Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 24, nr. 7258-7282)
1972-11-01 / nr. 7258
Pag. a 2-a Ateliere şcoală între realităţi şi cerinţe j . . Zilele trecute am întreprins o anchetă în şcolile din comunele Mihăileşti şi Budeşti, aşezări cu perspective apropiate de a deveni centre urbane. Obiectivul anchetei : Pot contribui atelierele şcoală din localitate la pregătirea de forţe de muncă necesară actualelor şi viitoarelor unităţi economice din orăşele in devenite ? MIHĂILEŞTI: Meserii utile oraşului agricol de miine Pe teritoriul comunei Mihăileşti îşi desfăşoară activitatea trei unităţi industriale: întreprinderea „Avicola“, I.A.S. Mihăileşti şi I.I.S. „Borangicul“. Dialogul permanent dintre conducătorii respectivelor întreprinderi patronatoare şi reprezentantul şcolilor din comună, director coordonator prof. Ştefan Şerb, început de anul trecut, a avut urmări dintre cele mai favorabile. Astfel, I.A.S. Mihăileşti — director ing. C. Ghiţă — a amenajat la şcolile generale din satele Popeşti şi Novaci cite un atelier cu specific de mecanică agricolă, începînd cu clădirile necesare şi sfîrşind cu dotarea lor completă din punct de vedere material. In acelaşi timp le-a asigurat şi cadrele de specialitate. Se conturează încă de pe acum un grup compact de elevi care au îndrăgit meseria de mecanizator şi mecanici agricoli şi şi-au manifestat dorinţa de a rămine în satul natal şi a lucra la I.A.S. „Avicola“ Mihăileşti — director dr. Petre Trifan — la rîndul său, a dotat atelierele şcolilor nr. 1 şi 2 din satul de reşedinţă, ateliere cu acelaşi specifici lăcătuşerie mecanică, punîndu-le la dispoziţie şi materia primă necesară confecţionării diferitelor obiecte de uz casnic pa care şcolile le-au valorificat încasind circa 4000 lei. In ceea ce priveşte munca productivă a fetelor, s-aluat legătura cu conducerea I.I.S. „Borangicul“ şi în curînd elevele din satul de reşedinţă vor fi iniţiate în meseria de ţesătoare şi vor putea lucra în întreprindere după absolvirea şcolii generale. Ce vor face însă elevele din satele Novaci şi Popeşti ? E drept că în acest an se vor cumpăra trei maşini de cusut şi se va amenaja un atelier de croitorie, în incinta şcolii din Novaci. Dar am aflat că sunt destule eleve şi nu aceste sate care doresc să devină ţesătoare. Fără îndoială că dată fiind depărtarea de satul de reşedinţă (între 4—7 km) problema implică unele greutăţi care nu sunt însă de netrecut dacă şi consiliul popular — primar Constantin Petre — îşi va îndrepta mai mult atenţia spre activitatea tehnicoproductivă a elevilor din comună. LA BUDEŞTI: Diversificare, rezultate bune, dar... Şi la Budeşti, întreprinderile au dat dovadă de multă solicitudine şi interes în pregătirea tehnicoproductivă a elevilor. Astfel, în satul Budeşti, pentru elevii care fac practica la atelierul de lăcătuşerie, s-a amenajat încă din anul trecut, în cadrul S.M.A. Budeşti un atelier dotat şi cu strunguri, forje etc. Anul acesta ca şi în anul trecut, elevii vor executa diferite scule pentru autodotare şi alte obiecte pentru înfrumuseţarea şcolilor lor. Tot la Budeşti, la fabrica de mobilă funcţionează un atelier de tîmplăr.