Steaua Roşie, octombrie 1959 (Anul 8, nr. 743-751)
1959-10-03 / nr. 743
Examen de dinlmt la şcoala de maiştri Zilele trecute a avut loc examenul de diplomă la Şcoala de maiştri, cursul fără frecvenţă, cu o durată de trei ani, specialitatea, maiştri pentru fabricarea cherestelei. Cu ocazia examenului de diplomă, cei înscrişi au dat dovadă de însuşirea temeinică a cunoştinţelor predate în cei trei ani. In clişeu, Cristian Teodor de la U.I.L. Lunca Bradului, îşi susţine în faţa comisiei proiectul de diplomă, privind construirea unei fabrici de cherestea. Examenul a avut loc la Şcoala profesională Iprofil „Simó Géza“. Pentru realizarea sarcinilor din contractul colectiv La fabrica de mobilă „Simó Géza“ din Tg. Mureş, de la încheierea contractului colectiv şi pînă în prezent s-au obţinut o serie de succese semnificative, comitetul de partid mobilizînd, prin agitatorii săi, masa de muncitori în vederea realizării sarcinilor prevăzute în contractul colectiv. Buna aprovizionare cu materie primă, organizarea întrecerii socialiste în cadrul fiecărei secţii, impulsionarea mişcării de inovaţii, popularizarea şi sprijinirea acţiunilor de economisire a materiei şi a materialelor etc., au făcut posibil ca pînă în prezent preţul de cost să scadă cu 4,48 la sută faţă de cel planificat. Muncitorii şi tehnicienii de aici au luptat şi luptă pentru îmbunătăţirea continuă a procesului tehnologic. La secţia de presare a plăcilor aglomerate au existat, bunăoară, greutăţi în ce priveşte procesul de presare. Cu ocazia unei consfătuiri de producţie, muncitorii au propus schimbarea anumitor piese ale maşinilor de presat, asigurînd astfel o presare mai rapidă şi mai calitativă a plăcilor aglomerate. Propunerea, fiind aplicată, a influenţat în mod pozitiv reducerea preţului de cost al mobilei. In această perioadă, avîntul întrecerii socialiste a cuprins aproape 100 la sută numărul muncitorilor. In focul întrecerii socialiste o seamă de muncitori şi maiştri au făcut numeroase propuneri privind procesul de producţie. Din totalul de 65 propuneri, pînă în prezent s-au aplicat cca. 40. Pînă la sfîrşitul acestui an, prin aplicarea inovaţiilor de mai sus, se va realiza o economie de peste 975.000 lei. Iată câteva din propunerile muncitorilor şi maiştrilor. Prin aplicarea unui nou dispozitiv la îmbinarea pieselor din plăci aglomerate din lemn — propunerea muncitorului Rusu Alexandru — se realizează o economie anuală de peste 60.000 lei. Pentru inovaţia sa, el a fost recompensat cu 2.250 lei. Maistrul Papp Sándor a confecţionat un dispozitiv nou pentru retezarea automată a picioarelor de dulap. Prin aplicarea acestei inovaţii se realizează o economie anuală de cca. 10.000 lei. Peste 11.000 lei economie anuală se realizează prin aplicarea inovaţiei lui Székely Lajos — lăcătuş, care aplică o nouă rindeluire a lezenelor de dulap montate. Nu acelaşi lucru putem spune despre Ambrus Gáspár, care lucrînd la frezarea ulucului la lateralele de pat a rebutat din neglijenţă şi lipsă de spirit de răspundere 43 de ulucuri, sau despre Boldizsár András care lucrînd la şlefuitul uşilor de dulap tip „Topliţa“ a rebutat, tot din lipsă de spirit de răspundere faţă de sarcinile ce-i revin la locul de muncă, 5 bucăţi de uşi de dulap. Toate acestea micşorează posibilităţile de realizare a unor economii şi în acelaşi tticnp încarcă înmod vădit preţul de cost. In vederea evitării accidentelor s-au luat o serie de măsuri pe linie de protecţie a muncii. Aşa, bunăoară, la circulare, s-au prevăzut dispozitive speciale care să nu permită accidentarea muncitorilor. De asemenea, în diferite sectoare linia procesului tehnologic a fost reorganizată în aşa fel, incit transportul pieselor de mobilă să se facă mai uşor şi fără să pericliteze bunul mers al procesului de lucru. La halele de lucru s-a prevăzut o aerisire şi mai bună. Trebuie totuşi remarcat, că în ce priveşte protecţia muncii, conducerea fabricii încă nu a luat măsurile necesare în vedera lărgirii şi amenajării în condiţiuni mai bune a băii şi duşurilor cu apă caldă şi rece. Comitetul de partid trebuie să sprijine comitetul de întreprindere şi conducerea fabricii în vederea realizării acestei sarcini foarte importante, prevăzută în contractul