Universul, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 249-273)

1888-10-27 / nr. 271

Universul No. 271. 4m£ II TiUTB ZIX.SX2 a 7 OUE SIMSI H.CORACȚIA ȘI ABME'ISTSAȚIA: BUCUREȘTI STRADA BREZOANU ÎS BUCUR Calendar Zilnic 20 Octomvrie ti‘1 Sfântul marele tine. Sórele risare la 6 ore 48 m­ apune la 4 ore 42 m. Efemeride 26 Octomvrie 1638. Bătă­ie de la Plumbuita în "Tre Matei Basarab și com­petitorul citi, Bach XII. Marina germană.—(Vezi pag. 3) BUCUREȘTI, 26 OCTOMUrit. 1888 Suntem, cititorii noștri o știîi, din­tre aceia cari nu dușmănesc pe oame­nii de alt neam și de altă lege. Nu noi vom osândi vre o dată pe cine­va, ori vom desprețui un om pen­tru credința sa și naționalitatea sa. Fie­care popor își are menirea sa osebită și e spre bine a omenirii în­tregi ca să se dezvolte, căci din pro­pășirea fie­cărui individ iese progresul obștesc. Tocmai din cauză că cititorii noștri nu vor bănui vre­o­dată că o idee in­tolerantă ar putea să încolțească în mintea nostră, cutezăm să facem, cu privire la alegerile recente, o observa­ție foarte interesantă. 5 TUii­ în Capital nt. 10 Bn. 1 în Județe. In general, în toate țările, capitala, orașul în care se concentrează cea mai mare sumă de activitate, repre­zintă partea cea mai d­șteaptă și cea mai cu caracter din popor. Parisul, Berlinul, Roma, dafi, întot­­dea­una, mai cu independență de pre­siunea guvername­ntală, aleșii lor. In ordine naturală de lucruri era, deci, ca și Bucureștii, capitala țării românești se se manifesteze politicește mai independent: aci sunt adunați cei mai mulți oameni cu carte ; aci sunt concentrate cele mai mari bogății; aci e mai put­rnica frecarea ideilor. * * * Par, lucru ciudat, ceea ce firesc este, nu e adevărat pentru orașul de frunte al României. In loc se trimită, mai mult decât ori­ce altă parte a țării, omeni nea­­tîrnați, în­tot­deauna băgăm de seamă că Bucureștii s’au scăldat în apele gu­vernului, ori­care ar fi fost el. Pine ’ntr’atât de departe a mers a­­cest caracter de servilism, încât ne aducem aminte că unul din cei mai­­ mari fii ai Bucureștilor, în urma nu­mai a unei simple răciri de un prieten vechi­, care era atunci guvern, a fost trântit. C. A. Rosetti a fost bătut de d. Tănăsescu, un om forte onorabil de alt­fel, dar care nici pe departe nu se pute compara cu nemuritorul democrat. * * * Același fapt îl vedem reproducându­­se mereu. Și mai alaltăieri, capitala țerii a dat dovadă de aceleași sentimente. In fața tuturor candidaților, a unui Al. Catargiu, a unui general Ipatescu, a u­nui șef de partid ca Ion Brătianu, urnele ne-afi dat numele d­lui Zerlen­­dis, care, iarăși, e om de almintie de forte onorabil, care a știut se facă ban­i în țara acesta, dar care nici nu știe românește, e împământenit de câte­va luni de zile și—chiar azi — grec prin sentiment, jubilează la Athena pentru regele șefi. Și succesul acestei candidaturi se da­­torește numai și numai influenței hyp­­notice pe care o are guvernul asupra alegătorului din „crierul țării*. * * * Acesta lipsă de cioismu e nenorocită și ne espune chiar la rîsul și dispr­țul străinului. Ce va zice omul din apus, când va auzi în senatul țării, reprezentant al na­­țiunei, pe un om care nici că știe ro­mânește , pe un om care se laudă și crede de al său­ mare merit că este de altă naționalitate ? Nu ne va socoti cu dreptate de po­por degenerat ? Da. Din fericire, meieșirea acesta e pro­prie Bucureștilor și, pe când „inteli­gența țării“ e în­totdeauna guvernamen­tală, avem alte localități, Iașii, Piteștii, Mehedinții cami afi dat în­totdeuna re­­prezintanți ai lor, iar nu ai guvernului. Pe când Bucureștii e reprezintat de d. Zerlendii, Iașii e reprezintat de d. M. Kogălniceanu, de d. N. Ionescu, de d. Gr. M. Sturdza, de d. Ion Nădejde­­ —Ploeștii de d. Dimitrie Brătianu, etc. Dacă independința și caracterul nu se găsesc în București, sunt împrăș­tiate în multe părți ale țării... De n’ar fi acesta, am despera de vii­torul nației românești! _______ DIN­TI (Coresp. particulara „ Constantinopol, 20 Deton, Civiliație... turcescă. Zilele astea au fost întâmplări scandalose în privința târgului de robe ce se face aici Într’un chip mai spăimântător pete de­cât în centrul Africei. In tot cașul deosebi­rea între bâlciul d’acolo și d’aici constă într’atâta că, pe când acolo se vând și se cumpără robe negre, aici se spe­­lază robe albe. Un evreu numit Wolfgang ține în tovărășie cu un turc un așa numit bi­­nrofi de informații pentru servitori. A­­cest biurofi este unul dintre cele mai mari ce există în Europa; are direc­tori, sub-directori, și scriitori ca și un minister. In străinătate are agenți care’l strâng și’i trimit marfă. Fete tinere italiane, austriace, ruse, române, dar mai cu samă ungureice sunt aduse pe corăbii sub pretext d’a fi băgate la stăpân, însă îndată după dezbarcare sunt mânate în mahalaua Kawak intr’o sală mare și secretă nu­mită cazin dependentă de biuroul lui

Next