Steaua Roşie, octombrie 1959 (Anul 8, nr. 743-751)

1959-10-03 / nr. 743

Examen de dinl­mt la şcoala de maiştri Zilele trecute a avut loc exa­menul de diplomă la Şcoala de maiştri, cursul fără frecvenţă, cu o durată de trei ani, specia­litatea, maiştri pentru fabrica­rea cherestelei. Cu ocazia examenului de di­plomă, cei înscrişi au dat dova­dă de însuşirea temeinică a cu­noştinţelor predate în cei trei ani. In clişeu, Cristian Teodor de la U.I.L. Lunca Bradului, îşi susţine în faţa comisiei proiec­tul de diplomă, privind cons­truirea unei fabrici de cheres­tea. Examenul a avut loc la Şcoala profesională Iprofil „Simó Géza“. Pentru realizarea sarcinilor din contractul colectiv La fabrica de mobilă „Simó Gé­za“ din Tg. Mureş, de la înche­ierea contractului colectiv şi pînă în prezent s-au obţinut o serie de succese semnificative, comite­tul de partid mobilizînd, prin agi­tatorii săi, masa de muncitori în vederea realizării sarcinilor pre­văzute în contractul colectiv. Buna aprovizionare cu materie primă, organizarea întrecerii socialiste în cadrul fiecărei secţii, impulsiona­rea mişcării de inovaţii, populari­zarea şi sprijinirea acţiunilor de economisire a materiei şi a mate­rialelor etc., au făcut posibil ca pînă în prezent preţul de cost să scadă cu 4,48 la sută faţă de cel planificat. Muncitorii şi tehnicienii de aici au luptat şi luptă pentru îmbună­tăţirea continuă a procesului teh­nologic. La secţia de presare a plăcilor aglomerate au existat, bunăoară, greutăţi în ce priveşte procesul de presare. Cu ocazia unei consfătuiri de producţie, mun­citorii au propus schimbarea anu­mitor piese ale maşinilor de pre­sat, asigurînd astfel o presare mai rapidă şi mai calitativă a plăcilor aglomerate. Propunerea, fiind a­­plicată, a influenţat în mod pozi­tiv reducerea preţului de cost al mobilei. In această perioadă, avîn­­tul întrecerii socialiste a cuprins aproape 100 la sută numărul mun­citorilor. In focul întrecerii socia­liste o seamă de muncitori şi maiştri au făcut numeroase pro­puneri privind procesul de produc­ţie. Din totalul de 65 propuneri, pînă în prezent s-au aplicat cca. 40. Pînă la sfîrşitul acestui an, prin aplicarea inovaţiilor de mai sus, se va realiza o economie de peste 975.000 lei. Iată câteva din propunerile muncitorilor şi maiştri­lor. Prin aplicarea unui nou dispo­zitiv la îmbinarea pieselor din plăci aglomerate din lemn — pro­punerea muncitorului Rusu Ale­xandru — se realizează o econo­mie anuală de peste 60.000 lei. Pentru inovaţia sa, el a fost recom­pensat cu 2.250 lei. Maistrul Papp Sándor a confecţionat un dispozi­tiv nou pentru retezarea automată a picioarelor de dulap. Prin apli­carea acestei inovaţii se realizea­ză o economie anuală de cca. 10.000 lei. Peste 11.000 lei econo­mie anuală se realizează prin a­­plicarea inovaţiei lui Székely La­jos — lăcătuş, care aplică o nouă rindeluire a lezenelor de dulap montate. Nu acelaşi lucru putem spune despre Ambrus Gáspár, care lucrînd la frezarea ulucului la lateralele de pat a rebutat din ne­glijenţă şi lipsă de spirit de răs­pundere 43 de ulucuri, sau despre Boldizsár András care lucrînd la şlefuitul uşilor de dulap tip „To­­pliţa“ a rebutat, tot din lipsă de spirit de răspundere faţă de sar­cinile ce-i revin la locul de muncă, 5 bucăţi de uşi de dulap. Toate a­­cestea micşorează posibilităţile de realizare a unor economii şi în acelaşi tticnp încarcă­ în­­mod vădit preţul de