colectiv. Comitetul de întreprindere şi conducerea fabricii nu au luat măsurile necesare pentru ca la casa de odihnă dinRăstoliţa, preţurile, privind cazarea muncitorilor veniţi la odihnă să fie reduse. La cantina acestei case de odihnă au existat oameni care nu au spirit gospodăresc şi iată de ce nu au reuşit să reducă preţul de cost şi de cazare, deşi posibilităţi există. Cabinetul medical este înzestrat cu aparatura necesară, asistenţa făcîndu-se prompt. Zilnic, la orele 10, sub supravegherea unui medic în fiecare secţie muncitorii fac exerciţii de înviorare timp de 10 minute. Ca o urmare a acestui fapt s-a dezvoltat mult simţul dragostei faţă de sport, un număr de peste 250 de tineri participînd la spartachiada de vară, unde au obţinut rezultate frumoase. Un număr de 92 de muncitori participă la cursurile serale ale şcolilor medii din oraş. Comitetului de întreprindere şi conducerii fabricii îi revine sarcina de a depune toate eforturile pentru realizarea tuturor sarcinilor prevăzute în contractul colectiv, iar muncitorii vor trebui să lupte pentru continua creştere a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. T. ŞTEFĂNESCU Sesiunea Sfatului popular al Iegiunii Autonome Maghiare Să lichidăm răminerea in urmă în electrificarea regiunii noastre La anul se împlineşte un deceniu de cînd Comitetul Central al Partidului nostru a dat publicităţii planul de electrificare a ţării. Este deci bine venită includerea în ordinea de zi a recentei sesiuni a sfatului popular regional, analiza activităţii comitetului executiv în domeniul electrificării satelor şi a agriculturii. Participanţii la sesiune au luat cunoştinţă cu bucurie de fapt că sub îndrumarea directă a partidului în domeniul electrificării s-au repurtat mari succese atît pe scara întregii ţări cît şi în regiunea noastră. Obiectivele planului de electrificare a ţării se înfăptuiesc pe zi ce trece. In cadrul acestui plan au fost construite hidrocentralele din Moroeni şi Sadu, termocentralele din Doiceşti şi Prahova şi într-un ritm rapid se desfăşoară măreţele construcţii ale hidrocentralei de la Bicaz. Oamenii muncii din regiunea noastră sunt mîndri pentru faptul că în regiunea noastră a fost construită una din cele mai mari termocentrale din patria noastră. Termocentrala de la Fîntînele. Din darea de seamă prezentată îrn faţa sesiunii de deputatul Raţiu Alexandru, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional a reieşit că şi în satele din regiunea noastră s-au obţinut mari progrese în cei 15 ani care au trecut de la eliberarea patriei noastre. Pe cînd înainte de eliberare în regiunea noastră erau electrificate 40 de localităţi, în prezent numărul comunelor şi satelor electrificate, s-a ridicat la 113. Statul nostru ajută ţărănimea muncitoare în lucrările de electrificare, asigură instalaţiile necesare pentru producerea energiei electrice, cît şi pentru distribuirea şi folosirea ei. In urma măsurilor luate de guvern, electrificarea satelor are loc pe baza iniţiativei locale a populaţiei. Baza materială a electrificării e asigurată în bună parte de populaţie, prin contribuţii în bani, produse agricole şi muncă voluntară. Darea de seamă a accentuat că succesele obţinute în regiunea noastră se datoresc în primul rînd, faptului că, organele de partid regional şi raionale desfăşoară o activitate politică de masă eficace în vederea electrificării. De strîngerea sumelor votate în contul contribuţiei pentru începerea lucrărilor de electrificare depinde în bună măsură progresul în înfăptuirea acestui obiectiv. In raionul Sf. Gheorghe, unde sfatul popular raional, deputaţii, se ocupă permanent de această problemă — spre deosebire de alte raioane— rezultatele sînt mai bune, deşi posibilităţile nu sînt nici aici, pe deplin folosite. In acest raion, peste 73 la sută din cheltuielile de electrificare au şi fost încasate, în timp ce în alte raioane — ca Reghin, Tg. Secuiesc etc. — nu există o preocupare sistematică, temeinică pentru strîngerea contribuţiilor şi nici pentru celelalte activităţi legate de electrificare. O mare răspundere poartă comitetul executiv al sfatului popular raional Reghin pentru faptul că deşi există posibilităţi favorabile pentru electrificarea