Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)
1897-01-15 / nr. 10
ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 10 EDIȚIA A TREIA UN NUEMER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an............................................3 ° eî » pe 6 luni.............................................18 lei s pe 3 luni.............................................16 lei Pentru streinătate, un an...........................50 hi la Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român SCANDAL ȘI ȘANTAJ Abia s’a deschis din nou sesiunea Corpurilor legiuitoare și deja se poate constata că situațiunea este aceeași ca înainte de vacanțele parlamentare. Cele trei sâptâmâni de răgaz de care s’a bucurat guvernul nu i-au folosit în nimic pentru ași limpezi pozițiunea față cu partidul guvernant. Atmosfera politică este grea atât in Cameră cât și în Senat; se simte cât colo că partidul de la putere este în ajunul unei noui crize. Calmul aparent care a domnit în timpul vacanțelor pare a fi premergătorul furtunei: întrebarea firească ce-și pune fiecare este : Care să fie oare cauza acestei stări de lucruri bolnăvicioase în sinul partidului liberal ? Ea ar fi explicabilă dacă s’ar fi produs vr’o divergență de idei în privința unei sau a mai multor cestiuni politice sau economice. O asemenea divergență ar fi o laudă pentru partid, căci ar dovedi că se manifestă în cercurile liberale o mișcare spornică în sensul unui program de reforme privitoare la organizarea Statului. In zadar însă urmărim zilnic toată activitatea politică a deosebitelor nuanțe liberale pentru a descoperi firul conducător care le călăuzește , nici în cuvântările miniștrilor sau ale bărbaților marcanți ai partidului, nici în limbagiul presei liberale, nu găsim măcar licărirea unei idei care să ne dea o lămurire în privința diviziunilor ce se accentuează din ce în ce mai mult între grupările liberale. Vedem sturdziști, aurelianiști, fleviști; cele două grupări guvernamentale se răsboiesc pe tăcute, cu toate că amândouă sunt reprezentate în cabinet ; fleviștii combat pentru moment pe aurelianiști și pe sturdziști, dar în zadar cauți să descoperi un scop superior pe care îl urmăresc și unii și alții. Fleviștii au un fel de program pe care cact concretizat în două deziderate : Sufragiul universal și descentralizarea administrativă, dar aceste puncte desigur nu vor face parte din programul de guvern în ziua când d. Fleva ar fi la putere, ci servă numai ca armă de luptă și ca mijloc de diferențiare intre grupul democrat și celelalte grupări liberale. In ce privește nuanțele guvernamentale, ele nici nu-și dad osteneala de a stabili un program după care să putem să le deosebim. Lupta lor este de culise; nici una nici alta nu știe ce vrea, afară doar că una voiește să stea la putere și cealaltă voește a o recăpăta. In timpul acesta șeful partidului, mazilitul fost prim-ministru, călătorește pe la Curți străine, dându-și ifosul unui trimis extraordinar însărcinat cu o misiune specială și anunțând în ziarul oficios al partidului că este primit de împăratul cutare, că a prânzit la Curtea cutare, că a făcut vizită la ministrul cutare. Suntem dar în drept a întreba : Are d. Dimitrie Sturdza vr’o misiune din partea Statului român ? Știe guvernul ceva despre scopul acestei misiuni ? Avem oare în fața noastră un ministru care conduce în realitate firile politicei noastre interne și externe sau sistemul colectivist s’a perfecționat și, pe lângă coteria ocultă ce are direcțiunea partidului liberal, mai este astăzi și un șef ocult care joacă rolul de commis coyageur politic. In Parlament se petrec lucruri și mai boacăne. Din prima zi a redeschiderei scenele scandaloase au reînceput. Se știe că acum o lună, cu câteva zile înainte de vacanțele parlamentare, d. Scorțescu anunțase o interpelare în privința unor abuzuri și neregularități comise cu prilegiul executărea lucrărilor portului Constanța. Este