cost. In vederea evitării accidentelor s-au luat o serie de măsuri pe linie de protecţie a muncii. Aşa, bunăoară, la circulare, s-au pre­văzut dispozitive speciale care să nu permită accidentarea mun­citorilor. De asemenea, în diferite sectoare linia procesului tehnolo­gic a fost reorganizată în aşa fel, incit transportul pieselor de mo­bilă să se facă mai uşor şi fără să pericliteze bunul mers al proce­sului de lucru. La halele de lucru s-a prevăzut o aerisire şi mai bună. Trebuie totuşi remarcat, că în ce priveşte protecţia muncii, condu­cerea fabricii încă nu a luat mă­surile necesare în vedera lărgirii şi amenajării în condiţiuni mai bune a băii şi duşurilor cu apă caldă şi rece. Comitetul de partid trebuie să sprijine comitetul de întreprindere şi conducerea fabri­cii în vederea realizării acestei sarcini foarte importante, prevă­zută în contractul colectiv. Comitetul de întreprindere şi conducerea fabricii nu au luat mă­surile necesare pentru ca la casa de odihnă din­­Răstoliţa, preţurile, privind cazarea muncitorilor ve­niţi la odihnă să fie reduse. La cantina acestei case de odihnă au existat oameni care nu au spirit gospodăresc şi iată de ce nu au reuşit să reducă preţul de cost şi de cazare, deşi posibilităţi există. Cabinetul medical este înzestrat cu aparatura necesară, asistenţa făcîndu-se prompt. Zilnic, la orele 10, sub supravegherea unui medic în fiecare secţie muncitorii fac exerciţii de înviorare timp de 10 minute. Ca o urmare a acestui fapt s-a dezvoltat mult simţul dra­gostei faţă de sport, un număr de peste 250 de tineri participînd la spartachiada de vară, unde au ob­ţinut rezultate frumoase. Un număr de 92 de muncitori participă la cursurile serale ale şcolilor medii din oraş. Comitetului de întreprindere şi conducerii fabricii îi revine sar­cina de a depune toate eforturile pentru realizarea tuturor sarcinilor prevăzute în contractul colectiv, iar muncitorii vor trebui să lupte pentru continua creştere a produc­tivităţii muncii şi reducerea pre­ţului de cost al produselor. T. ŞTEFĂNESCU Sesiunea Sfatului popular al I­egiunii Autonome Maghiare Să lichidăm răminerea in urmă în electrificarea regiunii noastre La anul se împlineşte un dece­niu de cînd Comitetul Central al Partidului nostru a dat publicită­ţii planul de electrificare a ţării. Este deci bine venită includerea în ordinea de zi a recentei sesiuni a sfatului popular regional, anali­za activităţii comitetului executiv în domeniul electrificării satelor şi a agriculturii. Participanţii la sesiune au luat cunoştinţă cu bucu­rie de fapt­ că sub îndrumarea directă a partidului în domeniul electrificării s-au repurtat mari succese atît pe scara întregii ţări cît şi în regiunea noastră. Obiec­tivele planului de electrificare a ţării se înfăptuiesc pe zi ce trece. In cadrul acestui plan au fost con­struite hidrocentralele din Mo­­roeni şi Sadu, termocentralele din Doiceşti şi Prahova şi într-un ritm rapid se desfăşoară măreţele construcţii ale hidrocentralei de la Bicaz. Oamenii muncii din regiunea noastră sunt mîndri pentru faptul că în regiunea noas­tră a fost construită una din cele mai mari termocentrale din pa­tria noastră. Termocentrala de la Fîntînele. Din darea de seamă prezentată îrn faţa sesiunii de deputatul Ra­­ţiu Alexandru, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional a reieşit că şi în satele din regiunea noastră s-au obţinut mari progrese în cei 15 