Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)
1962-04-01 / nr. 77
2 ARITMOGRIP 5.000 kg porumb boabe la hectar ORIZONTAL: 1. Consoană! 2. — Mulţi colectivişti îşi depun banii primiţi pentru zile-munca la această instituţie. 3. Peisaj. 4. — Insule de corali. 5. — Făină de porumb. 6. — Loc de înmagazinare a porumbului. 7. — Unealtă agricolă folosită in lucrarea terenului. 6. — unele G.A.C.-uri cresc şi asemenea animale ce se folosesc pentru experienţe la institutele ştiinţifice. 9. — Hibrid dublu de porumb de mare productivitate (fonetic). 10. — Aplicînd această metodă în cultura porumbului se obţin recolte bogate. 11. — Regiune agricolă în Muntenia unde se cultivă mari suprafeţe de porumb. 12. —* Lucrare de bază, care făcută la timp şi în bune condiţiuni agrotehnice asigură o recoltă bogată de porumb. 13.— Lucrare ce se execută primăvara pentru cultura porumbului, cînd în sol se realizează temperatura de 8—12 grade C. PE VERTICALA DE LA A-B: Rezultatul aplicării în cultura porumbului a celor mai avansate reguli agrotehnice. Ing. FODOR OCTAVIAN Sfatul popular al raionului Tg. Mureş Secţiunea «Apicolă * 1 Cunoaşteţi TU-124? Spintecăm văzduhul cu o viteză de 940 km pe oră, alunecînd ca o săniuţă pe norii ce se pierd în infinit. Cînd norii încearcă să ne invadeze, urcăm şi mai sus. Parc-ar fi totul un joc, un sport... Un soare orbitor, un peisaj ce-ţi aminteşte de Alpii elveţieni... Zburăm la o altitudine medie de 11.000 metri, afară cu 56°, şuieratul asurzitor al turbinelor cu reacţie pare că se aude din depărtări. Numai trei persoane sunt acum: în cabinasalora, cu o capacitate de 44 călători : Alexei Riakovski, pilot, Boris Vdovenko, fotoreporter şi eu. Participăm la un zbor de încercare al unui nou avion de pasageri: TU- 124. Acest zbor era pentru mine o surpriză. Acum 10 zile, m-am prezentat la sediul AEROFLOT-ului, la Moscova, pentru a lua un interviu directorului Vartan Sîmonnanț. Dar interviul pe care mi l-a dat în liniștea biroului său, nu mi-a fost de ajuns. Şi în ziua următoare, datorită bunăvoinţei lui Vartan, iatămă pe calea aerului. înainte de plecare, directorul îmi spuse: — „Va fi un zbor de încercare. Veţi lua parte la el, veţi sta de vorbă cu echipajul şi vă veţi scrie articolul. Dacă veţi mai avea nevoie de completare, ne vom mai putea revedea după zbor“. O SAPTAMINA INTRE CER SI PAMINT Am petrecut în zbor o săptămînă întreagă, cu cîteva escale de scurtă durată, şi aceasta, pentru a ne completa rezervele de benzină şi pentru ca echipajele să se poată odihni cite puţin. Da. Am spus echipaje la plural, pentru că de patru ori a trebuit să schimb avionul; astfel am zburat în tovărăşia a patru piloţi diferiţi: Bektacianţ, Bassov, Evstratov şi Svejenţev. Dacă aş fi hotărît să iau parte la încercarea tuturor avioanelor TU- 124, preluate de AEROFLOT, aş avut nevoie chiar de mai mult decit o săptămînă, căci deja ele se fabrică în serie. M-am mulţumit însă cu atît, cedînd rugăminţilor telefonice insistente ale nevestei mele, căci altfel aş mai pluti încă şi acum între cer şi pămînt... In răstimpul celor 8 zile, am vizitat mai multe oraşe şi anume: Mineraime-Vody (în Caucaz), Taşkent, Aşhabad, Alma-Ata şi Sverdlovsk; am parcurs în total mai bine de 15.000 km. In cele ce urmează nu mă voi referi la curiozităţile locurilor pe care am avut prilejul să le vizitez; mă voi abţine de asemenea de a descrie simţămintele pe care le-am încercat călătorind pe bordul acestui aparat de lux, mă voi mărgini să povestesc, pe scurt, ceea ce mi-a relatat Aleksei Riakovski, peilot-şef al avioanelor TU- 124, care m-a însoţit tot timpul. PORTRETUL AVIONULUI , TU-124 