« Faţă de perioada de iniţiere de anul trecut, în 1972 activitatea productivă marchează o creştere şi calitativă şi cantitativă: elevii vor face 30 truse de cuburi, 100 măsuţe, 300 scăunele şi 50 cuiere pentru grădiniţele de copii din raza cornei. Cu sprijinul cooperativei meşteşugăreşti „Dunărea“ Olteniţa, 6 tineri din clasa a IX-a a şcolii de 10 ani fac practica productivă la atelierul de bobinaj din Budeşti al cooperativei susmenţionate, reaas deocamdată, deoarece, după cum ne-a asigurat directorul coordonator al şcolilor din Budeşti, prof. Traian Dragomir, se va amenaja Un atelier cu specific electrotehnic în noua şcoală de 10 ani ce se va construi în 1973, atelier care va satisface dorinţa multor tineri de a învăţa această meserie. In satele Aprozi şi Crivăţ, activitatea productivă a elevilor se desfăşoară în incinta şcolilor respective. Astfel, la Aprozi funcţionează un atelier de lăcătuşerie — tîmplărie sub patronajul S.M.A. Budeşti şi C.A.P. Aprozi, iar în satul Crivăţ a luat fiinţă anul acesta, tot sub patronajul S.M.A. Budeşti, un atelier de mecanică agricolă. Dacă în cele trei sate ale comunei Budeşti solicitudinea întreprinderilor patronatoare şi-a spus cuvîntul, la şcolile din satele Gruiu şi Buciumeni situaţia este alta. De ce ? Pentru că I.A.S. Buciumeni care le patronează nu a privit cu toată seriozitatea problema atelierelor şcoală. Atelierul de lăcătuşerie care funcţionează la localul şcolii din Grudu, deşi corespunzător ca spaţiu este dotat insuficient. La fel se poate spune şi despre atelierul cu acelaşi specific de la şcoala din Buciumeni. Numai că aici, dată fiind distanţa mică ce desparte şcoala de întreprinde.I.A.S. a promis că începînd cu anul acesta elevii vor putea efectua munca productivă în atelierul ei mecanic Se impune, de asemenea, ca şi la Budeşti să se depăşească faza de producere invariabilă a jardinierelor sau a altor obiecte de înfrumuseţare a şcolilor respective şi să se treacă cu curaj la confecţionarea unor bunuri care să poată fi valorificate. C. VASILIU riSĂPTĂMlNA " Noi unităţi C.E.C. îşi aşteaptă în judeţ depunătorii în scopul unei mai bune serviri a oamenilor muncii de la sate. Direcţia judeţeană C.E.C. a luat măsura înfiinţării de noi unităţi. Astfel, la începutul lunii octombrie a fost dată în exploatare o agenţie în comuna Adîncata iar cu prilejul deschiderii „Săptămînii economici“ şi-a început activitatea şi agenţia din Singureni. Ieri a avut loc inaugurarea localului din satul Ştefăneşti, comuna Ileana. De asemenea, începînd din luna noiembrie va fi pusă la dispoziţia cetăţenilor o nouă unitate şi în comuna Adunaţii Copăceni. Unităţile înfiinţate recent îşi aşteaptă cu solicitudine depunătorii. Un libret la doi locuitori Sporirea veniturilor băneşti ale populaţiei precum şi avantajele pe care Casa de economii şi consemnaţiuni Ie acordă tuturor se oglindesc şi în creşterea depunerilor pe diverse instrumente de economisire. Astfel, după cum ne informează Filiala Giurgiu a Direcţiei judeţene a C.E.C., creşterea de sold realizată în raza agenţiei pe primele trei trimestre ale anului este în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut cu 40 la sută mai mare. In municipiul Giurgiu există astăzi un libret la doi locuitori. O atenţie deosebită acordă filiala servirii operative a depunătorilor. In primele trei zile ale „Săptămînii economiei" volumul depunerilor populaţiei a crescut cu 23 la sută. Realităţi cultural-educative în comuna 30 Decembrie Se cuvine să consemnăm mai întii acele reuşite din ultimii ani ale artiştilor amatori din 30 Decembrie. Unul din aceşti artişti amatori este Mircea Spirescu, baladist, medaliat al celui de-al IX-lea Festival al artiştilor amatori — faza judeţeană. Mircea Spirescu are 72 de ani. O vîrstă exemplară şi evocatoare în acelaşi timp pentru imaginea transmiterii prin decenii a valorilor cîntecului popular ca şi pentru puterea grăitoare de îndemn a generaţiilor de azi. Este