Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)

1955-06-01 / nr. 286

i iunie 1955 In curind va avea loc Conferinţa de partid a Regiunii Autonome Maghiare, in cadru! căreia vor fi dezbătute pro­blemele muncii de partid desfăşurată în toate domeniile vieţii economice, po­litice şi culturale. Conferinţa va alege noul comitet regional de partid, comi­sia regională de revizie, cît şi delegaţii pentru Congresul Partidului Muncito­resc Rom­an. Succesul și rezultatele lucrărilor Conferinţei vor depinde în mare măsu­ră de felul cum se pregătesc delegaţii, de participarea lor activa la discuta­rea problemelor. Dezbaterea celor mai arzătoare probleme ale muncii de par­tid pe tărâm economic şi cultural, scoa­terii la iveală în spirit partinic­­ lip­surilor ce s-au manifestat în activita­tea comitetului regional de partid, vor asigura un înalt nivel­ lucrărilor Conf­­erinţei. Participanţii la discuţii vor vorbi despre rezultatele de producţie obţinu­te la locurile lor de muncă sub condu­cerea organizaţiilor de bază, vor ac­centua lipsurile din munca de partid şi acele fapte care duc la frînarea con­struirii socialismului. Delegaţii şi in­vitaţii la Conferinţă au toată posibili­tatea de a analiza în mod aprofundat problemele producţiei. Din discuţii tre­buie să reiasă lupta eroică a celor ce muncesc în întreprinderi şi uzine pen­tru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal, străduinţa ce o de­pun în scopul ridicăr­­­ii­ vehilui de trai al întregului popor muncitor. Confe­rinţa trebuie să scoată la suprafaţă bi­rocratismul care împiedică îndeplini­rea ritmică a planului de producţie, să demaşte orice uneltire a elementelor duşmănoase. Participanţii la Conferinţă vor avea prilejul să arate rezultatele obţinute în lupta pentru ridicarea productivităţii muncii, condiţie esenţială pentru spo­rirea salariului real al muncitorilor. Din discuţii trebuie să reiasă munca însufleţită a oamenilor muncii pentru transpunerea în viaţă şi consolidarea so­trrii Consiliului de Miniştri cu pri­­vire la reducerea de preţuri şi pentru pregătirea condiţiilor pentru noi redu­ceri de preţuri. In conferinţă trebuie arătate acele metode practice care duc la sporirea productivităţii muncii: bu­na organizare a muncii, folosirea în­tregii capacităţi de lucru a maşinilor, aplicarea pe scară largă a metodelor de munci sovietice şi a fruntaşilor noştri, aplicarea micii mecanizări, introduce­rea inovaţiilor şi raţionalizărilor, etc. Conferinţa va dezbate rezultatele ob­ţinute de oamenii muncii din regiunea noastră în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. In urma munţii politice desfăşurată de organizaţiile de bază creşte neîncetat numărul munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor ca­re acordă o deosebită atenţie îmbună­tăţirii continue a calităţii produselor. Din discuţii trebuie să reiasă ajutorul acordat de către Comitetul regional de partid in lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională a cadrelor din industrie. Trebuie să reia­să de asemenea, contribuţia tehnicie­nilor şi inginerilor la îmbunătăţirea necontenită a calităţii producţiei. In faţa întreprinderilor, fabricilor şi a tuturor oamenilor muncii stă acum sarcina reducerii preţului de cost al produselor. De aceea, în conferinţa de partid este bine sa se discute asupra rezultatelor obţinute în această privin­ţă şi să se arate, în acelaşi timp, po­sibilităţile existente de a da noi­­pro­duse, mai ieftine, mai bune.. Delegaţii şi invitaţii vor avea prilejul să arate posibilităţile existente la locul de mun­că al fiecăruia in privinţa folosirii re­zervelor interne, a obţinerii­­de însem­nate economii de materii şi materiale, ceea ce contribuie la continua reduce­re a preţului de cost al produselor. In Conferinţă se vor dezbate temei­nic eforturile ţăranilor muncitori din regiune