Universul, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 3-22)
1889-01-28 / nr. 20
c v Anul VI — No. 20. 1ARE SI TOATE ZILELE 1 7 ORE SZLIZIBNLȚA REDACȚIA ȘI ABSORISTRAȚIA: BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU I © BUCUREȘTI ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAME SE PRIMESC jéíUMAILA ADS1NISTBÂȚI A ZIAR TTL ü I SUCUREȘTI STRADA BREZOIANU II. BUCURES tE 6 Pescari africani.(vezi pag. 3). Calendar Zilnic 1889 Ortodox Vineri 27 Ianuarie, f Aducerea reficmelor Sf. Ion Crisostom. Cato 1168 Februarie. Ion de Matha. Efemeride 27 Ianuare 1878. Rugii înaintezăgi se stbilesc la Cioru, aprope de Constantinopol, în baia armistițiului. Grecia închee un armistițiu cu turcii. De vânzare Un teren vast, situat în una din cele mai favorabile posițiuni din Capitală, este le vânzare. Amatorii sunt rugați a se adresa, pentru informațiuni, la administrația ziarului „Universul.“ 5 Bani în Capitala. 10 Bani în Județe, BUCUREȘTI, 28 IANUARIE 1889 Vin, de o bucată de vreme, necontenite cereri, din partea funcționarilor, pentru îmbunătățirea poziției lor materiale. Aceste cereri se pot rezuma în următoarele puncte principale, mai ales : O mai dreptă proporționalitate între osebitele lefuri ale funcționarilor; egalizarea salariilor pentru posturile de același grad. Asigurarea poziției funcționarilor, aga ca sorta lor să nu fie la capriciul ori carei fluctuații politice sau administrative. Gradația lefurilor după vechime : funcționarii cari vor fi dat dovadă de zelgi de regularitate, să fie în deosebi răsplătiți. Rădicarea măsurilor tiranice cari apasă asupra slujbașilor administrativi, și prin care sunt siliți să lucreze tot anul, fără ca să aibă vacanță, cum au profesorii sau funcționarii judecătorești. Și alte îmbunătățiri mai de amănunt. * Ne credem datori a sprijini dreptele cereri ale funcționarilor, și acesta pentru cuvinte forte temeinice. Mai întâi, întru ce privește leafa funcționarilor, e ceva umilitor neegalitatea salariării aceloraș grade de slujbe ;—faptul că vede pe un coleg de același rang bucurându-se de mai multe favori face pe funcționar se se desguste de a-și face datoria așa cum ar trebui să și-o facă. Gradația lefurilor este de asemene ceva necesar. Să cade să se răsplătescă mai bine cei cari șî au consumat puterile servind, decât cei cari de ieri de alaltă ori au o slujbă și cine știe dacă mâne nu se vor lepăda de dânsa. Știut este, apoi, că orice organizm are nevoie de odihnă. Ținerea incontinuu la lucru a unui om îl storce de puteri șîl face să nu mai fie în stare să șî împlinească conștiincios datoria. De aceea, cererea ca să se fixeze un orecare interval de vacanță e vrednică de a fi luată în samă. Ba chiar o măsură satisfăcând-o ar face un bine tot administrațiilor, care ar fi cu mult mai bine servite.* Principala, cea mai dreaptă și mai urgentă îmbunătățire ce trebue să se facă în sórta slujbașilor, e tot aceea privitore la asigurarea poziției lor. Inamovibilitatea singură va da funcționarului demnitatea de care are nevoe ca să fie vrednic,îl va moraliza scoțându-l de sub acțiunea deprimantă a fricei de a fi dat afară sau de a fi permutat cine știe unde. Să înțelege că această inamovibilitate nu exclude dreptul de control ce trebue să se facă asupra purtării unul funcționar, nici nu scutește da responsabilitatea ce trebue s-o aibă. Dar, ceea ce să face pentru profesori, pentru militari, să se facă și cu funcționarul administrativ : când greșește, să fie trimis sau înaintea tribunalelor, sau înaintea unui juriu special compus din semeni d’ai săi. In nici un caz, ministrul să n’aibă dreptul ca, fără motive