Universul, noiembrie 1910 (Anul 28, nr. 300-329)
1910-11-25 / nr. 324
4MEXXXVIII— No. 324-JOUI 25 NOFTBRIE 1910 Fokdator: LUIGI CAZZAVILLAN I IÍSI JL 5 bani In România —10 bani in streinătate CELE DIN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA II, Strada Brezoianu 11, București CAMPANIA ELECTORALA Si ANGLIA PALATUL PARLAMENTULUI ENGLEZ Balfour fost prim-ministru Austsn Chamberlain Llord George fost ministru al Coloniilor actualul ministru de finanțe Asquit actualul prim-ministru Calendar pe anul 1910 Ortodox Mercur!. 24 Noembrie.—Sf. Clement Papa Romei și Petru al OHentaniei. Catolic Mercur!. 7 Decembrie. — Ambrosie. Râs. soarelui 7.38 Au. soarelui 4.35. "imilEsm“ are următorele linii telefonice: Administrația Redacția . « Străinătatea . 6 . 12 . 20 București, 24 Noembrie. Muzeul Neamului Ne-a fost, datori să fim de fată la o serbare culturală de mare însemnătate, deschiderea muzeului iconografic și de obiecte bisericești, întocmit de administrația Casei Bisericei, întocmirea acestui muzeu menit, să sporească necontenit, e un pas hotărâtor în mișcarea tânără încă, pentru desvoltarea artei naționale. Adunând la un loc, din diferitele unghiuri ale țării, tot ce e vrednic de păstrat din vechea artă românească, administrația Casei Bisericei deschide artiștilor noștri un câmp întins de studii rodnice, din care vor strânge sămânța pentru recolte bogate și strălucite. Mic încă, dar plin de lucruri foarte prețioase, muzeul acesta e un adaos însemnat la capitalul național, pentru agonisirea căruia se cuvine toată lauda celor ce l’au adunat: d-lui ministru al instrucțiunei și cultelor, d-lul administrator al Casei Bisericei, membrilor comisiunei monumentelor istorice, arhitectilor și artiștilor cari au conlucrat, precum și ierarhilor Bisericei naționale cari au îngăduit să se culeagă de prin biserici și mănăstiri. Privind cu adâncă mulțumire la ceea ce s’a săvârșit, se cuvine însă a ne gândi mai ales în asemennea clipe, la ceea ce trebuie să mai facem. D. ministru Haret, vorbind despre descoperirile arheologice dela Adam-Clissi și Turnu-Severin, a spus cu drept cuvânt că suntem unia din țările cele mai bogate în rămășiți istorice; cu toate acestea, puțin s’a lucrat până acum pentru scoaterea lor la iveală și pentru studiarea lor. Mult frământatul trecut al neamului nostru, întunecat încă în atâtea puncte, s’ar lumina desigur dacă am desgropa bogățiile arheologice ce zac ascunse în țărână și le-am pune la îndemâna învățaților spre a le cerceta și a le găsi tâlcul. Țările înaintate în culturi au muncit mult pe calea aceasta și lucrează necontenit, și multe taine ale trecutului au fost desvăluite astfel, și multe lucruri neînțelese au fost pricepute. , Ca să-ți dai seamă de prezent și să pregătești viitorul, trebue neapărat să cunoști trecutul, să-l cunoști cât mai bine și mai întreg, căci altfel nu vei pricepe rostul lucrurilor și al mersului lor. Cercetările și studiile pe tărîmul acesta au o deosebită însemnătate mai ales pentru neamul nostru, care nu o singură dată a fost oprit în mersul lui și de multe ori și-a perdut cărarea. E deci o mare datorie pentru noi să muncim vîrtos în direcțiunea aceasta, mai întâi pentru a noastră luminare și apoi spre a aduce și partea noastră la sporirea culturei generale a omenirii ; căci ceea ce a înrîurit asupra mersului neamului nostru, a trebuit să înrîurească lutrim fel sau în altul și asupra altor neamuri. Astăzi, când avem oameni pricepuți și se formează mereu, putem să ne îndeplinim datoria. Statul va trebui să dea mijloacele necesare și să sperăm că le va da în curând. Se va dura atunci un mare muzeu al neamului, în care se vor aduna rămășițele cele pline de înțeles ale trecutului nostru, pe cari țarina se ține azi mute. ST ITDIOTREINATATE — Ziarele cehe anunță că în împrejurimile de la Hohenau s’a format o nouă