Transilvania, 1869 (Anul 2, nr. 1-24)

1869-01-15 / nr. 2

Aceasta foia ese cate 3 cale pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso­­ciatiunei, era pentru nem­embrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto w. postei. c/ wk «Vc---------­]? Abonamentulu se face numai pe cate 1 ani intregu. Se aboneaza la Comi­­temili asociatiunei in Sibiiu, sau prin posta sau prin domnii co­lectori. v V) wk 1S9?­^~ Brasiovu 15. Ianuariu 1869. Amilii II. Fota Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. Epistole farailiarie. III. Domnule consiliariu! Pre­candu genialulu publicista din Iasi in genialele „Convorbiri literarie“ se ocupa de 1­3 ani incòce cu partea spirituala si in specie filologica a diaristicei romanesci din Tran­silvania si Ungari­a, si pre candu acelu geniu alu natiunei afla, ca publicistii romani de dincòce peri­­clitéza chiara ecsistenti’a natiunei romanesci, eu eram numai se trecu pre langa dumnealui cu caciul’a in mana si cu moldavoromanesculu „se traiesci Mari’a ta!“ apoi se incingu cu D-ta una alta convorbire asupr’a partei economice si finantiale a diaristicei nòstre; pentruca, vedi D-ta, orice capacitati geniali aru voi se scria intr’o faia periodica, fara plat’a tipa­­riului, a charthiei, a postei, a tacsei finantiale etc. nu voiesce nimeni nici se le tiparesca, nici se le nain­­teze tipariturele. Cu acea ocasiune ti-asi fi imparta­­situ si D-tale unu preliminariu de spese intocmitu in a. 1861, pre candu eia se se fundeze in Vien’a unu diariu nemtiescu pentru apararea intereseloru na­tiunei romanesci si ale patriei nòstre Transilvania. Acelu diariu ar fi fosta se­rsa de 3 ori pe septemana in formata Nr. 6, adica numai cumu este alu „Ga­zetei“ si ar fi costata cam 16,000 k­. v. a. pe anu. Eu, de si cu multa durere sufletesca, m’amu opusu la acea întreprindere. Me va întreba cineva: pentru ce? De friculitia, ca se nu patîmu rasine, seu deca mai place cuiva, ca se nu avemu o paguba nesupor­tabila, ceea ce vise in casulu de fatia paremise ca e totu un’a. Mai eram serti infatiosiezu inca si unu altu preliminariu facutu aici la Brasiovu in Octobre 1865 pentru unu diariu curatu romanescu, carele pre catu pociu culege din unele notitie făcute pe atunci in fuga, coprindea si conditiunile acestea: 1) Acelu diariu nou ar trebui se fiu cu totulu independente, prin urmare se depună neaparatu cau­țiune. 2) Se aiba programa liberala pronunciata. 3) Se nu se margineasca a lucra numai in inte­­resulu natiunei romanesci, ci si in alu patriei, fara care națiunea sta in aera. 4) Limba intielésa; stilu neteda. 5) Se se ocupe nu numai cu cestiunile dilei pri­­vitòrie la partea natiunei locuitorie de dincòce, ci si cu cele din Principatele romanesci independente, era cestiunile mari europene se viie in a trei’a linia seu categoria, si mai virtosu incatu acelea ar potea avé inriurintia asupr’a tieriloru nòstre. 6) Se aiba si foiletonu catu beletristicu, catu de varietati, spre a da iutrementu si secsului femeiescu. 7) Se­nsa deocamdată de 3 ori, in formatu Nr. 6 pe charthia alba curata, tipariu nou curatu. 8) Pretiulu pe anu 9 fr. in locu, 10 fr. cu post­a. Spesele anuale cerute pentru unu diariu de mă­rimea si calitatea celui descrisu mai in susu aru fi pentru 156 numeri: Charthia si tipariulu­i 30 fr. v. a. de cela Timbrala la 156,000 cele pe anu a­­ cr. Porto postei 105 cr. la cate 100 còle Tiparitulu adreseloru, spesele espeditiunei Provisiòne, procente, perderi, porto la core­­spondentie, spesele cancelariei 5 diarne mari straine a 20 fr. 5 diarne mai mici a 12 fr. (Altele in schimbu). Beneficiala redactorului en chef 20% din venitulu brutto, circa Beneficiulu unui colaboratorii! 10% circa 4680 fr. 1560 1638 400 2000 „ 1000 „ V. a. 12438 fr. In aceasta suma nu e coprinsa chiria unei can­celarii separate, pe care ar trebui se o aiba redac­­tiunea, nici cumpărarea unora cârti neaparatu tre­­buintiòse, nici onorariulu ce se plate­sce, de­si fòrte moderata, unom corespondenti in afara. Acestea trei positiuni aru mai face vreo 500 fr. Deci pentru ca se esa susu insemnat la suma, se intielege ca s’ar cere unu numera de 1400 abonati, era in casu de a nu se urca numerali! abonatiloru la aceasta suma, ar trebui se se urce abonamentulu la 12 fr. pe anu, precumu ilu au gazetele unguresci din Clusiu s. a., care inca esu de 3 ori pe septemana. Vei fi auditu pote, ca eu pe atunci ne avendu sperantia de a se realisa aici acestu preliminariu, din parte’mi „l’am aruncatu si pe acest’a sub saltea (ma­­tratia),“ precumu dîcu cei din Romania. Intr’aceea dete Dumnedieu, ca in a. 1866 se ésa la Vien’a „Albin’a,“ era in a. 1868 „Federatiunea“ la Pestea. Oricare vom fi diferentiele, sau deca mai voimu, numai nuanuiale politice si pòte religionarie ale acestora dòua diaria romanesci, atat’a inse remane adeveru, pe care anevoia ’lu va disputa cineva, fia acel’a chiarii si unu geniu, si adica: a) ca ambele acelea foi periodice pòrta in fruntea loru si inlain­g\3 c? * 1000 100 60 7? ?? 10 77 77 77

Next