Viaţa Capitalei, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 278-302)

1950-04-01 / nr. 278

ECLIPSELE DE LUNA — Delet superstiţii la ştiinţă — De la un capăt la altul al lumii, lunete enforme construite de mâini dibace şi toate aparatele astronomice pe care ştiinţa şi tehnica le-a creiat şi perfecţio­nat cercetează bolta cerească. Mii de ochi scrutează astăzi cerul pe care astronomii Lau ex­plorat fotografiindu-l şi redac­tând nenumărate hărţi ale lui. Astăzi, ştiinţa astrelor a deve­nit una din preocupările de sea­mă ale cercetătorilor; fenomenele cereşti nu mai sunt o enigmă, ele putând fi prevăzute cu mult timp înaintea producerii lor. Astfel, întrucât cunoaştem cau­zele eclipselor de lună, noi le putem anunţa cu o precizie de zecime de minut. Acelaş fenomen insă a inspirat oamenilor din vremurile stră­vechi o foarte mare teamă. Din pricina necunoaşterii adevărate­lor cauze ale eclipsei, se răspân­deau in jurul fenomenului tot felul de superstiţii. Astfel unii credeau că există nişte animale supranaturale numite vârcolaci, care n’ar avea altă treabă decât să mănânce luna ! Drojdia aces­tor străvechi eresuri mai stăruie in conştiinţa unor oameni înapo­iaţi din vremea noastră. Cum se explică aceasta ? Cauza acestor superstiţii care mai menţin in umbra neştiinţei minţile oame­nilor trebue căutată în miile de ani de exploatare şi ignoranţă în care a fost încătuşată omenirea. încă din antichitate, astrono­mii reuşiseră să descopere cau­zele eclipselor ,şi să dea o expli­caţie ştiinţifică acestor fenomene, dar, ca toate descoperirile ştiin­ţei, şi acestea erau cunoscute doar de câţiva iniţiaţi, marea majoritate a popoarelor fiind lă­sată pradă Întunericului. E cunoscută istoria petrecută cu Cristofor Columb, care, spre a-i supune pe sălbaticii din ţinu­turile descoperite de el­ i-a în­spăimântat că le va răpi lumina lunei. Pasă-mi-te, el ştia că în acea seară va avea loc o eclipsă de lună. De-a lungul secolelor, nenumă­raţi savanţi au făcut cercetări privitoare la eclipse. Astfel la sfârşitul veacului trecut, astro­nomul Oppolser a publicat lista tuturor eclipselor de soare şi de lună, trecute şi viitoare, care s’au întâmplat dela anul 1207, inain­tea erei noastre, până la anul 2163. Până la Marea Revoluţie So­cialistă ştiinţa i-a servit pe ex­ploatatori, iar descoperirile ştiin­ţifice au rămas în bibliotecile celor ce trăiau pe spinarea altora. Când luna sau soarele „dispă­reau”, ei strigau din palatele lor către cei ce li se prosternau la picioare : „Cerul s’a mâniat pe voi, pen­truca aţi încercat să dă­­râmaţi ceea ce ei a zidit. A trimis vârcolacii să mănânce luna. Soa­rele care-i ochiul celui „atotpu­ternic” şi­ a întors faţa de la voi”. Cei ţinuţi în întuneric, au cre­zut multă vreme în poveştile cu vârcolacii sau in „prezicerile” şarlatanilor care se dădeau drept astrologi, pentru a exploata igno­ranţa oamenilor şi a menţine astfel in loc progresul omenirii. Odată cu eliberarea celor asu­priţi, ei au început să cunoască lumea, să pătrundă în „tainele” naturii. Uniunea Sovietică, tara in care a învins socialismul si care a pornit triumfal pe drumul comunismului, posedă astăzi cea mai înaintată ştiinţă din lume tocmai datorită faptului că ştiinţa a devenit un bun al întregului popor muncitor. Milioane şi milioane de oameni ştiu astăzi că fenomenele cereşti nu sunt opera unor forţe supra­naturale şi că nu apar întâmplă­tor, ci se desfăşoară pe baza unor legi determinate de ştiinţă. A­m arătat în numărul de Miercuri al ziarului nostru că explicaţiile date somnu­lui şi bolilor somnului au fost­ ani dea rândul opera diverşilor far­sori „trimişi al cerului”, fă­cători de minuni, opera cla­selor exploatatoare însăşi, care cultivau întunericul in rându­rile celor asupriţi. Farul pu­­ternic al ultimelor descoperiri ştiinţifice a pătruns însă cu forţa luminii lui, nu numai în tainele somnului, dar şi în acti­vitatea pe care o desfăşoară cree­­rul în timp ce dormim.