comunei Breaza, nu a luat măsuri pentru începerea lucrărilor cu contribuţia populaţiei. Şi Sfatul popular raional Gheorghieni are datoria să se ocupe mai intens de problema electrificării, şi nu mai puţin, Sfatul popular raional Tg. Secuiesc. In prezent, în 8 comune din regiunea noastră lucrările de electrificare sunt în curs, dar nu în ritmul dorit, deoarece lucrările de instalare și conductele sunt executate de către întreprinderile din 5 regiuni diferite. Darea de seamă a comitetului executiv al sfatului popular regional a scos la iveală şi alte greşeli, independente de sfatul popular, dar a relevat şi lipsurile săvîrşite de organele regionale competente. Pentru lichidarea lipsurilor, comitetul executiv a elaborat propuneri corespunzătoare. Astfel, de pildă, se vor lua măsuri ca întreprinderea de instalaţii electrice din Cluj să înfiinţeze o subunitate la Tg. Mureş, care va avea menirea de a executa lucrările de electrificări rurale din regiunea noastră. La lucrările sesiunii au luat parte numeroşi deputaţi şi invitaţi. In cadrul discuţiilor darea de seamă a fost în bună măsură completată şi s-au făcut propuneri preţioase. Astfel, au fost scoase la iveală lipsurile în aprovizionarea cu curent electric a oraşului Tg. Secuiesc. Specialiştii secţiei de gospodărie comunală a sfatului popular regional au fost aspru criticaţi, pe bună dreptate, deoarece n-au lucrat destul de operativ, n-au avut în vedere întotdeauna interesele economiei naţionale, situîndu-se pe poziţia „rezolvării de la sine“ a problemelor. La fel, s-a arătat că unii angajaţi ai întreprinderii regionale de reparaţii şi montaj au găsit de cuviinţă să „rezolve“ deficienţele în aprovizionarea cu energie electrică a oraşului Tg. Secuiesc prin telefon şi telegrame, ca nişte birocraţi înrăiţi. Ba mai mult, unii au luat şi asemenea măsuri din care pe drept cuvînt se poate trage concluzia că aceşti oameni nu înţeleg urmările dăunătoare pe care le pot avea măsurile iresponsabile. Cîţiva dintre participanţii la discuţii au obiectat pe drept cuvînt faptul, că darea de seamă n-a accentuat marea importanţă a electrificării satelor din punct de vedere economic, sanitar şi cultural. Faatul că acest lucru a lipsit din darea de seamă nu este întîmplător, munca politică în această direcţie lăsînd mult de dorit. Faptul că în unele locuri se constată rămîneri în urmă în ce priveşte încasarea sumelor se explică şi prin aceea că nu peste tot deputaţii au explicat şi lămurit ţăranii muncitori despre avantajele electrificării. Cel care îşi dă seama de importanţa electrificării satelor, acela este gata să contribuie şi din punct de vedere material, întrucît ştie că banii cheltuiţi pentru electrificare se recuperează înzecit. Luînd cuvîntul, tovarăşul Kisgyörgy Tamás a arătat că atîta timp cît din partea comitetului raional de partid n-au primit ajutorul necesar, nici ei n-au avut rezultate. Acest lucru e firesc. Fără munca politică de masă nu se pot obţine succese. El s-a referit şi la unele tendinţe dăunătoare, ce se mai manifestă pe alocuri. Unele organe ale sfaturilor populare încredinţează din păcate lucrările de electrificare unor antreprenori particulari, excroci ordinari, care înşeală populaţia. Cu asemenea specimene nu trebuie să se trateze. In continuare, vorbitorul a documentat cît de mult doreşte populaţia rurală electrificarea. De pildă, comuna Micfalău a fost planificată pentru electrificare pe anul 1960, dar populaţia s-a apucat de pe acum de muncă, de instalaţii. Vorbitorul a propus ca comisiile de electrificare să fie reorganizate, în aşa fel, ca din ele să facă parte oameni activi, care nu se sperie de greutăţi. — Sesiunea de astăzi mă bucură foarte mult — a spus deputata Covrig Raveca — deoarece dezbatem aici probleme care mă interesează atît pe mine cît şi populaţia din circumscripţia mea electorală. Nouă ne place bunăstarea. La noi, la Batoş, există o gospodărie colectivă. Încă în 1956 am începu^_ Jji£rările de electrificare. Acum lucrăm la însilozări. Avem o maşină de însilozat, dar n-avem energie electrică pentru a o acţiona. Avem şi un spital în comună. Simţim îndeaproape că statul ne poartă grijă. Spitalului i s-a repartizat și un aparat Röntgen, pentru care am avea