ani care au trecut de la eli­berarea patriei noastre. Pe cînd înainte de eliberare în regiunea noastră erau electrificate 40 de localităţi, în prezent numărul comunelor şi satelor electrificate, s-a ridicat la 113. Statul nostru­ ajută ţărănimea muncitoare în­ lucrările de electrificare, asigură instalaţiile necesare pentru pro­ducerea energiei electrice, cît şi pentru distribuirea şi folosirea ei. In urma măsurilor luate de gu­vern, electrificarea satelor are loc pe baza iniţiativei locale a populaţiei. Baza materială a electrificării e asigurată în bună parte de populaţie, prin contribu­ţii în bani, produse agricole şi muncă voluntară. Darea de seamă a accentuat că succesele obţinute­ în regiunea noastră se datoresc în primul rînd, faptului că, organele de partid re­gional şi raionale desfăşoară o ac­tivitate politică de masă eficace în vederea electrificării. De strîngerea sumelor votate în contul contribuţiei pentru începe­rea lucrărilor de electrificare de­pinde în bună măsură progresul în înfăptuirea acestui obiectiv. In raionul Sf. Gheorghe, unde sfatul popular raional, deputaţii, se ocupă permanent de această pro­blemă — spre deosebire de alte raioane­­— rezultatele sînt mai bu­ne, deşi posibilităţile nu sînt nici aici, pe deplin folosite. In acest ra­ion, peste 73 la sută din cheltuie­lile de electrificare au şi fost în­casate, în timp ce în alte raioane — ca Reghin, Tg. Secuiesc etc. — nu există o preocupare sistemati­că, temeinică pentru strîngerea contribuţiilor şi nici pentru cele­lalte activităţi legate de electrifi­care. O mare răspundere poartă comitetul executiv al sfatului popu­lar raional Reghin pentru faptul că deşi există posibilităţi favora­bile pentru electrificarea comunei Breaza, nu a luat măsuri pentru începerea lucrărilor cu contribuţia populaţiei. Şi Sfatul popular raio­nal Gheorghieni are datoria să se ocupe mai intens de problema elec­trificării, şi nu mai puţin, Sfatul popular raional Tg. Secuiesc. In prezent, în 8 comune din re­giunea noastră lucrările de elec­trificare sunt în curs, dar nu în rit­mul dorit, deoarece lucrările de instalare și conductele sunt exe­cutate de către întreprinderile din 5 regiuni diferite. Darea de seamă a comitetului executiv al sfatului popular regio­nal a scos la iveală şi alte greşeli, independente de sfatul popular, dar a relevat şi lipsurile săvîrşite de organele regionale competente. Pentru lichidarea lipsurilor, co­mitetul executiv a elaborat propu­neri corespunzătoare. Astfel, de pildă, se vor lua măsuri ca între­prinderea de instalaţii electrice din Cluj să înfiinţeze o subunitate la Tg. Mureş, care va avea meni­rea de a executa lucrările de elec­trificări rurale din regiunea noas­tră. La lucrările sesiunii au luat parte numeroşi deputaţi şi invitaţi. In cadrul discuţiilor darea de seamă a fost în bună măsură com­pletată şi s-au făcut propuneri pre­ţioase. Astfel, au fost scoase la iveală lipsurile în aprovizionarea cu curent electric a oraşului Tg. Secuiesc. Specialiştii secţiei de gospodărie comunală a sfatului popular regional au fost aspru criticaţi, pe bună dreptate, deoa­rece n-au lucrat destul de operativ, n-au avut în vedere întotdeauna interesele economiei naţionale, si­­tuîndu-se pe poziţia „rezolvării de la sine“ a problemelor. La fel, s-a arătat că unii angajaţi ai între­prinderii regionale de reparaţii şi montaj au găsit de cuviinţă să „rezolve“ deficienţele în aprovi­zionarea