­­Ne întrebăm de multe ori, care e activitatea minţii în pe­rioada somnului ? Răspunsul unora se mărgineşte la povestirea unei întâmplări pe­ Decule în... vis, sau la explica­ţiile unor tălmăcitori de vise cari — intitulându-se profeţi — storc bani grei de la cele mai di­ferite şi mai naive cercuri de curioşi, dornici să cunoască în­ţelesul celor înfăţişate în somn. Aceste povestiri de bună seamă că nu pot spune mare lucru. Dar nici prevestirile tâlmaciului nu adie rezultate mai bune. In tre­cut, mai ales, aceştia îşi um­pleau pungile de pe urma min­ciunilor spuse. In urma descoperirilor oameni­lor de ştiinţă s’a dovedit că re­­paosul creerului în timpul som­nului, este însoţit de imaginile unei lumi de basm, ce nu sunt altceva decât o înregistrare con­fuză a realităţii, o continuare mai slabă şi lipsită de critică a activităţii creerului, tocmai da­torită faptului, că in somnul a­­dânc, funcţiunile mintale îşi micşorează activitatea şi din această cauză dispare simţul cri­tic pe care il posedă omul treaz. Aşa­dar, în timpul somnului, activitatea creerului nu încetea­ză, dar e mult slăbită, dezordo­nată şi confuză. Rezultatul unei asemenea ac­­tivităţi sunt visele. Cu toţii a­­vem visuri plăcute sau neplă­cute. In ambele cazuri ele se caracterizează printr’o desfăşu­rare bogată a imaginii. Dar ta­blourile care se perindă în timp ce visăm, sunt uneori însoţite de sgomote şi de culori. Alteori, visul e întocmai unui film mut. Când dormim, senzaţia depla­sării corpului Intervine mai des. Astfel, putem , avea impresia că ne prăbuşim într’o prăpastie sau că ne ridicăm în sbor şi călă­­torim. S’a remarcat o diferenţă între visele oamenilor normal, şi în­tre visele orbilor. Cei cari n’au văzut niciodată lumina zilei, nu vor putea să „vadă” imagini în vis. Visul orbitor constă în impre­­siuni auditive şi de mişcare. A­­ceste vise au la bază, tocmai ce simte şi aude în viaţă un orb. La fel cei cari au pierdut auzul de multă vreme. Aceştia nu vor auzi cuvinte în­­ somn, dar vor vedea exprimările personagiilor prin semne şi gesturi diferite. Vedem aşa­dar, că subiectul unui vis, nu conţine decât un şir de întâmplări pe care le-am văzut şi auzit în viaţa de fiecare zi. Dar cuprinsul acestor vise, nu este o repetare fidelă şi auten­tică­­a întâmplărilor trăite, ac­ţiunea petrecută în vis este lip­sită uneori de logică, de ordine, de respect faţă de anumite legi, etc. Desfăşurarea unor scene în cadrul unui vis­ nu ţine seamă nici de spaţiu nici de timp. In vis, putem vedea oameni la o vârstă mult mai înaintată decât în realitate, după cum ni se pot înfăţişa persoane care au murit de mult. S-a constatat că primele visuri apar la o vârstă foarte timpurie. La vârsta de un an, copilul vi­sează. Unii observatori au re­marcat că şi animalele visează. S’a putut observa la câini că după o zi de vânătoare, au un somn agitat, in acest timp, se observă şi la dânşii svâcniri ale membrelor, scâncete sau sgo­­mote care aduc cu lătratul de la vânătoare. Toate acestea dove­desc că şi la animale există vise, cu aceleaşi explicaţii şi aceleaşi manifestări ca şi la om. Cum explicăm visele ? Visele cu reprezentările desor­­donate care ni se înfăţişează în timpul somnului au fost expli­cate în vechime, în directă legă­tură cu forţele supranaturale. Se spunea, de pildă, că în timpul somnului, sufletul omului părăseşte trupul şi poate par­curge distanţe uriaşe, ignorând obstacolele, spaţiul şi timpul. In călătoria lui prin ţările cele mai îndepărtate, sufletul se întâl­neşte cu sufletul altor oameni adormiţi, ba chiar cu sufletele oamenilor cari au murit înainte cu mulţi ani. Putem înţelege uşor că astfel de explicaţii răspândite în popor alimentau şuvoiul otrăvit al su­perstiţiilor. Azi, în urma ulimelor cercet­­ari ale savanţilor, avem posibi­litatea să cunoaştem în mod (Urmare) ştiinţific cauzele şi explicaţia