Viaţa Capitalei, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 278-302)
1950-04-01 / nr. 278
ECLIPSELE DE LUNA — Delet superstiţii la ştiinţă — De la un capăt la altul al lumii, lunete enforme construite de mâini dibace şi toate aparatele astronomice pe care ştiinţa şi tehnica le-a creiat şi perfecţionat cercetează bolta cerească. Mii de ochi scrutează astăzi cerul pe care astronomii Lau explorat fotografiindu-l şi redactând nenumărate hărţi ale lui. Astăzi, ştiinţa astrelor a devenit una din preocupările de seamă ale cercetătorilor; fenomenele cereşti nu mai sunt o enigmă, ele putând fi prevăzute cu mult timp înaintea producerii lor. Astfel, întrucât cunoaştem cauzele eclipselor de lună, noi le putem anunţa cu o precizie de zecime de minut. Acelaş fenomen insă a inspirat oamenilor din vremurile străvechi o foarte mare teamă. Din pricina necunoaşterii adevăratelor cauze ale eclipsei, se răspândeau in jurul fenomenului tot felul de superstiţii. Astfel unii credeau că există nişte animale supranaturale numite vârcolaci, care n’ar avea altă treabă decât să mănânce luna ! Drojdia acestor străvechi eresuri mai stăruie in conştiinţa unor oameni înapoiaţi din vremea noastră. Cum se explică aceasta ? Cauza acestor superstiţii care mai menţin in umbra neştiinţei minţile oamenilor trebue căutată în miile de ani de exploatare şi ignoranţă în care a fost încătuşată omenirea. încă din antichitate, astronomii reuşiseră să descopere cauzele eclipselor ,şi să dea o explicaţie ştiinţifică acestor fenomene, dar, ca toate descoperirile ştiinţei, şi acestea erau cunoscute doar de câţiva iniţiaţi, marea majoritate a popoarelor fiind lăsată pradă Întunericului. E cunoscută istoria petrecută cu Cristofor Columb, care, spre a-i supune pe sălbaticii din ţinuturile descoperite de el i-a înspăimântat că le va răpi lumina lunei. Pasă-mi-te, el ştia că în acea seară va avea loc o eclipsă de lună. De-a lungul secolelor, nenumăraţi savanţi au făcut cercetări privitoare la eclipse. Astfel la sfârşitul veacului trecut, astronomul Oppolser a publicat lista tuturor eclipselor de soare şi de lună, trecute şi viitoare, care s’au întâmplat dela anul 1207, inaintea erei noastre, până la anul 2163. Până la Marea Revoluţie Socialistă ştiinţa i-a servit pe exploatatori, iar descoperirile ştiinţifice au rămas în bibliotecile celor ce trăiau pe spinarea altora. Când luna sau soarele „dispăreau”, ei strigau din palatele lor către cei ce li se prosternau la picioare : „Cerul s’a mâniat pe voi, pentruca aţi încercat să dărâmaţi ceea ce ei a zidit. A trimis vârcolacii să mănânce luna. Soarele care-i ochiul celui „atotputernic” şi a întors faţa de la voi”. Cei ţinuţi în întuneric, au crezut multă vreme în poveştile cu vârcolacii sau in „prezicerile” şarlatanilor care se dădeau drept astrologi, pentru a exploata ignoranţa oamenilor şi a menţine astfel in loc progresul omenirii. Odată cu eliberarea celor asupriţi, ei au început să cunoască lumea, să pătrundă în „tainele” naturii. Uniunea Sovietică, tara in care a învins socialismul si care a pornit triumfal pe drumul comunismului, posedă astăzi cea mai înaintată ştiinţă din lume tocmai datorită faptului că ştiinţa a devenit un bun al întregului popor muncitor. Milioane şi milioane de oameni ştiu astăzi că fenomenele cereşti nu sunt opera unor forţe supranaturale şi că nu apar întâmplător, ci se desfăşoară pe baza unor legi determinate de ştiinţă. Am arătat în numărul de Miercuri al ziarului nostru că explicaţiile date somnului şi bolilor somnului au fost ani dea rândul opera diverşilor farsori „trimişi al cerului”, făcători de minuni, opera claselor exploatatoare însăşi, care cultivau întunericul in rândurile celor asupriţi. Farul puternic al ultimelor descoperiri ştiinţifice a pătruns însă cu forţa luminii lui, nu numai în tainele somnului, dar şi în