sectă. Membrii acestei secte se abțin de la orice băuturi spirtoase precum și de la fumat, evită cu desăvârșire sexul feminin și consideră căsătoria ca un păcat. Ei țin întruniri în pădurile din apropiere. — Pentru statuia poetului maghiar Mauriciü Jokay, s’au strâns până acum 97.271 coroane — Curtea cu jurați din Praga a condamnat la moarte pe funcționarul particular Swoboda, pentru că a ucis pe gazda sa, femeea Iosefina Tomann. — Curtea de apel din München a condamnat la moarte pe hamalul Preisadier, care a asasinat și jefuit pe un țăran. IN CURIILE CLINURI Fălticeni. Astăzi s’a judecat procesul lui Teodor D. Miron, din Dorna, care în noaptea de 25 Iulie 1910 a ucis cu ciomagul pe Mihai Tabrea. Curtea a achitat pe inculpat. Apoi d. președinte al Cubiei, Grigorovici, a declarat sesiunea închisă. — Prin poștă — Sissoperim unui criminal Se știe că acum dinri ani a fost găsită asasinată și jefuită de avutul ei d-na, Olga Ene din Bacău, fără să se cunoască făptuitorii. Din cercetările făcute atunci de poliția și parchetul respectiv, s-a stabilit că autorul asasinatului este un cunoscut spărgător, fost condamnat, anume Nicu Chiriac, zis Kieu Gosîache Chiriac, zis Nicu Vasile Chiriac, zis Gh. Constantinescu, zis Constantin Constantinescu, zis Gheorghe Georgescu, zis Gheorghe Dumitriu, zis Gheorghe Dumitrescu, zis Nicu Teleman, zis Teleman, zis loan Teleman, zis Nicu Suflea, zis, in fine, și Gheorghe Calavrezol. Acest individ, care se ascundea sub atâtea nume, a dispărut din țară după comiterea crimei. Din cercetări s-a stabilit că el se refugiase la Constantinopol. In urma intervenției făcute la Constantinopol pentru găsirea criminalului, rezultatul a fost infructos. După alte nouă informațiuni ce avea, direcțiunea siguranței a intervenit la Alexandria și Cairo (Egipt), dar tot fără rezultat. Tot interesându-se de criminal, direcțiunea siguranței află că Chiriac s’a reîntors la Constantinopol și din nou face demersuri pentru prinderea lui. Ele rămân insă zadarnice. Din unele indicii ce avea direcția poliției bănuind atunci că Nică Chiriac trebue să fie deținut în vreo închisoare din Constantinopol, intervine da data aceasta, prin legațiunea noastră otomană din Capitala, să se facă cercetări și în acest sens la Constantinopol. Legațiunea a comunicat ministerului de interne că, in urma cercetărilor cae s’a făcut de autoritățile otomane, numitul Nicu Costache Chiriac se găsește intr’adevăr arestat la Constantinopol, unde ’și face osânda de 10 ani la care este condamnat pentru falsificare de moneie. "Imediat a fost încunotiințat despre aceasta de judecător de instrucție de pe lângă trib. Bacău, care a fost însărcinat cu instrucția afacerii din Bacău ————ras» -ung ip»rmnm..i.i COTĂ APELOR SOTULEI IN ROMANIA . Pe ziua de 23 Noembrie — Dunărea scade la T.-Severin, Calafat, Bechet și T.-Măgurele ; e staționată la Giurgiu și Călărași; în celelalte porturi crește. Apele au următoarele cote în centimetri, în raport cu etiagiul: T -Severin 486, Calafat 485, Bechet 471, T.Măgurele 411, Giurgiu 485, Oltenița 487, Călărași 428, Cernavoda 462, Gura Ialomiței 469, Galați 373, Tulcea 232. CRONICA ECONOMICA O lege dată uitărel Legea din 16 Martie 1897 pentru înființarea sociclălei naționale de agricultură din România «omiliilor agricole și a imamplarett a făcut sediu, de o lege, care nu a fost încă pusă in aplicare, cu toate că a fost votată, sancționată și promulgată de acum 14 ani, lege de însemnătate considerabilă, ce privește îndeaproape interesele și progresul celei mai importante ramuri de activitate economică a poporului nostru: agricultura. Este vorba de legea din 16 Martie 1897 pentru înființarea societăței naționale de agricultură din România și a comițiilor agricole. De o vreme încoace, agricultorii noștri se trudesc în toate chipurile spre a găsi un mijloc mai nemerit pentru apărarea