Universul, februarie 1896 (Anul 14, nr. 26-50)

1896-02-01 / nr. 26

PREMII ~&i In valoare de 3000 lei La abonații ziarului «UNIVERSUL» — POLITIC ZILNIC — Abonamente cu premii extra­ordinare adică calendare, romane și obiecte în valoare de — 3000 Lei — Cu începere de la 1 Februare 1896 Si^T Pentru 3 luni In Capitală, lei 8.50.—In județe, lei 11.50 Premii­—4 calendare, adică : calendar de pe­rete, de buzunar , american și de citit, precum și două volume din romanele noastre și «Uni­versul Literar» colorat care apare în fie­care Duminecă. , Mai va concura, prin tragere la sorț, și fără nici o plată, la unul din obiectele notate mai jos .”"“ Pentru 6 luni ,ful In Capitală, lei 14.50.—In județe, lei 19.50 Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 4 volume din romanele noastre. Mai va concura, prin tragere la sorț, la două din obiectele notate mai jos: UÜT Pentru 1 an Igigg In Capitală, lei 25.50—In județe, lei 84 Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 6 volume din romanele noastre. Mai va concura, prin tragere la sorț, la pa­tru din obiectele de mai jos. N.B. Abonații din provincie vor primi pre­miile de mai sus franco de port imediat după primirea costului abonamentului. Premii prin tragere la sorți Toate persoanele cari se vor abona la «Uni­versul» cu începere de la 1 Februarie viitor, afară de premiile de mai sus, vor mai concura, prin tragere la sorți, și în mod gratuit, la următoarele premii: 1 pianino în valoare de 900 lei, al marei fa­brici frații Zimermann din Lipsca. 1 frumoasă bicicletă (velociped), pentru băr­bat, în valoare de 350 lei. 1 ceas de aur cu lanț de aur, pentru barbat în valoare de 300 lei. 1 ceas de aur cu lanț de aur, pentru damă, în valoare de 250 lei. 1 masă de marmoră (mozaic), în valoare de 200 lei. 1 mare oglindă fantasie, (sculptată), noutate, în valoare de 150 lei. 1 frumos și artistic ceasornic de bronz de masă în valoare de 150 lei. 1 mașină de cusut de mână și picior. Singur perfecționat, în valoare de 140 lei. 1 frumoasă pușcă de vânit, foc central, în valoare de 120 lei. 1 pereche vase chinezești mari, în valoare de 100 lei. 1 mașină de cusut de mână. Singer perfec­ționat, în valoare de 90 lei. 1 frumoasă etajeră nichelată și aurită, în valoare de 80 lei. 1 masă de metal aurită, în valoare de 70 lei. 1 frumoasă călimară de metal bronzat, în valoare de 40 lei. 1 serviciu pentru licher de argint plache, în valoare de 30 lei. 1 frumos revolver, în valoare de 30 lei. Fie­care abonat, pentru 3 luni, va primi gratis, împreună cu premiul, și un bilet numerotat spre a concura la tragere ; fie­care abonat pentru 6 ani va primi 2 bilete și abonații pentru un an vor primi 4 bilete. Abonații sunt rugați a păstra acele bilete spre a putea lua premiile în cas de câștig. Tragerea va avea loc la 18 Februarie la administrația ziarului «Universul» și vor putea asista toți abonații. Obiectele de mai sus se pot vedea în fie­care zi la administrația «Universului.» Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor I Petelenz Specialist în boale de femei, copii și ochi — CALEA R­AHO­VEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1567 FIN PRESAT din Transilvania Sub-semnatul am redeschis în chioșcul din Câmpul Moșilor. — MARELE DEPOSIT — de fin presat de Transilvania Aceia cari nu pot veni în persoană se pot a­­dresa prin o carte poștală la Biuroul meu­ calea Moșilor No. 393. — Depozite de fîn și lemne sstăete în calea Moșilor No. 393 și calea Dudești fie 125.—Calitate garantată, cântăreață dreaptă, grețuri moderate. 1529,v­(45) Or. M. Zanescu. CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Miercuri 31 Ianuarie.—Ciru și loan, fac. de minuni. Catolic Miercuri 12 Februarie.