Prima mea impresie: la prima noastră escală (Mineramre-Vody), mi s-a părut că avionul a fost de-a dreptul „paraşutat“ pe pista El s-a oprit brusc, aproape în mofileSîntrrl în care roţile lui au atins pămîntul. Acesta e un lucru extraordinar, mai ales pentru un avion cu reacţie. Riakovski mi-a explicat acest lucru ciudat: — Aripile avioanelor TU-124, sînt echipate cu nişte dispozitive speciale, care îi permit să aterizeze cu viteze egale cu cele ale avioanelor simple, şi notaţi-vă bine că acesta e unul din avioanele comerciale cele mai rapide din lume. El dispune, atît la aterizare cit şi în timpul zborului, de o stabilitate excepţională, la orice viteză, de la cea mai mică la cea supersonică, puţind fi manevrat în acelaşi timp cu multă uşurinţă. Am la activul meu peste 4 milioane de kilometri, am pilotat diferite tipuri de avioane, dar niciodată vreunul mai bun decit acesta. TU-124 are o formă aerodinamică ideală şi e atît de perfect asampblat incit , uneori am impresia că e făcut dintr-o singură bucată ... Toţi piloţii noştri rîvnesc la el... TU-124 dispune de două motoare cu reacţie, numite „turboventilatoare“, concepute de Soloviev, după un principiu nou. Ele sînt relativ mici, dar extrem de puternice. Aparatul poate, de pildă, decola, zbura şi ateriza, minat de o singură turbină. Piloţii spun, din glumă, că motoarele sînt atît de puternice incit chiar dacă le-ai lovi tare cu un ciocan, ar continua totuşi să funcţioneze. Ca aspect exterior, avionul se aseamănă mult cu TU-104, dar lăsat mai jos pe roţi şi e de două ori mai mic: Din TU-104 poate transporta 100 de călători, pe cînd TU-124 numai 44. Dar salonul său e atît de confortabil încît te simţi în el ca la tine acasă. Fotoliile, covorul, plafonul,, difuzorul, şi celelalte detalii ale interiorului sunt fabricate din materiale sintetice şi au culori deschise. Aparatele de aer condiţionat şi de presiune creează în interior un veritabil microclimat ... Alexei Riakovski remarcase că un singur lucru lipseşte din cabina pilotului, un dispozitivautomat de decolare şi aterizare, dar aşa ceva încă nu există. De fapt, în timpul zborului am dat de furtuni şi vijelii; am urcat la 13.000 metri, evadînd din zona intemperiilor; apoi, ne-a fost rezervată o surpriză meteorologică : am întîlnit curenţi de aer ce năvăleau cu viteza de 250 km pe oră, am aterizat şi decolat în viscol şi în ploaie, dar n-am simţit nimic. Toate acestea le-am aflat ulterior de la însoţitorul meu. TU-124 poate zbura oricînd, indiferent de o vreme. CIND VOR ÎNCEPE ZBORURILE REGULATE ? Este deci un aparat excelent. Prima întrebare pe care i-am pus-o lui Vartan Simonian, după întoarcerea din această călătorie, a fost: „Cînd vor începe zborurile regulate ?“ — Noi am trecut la, zborurile de încercare, spre a verifica calitățile de exploatare a aparatului — îmi spuse directorul AEROFLOT-ului. Avioanele efectuează zborurile indicate pe ult traseu determinat, în baza unui orar; acestea vor fi liniile pe care le vor deservi. Piloţii noştri le verifică în toate condiţiile meteorologice, le „obişnuiesc“ cu particularităţile acestor linii şi aerodromuri. In acelaşi timp, noi formăm echipajele, care trebuie să cunoască la perfecţie avionul, inainte de inaugurarea liniilor respective. Dar cred că aceasta nu va fi o problemă, dificilă, personalul nostru este bine antrenat în pilotarea avioanelor cu reacţie şi, în ultima instanţă, acest aparat e simplu, are mare siguranţă de zbor şi e uşor de manevrat. Orarul zborurilor regulate a fost stabilit deja. In primul rînd, avioanele TU-124 vor lega Moscova cu Leningrad, Talin şi Vittra, iar apoi cu