Tribuna Sibiului, iulie 1970 (Anul 3, nr. 733-759)

1970-07-10 / nr. 741

In zilele de 8 şi 9 iulie a. c. au avut loc lucrările Plenarei Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură şi proiectul Legii privind răspunderea condu­cerilor organizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului finan­ciar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie su­puse spre adoptare Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătăţirile rezul­tate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Co­misia pentru agricultură şi silvi­cultură şi Comisia pentru proble­mele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, la mă­surile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publici­tăţii. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentena­rului Partidului Comunist Român. (Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internaţional desfăşurată în ultima perioadă de conducerea partidului şi statului, despre vizitele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţări şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire activităţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Re­­publicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a­­preciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegaţii şi convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în a­­ceastă perioadă cu partidele co­muniste din ţările socialiste, pre­cum şi cu numeroase partide co­muniste, muncitoreşti şi organiza­ţii democratice din alte ţări. A­­ceste întîlniri constituie o contri­buţie de seamă la înfăptuirea po­liticii partidului şi statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prie­teniei, alianţei şi cooperării cu toate statele socialiste, a solidari­tăţii internaţionaliste cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu for­ţele democratice şi progresiste, cu mişcările de eliberare naţio­nală, sporirea contribuţiei la în­tărirea unităţii sistemului socia­list mondial, a mişcării comuniste internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă Româ­nia şi Uniunea Republicilor So­vietice Socialiste — cu prilejul vizitei în ţara noastră a delega­ţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea relaţiilor, pe multi­ple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român şi sovietic, al cauzei întă­ririi sistemului socialist mondial şi unităţii sale, al păcii şi pro­gresului în lume. Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu şefii de stat şi de guverne, precum şi cu alţi reprezentanţi a numeroase ţări — expresie a politicii de dezvoltare a relaţiilor României cu toate sta­tele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuţiei ţării noas­tre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului şi neocolonnialis­­mului, pentru respectarea dreptu­lui fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internaţională şi lichi­darea focarelor de încordare, pen­tru securitate şi pace în Europa şi în lume. Plenara subliniază că şi în vii­tor Partidul Comunist Român, gu­vernul Republicii Socialiste Româ­nia vor promova în mod statornic această politică externă, ce co­respunde pe deplin intereselor vi­tale ale poporului român, intere­selor socialismului, păcii şi înţe­legerii între popoare. In cadrul plenarei au luat cu­­vîntul tovarăşii: Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ştefan Boboş, Nicolae Vereş, Gheorghe Homoştean, Ludovic Fazekas, Teodor Haş, Radu Beli­­gan, Nicolae Mihai, Florenţa Munteanu, Adalbert Crişan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roşu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga. In încheierea lucrărilor plena­rei a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceaușescu. ­ Cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român a examinat problemele legate de calamităţile naturale din primăvara acestui an, cauzate de inundaţiile fără pre­cedent care au afectat o mare parte a teritoriului ţării, au lovit grav numeroase oraşe şi sate, întreprin­deri industriale, şantiere de construc­ţii, unităţi socialiste din agricultură, întinse suprafeţe agricole cultivate, locuinţele a zeci de mii de cetăţeni, provocînd mari daune economiei na­ţionale, precum şi victime în rîndul populaţiei. Plenara aprobă în întregime acti­vitatea depusă de Comitetul Execu­tiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român în această perioadă de grele încercări pentru poporul nostru, măsurile luate pen­tru salvarea avutului obştesc şi al cetăţenilor, a vieţilor omeneşti, pen­tru sprijinirea populaţiei sinistrate, înlăturarea urmărilor calamităţilor şi normalizarea activităţii economice şi social-culturale. Plenara apreciază că acţiunile energice iniţiate şi des­făşurate sub­ directa îndrumare a conducerii de partid şi de stat, pre­zenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, în mijlocul populaţiei din zonele sinistrate şi ameninţate de ape, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organi­zatorică şi politică desfăşurată de organele de partid, de stat şi obşteşti pe plan local au asigurat mobiliza­rea unor uriaşe mijloace materiale şi forţe umane pentru apărarea îm­potriva inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comunist Român dă o înaltă apre­ciere dîrzeniei, abnegaţiei şi erois­mului cu care clasa muncitoare, ţă­rănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au răspuns chemării partidului, în­fruntînd forţele dezlănţuite ale na­turii, şi-au unit eforturile pentru a învinge greutăţile şi a asigura sal­varea avutului naţiunii noastre so­cialiste. Se bucură de preţuirea unanimă a poporului activitatea neobosită, pă­trunsă de spiritul unei înalte