cel mai în vîrstă dintre cei a căror apariţie a fost încununată cu diplome. Alţi doi au vîrstă mai mică, Vasile Gamote — 32 de ani, şi el iubitor nedomolit al cîntecului haiducesc cu ecouri de vitalitate în el, şi Dumitru Cristea interpret sensibil al cîntecului popular la frunză. Cine încearcă o sinteză despre căminul cultural din 30 Decembrie va aminti, desigur, şi despre formaţia de teatru închiegată prin 1949 din iniţiativa Constanţei Popa, Eugen Mihăiescu şi Măriei Mihăiescu, toţi trei cadre didactice. „Să nu credeţi că nu au fost şi perioade de întrerupere în activitatea formaţiei artistice“, ne spunea tovarăşul Mircea Nita, actualul director al şcolii generale. Dar de fiecare dată fiorul s-a păstrat, fiorul permanenţei, şi alte talente, alte forţe proaspete au adus iar în actualitate formaţia de teatru. Mi s-a vorbit în continuare despre taraful artistic, despre grupul vocal al cadrelor didactice — se urmărise să se înfiinţeze un cor în colaborare cu IAS 30 Decembrie, dar... colaborarea a lipsit, se pare. Tovarăşul Gheorghe Sima ne arăta că acum, în campanie munca politico-educativă a fost prezentă. Pe grupuri de oameni s-a discutat despre sarcinile operative ale agriculturii din comună, iar în acest context tema cea mai frecventă a fost acordul global. Oamenii doresc ca anul viitor şi în legumicultura să se aplice sistemul acordului global. Datorită valenţelor educative pe care le conţine acest sistem de muncă şi retribuţie, ne spunea tovarăşul Gheorghe Sima, pregătim în prezent un concurs „Cine ştie, cîştigă“ pe această temă, concurs pe care-l vom ţine în faţa tuturor cooperatorilor. Dar poate că aceste rînduri n-ar fi fost scrise dacă n-am fi discutat cu tovarăşul director şi despre brigada artistică de agitaţie — text şi regie Mircea Nita. Punînd întrebări în legătură cu compoziţia membrilor ei ni s-a spus că mulţi dintre membrii brigăzii sunt... navetişti. Aici mi s-a părut că trebuia să mă opresc. Discutasem mai înainte oarecum profesional despre această categorie destul de numeroasă de tineri navetişti. Interlocutor îmi fusese tovarăşa Xenia Băltăreţu, cadru didactic de la şcoala din comună. Şi aşa am aflat că membrii brigăzii erau mai toţi navetişti. Notez acest lucru pentru a doua oară, mai ales pentru cei care mi-au spus adesea că n-au tineri în comună, fiindcă toţi sunt navetişti, lucrează în oraş. Invit acum pe toţi cei care au în minte un asemenea argument: „Ai cui sunt aceşti tineri care după orele de serviciu se întorc acasă în comună?!...“. Faptul că în comuna 30 Decembrie o brigadă artistică activă — ultimele două apariţii au fost cu ocazia zilei de 23 August şi în luna septembrie la sectorul zootehnic — este constituită şi din navetişti este o dovadă fermă că atunci cînd interesul şi stăruitoarea preocupare însoţesc munca directorului, atunci problemele de rezolvat sunt mult mai puţin numeroase. In comuna 30 Decembrie căminul cultural nu are o clădire proprie. Spectacolele se dau pe scena şcolii, la IAS, în satul Copăceni, la locul de muncă. Cînd multe brigăzi artistice de agitaţie, după o pornire spectaculoasă, s-au oprit pe undeva pe la mijlocul drumului cu promisiuni de reveniri, la 30 Decembrie brigada există activ, textul se adaptează permanent mulţumită activităţii unor activişti culturali pasionaţi dar şi datorită unor tifieri... navetişti. Este un bun subiect de reflectare pentru mulţi dintre noi. C. ADRIAN ANUNŢ începînd de la 1 noiembrie 1972, intră in aplicare Legea 7/1972 privind cazierul judiciar. Cetăţenii din judeţul Ilfov, care