vorba de favoruri ilegale acordate unui antreprenor, de călcări de lege și de interpretări ilicite ale contractului. Cestiunea este mai ales delicată când se știe că advocatul și consilierul intim al antreprenorului este tot odată vice-președinte al Adunărei. Era clar datoria guvernului din care face parte ministrul pus în suspiciune de a da cu o oră mai înainte toate lămuririle necesare. In loc de a proceda astfel, guvernul a sleit toate mijloacele posibile de amânare și a izbutit ca interpelarea să nu fie desvoltata înainte de vacanții, așa că de drept interpelarea trebuia discutată în prima zi după deschidere, cu atât mai mult că trecuseră nu trei zile reglementare, ci treizeci de zile. Dar d. Stoicescu și guvernul nu sunt de loc grăbiți- interpelatorul a insistat ieri pentru a-și desvolta interpelarea. D. ministru Stoicescu a răspuns în primul moment că e gata a răspunde, dar când d. Scorțescu s’a urcat pe tribună, ministrul a cerut o nouă amânare, deși cu câteva minute înainte declarase formal ciată,că primește desbaterea imeDe act scandal, preschimbare de insulte, vociferări, în fine, spectacolul obicinuit în Parlamentul unanimităților. Este într’adevăr scandalos ca un ministru care este pus în pozițiunea scârboasă a d-lui Stoicescu să recurgă mereu la amânări și să întărească prin aceasta bănuiala că este departe de a fi tare în apărarea sa. Cu toate acestea, suntem convinși că rufele murdare se vor spăla și de astă dată în familie. Chiar dacă din interpelare vor ieși lucruri de care ministrul nu se va putea desvinovăți, unanimitățile liberale își vor dovedi și de astă dată rațiunea lor de a fi, acoperind pe ministru și pe vice-președintele colectivității. Vorba este ca târgul să se facă între nuanțele liberale. Nota caracteristică a redeschiderei Corpurilor legiuitoare este clar un șantagiu politic. ------------------------------------------------------- TELEGRAME Evenimentele din Turcia Constantinopol, 25 Ianuarie. S-a decis ca comandantul gendarmeriei cretane sa nu fie ales din armatele puterilor mari, de aceea s-a adresat Belgiei și Olandei. Fuad-pașa a asistat alaltă ori, cu permisiunea Sultanului, la prânzul oferit de ambasada Germaniei. Chestia zaharurilor in Brau la Paris, 25 ianuarie Camera deputaților .—Ca reluarea discuțiunei proiectului de lege asupra zaharurilor, Camera a decis cu 282 voturi contra 232 de a lua în considerație un contra-proiect al d-lui Siegfried, reducând cum* taxa de consumat țiune asupra zaharurilor. Acest contra-proiect a trimis comisiunei. Călătoria contelui Murachew Berlin. 25 Ianuarie Se asigură în mod pozitiv că o comunicare oficială venind din Petersburg zice că contele Murachew va sosi la sfîrșitul lui Ianuarie la Berlin și va rămâne aci puțin timp spre a fi primit de Impăratul. Copenhaga, 25 ianuarie. Un prânz de adio s’a dat la însărcinatul de afaceri rus în onoarea contelui Murachew. Printre comeseni s’a remarcat: prințul și principesa Waldemar, președintele consiliului și diplomații. Contele Murachew pleacă mâine la Wiesbaden, de unde va merge la Paris. Ciuma Suez, 25 ianuarie. Doctorii comisiunei sanitare speciale însoțiți de delegatul francez, au plecat la stațiunile de carantină ale coastei Sinsi spre a lua măsuri în contra ciumei. Atena, 25 Ianuarie. Baronul Kostek, ministru austro-ungar, a invitat guvernul să participe la conferința din Veneția. Din Egipt Cair, 25 Ianuarie, D. Royle, avocat englez înscris de mult timp în baroul din Alexandria, a fost numit al 3-lea judecător european pe lângă tribunalul de apel indigen. •» Resticala din Cuba Havana, 25 Ianuarie. Generalul Weyer a declarat că dacă se acordă reforme Cubei, acestea trebue să fie foarte întinse. Búiçi din Paris Paris, 25 Ianuarie Bursa se închide printr-o mare scădere generală provenind din scăderea rentei portugheze cauzată de urcarea schimbului la Lisabona. In urma știrei ce a circulat la bursă că ciuma ar fi isbucnit în Brazilia