intereselor lor și pentru îndrumarea culturei pământului și a creșterea vitelor pe căi nouî de prosperitate. In scopul acesta, au recurs la Înființarea sindicatelor agricole, institutiuni admirabile, firește, cari ar fi putut, sa ia repede un mare avânt, dacă sferele conducătoare s’ar fi interesat ,și ele într’un oarecare măsură, de soarta lor. Mai mult, în timpul din urmă în cercurile agricultorilor ș’a emis ideea de a se cere, în acelaș scop, înființarea camerelor agricole și nu mai departe decât in luna trecută eu m’am ocupat de această cestiune chiar în coloanele acestui ziar. Mi-am exprimat atunci mirarea că oamenii noștri de Stat au arătat, intr’o anumită direcțiune, o solicitudine mai mare pentru comerț, industrie și meserii decât, pentru agricultură. Și dăm ca dovadă de această solicitudine instituția camerelor de comerț, de industrie și de meserii, creiată de legiuitor spre a se ocupa de interesele acestor ramuri ale muncii naționale. Adăugam că s’a făcut, o mare nedreptate că nu s’au creiat asemenea instituțiuni și pentru interesele agriculturei. Dar iată că acum găsesc, spre marea mea bucurie, că toate aceste aspirațiuni și revendicări de interes agricol au fost mai înainte legiferate. Ele se găsesc în legea din 16 Martie 1897 „pentru înființarea societăței naționale de agricultură din România și a comisiilor agricole“, lege care — după câte știri— nu a fost abrogată, dar nici nu a fost încă pusă în aplicare. Și fiindcă , cestiunea este extrem de importantă vom reproduce aci în întregime textul legei. Art. 1. — Se înființează cu reședința la București, societatea națională de agricultură din România. 2. Societatea națională de agricultură din România se compune din 60 membri titulari aleși pe viață. Ea se împarte în secțiuni al căror număr va fi determinat prin regulament. 3. La fondare membrii se numesc deadreptul de către ministrul agriculturei, industriei, comerțului și domeniilor, luând și avizul consiliului de miniștri. In viitor, la caz de vacanță, înlocuirea se face prin alegere de către membrii titulari ai societatei 4. Pe lângă membrii titulari, societatea națională de agricultură are și 120 membri corespondenți, cari vor fi aleși de către membrii titulari, după constituirea societății. 5. Membrii titulari, precum și membrii corespondenți, se aleg dintre românii cari se îndeletnicesc cu diferite ramuri ale agriculturei sau cu științele aplicate la agricultură. 6. In afară de membrii titulari și de membrii corespondenți naționali, se aleg de către societatea națională de agricultură 40 de membri onorifici și 80 de membri corespondenți streini. 7. Atribuțiunile membrilor societatei naționale de agricultură, atât naționali cât și streini, se determinează prin regulamentul legei de față. 8. Societatea națională de agricultură din România alege din sânul său, și pe termen de 3 ani, biuroul compus dintr-un președinte, 2 vice-președinți, 2 secretari și un secretar general. Secțiunile societăței aleg pe 3 ani biurourile lor, compuse dintr’un președinte, un vice președinte și un secretar’. Membrii biuroului sunt neligibili. 9. Societatea națională de agricultură este alipită pe lângă ministerul agriculturei industriei, comerțului și domeniilor. 1 e., i---.1--etc.lT.111T 1YI>TCV(50« Hi. cel puțin suma de 100.000 Iei pentru trebuințele societăței. 10. Ca organ al intereselor agricole ale țarei Societatea națională de agricultură se va îndeletnici cu toate cestiunile privitoare la desvoltarea și încurajarea agriculturei naționale și industriei agricole. Ca organ oficial, Societatea națională de agricultură va fi consultată de diferite autorități în special de ministerul agriculturei și domeniilor, asupra tuturor legilor și regulamentelor privitoare la agricultură; va fi însărcinată cu facerea de anchete agricole, de inspecțiuni și studii speciale, referitoare la diferite vămuiri ale agriculturii, cu organizarea de expozițiuni și concursuri agricole și alte lucrări privitoare la agricultură. 