vi­selor. Cercetările lui Pavlov au ară­tat că în timpul somnului pro­cesul de inhibiţie (frânarea ac­tivităţii) a creerului, ne duce la un repaos marcat de odihnă par­ţială a diferitelor funcţiuni ale creerului. De aceea, cum am a­­m­intit mai sus, controlul activ al raţiunii este slăbit şi redus în­tocmai unor muşchi, sau a altor organe care după activitatea in­tensă din timpul zilei, se odih­nesc, se refac. In acest timp, când controlul raţiunii slăbeşte, când creerul îşi ia pauza atât de necesară, se nasc acele imagini dezordonate, nesupuse logicii şi judecăţii, imagini pe care noi le numim vise. Formarea viselor poate a­­vea cauze interne sau externe. De isvorul extern ţin toate exci­­taţiunile venite din mediul în­­conjurător. Pentru ca să înţele­gem că mai toate provocările ex­terne devin vise în timpul som­nului, e deajuns să aplicăm de pildă, un corp încălzit pe mâna unui om care doarme, şi să ne convingem la trezirea lui, că a­­cesta ne va povesti cum în timpul somnului, s’a simţit în­conjurat de flăcări sau de obiec- te care rad­iau o căldură dogori­­toare. In timp ce dormim, dacă în jurul nostru se provoacă sgo­­mote uşoare, fie prin aruncarea unor pietricele pe podea, fie prin lovirea regulată a unei bucăţi de lemn, vom visa de pildă focuri de armă sau lunetele unei fur­tuni. La fel, dacă vom da cuiva să miroase în somn o floare, se va visa în mijlocul unei grădini sau în mijlocul unei plantaţii. Vedem, aşa­dar, că izvoarele externe care determină conţinu­tul visului, sunt numeroase şi variate. Dar pe lângă aceste iz­voare, am spus că există şi cauze interne. Aceste cauze sunt strâns legate de organele omului. Conţinutul visului, influenţat de aceşti factori interni, este deter­minat în ultimă instanţă de per­fecţia şi sănătatea organelor omu­lui. De multe ori avem vise ne­plăcute numai datorită faptului că suferim şi ne doare o anumită parte a corpului. Se ştie prea bine că nu ara­­reori oamenii cari suferă de sto­mac sau au vreo boală a intes­tinelor, visează neplăcut. Astfel un om care a suferit de stomac, poate visa că e înjunghiat în pântece cu un cuţit. Unii oameni însă, după cum am arătat la în­ceput, au făcut legătura greşită între vis şi ceea ce se întâmplă în realitate. Generalizând unele cazuri izo­late de potrivire a visului cu realitatea şi bazându-se pe unele coincidenţe, mai mult sau mai puţin verificate, farsorii şi dife­rite categorii de „profeţi’’, nu s’au mărginit numai la „prezi­cerea” unor întâmplări petrecute în vis, dar au avut îndrăzneala chiar să editeze şi numeroase cărţi de vise, cărţi care cuprin­deau o întreagă otravă fabricată de aceşti escroci cu minţile bol­nave. Să dăm un exemplu conclu­dent: un individ visase că este muşcat de un câine la picior. Intr’adevăr, după câteva zile îi apare o inflam­aţie la acel­­pi­cior. Atunci ne întrebăm: a fost oare visul acestui individ o pre­vestire? Fără îndoială că nu. Ia­tă care e adevărul: microbul ca­re a dat naştere abcesului exis­ta în picior cu mult înainte de visul „profetic”. Cum însă in­­flamaţia în locul respectiv era abia perceptibilă ,nu putea fi zărită nici măcar la lumina zi­lei. Dar în timpul somnului, iritaţia involuntară a locului res­pectiv, sau simpla existenţă a microbului în ţesut, producea un circuit care lega locul infectat de formaţiile nervoase de la baza creerului. In acest timp, activitatea min­tală fiind în repaos, înregistrea­ză această excitaţie, fără a o supune unei critici şi judecăţi lucide. De aici apariţia dezordonată a reprezentărilor şi înfăţişarea confuză a imaginilor. In timp ce oamenii iubitori de adevăr, se străduiau să găsească cele mai tăinuite ascunzişuri ale fenomenelor, în timp ce unii sa­vanţi îşi întemeiau teoriile lor juste pe argumente strict ştiin­ţifice, cărţile de vise şi explica­ţiile babelor sunau astfel : visezi un câine ? Semn bun. Dar i.