activitatea pe care o desfăşoară creerul în timp ce dormim.Ne întrebăm de multe ori, care e activitatea minţii în perioada somnului ? Răspunsul unora se mărgineşte la povestirea unei întâmplări pe Decule în... vis, sau la explicaţiile unor tălmăcitori de vise cari — intitulându-se profeţi — storc bani grei de la cele mai diferite şi mai naive cercuri de curioşi, dornici să cunoască înţelesul celor înfăţişate în somn. Aceste povestiri de bună seamă că nu pot spune mare lucru. Dar nici prevestirile tâlmaciului nu adie rezultate mai bune. In trecut, mai ales, aceştia îşi umpleau pungile de pe urma minciunilor spuse. In urma descoperirilor oamenilor de ştiinţă s’a dovedit că repaosul creerului în timpul somnului, este însoţit de imaginile unei lumi de basm, ce nu sunt altceva decât o înregistrare confuză a realităţii, o continuare mai slabă şi lipsită de critică a activităţii creerului, tocmai datorită faptului, că in somnul adânc, funcţiunile mintale îşi micşorează activitatea şi din această cauză dispare simţul critic pe care il posedă omul treaz. Aşadar, în timpul somnului, activitatea creerului nu încetează, dar e mult slăbită, dezordonată şi confuză. Rezultatul unei asemenea activităţi sunt visele. Cu toţii avem visuri plăcute sau neplăcute. In ambele cazuri ele se caracterizează printr’o desfăşurare bogată a imaginii. Dar tablourile care se perindă în timp ce visăm, sunt uneori însoţite de sgomote şi de culori. Alteori, visul e întocmai unui film mut. Când dormim, senzaţia deplasării corpului Intervine mai des. Astfel, putem , avea impresia că ne prăbuşim într’o prăpastie sau că ne ridicăm în sbor şi călătorim. S’a remarcat o diferenţă între visele oamenilor normal, şi între visele orbilor. Cei cari n’au văzut niciodată lumina zilei, nu vor putea să „vadă” imagini în vis. Visul orbitor constă în impresiuni auditive şi de mişcare. Aceste vise au la bază, tocmai ce simte şi aude în viaţă un orb. La fel cei cari au pierdut auzul de multă vreme. Aceştia nu vor auzi cuvinte în somn, dar vor vedea exprimările personagiilor prin semne şi gesturi diferite. Vedem aşadar, că subiectul unui vis, nu conţine decât un şir de întâmplări pe care le-am văzut şi auzit în viaţa de fiecare zi. Dar cuprinsul acestor vise, nu este o repetare fidelă şi autenticăa întâmplărilor trăite, acţiunea petrecută în vis este lipsită uneori de logică, de ordine, de respect faţă de anumite legi, etc. Desfăşurarea unor scene în cadrul unui vis nu ţine seamă nici de spaţiu nici de timp. In vis, putem vedea oameni la o vârstă mult mai înaintată decât în realitate, după cum ni se pot înfăţişa persoane care au murit de mult. S-a constatat că primele visuri apar la o vârstă foarte timpurie. La vârsta de un an, copilul visează. Unii observatori au remarcat că şi animalele visează. S’a putut observa la câini că după o zi de vânătoare, au un somn agitat, in acest timp, se observă şi la dânşii svâcniri ale membrelor, scâncete sau sgomote care aduc cu lătratul de la vânătoare. Toate acestea dovedesc că şi la animale există vise, cu aceleaşi explicaţii şi aceleaşi manifestări ca şi la om. Cum explicăm visele ? Visele cu reprezentările desordonate care ni se înfăţişează în timpul somnului au fost explicate în vechime, în directă legătură cu forţele supranaturale. Se spunea, de pildă, că în timpul somnului, sufletul omului părăseşte trupul şi poate parcurge distanţe uriaşe, ignorând obstacolele, spaţiul şi timpul. In călătoria lui prin ţările cele mai îndepărtate, sufletul se întâlneşte cu sufletul altor oameni adormiţi, ba chiar cu sufletele oamenilor cari au murit înainte cu mulţi ani. Putem înţelege uşor că astfel de explicaţii răspândite în popor alimentau şuvoiul otrăvit al superstiţiilor. Azi, în urma ulimelor cercetari ale savanţilor, avem posibilitatea să cunoaştem în mod (Urmare) ştiinţific cauzele şi