—Gal. Eulalia Ros. soarelui 7.6 Ap. soarelui 5.20 București 31 Ianuarie. Românii de dincolo De pe la jumătatea trecutei luni Noem­­brie și până mai zilele din urmă, partidul național român din Transilvania și Ungaria a trecut printr-o grea și dureroasă criză. Lucrurile s’au limpezit acum , criza s’a terminat cu bine și putem să facem astă­zi o dare de seamă a ei. ■fr * * Neînțelegerile au­ isbucnit asupra ches­tiunei de proprietate a «Institutului tipogra­fic» și asupra ziarelor «Tribuna» și «Foaia Poporului». De drept, proprietatea partidu­lui național, reprezentant prin comitetul său, acestea erau de nume proprietatea d-lui Titu Liviu Albini. Comitetul, voind în No­­embrie trecut să’i alcătuiască o societate pe acțiuni căreia să treacă proprietatea institu­tului și a ziarelor, d. Albini s’a opus, pre­tinzând că el e proprietarul adevărat. De aci a eșit o ceartă urîtă, care a des­­vălit că în sînul comitetului erau deosebiri politice. O minoritate din comitet, înrîurită de luptele politice din țara noastră, voia să schimbe direcțiunea partidului național de dincolo. Această deosebire de vederi a năs­cut cearta pentru proprietate, căci majori­tatea comitetului era contra schimbarei plă­nuite de minoritate și, pentru a o împedeca trebuia să-și asigure cele două ziare acre­ditate ale partidului. Cearta a durat câte­va săptămâni și a fost destul de tristă , minoritatea din comitet a mers până acolo în­cât să arunce bănueli odioase asupra venerabilului dr. Ioan Ratifi, președintele partidului național. Dar acum toate s’au isprăvit cu bine. Proprietatea a fost asigurată comitetului și lupta va putea fi dusă mai departe. * * * Criza aceasta a avut însă și o parte bună, căci ea a limpezit odată pentru tot­dea­una pozițiunea partidului român din Transilva­nia și Ungaria față cu partidele politice din România. Comitetul național a hotărît, în ședința ce a ținut la Sibiu, că nu are să facă deo­sebire între partidele noastre și prin ur­mare nu are să se infendeze la politica nici unuia din partid. Și e înțelept așa. Precum noi nu vedem deosebire între românii de dincolo, ori­care ar fi părerile lor, ci-i privim ca frați ai noștri, tot așa și românii de dincolo nu pot și nu trebue să facă deosebire între noi. Cauza națională nu poate de­cât să câș­tige din asta. *« * Ar fi acum de dorit să se mai facă un pas hotărîtor, și aci și dincolo. Sunt dincolo oameni de valoare cari, din diferite pricini, au fost siliți să stea până acum la o parte. Firește că aceasta micșo­rează puterile partidului național. Noi credem că acum ar fi momentul să se încerce o concentrare a tuturor forțelor. Comitetului național îî revine inițiativa și suntem convinși că osteneala sa ar fi în­coronată de succes. Tot un soio de concentrare ar fi de dorit și nci la noi. Nu e nici un folos, ba o pa­gubă mare, ca partidele noastre să se com­bată în cauza națională. Suntem destul de slabi ca să nu ne fie permis lucrul de a ne diviza. Chestiunea națională fiind a tuturor Românilor, trebue să mergem cu toții în înțelegere, ori care ar fi culoarea noastră politică. In privința aceasta am putea să luăm pildă de la Maghiari. Partidele maghiare se dușmănesc și lupta între ele e la cuțite. Dar când e vorba de chestiuni naționale, atunci nu mai există liberali, comuliști, aponiști, ci toți sunt maghiari și lucrează în cea mai perfectă în­țelegere. De aceea și sunt așa de tari maghiarii. Pentru ce n’am face și noi ca dânșii ? Să jertfim dar egoismul de partid și să ne dăm cu toții mâna pe terenul cauzei na­ționale. Unirea maghiarilor să opunem unirea tu­turor Românilor într’un singur gând, într’o singură acțiune. Lucrarea noastră ar fi a­tunci mai serioasă, mai spornică și cu mult mai mare ajutor am putea da fraților noștri apăsați. ________ "DÎN belgia [Coresp. particulară a darului «Universul») Bruxel, 28 Ianuarie. O Întâmplare romantică Tribunalul din Liege se ocupă actualminte cu o afacere senzaționala și foarte romantică. Toate gazetele din Belgia publică dări de seama lungi privitoare la afacerea aceasta. Iată despre ce e vorba : Acum câtă­va vreme a venit în Liege o doamnă streină, numită Dyk, împreună cu fata ei de o frumusețe rară. Peste câte­va săptămâni par­chetul din Liege a fost rugat de guvernul elve­țian ca să-i extrădeze pe mamă frumoasei fete, din pricină că ea a săvârșit