11. Toate lucrările societăței naționale de agricultură vor fi înserate în Analele societăței. 12. Se înființează în fiecare județ un comitiu agricol, compus din persoane cari se ocupă cu agricultura sau cu vre-o industrie agricolă. Numărul membrilor comițiului este nedeterminat. 13. Comițiile agricole sunt asociațiuni al căror scop este, de a se ocupa numai cu interesele, cu desvoltarea, cu încurajarea agriculturei în cuprinsul județelor respective. 11. Fiecare comițiu își alege un biutou, compus dintr-un președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari și un casier. Membrii biuroului se aleg pentru trei ani; ei pot fi realeși 15. Veniturile comisiilor agricole se compun din cotsațiunile membrilor, din alocuțiunile ce li se fac de către guvern, cel puțin în sumă de 5000 lei pe an de fiecare județ, de către consiliile județene și comunale și din donațiunile particularilor. 16. Budgetele comisiilor agricole se vor supune la aprobarea ministerului agriculturei industriei, comerțului și domeniilor. 17. Fondurile ca și veniturile, atât ale societăței naționale cât și ale comițiilor agricole, nu se pot întrebuința, decât pentru desvoltarea și încurajarea agriculturei și industriilor agricole. In nici un caz aceste fonduri nu se pot întrebuința ln plăți de lofuri și diurne pentru membrii acestei societăți sau comiții. 18. Societatea națională de agricultură, precum și comițiile agricole, sunt persoane morale. 19. La începutul fiecărei sesiuni legislative se vor distribui membrilor Parlamentului dările de seamă asupra activităței naționale de agricultură și a comițiilor agricole. 20. Un regulament, dat în forma regulamentelor de administrație publică, va determina modul de aplicare al legei de față. Acesta este în întregime textul legei în cestiune. Intr’însa se cuprind unele din cele mai importante deziderate ale agricultorilor, deziderate cari dacă ar fi îndeplinite s’ar croi un drum nou de propășire pentru agricultura țărei. Legiuitorul le-a avut în vedere. Rămâne ca cel puțin acum, după 14 ani de la votarea ei — mai bine mai târziu decât niciodată — legea să fie pusă în aplicare, căci după câte știri ea — repet lucrul acesta — ea nu a fost abrogată. Și acum este momentul să-mi permit a atrage d-lul ministru al agriculturei o serioasă atențiune asupra cestiune! Am urmărit pas cu pas marea activitate ce d-sa desfășura pentru prosperitatea agriculturei. Stăruind a se pune în aplicare și legea de mai sus, își va creia Încă un titlul la recunoștința țăre! Aplicarea legei reclamă un sacrificiu din partea Statului de aproape 200.000 lei anual. Nu cred insă că acest sacrificiu ar putea să fie un obstacol la realizarea ideei. După uzina agriculturei, Statul încasează venituri considerabile, așa că s’ar putea foarte bine să se facă acest sacrificiu, care va contribui cu mult la progresul acestei ramuri de activitate. Să nu uităm, apoi, că pentru agricultură s’au făcut până acum cu mult mai puține jertfe decât pentru celelalte ramuri ale muncei naționale, deși după urma eî trăește majoritatea populațiunei noastre. Gh. Ghristodorescu D-șoara Gella Delavrancea in München München, 21 Nov. D-șoara Delavrancea, geniul musical care a pus în uimire pe toți criticii specialiști germani, a debutat și in orașul muzicei și al artelor. Münchenul a făcut artistei române o frumoasă primire. Sala hotelului Bayerischerdoff unde s’a produs d-șoara Delavrancea, era arhiptină. Sunt atât de multe concerte în München, in timpul acesta—cel puțin 10 pe zi afară de teatre și alte spectacole — încât lumea nu știe unde să se mai ducă și cei mai mulți concertanți — mai ales debutanții — sunt de obiceiu condamnați să se producă în fața băncilor goale, î