explicaţia viselor. Cercetările lui Pavlov au arătat că în timpul somnului procesul de inhibiţie (frânarea activităţii) a creerului, ne duce la un repaos marcat de odihnă parţială a diferitelor funcţiuni ale creerului. De aceea, cum am amintit mai sus, controlul activ al raţiunii este slăbit şi redus întocmai unor muşchi, sau a altor organe care după activitatea intensă din timpul zilei, se odihnesc, se refac. In acest timp, când controlul raţiunii slăbeşte, când creerul îşi ia pauza atât de necesară, se nasc acele imagini dezordonate, nesupuse logicii şi judecăţii, imagini pe care noi le numim vise. Formarea viselor poate avea cauze interne sau externe. De isvorul extern ţin toate excitaţiunile venite din mediul înconjurător. Pentru ca să înţelegem că mai toate provocările externe devin vise în timpul somnului, e deajuns să aplicăm de pildă, un corp încălzit pe mâna unui om care doarme, şi să ne convingem la trezirea lui, că acesta ne va povesti cum în timpul somnului, s’a simţit înconjurat de flăcări sau de obiec- te care radiau o căldură dogoritoare. In timp ce dormim, dacă în jurul nostru se provoacă sgomote uşoare, fie prin aruncarea unor pietricele pe podea, fie prin lovirea regulată a unei bucăţi de lemn, vom visa de pildă focuri de armă sau lunetele unei furtuni. La fel, dacă vom da cuiva să miroase în somn o floare, se va visa în mijlocul unei grădini sau în mijlocul unei plantaţii. Vedem, aşadar, că izvoarele externe care determină conţinutul visului, sunt numeroase şi variate. Dar pe lângă aceste izvoare, am spus că există şi cauze interne. Aceste cauze sunt strâns legate de organele omului. Conţinutul visului, influenţat de aceşti factori interni, este determinat în ultimă instanţă de perfecţia şi sănătatea organelor omului. De multe ori avem vise neplăcute numai datorită faptului că suferim şi ne doare o anumită parte a corpului. Se ştie prea bine că nu arareori oamenii cari suferă de stomac sau au vreo boală a intestinelor, visează neplăcut. Astfel un om care a suferit de stomac, poate visa că e înjunghiat în pântece cu un cuţit. Unii oameni însă, după cum am arătat la început, au făcut legătura greşită între vis şi ceea ce se întâmplă în realitate. Generalizând unele cazuri izolate de potrivire a visului cu realitatea şi bazându-se pe unele coincidenţe, mai mult sau mai puţin verificate, farsorii şi diferite categorii de „profeţi’’, nu s’au mărginit numai la „prezicerea” unor întâmplări petrecute în vis, dar au avut îndrăzneala chiar să editeze şi numeroase cărţi de vise, cărţi care cuprindeau o întreagă otravă fabricată de aceşti escroci cu minţile bolnave. Să dăm un exemplu concludent: un individ visase că este muşcat de un câine la picior. Intr’adevăr, după câteva zile îi apare o inflamaţie la acelpicior. Atunci ne întrebăm: a fost oare visul acestui individ o prevestire? Fără îndoială că nu. Iată care e adevărul: microbul care a dat naştere abcesului exista în picior cu mult înainte de visul „profetic”. Cum însă inflamaţia în locul respectiv era abia perceptibilă ,nu putea fi zărită nici măcar la lumina zilei. Dar în timpul somnului, iritaţia involuntară a locului respectiv, sau simpla existenţă a microbului în ţesut, producea un circuit care lega locul infectat de formaţiile nervoase de la baza creerului. In acest timp, activitatea mintală fiind în repaos, înregistrează această excitaţie, fără a o supune unei critici şi judecăţi lucide. De aici apariţia dezordonată a reprezentărilor şi înfăţişarea confuză a imaginilor. In timp ce oamenii iubitori de adevăr, se străduiau să găsească cele mai tăinuite ascunzişuri ale fenomenelor, în timp ce unii savanţi îşi întemeiau teoriile lor juste pe argumente strict ştiinţifice, cărţile de vise şi explicaţiile babelor sunau astfel : visezi un câine ? Semn bun. Dar i. întotdeauna, căci depinde de culoarea