Universul, iulie 1914 (Anul 32, nr. 178-208)

1914-07-22 / nr. 199

5 bani exemplarul- &am -Fondatar: LUIGI Crizzil VILLAK -mi 6 PAGINI UNIVERSUL CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE SI TELEFONICE împărații Franz-Josef și Vilhielm îl nu ne -® i rătăci Ziua de ieri ni-a adus știri cari, în starea de spirit ce dom­nește nu numai la noi ci pretu­­­tindeni, n’au putut decât să spo­rească neliniștea și îngrijorarea­ Față cu mobilizarea a 16 cor­puri de armată în Rusia, s’a pro­dus mobilizarea generală în A­­ustro-Ungaria, mobilizarea în O­­landa și declararea stărei de răz­boi și — fără mobilizare — în Germania La Berlin — u­nde în tot tim­pul crizei balcanice nu s’a pro­dus nici o m­anifestafis — acum, cancelarul Bethmann-Holweg a trebuit să iasă în balconul pala­tului din Wilhelmsstrasse și a vorbit multimei in chipul ca se va vedea la rubrica depeșilor. A vorbit multimei însuși îm­păratul Wilhelm­ . Oficiosul german „Norddeut­sche Allgemeine Zeitung"“ a În­ceput să facă destăinuiri grave asupra „antecedentelor“ situa­ției de astăzi. La Paris, s’a comis Vineri sea­­ra un asasinat politic despre ca­re, după trecere de 24 de ceasuri încă nu știm altceva decât că s’a făptuit. Șeful pacifismului fran­cez, deputatul Jean James, a fost ucis cu gloanțe de revolver; — nici un amănunt mai mult nu se cunoaște până la miezul nopții, când scrim aceste rânduri, atât asupra faptului,cât și asupra ur­mărilor lui. Culmea au pus-o știrile despre mobilizarea generală a Franței și declarațiunea de război a făcu­tă de Germania Rusiei.. In aceste împrejurări, când nimeni nu știe ce va aduce ziua de mâine și când toate par­că se clatină din loc, ne aducem amin­te de o veche și înțeleaptă vorbă a poporului nostru, tot răul spre bine. Poate că ascuțirea primejdiei va aduce liniștire. O dorim cu toții. Orice s'ar întâmpla însă, po­porul român are deplină încre­dere în cârmacii săi. De la înființarea României prin împreunarea celor două Principate și până astăzi, nu­­ aceasta furtuna cea dintâi. Unirea Moldovei și Munteniei s’a făcut de părinții noștri prin multe și vajnice greutăți. Războiul glorios de la­­ 377-78, care ni-a adus Neatârnarea și Regalitatea, trecându-ne din bez­na Orientului în rândul Statelor civilizate, nu l’am putut face de­cât după grele frământări și mari cumpene. Și chiar de atunci încoace, cu toată vremea de pace pe care am avut-o până în 1913, peste multe piedici și prin multe strâmtori a trebuit să trecem, și le-am trecut cu bine. Fost­a și anul trecut pentru noi o cumpănă destul de grea, ca și pentru mulți alții; și tot cu cinste și cu spor am ieșit. Sunt toate acestea dovezi că soarta țării noastre după vrerea A­tot-puternicului Buninajacii, e în mâini buna; și aceasta­ ne în­­drutnești ca și în clipele acestea grele, să nu ne pierdem­­ cumpă­tul nici o clipă, ci cu bărbăție și demnitate să întâmpinăm­­ cele ce vor fi să vie. . Poporul românesc, deia însirre­­garia lui pe pământul acesta, a suferit prea malivn slujba’civili­zației, a făcut­­ prea n­meroasă de s­­periență ca să nu știa a rezista ispitelor și a înfrunta furtuna. Nu s’au rătăcit ei strămoșii noștri când siliți eraii să umble pe poteci cotite—nu nu vom rătă­ci nici noi mergând pe drumul drept și larg croit cu atâta trudă și cu atâta jertfă de părinții noș­tri. ■­­ O înștiințare oficială a ministerului de război pentru ofițerii sanitari de rezervă și studenții în medi­cină, farmacie, etc. Din ordinul șefului