Volgograd, Gorki, Kazan, Briansk, Ulianovsk şi Rostov. Vartan Simonjant mi-a povestit apoi multe lucruri interesante, privind destinaţia avionului. Avioanele TU-124 vor înlocui pe unele linii, pe fraţii lor mai mari, ca TU-104, care circulă între Moscova şi Kiev. Apoi, am mai aflat că după cîtva timp, avioanele TU-124 vor lua locul avioanelor cu elice, care au o viteză* de abia 250)—300 km pe oră, pe „micile“ linii locale, a căror lungime nu depășește 2.000 km. Desigur, primii călători ai avioanelor TU-124, își vor exprima părerea despre acest aparat, dar sînt sigur că ea nu se va deosebi cu nimic, de părerea mea. STANISLAV SCERBATOV (Din săptămînalul sovietic „Moscow News“. Traducere de Ștefan Izsák) * ŞTIAŢI CĂ... ... cercetătorii gruzini au creat granitul artificial, numit şi beton vibroactivizat. Rezistenţa lui întrece cu mult pe acea a granitului natural (500 kg pe 1 cm2). Granitul artificial va fi utilizat la construcţia tunetelor, barajelor, digurilor etc. .. .un om care pe Pămînt cîntărește 60 kg, pe Soare ar cîntăn 1.654,20 kg, pe Jupiter 154,80 kg, pe Saturn 66 kg, pe Venus 51,60 kg, pe Marte 22,80 kg, iar pe Lună 9,60 kg? ... apartamentele care se construiesc în fiecare an în Uniunea Sovietică ar putea alcătui 40 de orașe, cu cite 100.000 de locuitori fiecare? STEAUA ROȘIE ... Etajul. Pe o uşă stă atârnată o placă, pe care cineva a JA scris: Atenţiune. I se studiază la Tinărul profesor Gheorghe Olariariu ieşea tocmai de la o oră de la Istoria artelor. Binevoitor, ne dăm explicaţiile de rigoare privind activitatea clasei de pictură pe care o conduce. ia Ne-a vorbit cu cuvinte de favadă şi despre tînăra Georgeta A Fieşariu, lustruitoare la Fabrica A de mobilă „23 August" din locaalitate, elevă in anul I pictură al Şcolii de artă populară, şi desjApre Musznyai Elena, muncitoare IA la cooperativa Arta populară si tot despre mulţi alţii. In faţa şeţii valetului, in orele de practică, aceşti tineri cu mîini pricepute SA şi pline de siguranţă modelează JA în culori farmecul naturii, gintr, găşia florilor, frumuseţea moţnarelor naţionale. In întreaga lor Sa activitate de creaţie este ceva Ia din suflul vieţii noi a poporului jj^ nostru. La o oră mai tîrzie, pe sălile JA Muzeului de artă am venitUnit-o jA pe tînăra Muzsnyai Elena, can- IA didată de partid şi secretară a Ia organizaţiei U.T.M. de la cooperarativa „Arta populară". Pasiu- A nea pentru artă o îndemna, să Ia stea mai mult, să zăbovească ia mai mult în sălile Muzeului de la artă, să-şi încînte privirea cu frumuseţile lucrărilor marilor artişti. Şi mai zăbovea încă ia pentru ceva. Ca pictor amator lA vrea să înveţe, să descopere şi ia să desluşească noi „secrete" ale Sapenelului. Revenea de mai multe ori la „Tufănelele" lui Luchian, la „Hora" lui Aman, la „Spălăşa tor esete" lui Munkácsy. De fie- Ia care dată însă i se înfăţişau alt- K . Din fiecare unghi altfel. Priia vea fără istov, căutind să desîA cifreze tainele lucrărilor expuse. S^ Aman, Grigorescu, Luchian, Râthi Ştefan, unul din fondatororii şcolii din Baia-Mare, Mun- takácsy Mihai, Vida Árpád sînt la doar cîţiva mari artişti ai pene- Salului ale căror lucrări se bucură ca de aprecierea vizitatorilor, luucrări din care tinerele talente trag reale învăţăminte. Fiindcă e vorba de Muzeul de artă, mai putem adăuga că azi aici există peste 500 de lucrări originale și că numai în anul trecut galeriile acestui muzeu au fost vizitate de peste 40.000 de, oameni ai muncii ... in alte încăperi se aud acorduri a diferite instrumente însemnări de reporter muzicale, in acompaniamentul unui pian cîţiva pionieri îşi încearcă aptitudinile la începutul unor lecţii