­ întotdeauna, căci depinde de cu­loarea câinelui. Visezi bufniţă? Semn de înmormântare. Dar nu imediat, ci după 22 de zile. Vă întrebaţi, de ce ? Apoi ouăle de bufniţă trebuesc clocite 22 de­­ zile până la ieşirea puilor... Şi bineînţeles că treceau multe­­ zile după cele 22 proorocite fără­­ ca nimic să nu se întâmple. Concluziile savanţilor pe mar- ] ginea ultimelor cercetări ştiin­ţifice, se înarmează azi cu cu-­ noştinţe noi, adevărate şi vala- j Me:. = «■» . I S’a dovedit că în urma con-­ statărilor făcute, visele iau naş­tere numai pe baza faptelor şi ] întâmplărilor, trăite în trecut­­ sau prezent. Domeniul viitorului nu l-am­­ trăit. Este deci absurd, complect­­ imposibil şi anormal ca să avem în timpul somnului, imaginile­ unei vremi netrăite şi deci ne-­­ cunoscute. „Teoriile şi observaţiile preî­n­vestitoare", emise de vechii tal-­l maci, prin studierea oamenilor­­ în timpul somnului şi visului lor, j sunt astăzi abandonate şi dispre- j juite de adevărata ştiinţă. Oamenii luminaţi ai epocii noa-­ sire schiţează şi el viitorul, dar­­ previziunile acestora se înte- j meiază pe experienţă, pe tnvă-­ ţăminte trase din trăirile pre.­f zentului, pe ultimile descoperiri­­ ştiinţifice şi tehnice, care pot j ajuta şi determina eforturi şi j victorii noi în muncă, victorii j care îndestulează şi feresc viaţa j omului de primejdia lipsurilor şi j a războiului. Astăzi prin cunoaşterea legilor­­ de desvoltare a societăţii se­­ poate prevedea viitorul, nu aşa­­ cum făceau „profeţii”, ci în modi ştiinţific şi cu precizie. După conferinţa: . Somnul şi­­ visele“ torm­a de dr. Vlad Voi-­­ cuiescu, in­­ cadrul ..Societă(ii­­ pentru Răspândirea Ştiinţei şi­­ Culturii", I son -[ STIINTA PENTRU TOTI 9 * * VNUL §1 VISELE Cronica filmului „VULTURUL STEPEI“ (Pah­ia, Trianon, Marna, Dacia, Unic, Izbânda, Lira, Florida, Aida, Popular) A­cest film este închinat e­­­i­roului naţional al poporu­­­­­­lui başchir, Salavat Iulaev. Poet popular care a cântat dra­gostea de patrie, oamenii şi bo­găţiile ei, câmpurile, pădurile şi cirezile nomade, Iulaev a fost şi un viteaz ostaş; in clipa hotă­­ritoare pentru Başchiria, el a co­mandat cavaleria başchiră, în lupta împotriva asupririi ţariste. Aceste evenimente s’au petrecut in preajma anului 1774, anul în care vestita răscoală a lui Puga­­ciov atinsese punctul ei culmi­nant. Emilian Pugaciov a fost unul dintre marii luptători pen­tru libertate, pe care i-a avut poporul rus. El s-a pus în frun­tea răscoalei ţărăneşti, care la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a încercat să doboare jugul ţarist. Revolta ţărănească condusă de Pugaciov a fost înfrântă. Cu toa­te că a eșuat războiul țărănesc din 1773—1775 a jucat un rol în­semnat progresist, întrucât el a dat regimului feudal o puternică lovitură, Salavat Iulaev, fiul căpeteniei bașchire, a mobilizat poporul său în lupta de eliberare. Sub steagul răscoalei lui Pugaciov, başchirii conduşi de Iulaev au apărat, alături de marele popor rus şi de celelalte popoare ale Rusiei ţa­riste, drepturile celor mulţi. In filmul „Vulturul stepei”, produs de studiourile „Soiusdet­­film”, ni se arată această epoca plină de frământări şi revoltă. Vedem cum exploatatorii din toate colţurile Rusiei se năpusteau să prade Myatul Ural, locuit de poporul başchir. Ateliere, fa­brici şi mine răsăriau în Baş­chiria. Negustorii jefuiau poporul de toate avuţiile lui, iar aceia care îndrăzneau să se împotri­vească erau crunt pedepsiţi. Tem­niţele, ocnele şi minele erau pline de cei condamnaţi, fiindcă ceruseră să se facă dreptate po­porului. * Meritul deosebit al realizatori­lor acestui film (scenariştii Ste­pan Zlobin, Galina Spevac şi regisorul I. Protazanov) este de a ne fi arătat cum a ajuns Iu­laev la o fărsă conştiinţă de clasă. In această privinţă a fost hotărîtoare întâlnirea lui Iulaev cu iobagul Afanasi Ulopuşca. Da­torită rusului, care lupta pen­tru libertate, başchirul, care era fugărit de asupritorii