pentru a contribui la obţinerea pe ţară a unei producţii de 10 milioane tone grîu şi porumb, pentru ridicarea continuă a producţiei la hectar. In ca­drul discuţiilor vor fi arătate lipsurile ce mai persistă în agricultură, care îm­piedică realizarea unor recolte sporite la hectar, se vor arăta rezultate din munca­­crescătorilor de animale şi po­sibilităţile existente în regiune pentru sporirea continuă a şeptelului. Participanţii la discuţii vor vorbi despre succesele cooperativelor de con­sum­, despre întărirea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, îşi vor ridi­ca glasul împotriva acelora care s-au dedat la delapidări, păgubind astfel poporul muncitor. Din discuţii va trebui să reiasă acti­vitatea organizaţiilor de bază în sco­pul întăririi economico-organizatorice a întovărăşirilor agricole şi a gospodă­riilor agricole colective. Delegaţii vor arăta că singurul drum al ţărănimii muncitoare, drum care îi asigură un belşug de cereale-marfă, un trai mai fericit, este .drumul gospodăriei agrico­le colective..vor arăta că tot mai mulţi ţărani, muncitori se conving de .foloa­sele fuirărî! pămîntului pe" întinderi mări şi pe zi ce trece creşte numărul acelora care îşi manifestă dorinţa de a înfiinţa asociaţii simple de producţie, de a intra în întovărăşiri agricole şi în gospodării agricole colective. Lucrările conferinţei vor scoate la iveală de asemenea frumoasele rezul­tate obţinute în regiunea noastră pe tărîmul culturalizării maselor, lipsurile ce mai persistă, măsurile luate in sco­pul încheierii cu succes a învătămîntu­­lui public, victoriile cîstigate in lichi­darea analfabetismului si multe alte aspecte ale muncii culturale. în conferinţă trebuie să s“ dezbată la un înalt nivel succesele obţinute in lupta înfrăţită a naţionalităţilor conlo­cuitoare în construirea socialismului, in combaterea naţionalismului burghez a falsei teorii a „unităţii naţionale“ şi a misticismului. In centrul lucrărilor conferinţei tre­buie să stea dezbaterea temeinică a problemelor vieţii de partid. Partici­panţii la discuţii sunt chemaţi să arate in lumina Proiectului Statutului modi­ficat al P.M.R. lupta comuniştilor, e­­xemplul lor personal în aplicarea în viaţă a hotărârilor partidului şi guver­nului. Respectarea disciplinei de par­tid, a democraţiei interne de partid, a legalităţii populare, munca politică desfăşurată pentru întărirea disciplinei în muncă, să constituie un obiect prin­cipal al lucrărilor conferinţei. Confe­rinţa trebuie să oglindească rezultatele muncii politice în întărirea legăturilor partidului cu masele, activitatea orga­nizaţiilor de bază în primirea candida­ţilor, sprijinul concret, acordat organi­zaţiilor de bază de către comitetele re­gional, orăşenesc şi raionale de partid în scopul întăririi rîndurilor partidului cu cei mai buni fii ai clasei muncitoa­re. Din discuţii trebuie să reiasă nive­lul învăţământului de partid, în ce mă­sură s-a pus accent pe conţinutul şi puritatea ideologică a lecţiilor şi îmbi­narea problemelor teoretice cu cele practice şi felul în care a contribuit învăţământul de partid la rezolvarea multiplelor sarcini economice legate de construirea socialismului. In conferinţa regională de partid se vor adinei evenimentele internaţionale actuale; delegaţii vor arăta însufleţi­rea cu care oamenii muncii din regiu­nea noastră au primit semnarea Trata­tului de la Varşovia şi hotărirea lor u­­nanimă de a sprijini acest tratat. Cei care vor lua cuvîntul vor avea posibilitatea să scoată în evidenţă prin folosirea curajoasă a criticii, printr-o exigenţă partinică lipsurile manifesta­te în activitatea comitetului regional de partid, să analizeze cu profunzime munca de teren a activiştilor, activi­tatea organizatorică, munca de control cît şi justeţea­­metodelor­­practice folo­site de aceştia. Prin folosirea curajoa­­să