câinelui. Visezi bufniţă? Semn de înmormântare. Dar nu imediat, ci după 22 de zile. Vă întrebaţi, de ce ? Apoi ouăle de bufniţă trebuesc clocite 22 de zile până la ieşirea puilor... Şi bineînţeles că treceau multe zile după cele 22 proorocite fără ca nimic să nu se întâmple. Concluziile savanţilor pe mar- ] ginea ultimelor cercetări ştiinţifice, se înarmează azi cu cu- noştinţe noi, adevărate şi vala- j Me:. = «■» . I S’a dovedit că în urma con- statărilor făcute, visele iau naştere numai pe baza faptelor şi ] întâmplărilor, trăite în trecut sau prezent. Domeniul viitorului nu l-am trăit. Este deci absurd, complect imposibil şi anormal ca să avem în timpul somnului, imaginile unei vremi netrăite şi deci ne- cunoscute. „Teoriile şi observaţiile preînvestitoare", emise de vechii tal-l maci, prin studierea oamenilor în timpul somnului şi visului lor, j sunt astăzi abandonate şi dispre- j juite de adevărata ştiinţă. Oamenii luminaţi ai epocii noa- sire schiţează şi el viitorul, dar previziunile acestora se înte- j meiază pe experienţă, pe tnvă- ţăminte trase din trăirile pre.f zentului, pe ultimile descoperiri ştiinţifice şi tehnice, care pot j ajuta şi determina eforturi şi j victorii noi în muncă, victorii j care îndestulează şi feresc viaţa j omului de primejdia lipsurilor şi j a războiului. Astăzi prin cunoaşterea legilor de desvoltare a societăţii se poate prevedea viitorul, nu aşa cum făceau „profeţii”, ci în modi ştiinţific şi cu precizie. După conferinţa: . Somnul şi visele“ torma de dr. Vlad Voi- cuiescu, in cadrul ..Societă(ii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii", I son -[ STIINTA PENTRU TOTI 9 * * VNUL §1 VISELE Cronica filmului „VULTURUL STEPEI“ (Pahia, Trianon, Marna, Dacia, Unic, Izbânda, Lira, Florida, Aida, Popular) Acest film este închinat eiroului naţional al poporului başchir, Salavat Iulaev. Poet popular care a cântat dragostea de patrie, oamenii şi bogăţiile ei, câmpurile, pădurile şi cirezile nomade, Iulaev a fost şi un viteaz ostaş; in clipa hotăritoare pentru Başchiria, el a comandat cavaleria başchiră, în lupta împotriva asupririi ţariste. Aceste evenimente s’au petrecut in preajma anului 1774, anul în care vestita răscoală a lui Pugaciov atinsese punctul ei culminant. Emilian Pugaciov a fost unul dintre marii luptători pentru libertate, pe care i-a avut poporul rus. El s-a pus în fruntea răscoalei ţărăneşti, care la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a încercat să doboare jugul ţarist. Revolta ţărănească condusă de Pugaciov a fost înfrântă. Cu toate că a eșuat războiul țărănesc din 1773—1775 a jucat un rol însemnat progresist, întrucât el a dat regimului feudal o puternică lovitură, Salavat Iulaev, fiul căpeteniei bașchire, a mobilizat poporul său în lupta de eliberare. Sub steagul răscoalei lui Pugaciov, başchirii conduşi de Iulaev au apărat, alături de marele popor rus şi de celelalte popoare ale Rusiei ţariste, drepturile celor mulţi. In filmul „Vulturul stepei”, produs de studiourile „Soiusdetfilm”, ni se arată această epoca plină de frământări şi revoltă. Vedem cum exploatatorii din toate colţurile Rusiei se năpusteau să prade Myatul Ural, locuit de poporul başchir. Ateliere, fabrici şi mine răsăriau în Başchiria. Negustorii jefuiau poporul de toate avuţiile lui, iar aceia care îndrăzneau să se împotrivească erau crunt pedepsiţi. Temniţele, ocnele şi minele erau pline de cei condamnaţi, fiindcă ceruseră să se facă dreptate poporului. * Meritul deosebit al realizatorilor acestui film (scenariştii Stepan Zlobin, Galina Spevac şi regisorul I. Protazanov) este de a ne fi arătat cum a ajuns Iulaev la o fărsă conştiinţă de clasă. In această privinţă a fost hotărîtoare întâlnirea lui Iulaev cu iobagul Afanasi Ulopuşca. Datorită rusului, care lupta pentru libertate, başchirul, care era fugărit de asupritorii săi, a