și cum ar fi putut fi altfel, când artista română a dat dovezile unui talent atât de remarcabil. Am văzut multe persoane însemnate la concert atât germani cât și români, și am rămas cu convingerea că la un al doilea concert, compatrioata noastră va repurta un succes și mai strălucit. La plecare, românii din München au manifestat la gară oferind buchete frumoase atât d-șoarei Delavrancea cât și d-șoarei Caragiale care o însoțea. R-șoara Reavrancea La d-șoara Delavrancea a fost altfel: lume multă, entusiasmată. ALE8ERÍLE fflí ANGLIA (Prin fir telegrafic) Londra, 23. — Au fost aleși ■ până acum: liberali 87; unionisti 115; travailiști 14; redmondiști 16. Liberalii câștigă 6 mandate, iar unioniștii 11. Printre realeși sunt: travailistul Snowden, unionistul Smith, vice-președintel și camerei,comunelor Emmoth și trivailistul MacDonald. Londra, 23.—Până acum sunt cunoscute rezultatele a o treime din numărul total al circumscripțiilor electorale. S’au ales 117 guvernamentali și 115 opoziționiști (unioniști). Londra, 23. — Până acum liberalii au o majoritate de numai 3 voturi. Ziarele liberale spun că guvernul va avea majoritatea în noul parlament, dar această majoritate va fi foarte mică. Guvernul se așteaptă să piardă vreo 10—15 scaune din câte a avut. Londră, 23. — Presa liberală recunoaște că guvernul va eși slăbit din alegeri și că va fi nevoit să renunțe la reformele radicale proiectate. Pe de altă parte, ziarele conservatoare scriu că partidul lorzilor va veni în curând la putere: încă 6 luni de luptă, scriu ziarele unioniste, Și partidul nostru își va fi netezit drumul ca să vie la putere. Alegerile acestea au arătat că poporului i s'a urât cu regimul liberal și tendințele lor radicale, și dorește un guvern conservator. Londra. 23, — Primul-ministru Asquith a ținut ori un discurs declarând că principalul punct din programul partidului liberal este desființarea dreptului de veto al lorzilor. Liberalii vor introducerea unui sistemelectoral pe baze largi liberale și democratice. Nenorocirea mortală din stația DOROBANȚII — Prin fir telegrafic — Constanța, 23 Noembrie. Azi dimineață, la orele 1U și 40, frânarul Rusu Simion, de la trenul 715, din partida București, ce staționa în stația Dorobanții în așteptarea trenului 682 întârziat, în momentul intrărei trenului 6821 a fost victima unui accident mortal. La 100 metri depărtare de stație, a fost apucat de botul mașinei și târât vre-o 200 metri. Observându-se și dându-se imediat alarma, mașina a fost oprită, iar nenorocitul a fost scos mort de sub roate, având craniul, picioarele și spinarea sfărâmate. CORPURILE : LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 23 Noembrie HUO ședința se deschide la orele 7 și 35 minute. Prezidează d. Ferechide. Pe banca ministerială d-nnî . I. Bratianu, T. Stelian, Orleanu, A. Djuvara și V. G. Morțun. D. Fleva cere să i se comunice actele privitoare la pavarea cu asfalt, a stradelor Capitalei și din Constanța cât și o listă privitoare la imobilele închiriate de direcția căilor ferate, numele proprietarilor acelor imobile și valoarea chiriilor ce se plătesc. DISCUȚIA LA MESAJ Cuvântarea d-lui B. Păltineanu D.Barbu Păltineanu își continuă discursul început eri. D-sa spune că dacă a vorbit despre d. Carp, n’a făcut-o spre a face portretul d-lui Carp, nici spre a pune în evidență certurile opoziției, ci spre a trage concluziunea că guvernul dela 1888 a fost un guvern personal. Nu voi tăgădui că bine s’a făcut aducându-se acest guvern personal, spune d. Păltineanu, dar fiu să relevez că acest guvern, care era transitoriu, a depășit mandatul său, a abuzat de el voind să-și facă un partid prin mijlocul guvernului. Dar această faptă de a voi să creeze un partid aparte, deosebit de celelalte, faptă caracterizată prin însăși declarația de atunci a d-lui Carp, că urmărește o înmormântare