temeinice, s’arunce pe drumuri oameni adese cu nevastă și cu copii... Pe lângă aceste, e nevoie și de o lege pentru admiterea în funcțiuni, pentru ca și cetățenii să aibă garanții că nu vor cădea pe mâna vreunor oameni incapabili, sau imorali. Sâmbătă, 28 Ianuarie (9 Februare) 1889 Jru, era luat, dus la percepție și obligat să plătescă. Intr’o zi, o slugă de la consulatul elvețian care voia să scotă niște adrese de la o tipografie, a fost obligată să plătescă birul. Lucrătorii tipografi nu s’au mai dus deci la lucru și o mulțime de ziare grecești și turcești însetaseră de a mai apare. Atunci s’au sculat ambasadorii și consulii și au făcut gălăgie la porta cerând se se rădică birul. Porta a respins că nu știe nimic dând vina pe ministrul de interne. Ministrul de interne s’a făcut iarăși că nu știe nimic dând vina pe autoritățile municipale care și ele au dat vina pe perceptori. In sfârșit azi s’a rădicat darea, însă unele tipografii au stat închise trei săptămâni și ziarele n’au apărut. Aud că mai mulți proprietari de gazete sunt deciși să cară despăgubiri de la autoritatea municipală O dramă pe mare Pe vaporul englez „Vampir“, care venea alaltăeri de la Alexandria, s-a petrecut o dramă mișcătore. Un pașă egiptean, care stătuse la Cair doi ani, se întorcea la Constantinopol cu averea și haremul lui, compus din opt femei între care două i se aduseseră numai d’o lună de la Smirna. Aceste doue femei au plâns intr’una de la plecarea din Alexandria. Ajungând vaporul cam prin dreptul Galipolei, dânsese profitată de un moment când nu erau observate și se aruncară în mare. Pașa și mateloții începură să țipe. Doi dintre aceștia se aruncară în mare, însă când isbutiră să le prindă și să le pue într’o barcă, nenorocitele erau morte. Tóte ajutorele ce le-a dat doctorul vaporului au rămas de prisos. Pașa le-a adus în Constantinopol ca să le îngrope. DIN TURCIA (Corespondența part. a „ Universului)„ Constantinopol, 24 Ianuarie. Birul pe zețari V’am scris că guvernul turcesc, înăucit de gazete, ordonase într’ascuns autorităților municipale să pue un bir greu pe zețari ca să se pue prin asta pedici aparițiunei gazetelor. Autoritățile municipale au impus pe fiecare zețar cu 70 de piaștri și au și început să execute plata acestei dări. Agenți polițienești au fost rânduiți pe la tipografii și care om voia să intre înăun Noul șeic-ul-islam Șiiți că vechiul șeic-ul-islam a murit și s’a numit în locul lui Bedrumi Omer efendi. Deunăzi noul numit a fost primit de sultan înaintea căruia s’a prosternat și i-a sărutat papucii, iar sultanul i-a sărutat mâneca hainei. De la sultan, Bedrumi s’a dus la Pórta înconjurat de patru harapi cari duceau făclii aprinse, ziua pe la zece ore, și era urmat de mai mulți demnitari. La Pórta s’a citit decretul de numire pe care Bedrumi l’a sărutat de trei ori. După asta a intrat în funcție. După amiază a fost îngropat cu mare pompă vechiul șeic-ul-islam. Cheltuelile înmormântării s’au făcut din punga sultanului. Comercia cu femei Cu tote protestările adresate Porței, de cătră consuli, comerciul cu fete continuă cu mai multă furie ca oricând. Deunăzi niște greci au descoperit într’o casă din mahalaua tătărască douăsprezece fete tinere, ungureice, nemțice și poloneze. Au dat de veste autorităților însă acestea n’au luat nici o măsură. Consulul austriac a venit la fața locului și a întrebat pe fete că de ce stau acolo. I s’a respuns că fuseseră aduse ca să li se găsescă stăpâni și așteptați de două zile se se întorca omul ce le tocmise. Stăpâna casei însă declară, după stăruințele consulului, că i se plătise să fie fetele o săptămână până va veni cora-