de stat­­major din ministerul de războiu se face cunoscut că ordinele de repartiție pentru serviciul mili­tar în timp de pace și de răz­boi și al studenților din anii 4­, 5, 6 și absolvenți al facultăților de medicină și ai școalei supe­rioare de medicină veterinară se găsesc la facultatea (școala) res­pectivă, de unde aceștia sunt o­­bligați a le cere. De asemenea ofițerii sanitari de rezervă cari nu au primit anul acesta ordine de serviciu, de la corpuri sau servicii, se vor a­­dresa urgent direcției sanitare militare (str. Știrbey Vodă) pen­tru a li se da. Din Zimnicea Cutremur de pământ.— Vineri pe la ora 8.33 seara un cutremur de pământ s’a simțit. în orașul nostru durând câteva secunde. Acest fenomen terestru se zice de către cei bătrâni că prevestește începerea unui n­ou razboiu. Ploi torențiale__Vineri scară pe la orele 10 o ploae torențială a căzut asupra orașului nostru și în împrejurimi făcând însem­nate stricăciuni grânelor încă ră­mase neetreerate. -■í -I-­í- U. Sasanoff, ministrul de externe al Rusie? Mu Sinaia — Dela trimisul nostru special— CONSFĂTUIREA INTRE ȘEFII DE PARTIDE Sinaia, 20 Iulie 1­-l Tak­e Ionescu a­ sosit astăzi în localitate. D-sa fost primit in­­ audiență­­­ de in­. .S'. Reg­ele și reținut la dejun la Palat. Intre șefii opoziției și m­em­­brii guvernului se urmează un schimb de vederi. Astăzi, după amiază la zi, membrii guvernului.. .Vați intru­­nit întro consfătuire la vila d-lui ministru Con­stan­tinescu. CONSILIUL DE COROANA Mâine după amiază, după cum am anunțat, se va întruni la Palat un consililiu de Coroană sub președinția M. S. Regelui. La acest consiliu vor participa, alături de membrii guvernului, d-nii P. P. Csip, Teodor Rosetti, Take Ionesen cu doi fruntași conservatorii-de istocratî și t­. AL Marghiloman de asemenea rot doi membri marcanți ai parti­dului conservator. ATITUDINEA ROMÂNIEI G consiliu­l de Coroa­ ftă va hotărî asupra atitu­­dintei României față de conflagrația europea­­nă. Cercurile politice și diplomatice de aci de­clară că atitudinea Ro­­mâniei va fi o neutra­litate armată. Măsurile militare, dictate de împrejurări se sunt iminente. Putem să fim liniș­tiți, căci România e gata pentru orice e­­ventu­al­itate. MOBILIZAREA ITALIEI Cercurile diplomati­ce de aci sunt informa­te că și în Italia s'a de­cretat mobilizarea, ca­re în momentul când telefonăm acestea, es­te în curs. PANICA VILEGIATURIȘTILOR DIN SINAIA Știrea, despre declararea răz­boiului intre Germania si Rusia — dată de „Universul“ — a pro­vocat o vie panică intre vilegia­turi­știi, din Sinaia, cari se gră­besc să o părăsească. Știrile, despre iminentă plecare a M. S. Regelui la București, sunt pripite. Până acum nu s'a hotărît nimic în această pri­vință. MINE PLUTITOARE PE DUNĂRE Prefectura din Orșova a făcut cunoscut prefecturii din T.­Seve­rin, că 6 mine plutitoare au scă­pat pe Dunăre. S’au luat măsuri de urgență pentru a împiedica ciocnirea minelor de monitoarele româ­nești. -------------------------------­ Sosirea d-lui Vnizotis Atena. 