de clasa I-a a lui Lascar Catargiu, este o enormă greșeală, care trebue atribuită pe deaîntregul instigatorului ei. In rezumat, d. Carp a început prin a fi un fel de om în afară de partid. De la 1888—1899 a dorit să aibă un partid aparte, iar de la 1899 a căutat să fuzioneze cu vechiul partid conservator și astfel a dat spectacolul unei evoluțiuni pe dos, adică la tinerețe fără partid, apoi la vârsta de mijloc dorind un partid separat și la sfârșitul vieței invocând dreptul istoric al partidului conservator. Oratorul spune că după ce la cunoscut de aproape pe Lascar Catargiu și-a putut da seama că trebue să fie preventiv față de d. Carp care a spus că vrea să înmormânteze pe fostul șef al partidului conservator, D. Filipescu: Când a spus aceasta ? D. Păltineanu: S’a repetat acest lucru de o mie de ori până acum și d. Carp nu l’a tăgăduit. D. Filipescu cunoaște mai bine ca mine istoria partidului conservator, și ar putea să-și reamintească. Oratorul continuând a face istoricul celor petrecute în partidul conservator, arată cum după prima fuziune cu junimiștii, ambii s’au împărțit, rămânând unii cu d. Carp, alții cu d. Cantacuzino. Ajungând la ultimul guvern conservator de sub șefia d-lui Cantacuzino spune că el a trebuit să cadă din cauza revoluției din 1907. Dar cine a aprins această revoluție? Cine a pus primul chibrit ? Va rămâne totdeauna un mister de ce țăranii de la Botoșani au început răscoala, căci ceea ce a urmat a fost o consecință. Oratorul reamintind cele petrecute la 1907, relevează apoi gestul făcut de d. Take Ionescu, cari având alături pe d. I. Lahovari a hotărît retragerea partidului conservator, pentru ca revoluția împotriva marier proprietăți să nu fie înăbușită tocmai de un guvern de mari proprietari. D-sa laudă atitudinea d-lui Take Ionescu, care s’a făcut raportorul legilor liberale la 1907, pentru ca liniștea să se restabilească. mai curând, îl mai laudă fiiindcă, fără nici un interes, fără nici un cartel, n’a ezitat nici o clipă ca să împiedice mișcarea proprietarilor ce se încerca și a dat în acelaș timp concursul său necondiționat pentru realizarea promisiunilor ultimamfestul resell. O admirație unanimă s’a manifestat de atunci pentru d. Take Ionescu, iar în opinia publică s’a produs această credință că Take Ionescu este un om care are dela providență complexul de însușiri spre a fi folositor țârei, spre a conduce destinele ei înăuntrul partidului conservator. Lascar Catargiu, l’a considerat pe Take Ionescu ca pe un copil al sau sufletesc. Oratorul contestă că d. Take Ionescu ar fi împedicat fuzionarea sinceră a partidului conservator. Nici odată n’a jucat d. Take Ionescu acest rol. D-sa arată cum la 1899, când s’a proclamat șef al partidului conservator d. Cantacuzino, în acea zi d. Take Ionescu i-a spus : „Astăzi ți’a omorât partidul conservator pentru 10 ani, căci trebuia ales șef cl Carp, pentru ca să înceteze odată luptele din partid.” D. Păltineanu spune că d-sa este un entusiast și din acest punct de vedere poate că nu seamănă cu d. Take Ionescu« Un fruntaș, membru al partidului liberal, i-a spus chiar că foarte bine a făcut că a părăsit partidul liberal pentru că în acest partid nu-i nevoe de entusiaști. D-niu Morțun și Diamandi. Cine e acela? D. Păltineanu. Un om care merită stima tuturor. Oratorul continuând istoricul celor petrecute în partidul conservator, arată cum la 1908, s’a dus la d. Carp și l’a rugat să nu facă ruptura, pentru că va urma o nenorocire pentru partid, cum d. Carp l a respins, spunându-i aproape : „pleacă de aici!”