pe teritorul belgian o mulțime de escrocherii, făcând apoi și datorii mari. Tribunalul din Berna o condamnase la mai multe luni de închisoare. Femeea a fost arestată numai de­cât. Nu trece mult și, în urma cererii ministrului de justiție, a fost­ arestată și d-ra Dyk. Arestarea și extră­darea ei o cerea guvernul din Monaco. Amorul unui bancher în Monaco trăește un bancher foarte bogat, rudă cu prințul de Monaco. El luase de soție o femee cu numele Fould, dar în urmă se des­părțise de ea. Tinera femee fusese guvernantă în casa lui și pe urmă devenise amanta ban­cherului. Guvernanta a născut o fetiță și pe urmă a fugit din casa bancherului. Bancherul le-a cău­tat pretutindeni căci vrea să puo mâna pe fosta lui amantă, pe care o iubea nespus de mult. Văzând că n’o găsește a reclamat polițiilor din diferite țeri zicând că fosta lui amantă i a furat o sumă mare de bani. D-na Dyk a fost prinsă la Berna și condamnată pentru escrocherie și furt de bani. Bancherul s-a râsgândit și a declarat că re­nunță la despăgubiri, dacă fata pe care a avut-o cu guvernanta se va reîntoarce la el în casă. Mama fetei a respins cu indignare cererea bancherului. încurcături noul.­­ Procesul celor 3 femei Bancherul, un om de 60 de ani, știind că mama și fata se află la Liege, a cerut poliției din acel oraș să pue mâna pe fată și să i-o tri­mită la Monaco. Densul oferia pentru aceasta poliției belgiene o sumă mare d­e bani Suma aceasta a și tri­mis-o împreună cu scrisoarea. Poliția a înaintat scrisoarea și banii parche­tului și bancherul, văzând că nu primește nici un răspuns, a cerut guvernului belgian extrăda­rea celor 2 femei. Avocați distinși din Liege, d-nii Lejeune și Warnant, au luat apărarea celor 2 femei. ■ Cea mai mare parte a presei belgiene cere să nu se aprobe extrădarea căci, în caz contrar, se va face un mare scandal și morala publică ar fi pălmuită. Un accident de drum de fier între stațiile Rueul și Houdeng s’a întâmplat o groaznică nenorocire. La o cotitură de drum, pe când trecea șinele o trăsură a fost isbită de un tren care venea foarte repede. Trăsura a fost sfărîmată cu de­­săvirșire. Locuitorul Camille Fassiaux,­ nevasta lui și 2 copii ai lor au fost omorîți. Roatele locomotivei le-au sfărîmat oribil cor­purile. întâmplarea tragică a pricinuit o vie emoțiune în tot ținutul acela. Nenorocitul Camille Fassiaux se întorcea spre casă venind cu familia din Houden, unde fusese la niște rude. Prăbușirea unei galerii miniere La Charleroi s’a petrecut o mare nenorocire . Din cauza relei sale construcțiuni, o galerie mică s’a prăbușit. 3 lucrători au fost omorîți. Cadavrele lor au fost scoase de sub dărîmăturî, oribil mutilate. Toți trei lucrătorii omorîți sunt oameni însu­rați și părinți de familie. Administrația minelor a dat bani văduvelor. O altă nenorocire de felul acesta s'a întâmplat la Louviere. Amedeo Leclercq și Albert Soutai­­ne au fost omorîți în urma exploziei pe neaș­teptate a unui cartuș mare de dinamită, cu care voiau să sfărîme un bloc uriaș de piatră. Accidentele acestea au produs o jale adâncă în populația minieră. Van Stan. CURIER J­UDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Furtul de la tutungeria de la hotel Con­tinental Cititorii noștri își aduc aminte de îndrăs­­nețul furt, săvârșit acum vre-o două luni, de un anume Nae Bănciulescu, în paguba d-nei Safta Dragomirescu, care ține un de­bit de tutun într’o prăvălioară de la hotelul Continental. Toată lumea s’a mirat de această îndrăz­neață ispravă, care a ușurat teșgheaua sim­paticei tutungioaice cu rotunda sumă de 2400 lei. In adevăr, de­și furtul s’a săvârșit noap­tea, îndată după închiderea prăvăliei, dar totuși era de mirare, cum într’un cuartier așa de frecventat, nu s’a putut observa ni­mic. Operațiunea spargere­ s’a făcut pe din dos, prin curtea hotelului. S’a spart íntaiü, cu mare meșteșug un geam, așa în­cât nu s’a simțit căderea sfărămăturilor geamului. Odată intrat în antreul prăvăliei, hoțul, care se vede cunoștea mai de înainte locul unde

Next