au un interes legitim, pot obţine certificatul de cazier judiciar de la Inspectoratul Judeţului Ilfov al Ministerului de Interne, cu sediul în Bucureşti, str. Sfinţii Apostoli nr 67 sectorul 7. Cei interesaţi vor avea asupra lor buletinul de identitate sau adeverinţă temporară şi un timbru fiscal de 20 lei. Certificatul de cazier judiciar se va elibera la termenul prevăzut de lege şi se întrupează personal solicitantului. Grupul şcolar energetic Buftea 4 Plusuri şi (Urmare din pag l a) insistenţă şi care sosesc fie în cantităţi insuficiente ori lipsesc din depozite , salopete de doc, mărimi 40—50, covoare de iută, scurte din fîş pentru femei, talii 44 , 46 şi 48 şi în culori bleumarin şi negru, rochii din finet pentru copii. Iar la Mînăstirea am notat o lipsă care dăinuie de cîtva timp lamele de ras. Stefania Florea din Spanţov, ne spunea oful ei şi al mai multor sătence din Spanţov. — Azi vin, cred, a treia oară la magazin să caut cizme de cauciuc. Ia uitaţi-vă în rafturi, să vedeţi, cum stau un stoc cizmele pentru bărbaţi, în timp ce pentru noi şi pentru copii vin doar cu ţîrîita. Oare nu ştiu tovarăşii care se ocupă cu aprovizionarea pe judeţ că, la cîmp unde-i multă apă şi umezeală, noi femeile stăm cel mai mult ? Cu aceeaşi întrebare se adresează tovarăşilor de la U.J.C.C. şi alte sătence din Chiselet, Ulmeni şi Mînăstirea unde cizmele de cauciuc sosesc în cantităţi mici sau lipsesc săptămîni în şir. Remarcînd, în special la Chiselet şi Spanţov, ordinea din rafturi, existenţa preţurilor puse la loc vizibil in dreptul tuturor mărfurilor am fost informaţi că această cerinţă a fost întronată in urma unor sesizări făcute de echipele de control obştesc. Dumitru Răsuceanu, contabil la C.A.P., membru al echipei de control obştesc pe linie de comerţ-prestari servicii ne semnala că la magazinul universal şi la frizeria din Spanţov au trebuit să se facă mai multe controale obşteşti ce au fost însoţite apoi de propuneri concrete pentru prevenirea unor fenomene de servire preferenţială, a unor abateri de la preţuri, stări de igienă necorespunzătoare, practicarea de bacşiş la frizerie. — Suntem mulţumiţi, ne spunea controlorul obştesc, că sesizările noastre au fost receptate de primărie care i-a obligat pe gestionari şi vînzători să ia măsuri urgente de punere în drepturi a solicitudinii şi corectitudinii faţă de cumpărători. La Chiselet, secretarul comitetului comunal de partid, Nicolae Eftimie, ne-a informat că în urma propunerilor făcute de echipele de control obştesc, igiena, starea de curăţenie generală a depozitelor cât şi a spaţiilor comerciale au cunoscut în această toamnă o simţitoare îmbunătăţire. La Mînăstirea şi Coconi, la propunerea echipelor de control obștesc primăria a trecut din vreme la asigurarea stocului — tampon de mărfuri necesar desfacerii pe timpul iernii cînd accesibilitatea căilor de transport are de suferit. Deci, la capitolul aprovizionare, primăriile avînd și sprijinul opiniei publice prin propunerile echipelor de control obştesc au intrat bine în atribuţii. Dar, la capitolul organizarea desfacerii în raport cu noile condiţii în care se află agricultura la ora actuală primăriile n-au dovedit toate prea multă receptivitate, Lumea satelor fiind ocupată din zori şi pină în noapte la cîmp, la strînsul recoltelor, magazinele săteşti nu prea au cumpărători în cursul zilei. — Seara vin, pentru că atunci se termină şi lucrul la cîmp, ne spunea Mihai Dumitru, gestionarul sectorului textile-încălţăminte din Spanţov. — Dar tot seara terminaţi şi dv. programul — am