. Insă, când toată lumea era dispusă să dea tot concursul d-lui Carp, d-sa a provocat ruptura. O bucată de vreme de Carp avoit să-l înmormânteze pe Lascar Catargiu și la 1908 a vroit să-l înmormânteze pe Take Ionescu. Atunci, față de această atitudine a d-lui Carp, s’au strâns cu toții și din partid.,și din afară de partid în jurul d-lui Take Ionescu, și s’a creat acea atmosferă, pe care unii o pot numi „takism” sau oricum altfel, dar care este în realitate speranța într’o zi mai bună, care va veni când se va încredința guvernul d-lui Take Ionescu. D. Petre Carp a spus o dată că politica nu este ceva intelectual, ci ceva pasional. Dar tocmai d. Carp n’a priceput nici o dată partea pasională a politice! Primul act cu canon. Carp și-a inaugurat venirea în capul partidului conservator unit a fost inaugurarea statuei lui Lascar Catargiu. Atunci d. Carp a ținut un discurs, cu care ocazie au tras bobârnace lui Lascar Catargiu, d-lor G. Cantacuzino Filipescu și Take Ionescu. Eî bine ce încredere poate inspira un om care debutează astfel și ce explicație poate avea purtarea d-lui Caip ? Invidie ? Răutate ? Sunt fapte cari dovedesc că d. Carp nu-i am rău. Dovadă că atunci când d. Filipescu a interpelat pe d. Brătianu privitor la o mișcare anarhică de la căile ferate , d. Brătianu a răspuns cu un discurs pe care l’a ținut d. Carp fiind tot ca răspuns la o interpelare a d-lui Filipescu. Atunci d. Carp s’a apropiat de banca ministerială și, încrucișându-și mâinile și-a ascultat propriul său discurs, spunând primului-ministru: „Citește, că e frumos!“ Iar d. Brătianu a citit tot, așa încât d. Filipescu a avut ca răspuns un discurs al d-lui Carp. D. Carp părea foarte mulțumit. Ce o fi spus d. Filipescu, nu se știe. (Râsete). D. Carp nu ține socoteală și nu vrea să știe nici de Parlament, nici de partid. D-sa nu vrea să țină seama de nimic care poate să-î împiedice acțiunea singulară. D. Carp a voit să fie autocrat în țara noastră, menținând totuși Parlamentul. De aci și ideile d-lui Carp: Regele și Dorobanțul. Dați-mi guvernul și mî fac Parlament. Toți sunt niște proști!... Voci, Gugumani! (ilaritate). D. Frumușanu: Gugumanul nu’î un prost! I. Delavrancea: Cu ce ocazie a spus d. Carp vorba aceasta? D-voastră confundați glumele unui om cu discuția serioasă. D. Păltineanu: Nu trebue să ne oprim asupra unui cuvânt; dar D. Barbu Păltineanu 61) Cele tom mume ~ MAH'S ROMAN PASIONAL - de EMIL KZCMEEOUMG PARTEA A TREIA IX Liberă Ea vru să povestească lui Morlot ceea ce i se întâmplase. — îmi vei spune mai târziu, îi zise agentul. Acum mă duc să văd casa unde am fost închisă. Casa nu era departe de aceea a țăranului care primise pe Gabriella. Morlot descoperi ușor urmele mai multor pași lângă poartă și în grădină. Apoi intră în casă și vizită toate odăile. —■ Au fugit tâlharii își zise el. S'au gândit că se va descojieri cuibul. N’au lăsat nimic, dar cine știe dacă proprietarul n’ar putea să mă pună pe urmele lor. Se duse să viziteze camera unde fusese închisă Gabriella. — Este mai urât ,aici decât la Mazas, se gândi el. Mă mir cum biata fată n’a murit de frică. Era să iasă, când zări jos o bucățică de hârtie pe jumătate arsa. — Ce o fi asta! își zise Morlot, care eși iute afară ca să vadă dacă nu cumva e ceva scris pe hârtie. Era rămășița unui plic și adresa dispăruse în mare parte. Nu se mai putea citi decât aceste: Domnului Jules Vi 18, Strada Saint Pans. Plicul purta timbrul biuroului de la Saint-Mandé cu data de la 22 Aprilie. —O femee desigur a scris adresa aceasta, se gândea Morlot, cu ochii ațintiți pe plic. Cui? negreșit amantului ei, cari nu poate fi decât unul din tâlharii cari au răpit pe Gabriella. Pronumele : „Jules.“ Bine! Numele? Se începe cu „Vi;“ vom vedea ce vine în urmă. Adresa? 