practice de balet. In ritmul unui joc ardelenesc, cîţiva tineri se află la încălire". Sînt utemistii Szakács a Iosif de la „Electro-Mureş", Ana Pădureanu, tinărul colectivist Gheorghe Opriş, precum şi alţii ^ care urmează cursurile Şcolii de ^ artă populară, secţia de core- A grafie. A Pe tînăra seralistă Dreszler a Eva am întîlnit-o la un „exa- A men" practic în ţaţa profesoru- A lui Adorján Ernő. Ea îşi îm^ parte timpul între liceul seral ^ Şcoala populară de artă şi mă- Aiestria covoarelor persane. Muma că fizică, şcoală, muzică... sînt ^ coordonate pe care litemista a Dreszler le înscrie în activitatea a ei cu dragoste şi pasiune. Cu a mult entuziasm ne-a mărturisit că rivneşte de pe acum la viaţa ^ studenţească. Visul ei se va ima plini cu siguranţă. jA In alte săli alte activiăţi. !A Pînă seara tîrziu, aici în acea:.Iată adevărată cetate a culturii, Ifise desfăşoară o activitate inten- A să. In sala mare de spectacole a orga îşi revarsă sunetele într-un ^ taifun uriaş, în faţa a sute de ^ spectatori încremeniţi în fotolii comode. Iar undeva, Intr-un colţ A' al palatului, e o linişte perfectstă. E şi aici activitate intensă. Să intrăm. Biblioteca regională. Atmosfeară obişnuită. Rafturi uriaşe cu cărţi, registre, fişiere. Cîţiva \/ bibliotecari, majoritatea lor fe v mei, răspund amabil la întrebările cititorilor. Am aflat că numai în primele două luni ale v acestui an s-au citit peste 6.009 v de cărţi din această biblioteca, v Nu mai intrăm prin secţiile de: împrumut, tehnică, secţia pentru v copii. Am vrut în schimb să ve v dem sala de lectură a bibliotecii, v In fumoar am întîînit nişte stu- ^ denţi de la Institutul pedagogic ^ de trei ani din Tg. Mureş. Erau acolo şi Constantin Timariu, sevi cretar al organizaţiei U.T.M. de VI la Facultatea de filologie, Mi- '/j - hai Cîmpianu şi Andrei Rehcz. v Stăteau cu toţii la un fum de v ţigară, după o oră de studiu asi- v duu... Apoi alte investigaţii in literatură, ori în comorile ist,o- riet. Şi pentru, toate acestea stăm la dispoziţia tineretului nu nu- i mai un bogat fond de cărţi de aproape o jumătate de milion de 'iV volume, cărţi politice, beletristice, ştiinţifice, ci şi o îndrumare competentă din partea activului bibliotecii. Fiindcă vorbeam de comori ale istoriei este bine să amintim că Palatul culturii mai găzduieşte şi o sală de oglinzi, un adevărat muzeu istoric. Sutele de vizitatori din ţară şi din străinătate, trăiesc cu emoţii clipe aducînd ceva din împărăţia celor „O mie şi una de nopţi". Şi aici condica vizitatorilor a înregistrat zeci şi sute de nume. Parcurgînd sălile palatului, ai imaginea unui imens furnicar, e un adevărat „combinat" cultural aici. Oamenii vin aici să participe la cele mai variate activităţi, să-şi potolească setea de cultură. Am enumerat doar cîteva instituţii care-şi au sediul în Palatul culturii din Tg. Mureş, dar şi celelalte existente atît în clădirea palatului cit şi în alte clădiri din oraş, asigură o activitate multilaterală, variată, în stare să satisfacă pe deplin cerinţele oamenilor muncii care inundă zi de zi foaierele şi sălile Palatului culturii şi ale celorlalte instituţii de artă şi cultură. AUREL URZICĂ MIC ATELIER REBUSIST BIVERBUL Dacă monoverbul — în toate formele prezentate în numerele anterioare, — se definea atît în compoziţie, cit şi în dezlegare ca un joc de enigmistică în care se cerea găsirea soluţiei printr-un singur cuvînt, biverbul reprezintă o formă imediat superioară monoverbului, urmărindu-se în acest caz aflarea, determinarea a două cuvinte, ca soluţie. Prezentarea biverbului cunoaşte două forme şi anume: forma clasică şi forma