replicat noi. — Da, aşa este fiindcă nu am intrat în programul cel nou de iarnă. In comuna Mînăstirea însă am găsit la ora 10 dimineaţa un singur magazin deschis, cel alimentar. Celelalte, erau închise şi gestionarii duşi şi ei să-şi ajute soţiile la cules porumbul şi sfecla. — La noi, seara pină tîrziu cînd devine afluenţa mare de cumpărători, magazinele stau la dispoziţia oamenilor, ne spunea primarul din Mînăstirea. Am găsit că este normal să fie aşa. Am notat toate aceste plusuri şi minusuri întîlnite în aprovizionarea de toamnă-iarnă pentru a le face cunoscut factorilor în drept organizaţii judeţene de aprovizionare şi primăriilor. Şi, nu numai de a le face cunoscut ci, mai ales pentru a fi reperate din mers, iar iniţiativele bune să fie extinse iar neajunsurile sa fie urmate de acţiuni operative de îndreptare, minusuri in aprovizionarea toamnă — iarnă STEAGUL ROŞU La căminul cultural din comuna Sohatu, şahul este un sport practicat in timpul liber de numeroşi tineri Universalitatea cărţii sovietice în seria manifestărilor culturale prilejuita de aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Capitala noastră găzduieşte Decada cărţii sovietice. Moment retrospectiv, pentru relaţiile culturale dintre cele două ţări privind difuzarea cărţii sovietice în România, ampla expoziţie de la librăria „Dacia“ cunoaşte o afluenţă de public. Prilejul este festiv şi fiindcă demonstrează permanenţa unei mari culturi în conştiinţele universale. Ţara prietenă a dat culturii mondiale titani ai gîndirii în toate domeniile vieţii politice, sociale şi culturale, înrurind şi contribuind activ la progresul general. Schimburile de valori între România şi U.R.S.S. promovate cu consecvenţă şi-au găsit expresia plenară şi în această Decadă a cărţii sovietice oglindind cifric şi faptic penetraţia culturală. Din 1944 şi pină în 1972 s-au tradus în româneşte şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare 8.882 de titluri apărute intr-un tiraj de 126.000.000. Cartea sovietică ne-a fost familiară în ceea ce a avut mai reprezentativ şi cititorii români au apreciat-o şi aprofundat-o din perspectiva adine filozofică a contactului cu toate culturile şi civilizaţiile. Numai din opera lui V. I. Lenin s-au tipărit în 164 de ediţii 6.436.500 exemplare, în tiraje de toate aspectele grafice, de la cartea de popularizare la cea de lux. Uimeşte poate pe observatorul superficial faptul că acest tiraj de ordinul milioanelor este epuizat. Cauzele sunt simple, marxism - leninismul interesează astăzi întreaga conştiinţă românească, şi operele genialului Lenin apărute în traduceri integrale sunt o călăuză. Clasicii literaturii beletristice, într-o bună tradiţie a cărţii româneşti, s-au bucurat de traduceri memorabile, Sadoveanu, Arghezi, Cezar Petrescu traducînd din scriitorii ruşi sau sovietici cu pasiunea proprie creatorilor mari. Statisticile, la o cit de sumară notaţie, sînt grăitoare. Tolstoi a cunoscut în ultimele trei decenii prin 2.503.000 de exemplare, Dostoevski prin 889.000, Cehov prin 748.300, Gorki prin 1.923.000. Procesul tipografic, grăit numeric, prilejuieşte constatarea că cititorul român intr-un ansamblu de creaţii originale şi de traduceri avute spre lectură, are acces la tezaurul inestimabil al cărţii de valoare. Ni se pare astăzi firesc să operăm cu cifre de ordinul milioanelor atunci cînd vorbim despre literatură. Cititorul rîndurilor noastre, el însuşi lector avizat, înţelege şi la această consemnare a unei sărbători de carte că socialismul în România înseamnă revoluţionarea