și la Mozambic, fondurile Brasiliane au fost foarte afectate. ----------------------MUääHH--------------------- RETUR-KUTSGHER Discuția presei colectiviste a ajuns copilărească de tot. Sistemul ei de a discuta e redus la ceea ce nemții numesc Retur-Kutscher, adecă înapoiarea imputărilor. Cine nu cunoaște sistemul copiilor de a-și întoarce poreclele, batjocurile și apostrofele ? — Paduchiosule ! — Ba tu ești! — Țiganule ! — Ba tu ești! — Boule ! — Ba tu ești bou ! — Măgarule ! — Ba tu ești măgar ! Și așa mai departe. De câte ori zugrăvim situația partidului și a guvernului liberal, presa liberală ne răspunde : foarte frumos scrieți în teorie, dar vă faceți propriul vostru portret. Potrivească-se sau nu, presa liberală nu știe să ne răspundă altceva decât că descrierile pe care le facem se referă la fostul guvern conservator, iar nu la guvernul liberal. In asemenea condițiuni nici nu se mai poate discuta serios. Tot așa de ridicolă e și scuza pe care o invoacă liberalii de câte ori nepriceperea sau ticăloșia lor provoacă câte un scandal. In chestia Mitropolitului ei au susținut că conservatorii sunt de vină pentru toate porcăriile pe care le-au făcut ei, deoarece afi moștenit această chestie de la guvernul conservator. In chestia macedoneană ne-au spus că ticăloșiile lor nu sunt decât consecința încurcăturilor pe care le lăsaseră moștenire conservatorii și consulul lor din Bitolia. In chestia dobrogeană au nerușinarea de a arunca vina asupra d-lui Lascar Catargiu, zicând că prefectul Chintescu n’a făcut altceva decât să asculte ordinile veneratului nostru șef. Ieri C. F. Robescu ne spunea prin Voința că dacă la școalele cele nouă comunale lipsesc și bănci și clește și vatraiii și mătură și putină cu apă, vina e a administrației conservatoare, care s’a apucat să clădească școale monumentale, fără să aibă prevederea că după densa va veni un tîmpit și nemernic ca C. F. Robescu și deci să înzestreze acele școale și cu mături, știind că un tîmpit și un nemernic nu e în stare să facă nici atâta lucru. In fine... țineți-vă rîsul... iată ce citim în Voința de azi : De la cine, dacă nu de la conservatori, moștenim noi, între atâtea rele, și situația de la căile ferate, care a fost mereu pusă înainte, fără ca guvernul conservator să a avut priceperea și prevederea s’o studieze și s’o rezolve, într’un fel sau într’altul ? Poftim ! Noi suntem de vină pentru scandalul ce s’a ivit la căile ferate după un an și un sfert de la retragerea noastră de la putere. Nu mai rămâne presei liberale decât să ne învinovățească tot pe noi și pentru răutatea lui Stătescu și pentru micimea de suflet a lui Sturdza și pentru rapacitatea lui Nacu și pentru murdăriile lui Stoicescu și pentru prostia lui Robescu. De nu ne-ar acuza și pentru boala lui Palladi... Mai știi?... Aldea. -------------------------------------------------------- ALEGERI „LIBERE“ Era dat d-lui Vasile Lascar să ilustreze și mai bine «libertatea» ce domnește in alegerile prezidate de oricare guvern colectivist; în același timp ministrul de interne își pierde și reputația de «naiv» pe care mărturisim că în «naivitatea» noastră ’i-am făcut-o: d. Vasile Lascar nu se deosibește intru nimic de ori-ce colectivist care se respectă, căci are pe buze vorba fermecătoare, plină de principii morale și de promisiuni sentențioase, dar se ferește ca de ciumă de a potrivi faptele cu vorbele. MERCURI 15/27 IANUARIE 1897 UN NUMER 10 BANI AMINCIURÎ ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV • • • • ,0,40 declame •••*». . « III. a » ..................... » II.. . SșilQV la Paris anunciurile se primesc la Agenția??? Havaa, 8 Place de la Bourg.. • v.’HI-REDACȚIA SI ADM I.M SI RAȚIA 'S'.'IJ București, Pasagiul român 7*8 ■ i ..' — Proba cea mai evidentă ne-o dau cele ce se petrec la Galați și în toate orașele unde se fac azi alegerile pentru scaunele vacante de deputați. Am dat erî câteva amănunte asupra ingerințelor ce practică