ligamentată. Forma clasică este aceea în care cele două cuvinte care formează biverbul sînt două monoverbe de sine stătătoare, care pot forma o expresie a cărei logică este evidentă. Forma ligamentată, constă în aceea că cele două cuvinte care formează soluţia nu se pot rezolva ca două monoverbe distincte, ci au nevoie de cuvinte ajutătoare („de legătură“) pentru soluţia biverbului. In general, biverbele se reprezintă prin litere, semne grafice sau matematice, imagini de sine stătătoare, sau cu litere „lipite“ pe ele etc. Cheia biverbului este alcătuită din două cifre înscrise într-o paranteză și separate între ele printr-o virgulă. Ambele cifre indică NUMĂRUL DE LITERE PE CARE LE CONȚINE FIECARE DIN CELE DOUA CUVINTE — SOLUȚIE ALE BIVERBULUI. (La biverb nu se mai indică numărul de părți și numărul de litere al fiecărui cuvînt — ca în cazul monoverbelor — ci numai NUMĂRUL DE LITERE al FIECĂRUI CUVÎNT component al biverbului). In exemplele de mai jos vom arăta mecanismul de dezlegare a biverbelor (şi prin deducţie va re-Biverb geografic (5,5)zultă şi felul în care ele se compun). Precizăm că şi în acest caz, ca şi în cadrul fiecărui joc de enigmistică, este necesar să se dea un titlu biverbului, care să indice domeniul încare trebuie căutată soluţia... _ De exemplu, în biverbul alăturat se cere să se găsească două cuvinte care să aibă o legătură logică între ele. Titlul biverbului ne arată că trebuie să ne gîndim la unele lucruri care au contingenţă cu geografia. Ca formă de prezentare, biverbul din exemplu aparţine formei clasice şi anume: se determină prin două monoverbe de sine stătătoare, care conduc însă la o exprimare (soluţie) logică. Primul cuvînt reprezintă monoverbul MAREA (MAREA, care sub formă de prezentare la cheie ar fi avut cifraţia următoare: (3—5), adică 3 părţi şi 5 litere, însă aici, la biverb cheia indică numai cifra 5 care exprimă deci numărul de litere al primului cuvînt), iar al doilea reprezintă monoverbul ROŞIE (adică monoverbul ROŞIE cu cheia (3—5), adică 3 părţi şi 5 litere, dar în cadrul biverbului prezentat, la cheie se indică numai numărul de litere componente al celui de-al doilea cuvînt). Deci soluţia biverbului de faţă este : MAREA ROŞIE. A doua formă de prezentare este forma ligamentată, la care aşa cum am mai spus, în soluţionarea biverbului este nevoie de introducerea unor cuvinte ajutătoare. Biverb cu... confecţii (7, 5) de două litere — O şi E — legate intre ele). Redăm mai jos pentru dezlegare două biverbe ale căror soluţii le vom publica în numărul viitor. Biverb astral. (4, 5) (Rebus nr. 26/20 iulie 1958) In exemplul dat găsirea celor două cuvinte care formează soluţia (un cuvînt de 7 litere şi altul de 5 litere), necesită intercalarea altor cuvinte, care împreună cu literele date să formeze o soluţie logică. Dezlegarea diverbului de mai sus — desfăşurată — este: FLA MU-RARO-SI-E, adică FLAMURĂ ROŞIE. Se observă că în determinare s-au introdus „Hantele“ : RAR (care arată că litera „U“, conform înscrierii este distanţată, adică scrisă RAR) şi conjuncţia „SI“ (care arată în final că este vorba diverb la frigider, (3, 6) /(Rebus Nr. 112/20. .. . Ing. C. STOENESCU Straşnică păcăleală! întreprinderile comunale din Tg. Mureş ne-au făcut festa. Staţiile autobuzelor işi schimbă locul de la o zi la alta. Mai aştept puţin. Poate la 2 aprilie totul revine la normal (strigă sus). ♦ Controlul de calitate. — M-ai păcălit bine. Azi n-ai nici o piesă rebutată. Parcă nu știu că-i 1 aprilie? (strigă jos). Marinîcă (tractoristul): — Ăștia au plecat pe cîmp cu toții. Mai trag un pui de somn, căci știu că au vrut să mă păcălească. (dreapta jos).