înţeles că singura cale dreaptă este aceea a răscoalei împotriva exploatatorilor. Iulaev a înţeles că fratele său este rusul Hlopuşca şi nu başchirul chiabur care îl păzea cu cnutul. Astfel a ajuns Iulaev în mijlocul luptătorilor lui Pugaciov, care pe atunci întruchipa năzuinţele de libertate ale tuturor naţiunilor prigonite din Rusia ţaristă. Alături de oastea ţăranilor ruşi, başchirii au luptat eroic împotriva armatelor ţariste. Un chiabur trădător îl răneşte însă pe Iulaev şi acesta cade în mâinile vrăjmaşilor poporului. Eliberat de tovărăşii săi, Salavat Iulaev se pune din nou în fruntea poporului başchir care îşi apăra cu dârzenie dreptul la o viaţă liberă şi omenească. Acest film care a fost realizat cu concursul artiştilor Teatrului de Stat din Başchiria Sovietică, înfăţişează cu înalta artă la care a ajuns, în Ţara Socialismului, poporul başchir, un fragment din istoria luptei pe care acesta a purtat-o pentru eliberarea sa alături de marele popor rus. S. B. îmi Programul de mâine al concursului de şi coruri sindicale din Capitală Mâine după amiază şi Duminică dimineaţă va continua să se desfăşoare în Capitală prima etapă a concursului echipelor de jocuri şi coruri organizat de Confederaţia Generală a Muncii. Şi de astădată, numeroase echipe artistice sindicale care s’au pregătit vreme îndelungată pentru acest concurs, vor veni in faţa comisiilor pentru a, arăta progresele înregistrate in activitatea lor. COMISIA Nr. 1. Sala Teatrului „C. G. M.”, Str. Lipscani. CORURI : I.O.R., Minist. Metalurgiei, Timpuri Noi, Sadu, Flacăra RoşieTiposir., I.C.A.R., Serv. Financ. Sect. II Negru. JOCURI : I.O.R., Min. Metalurgiei, Timpuri Noi, Sadu, Constructori. COMISIA Nr. 2, Sala „Bucureşti”, Şelari 6. CORURI : C.F.R.-Triaj, Departamentul Armatei, Transporturi, Solex, Armătura. JOCURI: C.F.R.-Triaj, Solex, Sfatul Popular, Octombrie Roşu, Steaua Roşie, COMISIA Nr. 3, Sala Ateneului ,,Barbu Iscovescu” Str. Matei Basarab. CORURI : Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Metalo,Globus, I.T.B. 2, C.F.R., Cotroceni, Atelierele C.C. U.T.M. JOCURI: Preşedinţia Consiliului de Miniştri, I.T.B. 2, Instit. Transp. C.F.R., C.F.R.-Cotroceni. COMISIA Nr. 5 Sala Liceului „Gheorghe Şincai” Calea Şerban Vodă, CORURI: Sindic. Metalo-Chimic, Talpa, Min. Energiei Electrice, Abator, Min. Industriei Uşoare, Min. învăţământului Public. JOCURI: Talpa, Abator, C.A.M. Dir. Generală, Min. Construcţiilor. COMISIA Nr. 6: Sala Salariaţilor din învăţământ Str. Ing. Saligni 2. CORURI : Comerţ, Exterior, Semănătoarea, C.F.R. Buc. Călători, Bere Griviţa, Quadrat, C.A.M. Belvedere, Cicoarea, JOCURI : Comerţ Exterior, Quadrat, Bere Griviţa, C.A.M. Belvedere. Sâmbătă 1 Aprilie 1950 toate echipele de cor şi joc programate, vor fi prezente la ora 17, la sălile indicate mai sus. De asemenea, responsabilul cultural al fiecărei echipe, va prezenta comisiei, in ziua concursului, tablourile nominale cu componenta echipelor Însoţite de programul de coruri şi jocuri ce le vor executa. sssa jocuri VIAȚA CAPITALEI „BRIGADA ISTEŢILOR” (roman) DE V. CUIROCICHIN (EDITURA TINERETULUI) „BRIGADA ISTEŢILOR”, o admirabilă carte închinată muncii tinerilor sovietici, zugrăveşte viaţa de zi cu zi a unei brigăzi de tineret dintr’o uzină sovietică. Tinerii muncitori au o grijă deosebită faţă de „Martinovca”, cuptorul a cărui producţie li s’a dat în griji. Romanul lui V. Curocichin pune şi rezolvă o seamă de probleme de o deosebită însemnătate pentru educarea tineretului în spiritul moralei comuniste. „Brigada Isteţilor” ne arată cât de adâncă este preocuparea Partidului şi a Comsomolului pentru ridicarea tinerilor muncitori, pentru promovarea cu îndrăzneală a tinerelor cadre. Brigăzile utemiste de producţie, tinerii noştri fruntaşi în producţie, întregul nostru tineret va găsi în „Brigada Isteţilor” o minunată pildă de