cu energie electrică a oraşului Tg. Secuiesc prin telefon şi telegrame, ca nişte birocraţi în­răiţi. Ba mai mult, unii au luat şi asemenea măsuri din care pe drept cuvînt se poate trage concluzia că aceşti oameni nu înţeleg urmările dăunătoare pe care le pot avea măsurile iresponsabile. Cîţiva dintre participanţii la discuţii au obiectat pe drept cu­vînt faptul, că darea de seamă n-a accentuat marea importanţă a electrificării satelor din punct de vedere economic, sanitar şi cultu­ral. Faatul că acest lucru a lipsit din darea de seamă nu este întîm­­plător, munca politică în această direcţie lăsînd mult de dorit. Fap­tul că în unele locuri se constată rămîneri în urmă în ce priveşte încasarea sumelor se explică şi prin aceea că nu peste tot depu­taţii au explicat şi lămurit ţăranii muncitori despre avantajele elec­trificării. Cel care îşi dă seama de importanţa electrificării satelor, acela este gata să contribuie şi din punct de vedere material, în­­trucît ştie că banii cheltuiţi pen­tru electrificare se recuperează înzecit. Luînd cuvîntul, tovarăşul Kis­­györgy Tamás a arătat că atîta tim­p cît din partea comitetului raional de partid n-au primit aju­torul necesar, nici ei n-au avut rezultate. Acest lucru e firesc. Fără munca politică de masă nu se pot obţine succese. El s-a refe­rit şi la unele tendinţe dăunătoare, ce se mai manifestă pe alocuri. Unele organe ale sfaturilor popu­lare încredinţează din păcate lu­crările de electrificare unor antre­prenori particulari, excroci ordi­nari, care înşeală populaţia. Cu asemenea specimene nu tre­buie să se trateze. In continuare, vorbitorul a documentat cît de mult doreşte populaţia rurală elec­trificarea. De pildă, comuna Mic­­falău a fost planificată pentru elec­trificare pe anul 1960, dar popu­laţia s-a apucat de pe acum de muncă, de instalaţii. Vorbitorul a propus ca comisiile de electrificare să fie reorganizate, în aşa fel, ca din ele să facă parte oameni ac­tivi, care nu se sperie de greutăţi. — Sesiunea de astăzi mă bu­cură foarte mult — a spus deputata Covrig Raveca — deoarece dez­batem aici probleme care mă in­teresează atît pe mine cît şi popu­laţia din circumscripţia mea elec­torală. Nouă ne place bunăstarea. La noi, la Batoş, există o gospodă­rie colectivă. Încă în 1956 am în­­cepu^_ Jji£ră­rile de electrificare. Acum lucrăm la însilozări. Avem o maşină de însilozat, dar n-avem energie electrică pentru a o acţio­na. Avem şi un spital în comună. Simţim îndeaproape că statul ne poartă grijă. Spitalului i s-a repar­tizat și un aparat Röntgen, pentru care am avea nevoie tot de ener­gie electrică. Aceste probleme ne preocupă mai demult. Statul ne ajută, dar cerem să vină la noi specialiști spre a putea rezolva problema electrificării. In acest sens cerem ajutorul sfatului popu­lar regional. — In încheiere, Co­vrig Raveca a arătat că Valea Lu­­ţului va aparţine în anul acesta în întregime sectorului socialist al agriculturii, creîndu-se astfel posibilităţi şi mai mari pentru me­canizarea agriculturii, dar ar fi bine să se ia măsuri şi pentru ex­tinderea reţelei electrice. In mod just a arătat Costea Ioan că fără muncă politică siste­matică în rîndurile maselor nu se pot obţine rezultate în lucrările de electrificare, nu se pot strînge contribuţiile votate de populaţie, nu se pot începe instalaţiile. Vorbind despre cauzele lipsuri­lor manifestate la sfaturile popu­lare raionale, tovarăşul