con­ştiinţe şi responsabilităţi politice, desfăşurată de comitetele de partid judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, de organizaţiile de bază şi întregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru apărarea împotriva revărsărilor de ape şi înlăturarea distrugerilor pro­vocate de acest cataclism. Se cuvin evidenţiate eforturile ne­precupeţite ale minunatului nostru tineret — vlăstar viguros al poporu­lui — ale maselor largi ale femeilor din întreaga ţară, care au adus o uriaşă contribuţie la înfrîngerea stihiilor na­turii şi la intrarea în normal a vie­ţii sociale. Armata patriei noastre, făcînd dovada unui fierbinte patriotism, a fermităţii, dăruirii şi spiritului de sacrificiu în acţiune, şi-a făcut pe deplin şi în mod exemplar datoria în salvarea­­bunurilor şi a vieţilor omeneşti, cîş­­tigîndu-şi recunoştinţa şi preţuirea (Continuare în pag. a Ill-a) BIBLIOTEC­A,CASTRA"|­­ SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA J ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III nr. 741 VINERI 10 iulie 1970 4 pagini 30 bani Pornind de la faptul că adevăraţii stăpîni ai tuturor mijloacelor de producţie, ai tuturor bunurilor mate­riale sînt oamenii muncii, poporul, trebuie să organi­zăm în aşa fel activitatea incit toţi cei ce muncesc să simtă răspunderea şi să participe efectiv la buna gospo­dărire şi folosire a mijloacelor materiale şi băneşti. Nu­mai în felul acesta vom putea obţine rezultate supe­rioare, la nivelul condiţiilor şi posibilităţilor sporite de care dispune astăzi economia noastră­ naţională. (Din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenar« G.G. al P.C.R. din 8—9 iulie 1970) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C. C. ai P. C. 8-*S STIMAŢI TOVARĂŞI, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid şi popor desfăşoa­ră o muncă intensă pentru lichi­darea urmărilor inundaţiilor catas­trofale care au lovit atit de greu ţara noastră în ultimele luni. Fap­tul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atit activitatea internă cât şi externă a partidului şi statului nostru de­monstrează, o dată în plus, unita­tea dialectică dintre sarcinile na­ţionale şi cele internaţionale. Este un adevăr cunoscut că ac­tivitatea de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor şi preocuparea pentru întă­rirea coeziunii şi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru transpune­rea în fapt a politicii de coexis­tenţă paşnică, de dezvoltare a co­laborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socia­lă , constituie un tot unitar, se condiţionează reciproc, sunt părţi inseparabile ale procesului de în­făptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Aşa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut ţara noastră, Comitetul Central al partidului şi guvernul, acţionînd cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme pro­vocate de inundaţii, pentru asigu­rarea unui ritm normal al întregii vieţi economice şi sociale, au des­făşurat în acelaşi timp o vastă ac­tivitate pe plan internaţional. Înainte de a mă referi la pro­blemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să in­formez Comitetul Central, partidul şi întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile pla­nului de stat pe anul 1970. În pri­mul semestru producţia globală industrială s-a realizat în propor­ţie de peste 101 la sută, obţinîn­­du-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Faţă de semestrul I al anului 1969, volu­mul producţiei industriale a cres­cut cu 12,4 la sută, depăşindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiţii sarcinile privind creşterea productivităţii muncii, ridicarea calităţii producţiei, spo­rirea eficienţei întregii activităţi economice. In ce priveşte investi­ţiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiţii fa­vorabile pentru îndeplinirea în în­tregime a programului stabilit. In domeniul comerţului exterior, pla­nul de export pe primele şase luni a fost depăşit, realizîndu-se o creştere de cca 23 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obţinute în primele 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţiuni a producţiei. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, teh­nicieni şi ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări şi conduceri de către ministere şi organele centrale a activităţii economice. în acelaşi timp, aceste rezultate demonstrează că organele şi orga­nizaţiile de partid îşi îndeplinesc tot mai bine rolul organizator şi conducător în economie. Cu atit mai mult merită să subliniem re­zultatele dobindite în industrie, în realizarea planului producţiei pe primul semestru, cu cit, după cum se ştie, în această perioadă, dato­rită inundaţiilor, sute de între­prinderi şi-au întrerupt activita­tea. în ce priveşte agricultura, pe baza hotărîrilor plenare a Comite­tului Central din martie, s-a des­făşurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost execu­tate in condiţii bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrăşă­minte, şi, dacă nu ar fi intervenit inundaţiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hec­tare, se întrevedea posibilitatea ob­ţinerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutăţile ivite, datorită măsurilor luate pentru re­­însămînţarea suprafeţelor calami­tate, pentru buna îngrijire a cul­turilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populaţiei. De altfel, strînsul orzu­lui şi griului a şi început şi recol­tele obţinute sunt mulţumitoare, şi în judeţe unde nu a început incă recoltarea, se apreciază că producţia de grîu şi orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obţine