săi, a în­ţeles că singura cale dreaptă este aceea a răscoalei împotriva exploatatorilor. Iulaev a înţeles că fratele său este rusul Hlopuş­­ca şi nu başchirul chiabur care îl păzea cu cnutul. Astfel a ajuns Iulaev în mij­locul luptătorilor lui Pugaciov, care pe atunci întruchipa nă­zuinţele de libertate ale tuturor naţiunilor prigonite din Rusia ţaristă. Alături de oastea ţăra­nilor ruşi, başchirii au luptat eroic împotriva armatelor ţaris­te. Un chiabur trădător îl ră­neşte însă pe Iulaev şi acesta cade în mâinile vrăjmaşilor po­porului. Eliberat de tovărăşii săi, Salavat Iulaev se pune din nou în fruntea poporului başchir care îşi apăra cu dârzenie dreptul la o viaţă liberă şi omenească. Acest film care a fost realizat cu concursul artiştilor Teatrului de Stat din Başchiria Sovietică, înfăţişează cu înalta artă la care a ajuns, în Ţara Socialismului, poporul başchir, un fragment din istoria luptei pe care acesta a purtat-o pentru eliberarea sa alături de marele popor rus. S. B. îmi Programul de mâine al concursului de şi coruri sindicale din Capitală Mâine după amiază şi Dumi­nică dimineaţă va continua să se desfăşoare în Capitală prima etapă a concursului echipelor de jocuri şi coruri organizat de Confederaţia Generală a Muncii. Şi de astădată, numeroase echipe artistice sindicale care s’au pregătit vreme îndelungată pentru acest concurs, vor veni in faţa comisiilor pentru a, arăta progresele înregistrate in acti­vitatea lor. COMISIA Nr. 1. Sala Teatru­lui „C. G. M.”, Str. Lipscani. CORURI : I.O.R., Minist. Meta­lurgiei, Timpuri Noi, Sadu, Fla­căra Roşie­­Tiposir., I.C.A.R., Serv. Financ. Sect. II Negru. JOCURI : I.O.R., Min. Metalur­giei, Timpuri Noi, Sadu, Con­structori. COMISIA Nr. 2, Sala „Bucu­reşti”, Şelari 6. CORURI : C.F.R.-Triaj, Departamentul Ar­matei, Transporturi, Solex, Ar­­mătura. JOCURI: C.F.R.-Triaj, Solex, Sfatul Popular, Octombrie Roşu, Steaua Roşie, COMISIA Nr. 3, Sala Ateneu­lui ,,Barbu Iscovescu” Str. Ma­tei Basarab. CORURI : Preşe­dinţia Consiliului de Miniştri, Metalo,Globus, I.T.B. 2, C.F.R., Cotroceni, Atelierele C.C. U.T.M. JOCURI: Preşedinţia Consiliului de Miniştri, I.T.B. 2, Instit. Transp. C.F.R., C.F.R.-Cotroceni. COMISIA Nr. 5 Sala Liceu­lui „Gheorghe Şincai” Calea Şerban Vodă, CORURI: Sindic. Metalo-Chimic, Talpa, Min. E­­nergiei Electrice, Abator, Min. Industriei Uşoare, Min. învăţă­­mântului Public. JOCURI: Talpa, Abator, C.A.M. Dir. Generală, Min. Construcţiilor. COMISIA Nr. 6: Sala Salaria­ţilor din învăţământ Str. Ing. Saligni 2. CORURI : Comerţ, Exterior, Semănătoarea, C.F.R. Buc. Călători, Bere Griviţa, Qua­­drat, C.A.M. Belvedere, Cicoarea, JOCURI : Comerţ Exterior, Quadrat, Bere Griviţa, C.A.M. Belvedere. Sâmbătă 1 Aprilie 1950 toate echipele de cor şi joc progra­mate, vor fi prezente la ora 17, la sălile indicate mai sus. De asemenea, responsabilul cul­tural al fiecărei echipe, va pre­zenta comisiei, in ziua concursu­lui, tablourile nominale cu com­­ponenta echipelor Însoţite de programul de coruri şi jocuri ce le vor executa. sssa jocuri VIAȚA CAPITALEI „BRIGADA ISTEŢILOR” (roman) DE V. CUIROCICHIN (EDITURA TINERETULUI) „BRIGADA ISTEŢILOR”, o admirabilă carte închinată muncii tinerilor sovietici, zugrăveşte viaţa de zi cu zi a unei brigăzi de tineret dintr’o uzină sovietică. Tinerii muncitori au o grijă deosebită faţă de „Martinovca”, cuptorul a cărui producţie li s’a dat în griji. Romanul lui V. Curocichin pune şi rezolvă o seamă de pro­bleme de o deosebită însemnătate pentru educarea tineretului în spi­ritul moralei comuniste. „Brigada Isteţilor” ne arată cât de adâncă este preocuparea Par­tidului şi a Comsomolului pentru ridicarea tinerilor muncitori, pentru promovarea cu îndrăzneală a tinerelor cadre. Brigăzile utemiste de producţie, tinerii noştri fruntaşi în pro­­­ducţie, întregul nostru tineret va găsi în „Brigada Isteţilor” o mi­nunată pildă de muncă şi luptă