nevoie tot de energie electrică. Aceste probleme ne preocupă mai demult. Statul ne ajută, dar cerem să vină la noi specialiști spre a putea rezolva problema electrificării. In acest sens cerem ajutorul sfatului popular regional. — In încheiere, Covrig Raveca a arătat că Valea Luţului va aparţine în anul acesta în întregime sectorului socialist al agriculturii, creîndu-se astfel posibilităţi şi mai mari pentru mecanizarea agriculturii, dar ar fi bine să se ia măsuri şi pentru extinderea reţelei electrice. In mod just a arătat Costea Ioan că fără muncă politică sistematică în rîndurile maselor nu se pot obţine rezultate în lucrările de electrificare, nu se pot strînge contribuţiile votate de populaţie, nu se pot începe instalaţiile. Vorbind despre cauzele lipsurilor manifestate la sfaturile populare raionale, tovarăşul Gălpău Sándor a arătat că cele mai multe lipsuri se datoresc faptului că o bună parte din oamenii competenţi de la sfaturile populare raionale şi comunale nu cunosc măsurile legale de electrificare, sau nu le respectă. A propus ca secţiile de gospodărie comunală de la raioane, cît şi colectivele de electrificare să fie activizate. Tovarăşii Tropotei Emil şi Simon Sándor, preşedinţii comitetelor executive Topliţa respectiv Tg. Secuiesc, au vorbit despre urmările dăunătoare ale faptului că în unele locuri încasarea contribuţiilor s-a făcut în lipsa unor planuri corespunzătoare. Simon Sándor a arătat că dificultăţile din oraşul Tg. Secuiesc în domeniul distribuirii curentului electric au avut influenţă nefavorabilă şi asupra electrificării rurale. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul Bățaga loan, secretar al Comitetului regional de partid. — In această sesiune dezbatem o problemă foarte importantă. încă în primii ani ai puterii sovietice, Lenin a arătat că ,puterea sovietică plus electrificarea întregii ţări înseamnă comunism“. In patria noastră lucrările de electrificare constituie o parte organică a construirii socialismului. Partidul nostru cînd a elaborat planul de electrificare a tării a avut în vedere faptul că numai astfel se poate rezolva ridicarea productivităţii muncii cît şi mecanizarea agriculturii. După cum au arătat vorbitorii în cadrul sesiunii, populaţia satelor doreşte electrificarea. Acest lucru e firesc. Electrificarea dă un puternic avînt vieţii populaţiei rurale. După cum am putut constata cu toţii, populaţia satelor are create condiţiile materiale pentru a putea introduce lumina electrică în satul său, în căminul său. Oricine se poate convinge că ţărănimea muncitoare trăieşte la noi în bunăstare, ceea ce reiese şi din aspectul caselor ţărăneşti. Şi, totuşi, care e motivul că în regiunea noastră faţă de posibilităţi, am rămas în urmă în această muncă ? Aceasta se explică prin faptul că n-am creat premizele locale pentru efectuarea în bune condiţiuni a lucrărilor de electrificare. Trebuie deci să schimbăm acest fel de organizare a muncii. In darea de seamă nu s-a arătat care e cauza rămînerii în urmă, nu se tratează despre munca politică a deputaţilor — cu toate că tocmai în aceasta constă greşeala. Nu s-a înţeles peste tot însemnătatea electrificării. La Glăjărie învăţătorii au început încă în 1953 munca de (Continuare în pag. 4-a) In primele luni Zilele trecute un scurt popas la Sf. Gheorghe ne-a oferit posibilitatea de a cunoaşte rezultatele muncii însufleţite a textilistelor de la uzinele „Gheorghe Doja“. Cu toate că, filele calendarului arătau încă ultimele zile ale lunii septembrie şi ale celui de-al treilea trimestru, aici se lucra deja în contul trimestrului patru, sarcinile de producţie ale primelor 9 luni la ţesătorie fiind realizate la 24 septembrie a. c., iar la filatură, la 28sepţiemabrie. Muncind cu multă însufleţire, muncitorii uzinei, încadraţi în întrecere socialistă în proporţie de cca. 95 la sută, au produs de la începutul anului şi pînă la 25 septembrie 22.500 kg fire peste plan şi 102.000 mp diverse ţesături. De asemeni, comparînd luna august 1958 cu luna august 1959, productivitatea muncii fizice a crescut la filatură cu 4,9 la sută, iar la țesătorie cu 6,6 la sută. Economiile realizate de la începutul anului și pînă la 31 august stat:^«106iOOO lei. ÎA|||^ro5ie^M