producţii bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general, bine; umi­ditatea este mai mult decit sufi­cientă, şi avînd în vedere că şi vre­mea este călduroasă se poate apre­cia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem con­vingerea că vom putea asigura a­­coperirea nevoilor de produse a­­gricole. Aş dori să menţionez că în a­­ceastă perioadă conducerea de par­tid şi de stat a acordat o deose­bită atenţie aprovizionării popu­laţiei, ceea ce s-a reflectat în fap­tul că piaţa a fost mai bine apro­vizionată cu produse agroalimenta­­re, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populaţie a crescut cu aproape 10 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezulta­tele generale obţinute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condiţiile pen­tru a realiza şi depăşi planul de stat pe întregul an, asigurînd ast­fel îndeplinirea cu succes a planu­lui cincinal 1966—1970 şi creînd o puternică bază de plecare pen­tru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să men­ţionez că şi în această perioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovizionarea teh­­nico-materială, asigurarea docu­mentaţiilor şi a proiectelor pentru investiţii, desfăşurarea cooperării între diferite întreprinderi; s-au e­­videnţiat lipsuri şi în preocuparea pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, pentru fo­losirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale şi financia­re, pentru creşterea rentabilităţii activităţii economice. Rezultatele obţinute pe primele 6 luni demon­strează că în toate întreprinderile există mari rezerve pentru spori­rea producţiei industriale, ridica­rea productivităţii muncii, îmbu­nătăţirea calităţii producţiei, re­ducerea cheltuielilor materiale şi creşterea eficienţei economice. De altfel, aproape toţi tovarăşii prim-secretari care au luat cuvîn­tul la Plenară s-au referit la fap­tul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depăşire a pla­nului de producţie şi­ beneficii şi că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce şi-au propus; aceasta arată că posibilităţile de a obţine producţii peste plan — desigur, acolo, unde suntem­ interesaţi, unde avem ne­voie de astfel de produse — sunt încă mari şi va trebui să depunem eforturi susţinute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaşte, de alt­fel, că există o serie de întreprin­deri care nu lucrează la capacita­tea proiectată deşi a trecut destul de mult timp de la punerea lor in funcţiune; avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în pro­cesul de fabricaţie, unde maşinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune ob­ţinute în economie, trebuie să a­­rătăm că dispunem încă de mari posibilităţi insuficient valorificate şi se impune ca în perioada următoare să intensificăm efortu­rile pentru a obţine o producţie cu mult mai mare decât cea stabi­lită prin angajamentele suplimen­tare asumate. Este necesar să fa­cem acest lucru, tovarăşi, pentru că pierderile provocate de calami­tăţi le putem recupera in primul rînd in industrie, deci în acest do­meniu trebuie să ne concentrăm forţele. Ministerele, centralele in­dustriale şi întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor manifes­tate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve şi posibilităţi de care dispune economia noastră. După cum aţi văzut din infor­marea prezentată, pagubele prici­nuite de inundaţii se ridică la pes­te 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantităţi de materii prime şi materiale. In a­­gricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Aceas­ta situaţie deosebită impune lua­rea în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigu­re ca toate întreprinderile să lu­creze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acţiunea de economi­sire a materiilor prime şi materia­lelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor su­ferite. în legătură cu aceasta aş dori să informez plenara că în planul cin­cinal viitor s-au adus serioase îm­bunătăţiri, faţă de prevederile Congresului al X-lea, în sensul re­ducerii cheltuielilor de producţie, al micşorării consumurilor de ma­terii prime şi de materiale. Consi­derăm că, chiar cu îmbunătăţirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obţinem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producţie şi a consumurilor de materiale. Se impune ca ministe­rele, organizaţiile economice cen­trale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comitetului Central şi guvernului de a se realiza integral planul de producţie al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensi­vă a capacităţilor de producţie, incit pînă la sfirşitul anului să re­cuperăm în întregime pierderile suferite în industrie, şi să dăm peste plan o producţie de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-şi sporească pre­ocuparea pentru ridicarea calităţii producţiei, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să in­tensificăm acţiunea de îmbunătă­ţire a organizării producţiei şi a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivităţii muncii, creşterea rapidă a eficienţei economice. O mare atenţie trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiţii, punerii în producţie la timp şi chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atit premisele înfăptuirii în bune con­­diţiuni a planului pe acest an, cit şi o bază trainică pentru anii ur­mători. Avînd în vedere că în u­­nele sectoare de activitate sunt în­că serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiţii, se impune ca ministerele, comite­tele