a­ armei criticii şi autocriticii ,dele­­gaţîi şi invitaţii la conferinţă vor con­tribui la îmbunătăţirea muncii de par­tid, la lichidarea lipsurilor manifestate în viaţa economică. Ia triumful în lup­ta pentru crearea unei vieţi fericite ce­lor ce muncesc. Este o sarcină a delegaţilor partici­panţi la conferinţa de partid să aleagă la comitetul regional asemenea comu­nişti care prin activitatea lor de zi cu zi au dat dovadă de devotament pen­tru cauza poporului muncitor, care luptă neobosiţi, cu abnegaţie, pentru întărirea continuă a partidului, pentru­­'ducarea la un nivel mai înalt a ro­lului său conducător. VIAŢA DE PARTID In preajma Conferinţei regionale de partid Copilărie fericită La căminul de zi „Textila Mureş“ Cântecul copiilor răzbate departe prin fereastra larg deschisă. Fără să vrei te opreşti o clipă să asculţi acest cor de voci subţirele, vestitoare de bucurie, vestitoare a vieţii fericite şi fără griji a tinerelor vlăstare din patria noastră. in zori de zi casa mare şi luminoasă înconjurată de pomi prinde viaţă. Ma­mele îşi aduc aici copiii şi, încă înain­te de a pleca îi văd cufundaţi fie in probleme dificile ca desenarea unei flori, fie construirea din cuburi a unei Case ceea ce implică o mare îndemâna­re din partea „constructorului". Şi în toiul muncii, cîte un obrăjior rumen se ridică întrebător spre geamul bucătă­riei în aşteptarea mesei de dimineaţă, locurile, cîntecele, povestirile şi poe­ziile umple timpul orelor de educa­ţie. Iar dacă e cald, curtea răsună de ţipetele şi chiotele lor vesele. Ici colo, o horă de fetiţe „cuminţi“ ce joacă „batistuţa“, este atacată de vreo cea­tă de războinici cu coifuri de hirtie. Weisz Judith se pierde printre ei pă­şind pe vîrfuri. E foarte vioaie şi nu se poate să nu atragă atenţia tuturor. So­rin şi Mircea Bălaş sunt noi veniţi şi n-au încă prea mulţi prieteni, dar tova­răşa educatoare nu-i lasă să rămână singuri nici o clipă. Acum, lungă masă la înălţimea căreia le ajung numai bi­ne năsucurile, privesc cum educatoare­le Erzsébet Adia şi Irén Vida confec­ţionează jucării de carton — cadouri de Ziua copilului. — Pungile cu bom­boane şi biscuiţi ce se vor primi în cinstea zilei lor i-au făcut să fie foarte cuminţi în ultimul timp. Copiii de aici pregătesc acum un dans secuiesc. La masă insă zvonurile se sting, iar peste o jumătate de oră cele 35 de pă­tucuri galbene îi primesc potoliţi şi somnoroşi pentru odihna de după ma­să. La grădiniţa de copii nr. 1. Gălăgia inerentă pauzelor. Cu buca­ta de pline cu marmeladă in mină Do­rina Mészáros dansează, Voicu Mol­dovan face pe ostaşul cu o cutie în cap, Sofia György priveşte mirată... Zgomot, voie bună, cîntec. De ziua lor, copiii de aci vor da o serbare: poezii, dansuri, cîntece, fiecare va contribui cu ceva. I-a bucurat foarte mult con­cursul de trotinete şi biciclete la care au participat şi cei mai mici. E primul lor concurs; ei se mai gîndesc la asta chiar cînd aplecaţi asupra unei bucăţi de plastelină modelează ceva, sau cînd cu măiestrie ridică un castel impună­tor de cuburi. Uneori poţi surprinde un vreun colţ şi discuţii mai serioase: „Ce voi deveni eu?“. Şi vezi cum viitorul minier se ridică pe virfuri şi-şi bombea­ză pieptul, cum viitorul inginer face o faţă gravă, iar viitoarea balerină Dori­na, o piruetă. Că acestea nu vor ră­­minea simple visuri, ne spune tot ceea ce-i înconjoară, tot ceea ce s-a făcut pentru ei. Pe bulevardul „1 Mai“ Ab­ia înverzită răsună de rîsetete vesele și pline de zburdălnicie ale copii­lor. De la cei ce-și ridică cu greu capul din cărucior şi pînă la cei ce-şi poartă cu mîndrie cravata roşie de pionier, cu toţii au venit în haine de sărbătoare. Suspendate printre pomi becurile colo­rate îşi aruncă prin frunziş razele lu­­m­inind sfegu­leţele roşii, albastre şi tricolore. Bazarele cu haine, jucării şi bom­boane