Steaua Roşie, august 1981 (Anul 33, nr. 180-205)

1981-08-01 / nr. 180

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Pionierii in vacanţa cea mare •— Convorbire cu IOAN UGRAN, preşedintele Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor — — Vacanţa cea mare în miezul căreia se află acum­ co­piii mă determină să abordez convorbirea cu un pretext li­ric. Mă refer la cîntecele de largă notorietate ale şoimilor şi pionierilor patriei. Vă pro­pun, aşadar, tovarăşe preşe­dinte, să mergem pe firul ver­surilor şi să vorbim despre cei pe care îi auzim cîntînd cu glasuri de clopoţei „Noi în anul 2000“. Să conturăm, aşa­dar, nobila şi consecventa preocupare ce străbate întrea­ga politică a partidului pentru copii, pentru pacea şi viitorul lor, referindu-ne în mod con­cret la copiii mureşeni. — Intre evenimentele pe care vîrsta copilăriei le pri­meşte neîntrerupt ca o fier­binte moştenire şi le întîm­­pină cu recunoştinţă se numă­ră şi vacanţa de vară. Vacan­ţa reprezintă în fiecare an pe­rioada de linişte şi recreare, de înălţare a visurilor cuteză­toare, de îmbogăţire a cunoş­tinţelor, cunoştinţe pe care co­piii le capătă în drumeţii, ta­bere, excursii şi în general prin toate formele de organi­zare a timpului lor liber. Co­piii mureşeni vor pleca în a­­ceastă perioadă în numeroase tabere interne şi internaţio­nale, vor fi organizate excursii cu itinerare instructive, con­cursuri, activităţi care au me­nirea să antreneze cu­ mai mulţi pionieri şi şoimi ai pa­triei. Vacanţa de vară a fost întîmpinată de tînăra genera­ţie cu realizări însemnate, planul de muncă patriotică a fost realizat în proporţie de 80 la sută, la care se adaugă zilele şi săptămînile de rîvnă gospodărească pe hectarele lo­turilor şcolare, lucrările de curăţat păşuni. Pionierii au înregistrat rezultate bune şi foarte bune în pregătirea şco­lară şi în activităţile pionie­reşti, toate dovedind disponi­bilităţile de „vîrstă mare" a pionierilor şi şoimilor patriei. Rezultate foarte bune au ob­ţinut şi în ampla acţiune de educare patriotică revoluţio­nară „Tot înainte ! Spuneţi-ne, prin ce mij­loace educative şi de infor­mare, mai concret, care este stilul de lucru adoptat de fac­torii de conducere ai organi­zaţiilor de pionieri în vederea formării copiilor în spiritul solidarităţii şi prieteniei cu toţi copiii lumii ? — Educarea internaţionalis­­tă reprezintă una din ideile de bază ale preocupărilor or­ganizaţiei pionierilor. Activi­tatea celor peste 240 de cer­curi UNICEF, care înseamnă contacte cu aproape 120 de ţări ale lumii, 120­ de­­priete­nii, este o garanţie că buna înţelegere şi colaborare cu toate popoarele lumii repre­zintă o moştenire pentru pio­nierii mureşeni, pentru pionie­rii României, moştenire lăsa­tă de părinţii, bunicii şi stră­bunicii lor. Mai amintesc şi faptul că avem stabilite legă­turi, vizite reciproce cu pio­nieri şi copii din U.R.S.S., R.D. Germană, R.P. Ungară, R.S.F. Iugoslavia, R.P. Bulga­ria şi Franţa, iar 7 pionieri vor pleca în vara aceasta în tabere internaţionale, prilej de a duce mai departe şi a transmite sentimentul de prie­tenie românească. VIORICA MANTA BAKO CINEMA SIMBATA, 1 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Shabana (am­bele serii). Progresul: Probleme per­sonale. Select: Dreptate pentru toţi. Tineretului: Dumas în Caucaz. Fla­căra: Ani tumultuoşi. SIGHIŞOARA — Lumina: Te voi face să iubeşti viaţa. Cînii voi deveni uriaş. RE­GHIN — Patria: Iancu Jianu haiducul. TÎRNAVENI — Melodia: Dublu delict. LUDUŞ — Flacăra: Acţiunea „Fulgerul circular“. SOVATA — Doina: Kojak la Budapesta. Muncitoresc: Norma Rae. SARMAŞU — Popular: Cîntec pentru fiul meu. IERNUT — Lumina: Mînia lambele serii­. SlNGEORGIU DE PĂ­DURE— Popular: Bietul Ioanide (am­bele serii). FÎNTlNELE — Patria: Pruncul, petrolul şi ardelenii. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nirajul: Re­ţeaua „S“. TELEVIZIUNE 10,00 — Matineu de vacanță. Pre­miul lui Donald. 10,25 — Limba ro­mână. 10,45 — Film artistic. Adevă­rata dragoste. 12,20 — Studioul muzi­cal. 13,00 — Mozaic cultural-artistic­­sportiv. 18,30 —­ Iulie. Cronica eveni­mentelor politice. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Că­lătorie prin țara mea. Muntele de sare. 19,55 — Teleenciclopedia. 20,40 — Film serial. Dallas. Episodul 18. 21,30 — Seară de muzică și umor. 22,40 — Telejurnal. Sport. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 8,­10—7,00 — Intil­­nire matinală. 18,00—20,00 — Agenda actualităţii. 18,10 — Magazin radio. Pa­siunea pentru muncă şi satisfacţiile ei (reportaj cu inovatori mureşeni). VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş Banat comunică: Ieri, la Tg.-Mureş, temperatura aerului în orele dimineţii era de 12 grade, la ora ,12 de 20 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi în general frumoasă, cu ce­rul variabil. Vint slab pînă la moderat din sud-vest. Tempera­turile maxime vor oscila între 25—28 de grade, minimele între 12—14 grade. LOTO Tragerea din 31 iulie 1981. Extragerea I: 17, 30, 44, 42­, 72, 55, 14,26,68. Extragerea a II-a: 78, 25, 54, 52, 33, 9, 50, 34, 6. La bojdeuca lui Ion Creangă Cobori la mărginimea „dulce­­lui tîrg al Ieşilor“, într-o vale a amintirilor, şi o găseşti acolo­­ mică, sărăcăcioasă, învăluită în­­tr-o mantie de singurătate şi simplitate şi te cutremuri pînă in adincurile fiinţei tale. Simţi umbra scriitorului curgînd ca un abur blind printre lucruri. De undeva,, poate dintre blănurile de iarbă de pe dealurile dricu­lui și ale Șorogarilor, sau de aiurea, se ridică, ca un ecou în­depărtat, murmurul elegiac al versului eminescian: „Sara ve deal buciumul sună cu jale / Turmele-l urc, stele­le scapără-n cala ! Apele plîng... “ Totul aici, la Ţicău, se confundă cu însăşi fabuloasa lume a veşni­ciei zăvorită în grai şi în inimă. Şi dintr-o dată, păşind prin în­căperile joase, ţi se umezesc parcă ochii în faţa filelor îngăl­benite scrise cu slove tremură­toare: „La Ieşi ninge frumos de ast-noapte ... Vino, frate Mihai, vino căci fără tine sînt străin...“ sau „ . .. Această epistolă ţi-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mala uitîndu-te pe cerul plin de mi­nunăţii îmi povesteai atîtea lu­cruri frumoase ... frumoase... Dar coşcogeamite om ca mine, gîndindu-se la acele vremuri, a început să plîngă.. . Vino, căci de-acu nu-i mult pînă departe!“ Prietenia dintre Creangă şi Eminescu numai aici, în boj­deuca Ţicăului se poate vedea în adevăratul şi tulburătorul ei în­ţeles. Intre poze şi scrieri îngăl­benite se găsesc hrisoavele vechi, aparţinînd familiilor Creangă şi Ciubotaru­, mărturii ale trecerii marelui nostru povestitor prin şcolile de la Humuleşti, Broşteni, Socola, Fălticeni, ale legăturilor cu Maiorescu, Eminescu, cu membrii societăţii literare ,,Juni­mea“ şi cu alte personalităţi ale vremii. Sînt cîteva obiecte pe care le-a folosit scriitorul in tim­pul celor aproape două decenii, cit a locuit în bojdeuca de la Ţicău (1872—1889), toate simple, precum simplă i-a fost şi viaţa, săracă, cinstită, umilită şi bătută adesea de ploile mîhnirii şi ale singurătăţii, aşa cum o descope­rim citind scrisorile lui Creangă către Eminescu, simbolizînd, mai mult chiar decit ne-am putea închipui, împletirea pentru eter­nitate a două rădăcini adinei şi durabile din spiritualitatea po­porului nostru. EUGENIA NISTOR Avantajele economisirii la C.E.G. prin consimţămînt scris Preocupată permanent de îmbunătăţirea servirii depunăto­rilor, Casa de Economii şi Consemnaţiuni pune la dispoiiţia populaţiei o formă simplă şi practică de economisire — depu­nerile prin consimţămînt scris prin virament. Prin acest sis­tem se apropie servirea depunătorilor de locul de muncă al acestora şi se evită deplasările la unităţile CJE.C. pentru efec­tuarea depunerilor. Depunerile se fac pe baza formularului completat de dv., pe care îl găsiţi la ghişeul C.E.C. de la locul de muncă sau la ori­care unitate C.E.C. Formularul prin care solicitaţi unităţii la care lucraţi să vă depună la C.E.C. parţial sau integral retri­buţia dumneavoastră, îl predaţi la ghişeul C.E.C., iar în lipsa acestuia, serviciului financiar al unităţii în care vă desfăşuraţi activitatea, înscrierea în libretul de economii a sumelor depuse prin consimţămînt scris se face la ghişeul C.E.C. de la locul dv. de muncă, sau la unitatea C.E.C. la care s-a virat depunerea, iar