mentalităţii. Alături de Eminescu, Creangă, Caragiale, Arghezi, oricine, astăzi la noi citeşte pe Tolstoi, Dostoevski, Gogol, Turgheniev — adică clasici ai literaturii universale. Poporul care-şi număra analfabeţii cu milioanele, numără astăzi tirajele de carte cu milioanele. Un sentiment de mare mindrie ne încearcă la fiecare retrospectivă literară. Şi la aceasta, gîndul nostru l-am închinat conducerii înţelepte care luptă pentru triumful inteligenţei. Conducerii noastre de partid ce promovează o politică de contact cu marile opere ale umanităţii. IONUŢ NICULESCU A apărut: MUNCA DE PARTID DIN SUMAR, la aniversarea Marelui Octombrie. Expresie a maturităţii şi a exigenţei comuniştilor. Concentrarea tuturor forţelor la strîngerea recoltei şi grăbirea semănatului. sărbătorirea a m de ani de la proclamarea republicii Gheorghe Blaj . Acţiuni ferme pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Elena Oprişiu : Manifestări de amploare. LA ORDINEA ZILEI C. Bordeianu , zootehnia — ramură cu flux de producţie continuu în faţa „examenului“ iernii. INVAŢAMÎNTUL DE PARTID ŞI PROPAGANDA PRIN CONFERINŢE CONSULTAŢII, PLANURI TEMATICE Cursuri de studiere a politicii economice a P.C.R. I. Nicoară : Ritmurile înalte — caracteristică a dezvoltării economice a României socialiste. Cursuri de studiere a organizării, conducerii şi planificării activităţii economice in agricultură. Vasile Stancu : Rolul sectorului cooperatist în accelerarea dezvoltării agriculturii. Căile creşterii producţiei vegetale şi animale în acest sector. Cursuri de studiere a Statutului P.C.R., a principiilor şi metodelor muncii de partid. E. Damian : Integrarea tot mai organică a Partidului Comunist Român în procesul construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cursuri de educaţie materialist-ştiinţifică. M. Suceveanu : Materialismul dialectic şi istoric — concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă. PE TEME DE METODICA George Mara : Dezbateri active, bogate în conţinut. PROPAGANDIŞTII ŞI CURSANŢII VOR SA AFLE... Care sunt consecinţele economico-sociale ale îndeplinirii cincinalului Înainte de termen ? Cum au evoluat relaţiile diplomatice şi consulare ale României in anii republicii ? SI BE LA CAPUT Oglindă retrovizoare panoramică In S.U.A. s-a realizat o oglindă retrovizoare panoramică. Ea permite conducătorilor auto să supravegheze simultan ambele laturi ale șoselei pe care circulă. Constituită din 5 oglinzi mici Tehnica materialelor plastice expandabile permite realizarea unor ambarcaţiuni deosebit de sigure, care practic nu se pot scufunda chiar dacă se lovesc de stînci şi se umplu cu apă. Aceasta deoarece volumul structurii ambarcaţiunii dizlocă o cantitate de apă a cărei greutate este mai mare decit greutatea bărcii. Industriaşul american William Lears a prezentat recent la Reno, în Nevada, prototipul anul autobuz al cărui motor funcţionează cu aburi. Un generator de mare putere ■ alimentat exclusiv cu kerosen încălzeşte apa şi a căror aşezare este în aşa fel aleasă incit să elimine unghiurile moarte fără a distorsiona imaginea, această oglindă retrovizoare este fabricată din sticlă „securit“. O asemenea barcă de salvare fabricată în Suedia este denumită „Crescent 50 Cabin“. Barca este dotată cu un motor în afara bordului și are următoarele dimensiuni : lungime 4,85 m, lățime 2,06 m. Cabina bărcii este suficient de încăpătoare pentru a adăposti patru persoane, produce aburul necesar propulsiei vehiculului. Principalele avantaje ale acestui autobuz sunt totala sa silenţiozitate