sunt luate cu asalt de copii şi părinţi. Răsună trompete, saltă baloane multicolore. Pe o estradă, micii dansa­tori stîrnesc admiraţia spectatorilor, cu un dans secuiesc. Prin mulţime se stre­coară acum un pitic cu un coif mai mare decît el, un vînător cu o pană enormă în pălărie, îşi trage de mină cu fermitate surioara care, extaziată a rămas în faţa bazarului­ cu păpuşi. Peste tot numai voie bună şi rîsete. Milioane de oameni făuresc pen­tru ei pacea. Milioane de oameni o vor apăra, milioane de rrâini muncesc zi şi noapte pentru copilăria lor fericită. Şi cei ce vor să transforme viaţa lor de acum, cei ce vor să ree­diteze eroii lui Twain, Dickens sau An­dersen, să reînvie copilăria lui Gorki, se vor izbi de cel mai puternic zid, zidul celor ce luptă pentru fericirea tinerelor vlăstare, de zidul păcii. STEAUA ROȘIE 3 Ziua Internationala a copilului De la un capăt la altul al pă­mîntului oamenii iubitori de pa­ce sărbătoresc la 1 iunie pentru a 6-a oară Ziua Internaţională a copilului, ziua primăverii ome­nirii, a viitorului ei luminos. Sute de milioane de oameni cinstiţi din întreaga lume, de o­­pinii politice şi profesii diferite au răspuns in 1950 cu însufleţi­re Apelului Federaţiei Democra­te Internaţionale a Femeilor şi al Federaţiei Mondiale a Tinere­tului Democrat care chema să-şi ridice glasul în apărarea vieţii copiilor, în apărarea drepturilor lor la sănătate, învăţămînt, la o copilărie fericită. Anul acesta sărbătorirea Zilei de 1 iunie se desfăşoară sub sem­nul intensificării luptei popoare­lor pentru apărarea păcii, a vie­ţii copiilor, sub semnul întăririi lagărului păcii, democraţiei şi socialismului. Se poate oare trece cu uşurin­ţă peste situaţia grea a copiilor oamenilor muncii din ţările ca­pitaliste? Poate fi ascuns faptul că sărăcirea clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare din aceste ţări condamnă milioane de copii la o existenţă de foame şi la boli, perien­tînd dezvoltarea lor fizică şi intelectuală, însăşi presa burgheză subliniază că pretutindeni în lumea capitalistă bolile şi mortalitatea fac tot mai multe victime în rîndurile copii­lor. Numai în S.U.A­ .noi în fie­care an peste 100.000 copii în vîrstă pînă la un an; 80 la sută din familiile americane nu pot achita taxele de asistenţă medi­cală a copiilor; în afară de a­­ceasta în S.U.A. munca copiilor este folosită pe o scară mare, a­­tît în industrie cît şî în agricul­tură. In prezent, în Statele Uni­te în afara,­ celor 500.000 de co­­­pii care lucrează în agricultură aşa cum s-a arătat seri­torul ame­rican A. Kahn mai există încă cel puţin 3.000.000 de copii folo­siţi în site munci. Sistemul în­­văţămîntului public din lumea capitalistă trece printr-o criză adincă­ In S.U.A. se resimte lip­sa a 325.000 săli de clasă din care cauză milioane de tineri a­mericani rămîn în afara şcolii. Grecia, ţară aflată sub domi­naţia imperialistă bate un trist record. Ea are cea mai ridicată mortalitate infantilă din Europa. La creşa din Atena unica creşă pe ţară, aproape jumătate din­­copii mor din cauza subnutriţiei şi a bolilor. In Spania franchis­­tă 1.000.000 de copii aproape că nu cunosc gustul plinii. Bugetul Braziliei prevede pentru ocroti­rea animalelor o sumă de 3 ori mai mare decît pentru ocrotirea copiilor. In Congo belgian de unde imperialiştii scot uraniu din care Fabrică arma atomică, în timp de cincizeci de ani de stăpînire belgiană populaţia băş­tinaşă a scăzut cu o treime. In Africa de Sud din cauza exploa­tării crunte a colonialiştilor en­glezi, 84 la sută din copii nu pri­mesc decît o singură masă pe zi. Cercurile agresive caută pe toate căile să transforme tînăra generaţie în carne de tun, în­­tr-un instrument de înfăptuire a planurilor agresive, însă po­poarele din lumea întreagă văd tot mai limpede de unde vine pe­ricolul care ameninţă fericirea şi viaţa