Gălpău­ Sándor a arătat că cele mai multe lipsuri se datoresc faptului că o bună parte din oamenii compe­tenţi de la sfaturile populare raio­nale şi comunale nu cunosc mă­surile legale de electrificare, sau nu le respectă. A propus ca sec­ţiile de gospodărie comunală de la raioane, cît şi colectivele de elec­trificare să fie activizate. Tovarăşii Tropotei Emil şi Si­mon Sándor, preşedinţii comitete­lor executive Topliţa respectiv Tg. Secuiesc, au vorbit despre urmă­rile dăunătoare ale faptului că în unele locuri încasarea contribuţii­lor s-a făcut în lipsa unor planuri corespunzătoare. Simon Sándor a arătat că dificultăţile din oraşul Tg. Secuiesc în domeniul distri­buirii curentului electric au avut influenţă nefavorabilă şi asupra electrificării rurale. In încheiere a luat cuvîntul to­varășul Bățaga loan, secretar al Comitetului regional de partid. — In această sesiune dezbatem o problemă foarte importantă. în­că în primii ani ai puterii sovieti­ce,­ Lenin a arătat că ,puterea sovietică plus electrificarea între­gii ţări înseamnă comunism“. In patria noastră lucrările de elec­trificare constituie o parte orga­nică a construirii socialismului. Partidul nostru cînd a elaborat planul de electrificare a tării a avut în vedere faptul că numai astfel se poate rezolva ridicarea productivităţii muncii cît şi meca­nizarea agriculturii. După cum au arătat vorbitorii în cadrul sesiunii, populaţia sate­lor doreşte electrificarea. Acest lucru e firesc. Electrificarea dă un puternic avînt vieţii populaţiei rurale. După cum am putut con­stata cu toţii, populaţia satelor are create condiţiile materiale pentru a putea introduce lumina electrică în satul său, în căminul său. Oricine se poate convinge că ţărănimea muncitoare trăieşte la noi în bunăstare, ceea ce reiese şi din aspectul caselor ţărăneşti. Şi, totuşi, care e motivul că în regiunea noastră faţă de posibili­tăţi, am rămas în urmă în această muncă ? Aceasta se explică prin faptul că n-am creat premizele lo­cale pentru efectuarea în bune condiţiuni a lucrărilor de electri­ficare. Trebuie deci să schimbăm acest fel de organizare a muncii. In da­rea de seamă nu s-a arătat care e cauza rămînerii în urmă, nu se tratează despre munca politică a deputaţilor — cu toate că tocmai în aceasta constă greşeala. Nu s-a înţeles peste tot însemnătatea elec­­trificării. La Glăjărie învăţătorii au început încă în 1953 munca de (Continuare în pag. 4-a) In primele­­ luni Zilele trecute un scurt popas la Sf. Gheorghe ne-a oferit posibilita­tea de a cunoaşte rezultatele mun­cii însufleţite a textilistelor de la uzinele „Gheorghe Doja“. Cu toate că, filele calendarului arătau în­că ultimele zile ale lunii septem­brie şi ale celui de-al treilea tri­mestru, aici se lucra deja în con­tul trimestrului patru, sarcinile de producţie ale primelor 9 luni la ţesătorie fiind realizate la 24 sep­tembrie a. c., iar la filatură, la 28­­sepţiemabrie. Muncind cu multă însufleţire, muncitorii uzinei, încadraţi în în­trecere socialistă în proporţie de cca. 95 la sută, au produs de la începutul anului şi pînă la 25 sep­tembrie 22.500 kg fire peste plan şi 102.000 m­p diverse ţesături. De asemeni, comparînd luna august 1958 cu luna august 1959, produc­tivitatea muncii fizice a crescut la filatură cu 4,9 la sută, iar la țesă­torie cu 6,6 la sută. Economiile realizate de la înce­putul a­nului și pînă la 31 august stat:^«106iOOO lei. ÎA|||^ro5ie^M

Next