la Galați agenții prefectului Zorilă D. N. Filipescu, candidatul partidului conservator, a reclamat ministrului de interne: Și ce face d. Lascar? Deleagă pe însuși prefectul Zorilă să ancheteze denunțările. Și prefectul, în fața probelor irefutabile ce i se aduc, constată într’adever că secretarul comisiei i se prezintase la o întrunire a amicilor noștri spre a nota numele celor prezenți și că comisarul Constantinescu a amenințat pe mai mulți alegători cu urgie polițienească dacă nu vor vota pentru candidatul guvernului. Și ce face d. prefect în contra funcționarilor dovediți că ați comis ingerințe în alegeri ? Ii lasă frumușel în slujbă, ba le-a dat poate și câte o gratificație. Hotărit, d-le ministru de interne, nu sunteți nici decum «naiv»! Ingerințele urmează, și, ce e mai mult, înaintează spre punctul lor culminant: alegătorii conservatori sunt arestați sub diferite pretexte, nu mai lipsește acum decât întrebuințarea sorții armate și vărsările de sânge pentru ca alegerea să fie perfect «liberă» în adevăratul sens ce dau colectiviștii libertății electorale. Ca să poată aresta pe alegătorii conservatori, prefectul de Galați și candidatul său au pus pe un judecător de pace amabil să transforme mai multe amenzi în închisoare și cu toate că nu se încheiase nici proces-verbal de insolvabilitatea celor amendați, nici măcar nu fuseseră somați să plătească sumele la care fuseseră condamnați. Unul dintre alegătorii conservatori, d. Iancu Gheorghiu, fusese amendat cu 30 lei, sumă care transformată în închisoare face șease zile,—a 5 lei ziua, —tocmai timpul cât va dura agitația electorală. Imediat ce mandatele au fost lansate, poliția, care nu pune niciodată atâta grabă în executarea mandatelor criminale,—a și luat măsuri pentru executarea lor. Comisarul Constantinescu a fost însărcinat cu arestarea d-lui Gheorghiu. Deja câțiva polițiști tăbărîseră asupra energicului cetățean și dacă nu era intervenția mai multora din amicii noștri, d. Gheorghiu era să fie ridicat cu forța și dus la arest. Atunci d. N. Filipescu a adresat ministrului de interne telegrama următoare : «Azi s’a început arestarea alegatorilor bănuiți, sub cuvânt de a se îndeplini amenzi ținute în suspens, în vederea alegerilor. « Vă citez cazul lui Iancu Gheorghiu, condamnat la 24 ianuarie 1896 La 30 lei amendă. până azi nu s’a făcut nici un act de urmărire. Acest cetățean e solvabil. Poliția a venit să-l ridice chiar din întrunirea comitetului, deși ofeream toți și el însuși să plătească. «Poliția cutreeră orașul cu birji, amenințând pe alegători. «Rog luați măsuri». N. Filipescu. La reclamația aceasta, d. Vasile Lascar a răspuns ca și pentru cele anterioare: a delegat pe prefectul Zorilă, cel vinovat, să-și constate el insuși culpabilitatea. Și ca să complecteze garantarea libertății electorale, a mai făcut următoarele: 1. A implorat telegrafic pe faimosul Malaxa ca să dea concurs candidaturei guvernamentale; 2. A trimis la Galați pe d. V. A. Urechiă ca să sprijinească de asemenea pe candidatul colectivităței; și 3. A trimis la Galați și pe inspectorul administrativ Paul Stătescu ca să secundeze pe prefect in lupta electorală. De la d. N. Filipescu, candidatul partidului conservator la Galați, am primit telegrama următoare : «Am denunțat ingerințele administrațiunei către d. ministru de interne. Urmarea a fost că ingerințele, oarecum cu perdea până acum, au devenit fățișe. Va comunic și dv., nu numai faptul că acum alegătorii sunt chemați chiar la prefectură și amenințați de prefect în persoană, dar și fapte precise, ca următoarele: și aceasta numai pentru a documenta în ce mod se fac alegerile : împărțirea cărților de alegători de către poliție s’a oprit azi după ce s’au împărțit numai jumătate din cărți, și numai la care s’a crezut de cuviință. Situația cotoarelor azi la 12 ore poate dovedi aceasta. Membrilor opoziției, cari își cer cărțile la primărie, li se răspunde totuși că cărțile