copiilor, de aceea lupta pentru apărarea copiilor, a deve­nit o parte integrantă a luptei generale pentru pace. Un exemplu minunat de ceea ce se poate face pentru tînăra generaţie acolo unde la cîrma statului se află cei ce muncesc, unde oamenii crează în numele păcii şi a vieţii, unde propagan­da războinică este interzisă prin lege, îl constitue ţările din la­gărul păcii, democraţiei şi so­cialismului­ ,­­ I In Uniunea Sovietică grija pentru copii a devenit o lege a vieţii oamenilor sovietici. Creş­terea bunei stări a oamenilor muncii, milioanele de ruble care se acordă sub formă de ajutor mamelor cu mulţi copii, au un efect deosebit de bine făcător a­­supra situaţiei copiilor. In U.R.S.S. s-a creat şi se dezvol­tă necontenit cea mai largă re­ţea din lume de case de naşteri, creşe, grădiniţe de copii, tabere pentru pionieri şi şcolari. Pen­tru copiii ţării socialismului sunt larg deschise porţile spre învă­ţămînt. In U.R.S.S. a fost intro­dus învăţămintul general obli­gatoriu de 7 ani şi se înfăptuieş­te trecerea la învăţămîntul ge­neral obligator de 10 ani. Ca ur­mare a grijii pentru tinerele vlăstare, populaţia U.R.S.S. creş­te în fiecare an cu peste 3 mi­lioane locuitori. Urmînd exemplul Uniunii So­vietice, oamenii muncii din R.P. Chineză şi din celelalte ţări de democraţie populară înconjoară copiii cu dragoste şi au o grijă deosebită de creşterea şi educa­rea lor. In patria noastră copiii simt zi de zi dragostea şi atenţia cu ca­re îi înconjoară partidul şi gu­vernul. Instaurarea regimului de democraţie­ populara a făcut ca ocrotirea mamei şi copilului să devină una din preocupările de seamă ale statului. Constitu­ţia patriei noastre şi legile ţării consfinţesc drepturi speciale pentru mamă şi copil. Pentru sănătatea copiilor sta­tul cheltuieşte fonduri însemna­te din buget. Numai în anul 1954 peste 125.000 pionieri şi şcolari şi-au petrecut vacanţa de vară în taberele speciale de la munte şi vnjire. Au fost amenajate noi , parcuri,­­distractive pentru copii­­şi scprftrivoa­se şi palate ale pio­nierilor, bazine de înot, etc. In anii puterii populare şi în regiunea noastră s-au obţinut o seamă de realizări în domeniul ocrotirii mamelor şi copiilor. In timp ce în trecut nu a existat pe teritoriul actual al regiunii nici o casă de naştere, în anii puterii populare au fost înfiinţate 61 case de naşteri, la sate, cu 315 paturi, 9 reţele urbane, şi 4 re­ţele rurale de copii cu 11 dispen­sare cu staţionare, cu peste 400 de paturi, două preventorii TBC cu peste 200 de paturi, o casă de copii din oraşul Tg.-Mureş­ cu 130 paturi, unde în preajma Zi­lei Internaţionale a copilului a fost dată în folosinţă o nouă secţie modernă pentru prematuri cu 30 paturi, etc­ Datorită grijei faţă de ocroti­rea mamei şi copilului evidenţa sanitară a sugarilor în mediul urban in primul trimestru din a­­cest an a crescut cu 23,76 la su­tă, faţă de aceeaşi perioadă a a­­nului trecut, iar în mediul rural cu 29,89 la sută. Mortalitatea infantilă a scăzut în primul tri­mestru din acest an în mediul urban cu 29,29 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în mediul rural cu 13,81 la sută. In ce priveşte mortalitatea infantilă în raport cu anul 1944 pe teritoriul actual al Regiunii Autonome Maghiare aceasta a scăzut cu 77 la sută. Lupta pentru apărarea copiilor este nedespărţită de lupta pen­tru pace. De aceea, Ziua Inter­naţională a copilului trebuie să constituie un, nou imbold în lup­ta pentru zădărnicirea planuri­lor agresive ale imperialiştilor, împotriva reînvierii militaris­mului german, pentru rezolvarea paşnică a problemelor interna­ţionale. Cu gîndul la toţi copiii din lu­me şi în dorinţa de a le apăra viaţa, oamenii muncii din patria noastră păşesc cu încredere îna­inte pe drumul construirii socia­lismului, luptînd pentru apăra­rea păcii şi vieţii copiilor.

Next