18, str. Saint... Toți sfinții din calendar au câte o stradă in Paris. Greu voi putea nimeri. In sfârșit! Morlot băgă hârtia’ în buzunar și plecă. Pe drum, se opri la dintâia casă ce întâlni. Stăpânul casei era în grădină. — Domnule, îl întrebă Morlot, mă iertați dacă vă supăr. N’ați putea să-mi spuneți a cui e casa’ aceasta. Și cu mâna îi arătă casa unde Gabriella fusese închisă. — Ba da, domnule, pot să vă spun. Este a unui domn Joblot, tapițer, care șade în strada Bretagne însă nu știu numărul. Morlot , mulțumi și șî urmă drumul înainte. — Nu mi-am perdut ziua, zise dânsul Melaniei, când intră la țăran. Gabriella fiind mai bine, se întoarseră împreună la Paris. Agentul și marchiza Moartea d-nei de Perny fu anunțată de toate ziarele din Paris. Morlot citi anunțul în „Constitutional“. Avisul mortuar se sfârșia cu aceste cuvinte : „Ceremonia funebră se va face mâine ; cortegiul va pleca de la casa d-nei de Perny, strada Laugier“. A doua zi, la zece dimineața, agentul poliției sosit în strada Laugier. — Va fi pentru mine o ocazia de a vedea pe d. Sostane de Perny și pe marchiza de Coulange, se gândise e! In grădină erau vre-o douăzeci de bărbați cari_ce_alienbau așteptând. Unul ședea rezemat d’un pom, singur, posomorât, perdut intr’o visare adâncă. Acesta era un doliu. Morlot ghici îndată că trebuia să fie Sostliéne. Ciudat lucru, își zise el, uitându-se la d. de Perny: după privirea lui, s’ar putea prinde cineva că omul acesta a săvârșit o crimă. E îngrijat. T e frică. De ce ? Agentul, gânditor, se retrase într’un colț. Lângă el era un grup de servitor printre cari Finnin. — Cu puțin lucru e viața’, zicea bătrânul fecior al marchizului. Moartea vine când te aștepți mai puțin. —• In adevăr, răspunse slujnica, in ziua când a căzut pe fereastră, d-na de Perny era foarte bine. — Când am venit să î aduc cei 20.000 de franci din partea marchizului, reluă Finnin am găsit-o foarte vesela. Morlot tresări auzind aceste cuvinte și privirea sa căuta pe Sostliéne. Dar mii mai găsi. Eșise din grădină. Când cortegiul porni spre biserică, Morlot, în loc de a-l urma, se duse să examineze locul unde căzuse d-na de Penny. — Fereastra nu e înaltă, își zise el. Bătrâna doamnă n’ar fi fost ucisă dacă capul ei nu se lovea ele piatra aceea. Dar cum a putut să cadă? Oare cineva ar fi impins-o ? Ea primise în ziua asta 20.000 de franci... D. de Perny este foarte turburat... Oare? Morlot examina fereastra. — Ar trebui să fiu în casă, ca să mă pot asigura, își zise ei. De ce n’aș intra? Și, fără a se gândi mai mult, el intră, sui scara și pătrunse în camera d-nei de Perny. Marchiza de Coulange rămăsese in salon, bărbatul sau nu voise să o lase să meargă nici la biserică, nici la cimitir. Tocmai se îmbrăca pentru ca sa plece acasă la dânsa. O dată îmbrăcată, marchiza își aduse aminte că mănușile ei au rămas în camera mamei sale. Deschise ușa și de pe un țipăt zărind pe Morlot, în picioare lângă fereastră. Agentul salută respectuos.—Ce căutați aici, domnule? întrebă d na de Coulange cu asprime. — Mă iertați d-nă, mă uitam. — Vă uitați ? •— Da, doamnă, și cu mare băgare de seamă. — Pot să vă întreb... — La ce mă uitam ? întrerupse Morlot, da, doamnă marchiză, puteri. Dacă bine-voiți să vă apropiați, o să vă arăt. Marchiza se dete înapoi ca și cum i-ar fi fost frică. — Oh ! nu vă temeți, zise Morlot. — Dar nu vă cunosc. — O să vă spun îndată cine sunt, doamnă marchiză, am venit aici ca să cercetez cum a putut să cadă mama d-voastră. Acum am văzut și m’am convins. — Ce voiți să ziceți, domnule ‘ întrebă marchiza care se tulburase auzind aceste cuvinte. — Știe tot, se gândi agentul. Doamnnă marchiză, zise el tare, voiesc să zic că e peste putință ca d-na de Penny să fi căzut cu capul înainte, încercându-se ar închide obloanele. Mai mult îngrijată decât mirată, marchiza se apropiase de fereastră. — Nu înțelegeți, doamnă, că după zisele d-nei de Penny, ferul s’a rupt când s’a aplecat pe el ca să închidă obloanele. In cazul acesta, ferul eșind din zid, ar fi lăsat urme de sus în jos. D’aceea zic că d-na de Perny n’a spus adevărul, și că mama d-tra a fost împinsă contra ferului de o altă persoană, cu care s’a luptat, după cum probează aceste sgârieturi ce sunt pe scânduri. •iVa nxmjb