restituiri se pot efectua oricînd, după dorinţa dv. Depunînd economiile prin consimţămînt scris, veţi beneficia totodată şi de drepturile şi avantajele pe care legea le acordă tuturor depunătorilor. Sînt asigurate: secretul privind numele depunătorului şi operaţiile efectuate, garanţia statului asupra sumelor depuse, dobînzi şi cîştiguri, dreptul de a împuternici alte persoane să dispună de sum­ele păstrate la C.E.C. și altele. LICEUL INDUSTRIAL IERNUT, recrutează absolvenţi ai treptei întîi de liceu pentru a fi şcolarizaţi în meseriile: — Liceu, treapta a II-a. — mecano-energetic — Şcoală profesională: — mecano-energetic. — sudor. Totodată aduce la cunoştinţa celor interesaţi că începînd din anul şcolar 1981—1982, liceul va avea secţie serală, care va şcolariza în clasele a IX-a şi a XI-a, tineri încadraţi în muncă în meseria de: — mecano-energetic. Alte inforimaţii se pot obţine zilnic la secretariatul li­ceului. Fotografia pe care v-o prezen­tăm nu este nicidecum o nouă descoperire arheologică (cum am fi tentaţi să credem) ci reprezin­tă înfăţişarea sălii căminului cul­tural din satul Demieni, comuna Eremitu. Tencuiala ca şi plafo­nul au căzut şi cu toate acestea degradarea pare a nu deranja pe nimeni. Pînă cînd ? CU SI FARA COMENTARII DUSMANUL ANIMALELOR Deşi era îngrijitor de animale la C.Al. Apold, Erhard Weber nu prea iubea animalele. Intr-o zi s-a supărat foc pe o Joiana şi drept răzbunare a lo­vit-o în cap cu un scaun. După puţin timp vaca a trebuit să fie sacrificată. La puţin timp după această în­­tîmplare, îngrijitorul de animale s-a supărat pe altă toiană în ca­re a dat cu un lemn. Și aceasta a trebuit să fie sacrificată. în urma faptelor lui Erhard Weber, C.A.P. Apold a suferit o pagubă de peste 10.000 lei. Recent, fostul îngrijitor a fost condamnat la un an de închi­soare, fiind obligat și la plata despăgubirilor cuvenite unității păgubite. CONTABILA FALSIFICATOARE Fosta contabilă la consiliul popular al comunei Suplac, Ma­na Nemeș, s-a hotărît să „ciu­pească“ ceva din banii care se cuveneau consiliului. Pentru a intra în posesia banilor ce nu i se cuveneau, contabila trebuia să falsifice niște cecuri, ceea ce a şi făcut fără ezitare. Prin falsifi­carea unui număr de trei cecuri, fosta contabilă a reuşit să intre în posesia sumei de 11.000 lei. Deferită justiţiei, Maria Nemeş a fost condamnată la un an şi 6 luni închisoare, cu executarea prin muncă corecţională, fiind totodată obligată ,la restituirea sumelor de bani însușite. HOŢ DIN MAGAZINE La 37 de anli, Dezső György din topliţa, nu are nici o ocupaţie. De fapt avea el o ocupaţie, care consta în subtilizarea unor măr­furi din magazine. în acest scop a poposit în Tg.­­Mureş unde a intrat în 11 maga­zine de unde a ieşit cu diferite obiecte ca: rochii, haine de pie­le, cravate, pantofi şi altele. Ţinîndu-se cont printre altele că D. György mai avea la activ 4 condamnări, toate pentru fur­turi, instanţa l-a condamnat din nou, de data asta la 3 ani şi 6 luni închisoare. MIRCEA PAŞCA procuror SCHELA DE FORAJ GAZ METAN MEDIAŞ, str. Unirii nr. 4, încadrează urgent pentru şantierele de foraj din localităţile: —­ Filitelnic judeţul Mureş — Acăţari judeţul Mureş — Corunca judeţul Mureş — Gălăţeni judeţul Mureş — Ernei judeţul Mureş — Măgherani judeţul Mureş — Nadeş judeţul Mureş — Cucerdea judeţul Mureş — Iclănzel judeţul Mureş — Bozed-Băla judeţul Mureş — Crăieşti judeţul Mureş — Ch­edia judeţul Harghita — Simoneşti judeţul Harghita — Axente judeţul Sibiu — Bărcuţ judeţul Sibiu — Petiş judeţul Sibiu — sondori-podari, — fochişti, — motorişti la staţiile de apă (se pot încadra şi şoferi care nu profesează meseria) — muncitori necalificaţi pentru calificare la lo­cul de muncă prin cursuri de scurtă durată în meseriile: sondori, fochişti şi motorişti combustie internă. Muncitorilor necalificaţi li se asigură: — 1.785 lei retribuţia tarifară lunară, plus dife­renţa pentru acord global,­­ 150 lei cazare sau cazare în natură şi masa la cantină, contra cost. Informaţii suplimentare la sediul secţiei de foraj din Tîrg­u­­ Mureş, str. Vöröşmarti nr. 29, sau la sediul secţiei de foraj din comuna Daneş (Sighişoara), str. Gării nr. 4.

Next