pentru pace, pentru construirea so­cialismului la noi în ţară. Insuşindu-şi bogata experienţă a tineretului sovietic, tinerii muncitori din patria noastră vor contribui cu succes la îndeplinirea Planului de Stat, la construirea unei lumi noi. VERONICA PORUMB­ACU „FESTIVALUL PĂCI­I” (EDIŢ­­II A TINERETULUI) FESTIVALUL Mondial al Tineretului şi al Studenţilor de la Bu­dapesta, care s-a ţinut între 14 şi 28 August 1949, festival care a pre­cedat Congresul Mondial al Tineretului din luna Septembrie a anului trecut, a fost o puternică demonstraţie a frăţiei de luptă a tinerilor partizani ai păcii din toate ţările globului, a tinerilor cari luptă as­tăzi în marele front al păcii, având în frunte Uniunea Sovietică. Zece mii de tineri de diverse naţionalităţi, uniţi sub steagul luptei pentru pace in cadrul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, au mani­festat cu prilejul „Festivalului Păcii”, voinţa lor hotărită de a îm­piedica pregătirile unui nou război mondial, de a lupta cu fermitate pentru o viaţă mai bună, pentru democraţie şi pentru independenţa naţională a popoarelor. In cartea de curând apărută in „Editura Ti­neretului”, Veronica Porumbacu ne înfăţişează aspecte de la festiva­lul care a avut loc, în vara trecută, la Budapesta, subliniind impor­tanţa politică a manifestărilor şi consecinţele adânci pe care Fes­tivalul le-a avut în viaţa şi lupta tineretului democrat din întreaga lume. Aulogarea arată aportul deosebit al reprezentanţilor tineretu­lui sovietic, care in cadrul manifestărilor au demonstrat calităţile strălucite ale tineretului din marea Ţara a Socialismului, forţa, vi­goarea şi viaţa fericită de care se bucură detaşamentul fruntaş al ti­neretului luptător pentru pace. Scrisă cu vioiciune, ,această broşură oferă o lectură plăcută şi instructivă în acelaş timp. „ÎNDRUMĂTORUL CULTURAL” Nr.­­4 NUMĂRUL 4 din „îndrumătorul Cultural" cuprinde un material be­­ctat, care oglindeşte realizări inse­m­nate din activitatea Căminelor Cul­turale. Acest număr este închinat în cea mai mare parte Congresului Căminelor Culturale din R.P.R., arătând acestora sarcinile principale în lupta pentru apărarea păcii, cum ar fi de pilda demascarea imperia­liștilor civi­lo americani si a unelti­­orilor la un nou război mondial, lupta împotriva duşmanilor de moarte ai ţărănimii muncitoare, chiaburii. „Îndrumătorul Cultural" din luna Aprilie oferă materiale privitoare la experienţa cluburilor din colhozurile sovietice. Activitatea acestor cluburi, care au dat prilejul ţărănimii colhoznice să se ridice la o înaltă treapta de cultură, constitue pentru ţărănimea noastră muncitoare un luminos exemplu pentru îmbunătăţirea vieţii culturale de la sate. Din cuprinsul beletristic se remarcă, printre altele, prin realismul ei simplu şi viu, poezia „Ceas de seară de Octav Pârvulescu, un tânăr de la cenaclul literar „Orizonturi N­oi" din Piteşti. Numărul de faţă e tipărit în condiţiuni tehnice deosebite şi cu­prinde un material util Căminelor Culturale. grwwwríiiwiiir'-MiiMwi'TwwMfiMjwa.s Institutul Român pentru Rela­ţiile Culturale cu Străinătatea anunţă festivitatea ce va­ avea loc cu ocazia comemorării a 123 ani de la moartea compozi­torului ge­rman Beethoven. Va conferenţia Diamandi Gheciu. Conferinţa va fi ur­mată de un program artistic, la care îşi vor da concursul: Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu, Radu Aldulescu, Vasile Boniş şi Virgil Gheor­ghiu. Festivitatea va avea loc azi Vineri 31 Martie 1950, orele 17, în sala Dalles. ★ In cadrul ci­vilului „Folosirea e­pirlem­ţei sovietice, asigură victoria socialismului în R.P.R.