu- • Icurătoare, capabile să dea impuls mişcării şahiste autoh- . tone şi să determine noi sinteze de calitate. Finala demonstrează, încă înainte de a începe, cîteva 1 I adevăruri demne să fie luate în consideraţie. Primul, ig- . norat altădată, ar fi acela care investeşte campionatul I ţării (ca nofiune şi simbol) drept întrecerea principală, de * I bază, către care trebuie să tindă un sportiv. N-au fost , rare cazurile (şi sînt multe sporturile din care s-ar putea I alege exemplele) cînd asemenea competiţii se demone- * I tizau prin absenţa de la ele a vîrfurilor, aflate în con- • cursuri peste hotare sau în plină perioadă de pregătire I pentru ele. ' I Este bine că, învățîndu-se din experiența tristă a solu- ■ fiilor echivoce sau de compromis, campionatele nafio- I nale și-au recăpătat roba solemnă a judecătorului absolut • I în stabilirea criteriilor de valoare şi de selecţie pentru • echipele reprezentative. | Turneul demonstrează, de asemenea, fără drept de * I tăgadă, cît de nocivă a fost mentalitatea valorilor pre- • concepute şi senatorismului de drept. De data aceasta, atît în ceea ce priveşte campionatul, * I cit şi alcătuirea echipei olimpice, federaţia merită o strîn- ■ gere de mînă pentru intransigenţa demonstrată. Şahul I românesc nu vă avea decît de cîştigat dacă se va per- * i severa pe această cale. „ In sfirşit, nu putem să nu readucem în discuţie situaţia I materială precară a disciplinei, într-un contrast flagrant * I cu popularitatea ei, cu sutele de mii de adepți pe care îi reunește în jurul aceleiași pasiuni. S-a decolorat de mult cerneala apelurilor făcute în favoarea unui Club * I central, cum există în majoritatea marilor capitale euro- ■ pene, pentru revitalizarea unor centre de tradiţie, în spri- I jinul proliferării şahului în şcoală, chiar dacă el nu va f îi un obiect de studiu, cum se întîmplă în Uniunea So-I vietică, Iugoslavia, Olanda, Anglia sau Argentina. Şi încă multe altele... Dar, astăzi este un moment festiv şi n-am vrea să-l înnourăm sau să stricăm buna dispoziţie generală, nealte- I rată încă de dansul capricios al punctelor. Să urăm, deci, succes celor care încep superba în . ( cleştare a mintii, tacticii si rezistentei!... Valeriu CHIOSE II !