muncă şi luptă pentru pace, pentru construirea socialismului la noi în ţară. Insuşindu-şi bogata experienţă a tineretului sovietic, tinerii muncitori din patria noastră vor contribui cu succes la îndeplinirea Planului de Stat, la construirea unei lumi noi. VERONICA PORUMBACU „FESTIVALUL PĂCII” (EDIŢII A TINERETULUI) FESTIVALUL Mondial al Tineretului şi al Studenţilor de la Budapesta, care s-a ţinut între 14 şi 28 August 1949, festival care a precedat Congresul Mondial al Tineretului din luna Septembrie a anului trecut, a fost o puternică demonstraţie a frăţiei de luptă a tinerilor partizani ai păcii din toate ţările globului, a tinerilor cari luptă astăzi în marele front al păcii, având în frunte Uniunea Sovietică. Zece mii de tineri de diverse naţionalităţi, uniţi sub steagul luptei pentru pace in cadrul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, au manifestat cu prilejul „Festivalului Păcii”, voinţa lor hotărită de a împiedica pregătirile unui nou război mondial, de a lupta cu fermitate pentru o viaţă mai bună, pentru democraţie şi pentru independenţa naţională a popoarelor. In cartea de curând apărută in „Editura Tineretului”, Veronica Porumbacu ne înfăţişează aspecte de la festivalul care a avut loc, în vara trecută, la Budapesta, subliniind importanţa politică a manifestărilor şi consecinţele adânci pe care Festivalul le-a avut în viaţa şi lupta tineretului democrat din întreaga lume. Aulogarea arată aportul deosebit al reprezentanţilor tineretului sovietic, care in cadrul manifestărilor au demonstrat calităţile strălucite ale tineretului din marea Ţara a Socialismului, forţa, vigoarea şi viaţa fericită de care se bucură detaşamentul fruntaş al tineretului luptător pentru pace. Scrisă cu vioiciune, ,această broşură oferă o lectură plăcută şi instructivă în acelaş timp. „ÎNDRUMĂTORUL CULTURAL” Nr.4 NUMĂRUL 4 din „îndrumătorul Cultural" cuprinde un material bectat, care oglindeşte realizări insemnate din activitatea Căminelor Culturale. Acest număr este închinat în cea mai mare parte Congresului Căminelor Culturale din R.P.R., arătând acestora sarcinile principale în lupta pentru apărarea păcii, cum ar fi de pilda demascarea imperialiștilor civilo americani si a uneltiorilor la un nou război mondial, lupta împotriva duşmanilor de moarte ai ţărănimii muncitoare, chiaburii. „Îndrumătorul Cultural" din luna Aprilie oferă materiale privitoare la experienţa cluburilor din colhozurile sovietice. Activitatea acestor cluburi, care au dat prilejul ţărănimii colhoznice să se ridice la o înaltă treapta de cultură, constitue pentru ţărănimea noastră muncitoare un luminos exemplu pentru îmbunătăţirea vieţii culturale de la sate. Din cuprinsul beletristic se remarcă, printre altele, prin realismul ei simplu şi viu, poezia „Ceas de seară de Octav Pârvulescu, un tânăr de la cenaclul literar „Orizonturi Noi" din Piteşti. Numărul de faţă e tipărit în condiţiuni tehnice deosebite şi cuprinde un material util Căminelor Culturale. grwwwríiiwiiir'-MiiMwi'TwwMfiMjwa.s Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea anunţă festivitatea ce va avea loc cu ocazia comemorării a 123 ani de la moartea compozitorului german Beethoven. Va conferenţia Diamandi Gheciu. Conferinţa va fi urmată de un program artistic, la care îşi vor da concursul: Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu, Radu Aldulescu, Vasile Boniş şi Virgil Gheorghiu. Festivitatea va avea loc azi Vineri 31 Martie 1950, orele 17, în sala Dalles. ★ In cadrul civilului „Folosirea epirlemţei sovietice, asigură victoria socialismului în R.P.R.