“, azi Vineri 31 Martie a. c„ ora 18, la Casa de Cultură ARLUS, Cal. Victoriei 42, va avea loc consultaţia „Omul sovietic trans­formă natura”. Consultaţia va fi condusă de tov. Alexandru Romanovici, rector al Institutu­lui Agronomic. Azi, Vineri 31 Martie a. c. la Institutul de Energetică al Academiei R.P.R., au loc urmă­toarele conferinţe: ora 18,19: Metode noui in siderurgie în R.P.R., Plasticitatea şi rezisten­ţa materialelor ;ora 19,15-20,15: Compoziţia betoanelor şi turna­rea lor în lucrările hidrotehnice, Perspectivele industriei metale­lor neferoase. Conferinţele au loc în localul A.S.T., str. M. Eminescu Nr. 8. ★ Azi, 31 Martie a. cu orele 18, la Casa Prieteniei Româno-So­­vietice din Str. Batiştei Nr. 14, va avea loc conferinţa tov„ Mir­­cea Vişan, vicepreşedinte al U­­niunei Sindicatelor Transport şi Comunicaţii despre: „Contractul colectiv ca formă de participare activă a muncitorilor la condu­cerea întreprinderilor socia­liste”. Va urma un film sovie­tic. ­i-OAKSM­ ŞI FAPTE DIN a­utOaSUaQ­ mm a producţiei agricole, cultivarea legumelor timpurii în sere, fo­losirea deşeurilor industriei ali­mentare pentru hrănirea porci­­lor. Ce se ţine seama de condiţiile e-e­conomice şi naturale ale diferi­telor colhozuri şi sovhozuri, care pot contribui la desvoltarea unei sau altei ramuri agricole. In raioanele din jurul marilor ora­şe şi centre industriale din U­­­niunea Sovietică au fost înfiin-­ tate colhozuri şi sovhozuri cu ramuri var­ate de producţie a­­gricolă, îmbinându-se în modul cel mai raţional ramurile de producţie vegetală şi acelea de creştere a vitelor. La determinarea proporţiilor zo-' ne! agricole din jurul­­unui o-' raş oarecare s’a pornit în pri­mul rând dela necesităţile de consumaţie ale oamenilor muncii din centrul dai. Organele sovie-’ telor locale, precum şi organele de planificare şi cele agricole, au desfăşurat o mare muncă de proectare pentru determiniarea necesităţilor fiecărui oraş în ceea ce priveşte legumele, car­­tofii şi alte produse agricole, ţii­nându-se seama de perspectivele de desvoltare a acestor oraşe şi de creşterea populaţiei lor. In planul cincinal stalinist de după război şi în hotărîrile pici­oarei Comitetului Central al P. C. (b) al Uniunii Sovietice din Februarie 1947, au fost pre­­­văzute măsuri pentru consolida­rea şi desvoltarea necontenită a bazelor de legume şi cartofi şi a acelora de creştere a vitelor din jurul oraşelor Moscova, Le­­­ningrad, Bacu, Harcov, Kiev, a centrelor industriale din UraL Bazinul Dopeţului, Bazinul Cuz­’ neţe, regiunea Gorki, din jurul oraşelor din Siberia, Extremul Orient şi a altor oraşe mari, pentru a se asigura aprovizionar­rea deplină a acestor centre cu legume, cartofi, lapte şi carne de producţie proprie. Organizarea în jurul marilor oraşe şi centre industriale din Uniunea Sovietică a unor baze propriii de cultivare a legumelor şi cartofilor şi de creştere a vi­telor, îngădui® nu numai să se creeze un­ belşug de produse a­­gri­cole pentru populaţia oraşei lor şi centrelor industriale res­­pective, dar să se şi economi­­­sească anual zeci de mii de va­goane de cale ferată, care pot fi astfel folosite la transportarea altor încărcături de valoare. Zonele agricole din jurul marilor oraşe centre industriale A­provizionarea populaţiei din marile oraşe şi centre indus­triale necesită o mare cantitate de legume, cartofi, lapte proaspăt şi produse lacti­ce. Transportarea a­­cestora la distan­ţe mari atrage su­f­icier­ea lor în mare parte şi în­cărcarea inutilă a căilor ferate. Iată de ce se im­pune c­a în jurul marilor oraşe şi centre industria­le să se asigure baze puternice de a-­provizionare cu aceste produse a populaţiei res­pective. În Uniunie­a Sovietică, indus­tria a luat în ani­i planurilor cincingle un a­­vânt uriaş; s’au construit noi şi noi întreprinderi în vechile re­giuni industria­le şi au luat fi­inţă totodată noi şi noi regiuni şi centre indus- In Uniunea Sovietică, marile oraşe sunt aprovi- I riale. Aceasta a zionate de centre speciale pentru cultivarea legu­­cerut şi mai melor şi creşterea vitelor. mult o apr­ovi- in fotografia noastră, un colţ al crescătoriei zionare planific de păsări de la Bratţevo, din apropiere de