judeţene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realiza­rea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim po­sibilităţile existente de a supli­menta planul cu unele investiţii în acest an, pentru a uşura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atit conducerile ministerelor, cit şi pe primii secretari, pe toţi membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenţie reali­zării planului de investiţii şi, a­­colo unde se creează posibilităţi, începerii înainte de termenul pla­nificat a unor lucrări noi. In agricultură, ţinînd seama de situaţia creată, este necesar să a­­sigurăm cit mai rapid, atit reîn­­sămînţarea tuturor suprafeţelor de pe care se retrag apele cit şi însămînţarea, după stringerea re­coltelor de păioase, a unor supra­feţe cit mai mari cu porumb, le­gume şi culturi furajere; aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundaţii. Trebuie să luăm toate măsurile pentru stringerea la timp şi în bune con­diţiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit atenţia asupra a­­cestei problem­e, deoarece şi în a­­ceastă lună se prevăd ploi; nu tre­buie să se aştepte numai timpul bun, situaţia cere să se muncească pe orice vreme pentru a asigura stringerea la timp a griului şi or­zului.­„ Ţinînd seama de volumul mare de investiţii pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tutu­ror lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atit mai mult cu cit pe primele 6 luni ale anului planul investiţii­lor în agricultură este rămas in urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenţie mai mare lucră­rilor de hidro-amelioraţii şi de­secări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an, orice rămînere în urmă în a­­cest domeniu poate avea repercu­siuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comitetului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenţie pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunos­cut in toate întreprinderile, de că­tre toate comitetele judeţene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este ne­cesar să se intensifice acţiunea de încheiere a contractelor economi­ce pentru 1971, precum şi a con­tractelor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii prime, maşini şi utilaje, desfacerea pro­ducţiei, cooperarea în producţie, executarea lucrărilor de construc­ţii, temele de cercetare, în semestrul II al acestui an se va dezbate — începînd de la sec­ţiile uzinale şi pînă la colegiile ministerelor — planul pe 1971 şi planul cincinal 1971—1975, urmă­­rindu-se identificarea unor noi re­surse de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de ridicare a rentabilităţii, reducerea cheltu­ielilor materiale, realizarea inte­grală şi cu o înaltă eficienţă a pro­gramului de investiţii. Ţinînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte prevederile planului cincinal — de către în­treprinderi, de toate organele de partid — putem spune că există premisele pentru începerea noului plan în condiţii bune, pentru asi­gurarea din primul an, a înfăptu­irii lui cu succes. TOVARĂŞI: Cele două proiecte de lege su­puse dezbaterii plenarei sunt meni­te să contribuie la perfecţionarea conducerii activităţii economice. Ele fac parte integrantă din pro­gramul de măsuri stabilit de Con­ferinţa Naţională a partidului din 1967 privind îmbunătăţirea organi­zării, planificării şi conducerii ac­tivităţii economice şi sociale. De altfel, Congresul al X-lea a dat ca sarcină Comitetului nostru Cen­tral ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzu­te în această direcţie, urmînd ca la începutul anului 1971 să rapor­teze partidului — probabil în ca­drul unei Conferinţe Naţionale — despre felul cum s-a realizat a­­ceastă sarcină. De aceea, va trebui să pregătim în continuare celelal­te măsuri — îndeosebi Legea pla­nificării, Legea comerţului exte­rior şi altele — incit pînă la sfîr­­şitul anului toate să capete formă legală, aprobată de Marea Aduna­re Naţională, să devină călăuze practice ale activităţii noastre e­­conomice. Măsurile privind organizarea producţiei şi a muncii în agricul­tură constituie de fapt o comple­tare a celor prevăzute în Legea a­­doptată în primăvara acestui an cu privire la organizarea şi disci­plina muncii în unităţile industria­le şi alte organizaţii de stat. După cum se ştie, în ţara noas­tră agricultura constituie o ramu­ră de bază a activităţii economice. De aceea, organizarea temeinică a producţiei şi a muncii în acest sec­tor, în vederea creşterii conţinue a producţiei vegetale şi animale, constituie o sarcină de importan­ţă deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă principalul mijloc de producţie în agricultură, că, indiferent de proprietate, el este bun al întregii naţiuni şi că deci întreaga naţiune este intere­sată în buna folosire şi lucrare a lui, în creşterea fertilităţii şi po­tenţialului său productiv — parti­dul şi statul nostru se preocupă permanent de conservarea şi buna gospodărire a fondului funciar, de creşterea suprafeţelor arabile, de executarea unor vaste lucrări de amelioraţii, desecări şi irigaţii, de crearea condiţiilor pentru asigura­rea unor recolte tot mai îmbelşu­gate. Proiectul de lege prevede un şir de măsuri şi obligaţii atit pentru organele de stat cit şi pentru lu­crătorii din I.A.S.-uri, pentru coo­peratori şi producătorii individuali în executarea la timp şi în mod corespunzător a lucrărilor agricole care au o importanţă hotăritoare pentru cantitatea şi calitatea pro­ducţiei agricole. Problema calităţii muncii are o însemnătate centrală atit în indus­trie cit şi în agricultură. Este de înţeles că în condiţiile orînduirii socialiste statul are obligaţia să (Santinuaro­m­pag. a­l­al

Next