sunt la comisar. Alegătorul Jaksohn, după ce a făcut gălăgie, a obținut carta după ce i se declarase că este la comisar. Se împart cărțile și la alții decât adevăraților alegători. Vă citez cazul d-lui Gr. Alex. Alexandrescu, fost grefier la curte. Acest alegător nu și-a găsit carta căci fusese dată altuia, iar în cotor o mână străină ii falsificase iscălitura. Funcționarii din primărie afirmă că este scrisoarea comisarului Constantinescu. Acestea sunt nimicuri, pe lângă ingerințele cele lalte care nu se pot documenta cu probe scrise. Cu asemenea procedeuri, documentate deja de mine d-lul ministru de interne, se caută a se păstra unanimitățile din Parlament. N. Filipescu.» Am mai primit apoi din Galați telegrama următoare. a Astăzi primarul a concentrat pe toți funcționarii și le-a poruncit să voteze candidatul oficial. A mers până a-i amenința cu destituirea. Un consilier comunal a declarat că primarul face aceasta în urma ordinului ce a primit de la ministru. Se știe că ministrul a chemat la aparat pe Malaxa și alții și le-a spus să lucreze; aceasta însuși Malaxa a mărturisit-o față cu mai mulți martori. Poliția aleargă în toate părțile, împărțind buletinele lui Sectiaris și amenințând pe negustori cu procese. Pe lângă inspectorul administrativ Paul Stătescu, a mai sosit și d. Urechiă, trimis aci ca să joace rolul de agent al guvernului.a Domnule ministru al internelor, puteți fi mândru de libertatea electorală ce ați făgăduit cu atăta ostentație în declarația dv. din Cameră ! HOȚII MICU DAR MULTE Hoțiile se țin lanț. Când fură cei mari, când tripotează primarii capitalelor de județe, când microbul furtișagului atinge și pe un ministru, cum să nu se molipsească și cei mici, funcționarii comunelor mici —am dat erî pilda consiliului comunal din Sinaia—și primarii satelor ? Avem azi alte denunțări, acestea contra administrației comunei Banca din județul Tutova. Sumele sfeterisite sunt mici, cu atât mai mare e pomelnicul abuzurilor săvârșite. Iată cele ce se petrec la comuna Banca: 1) Acșisul comunei e dat în antrepriză și deși prin contract se prevede ca banii să se verse la începutul lunei, totuși antreprenorul, patronat de primar și în înțelegere cu acesta, îi varsă la finitul lunei și uneori și mai târziu și niciodată suma cuvenită. Banii se speculează de către primar, arătând la finitul lunei mandatele achitate, fără ca perceptorul să aibă cunoștință de aceasta. Condica de chitanțe și declarația antreprenorului făcută în ziua de 1 Decembre 1896 în fața mai multor locuitori sunt dovezi vii de specularea banilor. 2) Ca delegat al cătunului Fedești figurează un d. Toader Venatoru. Acest delegat patronat de primar a frustat timp de zece luni comuna de plata accesului pe gaz, încasând regulat banii pe gazul ce intra în cătun, fără aversa perceptorului comunal. Și aici condică de chitanțe e o probă eclatantă de jefuire a banilor comunali. 3) Pe la finele lunei Octombre s’a introdus în comună un butoiu cu gaz, fără să se perceapă taxa legală. Primarul are cunoștință de aceasta. 4) îndată ce a venit la comună actualul primar, a dat ordine ca să se înceteze cu urmărirea cârciumarului Vasile Rotaru pentru suma de 70 lei ce datora comunei. 5) Ingrijitul localului primăriei se face într’un mod superficial, după cum s’a putut observa chiar de sub-prefect, iar banii se încasează regulat. 6) In dosul localului primăriei s’a făcut un cileriu. Pentru facerea acestui chileriu s’a cheltuit suma de 21o lei. După cum se poate observa de oricine, numai această sumă nu face lucrul cilerului; poate însă să fi făcând această sumă dacă se iau în vedere și lucrările pe cari antreprenorul le-a făcut și la casa domnului primar. 7) Cu aducerea lemnelor pentru încălzitul localului primăriei au fost însărcinați locuitorii Zaharia Enachi și Alexandru Carp, ambii agenții ai primarului Huidoviciu. Aceștia, în trecerea cu --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------