Mos­eai, cu produse ceva. alimentare a popu­laţiei din regiunile şi centrele Moscova, Leningrad, Baku şi respective. Gorki, de pildă, au sporit de pe d­in Martie 1939, la Corigre­ ,e 1,0 01t- „ , 1 v,mn , . In perioada de după război, a­sul al XVIII-lea al Partidului g,rjcu|tUlj3 din jurul orașelor Comunist (b) s’a pus sarcina de continuă să se desvolte cu suc­a se crea în jurul marilor orașe ces. La aceasta contribuie a se­si centre industriale baze de cui­­r’e de factori, înalta mecanizare tivare a legumelor şi cartofilor şi de creştere a vitelor. Desvol­­tarea acestor ramuri economice, precum şi a pomi­culturii şi a creşterii păsărilor, în raioanele din imediata apropiere a mari­lor oraşe şi centre industriale, a luat un avânt uriaş în Uniunea Sovietică. Numai în ultimii trei ani de dinainte de război (1938—1941), semănăturile de legume din zo­nele situate în jurul oraşelor Zonele agricole din jurul ora­şelor au fost înfiinţate şi se des­­voltă după un plan de Stat. La planificarea agriculturii socialis­ Marile oraşe din Uniunea Sovietică sunt aprovizionate de centre speciale pentru cultivarea legumelor­­ si creşterea vitelor DOUĂ ŞEDINŢE DE PRODUCŢIE LA TEATRUL NAŢIONAL La Teatrul Naţional vor avea loc ultimele două şedinţe de pro­ducţie înainte de premierele pie­selor „Aşa s-a călit oţelul“ de N. Ostrovschi şi „Ce naşte din pisică“ de Mircea Ştefănescu, proectate pentru săptămâna­­vi­itoare. In cadrul acestor şedinţe de producţie va fi analizată mun­ca întregului colectiv care a co­laborat la realizarea ambelor spectacole. Reamintim că „Aşa s-a călit oţelul“ va constitui spectacolul inaugural al Teatrului Tineretu­lui — fosta sală Sf. Sava —, iar „Ce naşte din pisică“ se va juca la Teatrul de Satiră și Co­medie (fost „Maria Filotti“). NOILE SPECTACOLE ALE TEATRELOR DIN MOSCOVA Teatrele din Moscova au pus recent in scenă câteva noi spectacole. La Teatrul „Mossovet" a fost montată piesa „Cupa bucu­riei", de N. Vinnicov, in regia lui V. Colesaev. La Teatrul de Satiră se joa­că in prezent comedia „Nunta cu zestre", de N. Diaconov (din R.S.S. Autonomă Corni), in tra­­­ducere rusă. La Teatrul de Dramă și Co­medie a avut loc zilele trecute premierei piesei „Despre ceca mai mare dragoste”, de Vladi­mir Ighises. Regia acestui spectacol este semnată de A. Plotnicov. VIITOARELE PREMIERE ALE TEATRULUI ARMATEI La Teatrul Armatei din Bd. General Magheru se repetă in momentul de faţă două specta­cole a căror premieră va avea loc în curând. Se repetă piesa dramaturgului sovietic Boris­ Lavreniev „Voi­cea Americii" ţn­ direcţia de scenă a tov. Dinu Negreanu şi piesa lui Lope de Vega, „Fânt­­âna turmelor“ în direcţia de scenă a tov. W. Siegfried. NOUL SPECTA­COL AL TEATRU­LUI DE ESTRADĂ Teatrul de Estradă pregăteşte un nou spectacol, care va fi als­cătuit din tablouri şi scenete de sine stătătoare, accentul principal fiind pus pe partea coregrafică şi muzicală. Deasemeni spectacolul va cuprinde numeroase tablouri de music-hall după modelul teatrelor de estradă din Uniunea Sovie­­tică. In momentul de faţă cel de al doi­lea spectacol al Teatrului de Estradă se afla în faza repeti­ţiilor generale. A apărut Nr. 3, 1950 cu următorul con­­ţinut : Rezultatele definitive ale ale­­gerilor pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. V. CEPRACOV : Lupta pentru pace, democraţie şi independenţă naţională a popoarelor. *** O nouă şi masivă r­edu­­cere a preţurilor în­­ Uniunea Sovietică. N. CALININ : Democraţia bur-' gheză — un rai pentru bogaţi, la înşelăciune pentru săraci. A. ALEXEEV: Militarismul şi goana înarmărilor din ţările mar« chail î*ZaTp I. JUCOV’ Vietnamul şi Frans­­a. v (-t:- .«-* V. VASILIEVA : Teoria leni­­nist-stalinista despre naţiuni şi revoluţia naţional-colonială. P. CEREMNIH : înflorirea des­mocraţiei­ socialiste în U­R.S.ŞI COMENTARII — CRONICA­ MIŞCĂRII MUNCITOREŞTI ŞI DEMOCRATICE, precum şi bogat DOCUMENTAR.

Next