şi poluare mult mai redusă decit cea produsă de motoarele cu explozie. Barcă de salvare nescufundabilă Autobuz cu abur / O planta acvatică ajută la depoluarea apei Pipirigul, o plantă acvatică ierboasă, urmează să contribuie acum la lupta împotriva poluării crescinde a apei provocată de deşeuri industriale. Oameni de ştiinţă de la Institutul de geologie din Göttingen (R.F.G.) au descoperit în cursul cercetărilor efectuate pe malurile lacului Constanţa, însuşirile uimitoare ale acestei plante dotate cu frunze tubulare şi flori nu prea decorative. Pipirigul „înghite" cianură de potasiu, acid fenic şi alte otrăvuri printre care şi rezidurile de detergenţi. Această proprietate a plantei s-a constatat cu ajutorul aparatelor de măsurare prevăzute cu substanţe radioactive. Pe de altă parte, planta secretă o substanţă antibiotică de mare eficacitate, la a cărei izolare se mai lucrează încă. Conform concepţiei oamenilor de ştiinţă, pipirigul urmează să servească de acum încolo în instalaţiile de decantare, ca treaptă finală de purificare, după curăţirea mecanică, biologică şi cea chimică. Pină la sfîrşitul acestui an silit prevăzute a fi gata primele unităţi utilizabile de pipirig pentru curăţarea apelor reziduale din localitățile mici. Tezaur descoperit in Dobrogea In sud-vestul Dobrogei. In apropierea localităţii Caniia, un mecanizator a descoperit un tezaur conţinind peste 300 de monede de argint de provenienţă romană, datate la mijlocul secolului al treilea. Tezaurul, unic In ţară, aparţine perioadei de migraţiune a triburilor carpogotice, perioadă in care emisiunile monetare încetaseră. Cercetările viitoare urmăresc cauzele şi condiţiile tezaurizării, precum şi stabilirea precisă a datei sosirii triburilor carpo gotice pe aceste meleaguri, dată încă controversată în lumea istoricilor. LISTA PREŢURILOR DE CONTRACTARE Şl VÂNZARE PENTRU LEGUME stabilite prin decizia nr. 588 din 31 octombrie 1972 a Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Ilfov, precum şi preţurile de contractare stabilite prin H.C.M. nr. 505/1969 şi 508/1969, valabile în perioada curentă. Prețuri contractare Prețuri *înz. praf. Produsele U/M calitatea calitatea I extra 1 II extra I ii — ardei gras de cîmp kg. 3,25 2,50 1,85 4,50 3 60 2 70 — castraveţi seră kg. — 5,50 3,50 _ 7^70 495 — ceapă uscată arpagic şi ceaclama kg. — 1,90 1,50 _ 2,75 2 20 — ceapă uscată de apă kg. — 1,80 1,40 _ 2 60 2 10 — dulii kg. _ 6,60 — _ 095 — roșii de cîmp kg. 3,25 2,50 1,90 4,60 360 2 75 — roșu de seră kg. 7,00 6,00 3,00 _ a 40 4 25 Salată de seră buc. — 0,50 0,35 — 6,75 0,50 Intrarea în vigoare a prețurilor — de contractare — 1 noiembrie 1972 ora 0 — de vinzare — 2 noiembrie 1972 ora 0. I.T.A. BUCUREȘTI AUTOBAZA 3 CĂLĂTORI cu sediul în Str. Spataru Preda 5, sector 5 ANGAJEAZĂ “ şoferi posesori ai permisului de conducere categoria ,,D sau cu vechime de peste 3 ani în conducerea auto, în vederea şcolarizării de 12 zile pentru obţinerea categoriei „D de conducere, cu domiciliu stabil în municipiul Bucureşti, Jud.: Ilfov, Ialomiţa, Teleorman şi Dîmboviţa; —• şoferi cu permis de conducere categoria „C" şi vechime în profesie de 1—3 ani în vederea şcolarizării pe timp de 3 luni pentru obţinerea categoriei „D", după care vor fi încadraţi pe autobuz. Pe timpul școlarizării se asigura cazare. 12/T97ieViZ°ri ,ehnid “ Prîn COnCUrS ~ conform ,eg. nr. Tablă prelucrată pentru acoperişuri, case, şoproane, pereţi magazii. Execută la comandă pentru populaţie COOPERATIVA „TEHNOMETALICA" Bucureşti, strada Vînatori nr. 4. Telefon 31.52.92.