“, azi Vineri 31 Martie a. c„ ora 18, la Casa de Cultură ARLUS, Cal. Victoriei 42, va avea loc consultaţia „Omul sovietic transformă natura”. Consultaţia va fi condusă de tov. Alexandru Romanovici, rector al Institutului Agronomic. Azi, Vineri 31 Martie a. c. la Institutul de Energetică al Academiei R.P.R., au loc următoarele conferinţe: ora 18,19: Metode noui in siderurgie în R.P.R., Plasticitatea şi rezistenţa materialelor ;ora 19,15-20,15: Compoziţia betoanelor şi turnarea lor în lucrările hidrotehnice, Perspectivele industriei metalelor neferoase. Conferinţele au loc în localul A.S.T., str. M. Eminescu Nr. 8. ★ Azi, 31 Martie a. cu orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din Str. Batiştei Nr. 14, va avea loc conferinţa tov„ Mircea Vişan, vicepreşedinte al Uniunei Sindicatelor Transport şi Comunicaţii despre: „Contractul colectiv ca formă de participare activă a muncitorilor la conducerea întreprinderilor socialiste”. Va urma un film sovietic. i-OAKSM ŞI FAPTE DIN autOaSUaQ mm a producţiei agricole, cultivarea legumelor timpurii în sere, folosirea deşeurilor industriei alimentare pentru hrănirea porcilor. Ce se ţine seama de condiţiile e-economice şi naturale ale diferitelor colhozuri şi sovhozuri, care pot contribui la desvoltarea unei sau altei ramuri agricole. In raioanele din jurul marilor oraşe şi centre industriale din Uniunea Sovietică au fost înfiin- tate colhozuri şi sovhozuri cu ramuri varate de producţie agricolă, îmbinându-se în modul cel mai raţional ramurile de producţie vegetală şi acelea de creştere a vitelor. La determinarea proporţiilor zo-' ne! agricole din jurulunui o-' raş oarecare s’a pornit în primul rând dela necesităţile de consumaţie ale oamenilor muncii din centrul dai. Organele sovie-’ telor locale, precum şi organele de planificare şi cele agricole, au desfăşurat o mare muncă de proectare pentru determiniarea necesităţilor fiecărui oraş în ceea ce priveşte legumele, cartofii şi alte produse agricole, ţiinându-se seama de perspectivele de desvoltare a acestor oraşe şi de creşterea populaţiei lor. In planul cincinal stalinist de după război şi în hotărîrile picioarei Comitetului Central al P. C. (b) al Uniunii Sovietice din Februarie 1947, au fost prevăzute măsuri pentru consolidarea şi desvoltarea necontenită a bazelor de legume şi cartofi şi a acelora de creştere a vitelor din jurul oraşelor Moscova, Leningrad, Bacu, Harcov, Kiev, a centrelor industriale din UraL Bazinul Dopeţului, Bazinul Cuz’ neţe, regiunea Gorki, din jurul oraşelor din Siberia, Extremul Orient şi a altor oraşe mari, pentru a se asigura aprovizionarrea deplină a acestor centre cu legume, cartofi, lapte şi carne de producţie proprie. Organizarea în jurul marilor oraşe şi centre industriale din Uniunea Sovietică a unor baze propriii de cultivare a legumelor şi cartofilor şi de creştere a vitelor, îngădui® nu numai să se creeze un belşug de produse agricole pentru populaţia oraşei lor şi centrelor industriale respective, dar să se şi economisească anual zeci de mii de vagoane de cale ferată, care pot fi astfel folosite la transportarea altor încărcături de valoare. Zonele agricole din jurul marilor oraşe centre industriale Aprovizionarea populaţiei din marile oraşe şi centre industriale necesită o mare cantitate de legume, cartofi, lapte proaspăt şi produse lactice. Transportarea acestora la distanţe mari atrage suficierea lor în mare parte şi încărcarea inutilă a căilor ferate. Iată de ce se impune ca în jurul marilor oraşe şi centre industriale să se asigure baze puternice de a-provizionare cu aceste produse a populaţiei respective. În Uniuniea Sovietică, industria a luat în anii planurilor cincingle un avânt uriaş; s’au construit noi şi noi întreprinderi în vechile regiuni industriale şi au luat fiinţă totodată noi şi noi regiuni şi centre indus- In Uniunea Sovietică, marile oraşe sunt aprovi- I riale. Aceasta a zionate de centre speciale pentru cultivarea legucerut şi mai melor şi creşterea vitelor. mult o aprovi- in fotografia noastră, un colţ al crescătoriei zionare planific de păsări de la Bratţevo, din apropiere de Moseai, cu produse ceva. alimentare a populaţiei din regiunile şi centrele Moscova, Leningrad, Baku şi respective. Gorki, de pildă, au sporit de pe din Martie 1939, la Corigre ,e 1,0 01t- „ , 1 v,mn , . In perioada de după război, asul al XVIII-lea al Partidului g,rjcu|tUlj3 din jurul orașelor Comunist (b) s’a pus sarcina de continuă să se desvolte cu suca se crea în jurul marilor orașe ces. La aceasta contribuie a sesi centre industriale baze de cuir’e de factori, înalta mecanizare tivare a legumelor şi cartofilor şi de creştere a vitelor. Desvoltarea acestor ramuri economice, precum şi a pomiculturii şi a creşterii păsărilor, în raioanele din imediata apropiere a marilor oraşe şi centre industriale, a luat un avânt uriaş în Uniunea Sovietică. Numai în ultimii trei ani de dinainte de război (1938—1941), semănăturile de legume din zonele situate în jurul oraşelor Zonele agricole din jurul oraşelor au fost înfiinţate şi se desvoltă după un plan de Stat. La planificarea agriculturii socialis Marile oraşe din Uniunea Sovietică sunt aprovizionate de centre speciale pentru cultivarea legumelor si creşterea vitelor DOUĂ ŞEDINŢE DE PRODUCŢIE LA TEATRUL NAŢIONAL La Teatrul Naţional vor avea loc ultimele două şedinţe de producţie înainte de premierele pieselor „Aşa s-a călit oţelul“ de N. Ostrovschi şi „Ce naşte din pisică“ de Mircea Ştefănescu, proectate pentru săptămânaviitoare. In cadrul acestor şedinţe de producţie va fi analizată munca întregului colectiv care a colaborat la realizarea ambelor spectacole. Reamintim că „Aşa s-a călit oţelul“ va constitui spectacolul inaugural al Teatrului Tineretului — fosta sală Sf. Sava —, iar „Ce naşte din pisică“ se va juca la Teatrul de Satiră și Comedie (fost „Maria Filotti“). NOILE SPECTACOLE ALE TEATRELOR DIN MOSCOVA Teatrele din Moscova au pus recent in scenă câteva noi spectacole. La Teatrul „Mossovet" a fost montată piesa „Cupa bucuriei", de N. Vinnicov, in regia lui V. Colesaev. La Teatrul de Satiră se joacă in prezent comedia „Nunta cu zestre", de N. Diaconov (din R.S.S. Autonomă Corni), in traducere rusă. La Teatrul de Dramă și Comedie a avut loc zilele trecute premierei piesei „Despre ceca mai mare dragoste”, de Vladimir Ighises. Regia acestui spectacol este semnată de A. Plotnicov. VIITOARELE PREMIERE ALE TEATRULUI ARMATEI La Teatrul Armatei din Bd. General Magheru se repetă in momentul de faţă două spectacole a căror premieră va avea loc în curând. Se repetă piesa dramaturgului sovietic Boris Lavreniev „Voicea Americii" ţn direcţia de scenă a tov. Dinu Negreanu şi piesa lui Lope de Vega, „Fântâna turmelor“ în direcţia de scenă a tov. W. Siegfried. NOUL SPECTACOL AL TEATRULUI DE ESTRADĂ Teatrul de Estradă pregăteşte un nou spectacol, care va fi alscătuit din tablouri şi scenete de sine stătătoare, accentul principal fiind pus pe partea coregrafică şi muzicală. Deasemeni spectacolul va cuprinde numeroase tablouri de music-hall după modelul teatrelor de estradă din Uniunea Sovietică. In momentul de faţă cel de al doilea spectacol al Teatrului de Estradă se afla în faza repetiţiilor generale. A apărut Nr. 3, 1950 cu următorul conţinut : Rezultatele definitive ale alegerilor pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. V. CEPRACOV : Lupta pentru pace, democraţie şi independenţă naţională a popoarelor. *** O nouă şi masivă reducere a preţurilor în Uniunea Sovietică. N. CALININ : Democraţia bur-' gheză — un rai pentru bogaţi, la înşelăciune pentru săraci. A. ALEXEEV: Militarismul şi goana înarmărilor din ţările mar« chail î*ZaTp I. JUCOV’ Vietnamul şi Fransa. v (-t:- .«-* V. VASILIEVA : Teoria leninist-stalinista despre naţiuni şi revoluţia naţional-colonială. P. CEREMNIH : înflorirea desmocraţiei socialiste în UR.S.ŞI COMENTARII — CRONICA MIŞCĂRII MUNCITOREŞTI ŞI DEMOCRATICE, precum şi bogat DOCUMENTAR.