20­ — O telegramă ur­gentă din Niș anunță, că moni­toarele austriace au deschis cri focul lor în contra Belgradului și împrejurimilor. Guvernul grec a oprit eșirea aurului. D. Venizelos a sosit. Trecerea d-lui ministru Derussi la Sofia Giurgiu, 19 Iulie Azi de dimineață a sosit în lo­calitate venind de la București cu automobilul, ministrul ța­rei la Sofia d. Derussi, ducân­­du-se direct la portul Ramadan. Cu vaporul de 10, d-sa a tre­­cut la Rusciuk, de unde a plecat la Sofia,. Știri de la frontiera ruso-austr­o ungară, Dorohoi, 19 iulie. In Rusia și Austro-Ungaria, monarhiile cu care Moldova noastră se învecinează de am­bele ei părți, se petrec actual­mente evenimente al căror re­zultat final nimeni nu-1 poate încă prevedea. Cum de­mersul acestor eveni­mente și de complicațiunile la care pot da naștere, depinde și atitudinea pe care o va lua țara noastră, e bine să avem privirile ațintite și sa voghi­m­ la '­tot ce se petrece la vecinii­­ noștri. La'.'Mamornița, unde­ este punc­tul de frontieră cu A­ust­ro-Ung­a­­ria se poate observa dincolo, pe teritoriul monarhiei vecine, o mișcare cu­, tot ..neclncîniită și provocată de actualul conflict sârbo-austro-ungar. Mobilizări­l­e din­ Austro-Ungaria au­ produs per­turbațiuni generale în mer­sul normal al lucrurilor. Paza la frontieră se face cu mult mai multă pri­vigh­ere ca înainte. Dar ceea ce se pet­rece la gra­nița­­ ruso-austro-ungară atrage cu drept cuvânt luarea aminte a­ tuturor. Se știe­ că în dreptul punctului de frontieră Molnița, din județul Dorohoi, punct de frontieră ,așe­zat în dreptul Novei-Sulița, unde e frontiera austro-ungară-rusă se proecta unirea liniei ferate, in­ternaționale urmând ca Molnn­ța să­ lege țara­ noastră cu liniile fe­rate ruse­­ și austro-un­gare. Punctele Molnița și Noua Sulița formează granița a 3 țări: Ru­­sia, Austro-U­n­garia și România. Din Molnița se pot observa mișcările cu totul neobicinuite ce se petrec în Basarabia. Mobi­lizările în Rusia, decretate după cum­ se știe zilele trecute și a­­nunțate prin tragerea clopotelor, prin baterea tobelor și prin su­nete de goarne se efectuiază­­ cu mare febrilitate. Persoane sosite din Mitoc și din celelalte localități situate in regiunea­ Prutului istorisesc că pretutindeni se observă­ în Rusia desfășurare de mari forțe mili­tare. Trecerea persoanelor între 18 —10 ani la frontiera ruso-austro­­ungar­ă este cu totul interzisă. Granița din­spre­ noi, pentru transportul grânelor numai cu sacul în spinare, este deschisă. Pe toată întinderea graniței dintre Rusia și Austro-U­­ngaria nu s'a petrecut nici un incident, grănicerii am­belor imperii fă­­cându-și datoria fn‘­conștiință. ----------------------------- ......——-----------­ • * « *­­Bombardarea Belgradului Sofia 20 iulie — De la trimisul nostru special pe câmpul de räzboiu din Serbia — Toate sectoarele din Belgrad, în număr de cinci au fost­­ bom­bardate. Legațiunea germană a fost distrusă. De asemenea casa de nebuni și casa copiilor gă­siți. A fost deteriorată universita­tea. Multe palate sunt în flă­cări. Sunt numeroase victime. BETHMAN HOLVEC Cancelarul Germaniei SERBII COKFIRHA Mirdirea Belgradului și protestează contra pro­cedării armatei austriace In chestiunea bombardării Belgradului, asupra căreia știri­le austriace diferă de cele din sursă sârbă, ni se comunică ur­mătoarea telegramă oficială tri­misă de d. P.asiei, ministrul-pre­­ședinte sârb, d-lui Ristici, mini­strul­­sârb în București: „Vă pot asigura că Bilgradul e bombardat de câteva zile. Multe clădiri publice și parti­culare au fost nimicite. Legațiu­­nile străine nu au fost cruțate nici ele. Pierderile sunt foarte mari și în rândurile populațiunii. Comandamentul austriac n'a anunțat autoritățile sârbe că o­­rașul va fi bombardat. Popula­tionen n’a fost somată să predea orașul. Nu s’a dat femeilor și copiilor niciun răgaz spre a putea fugi din oraș. Armata austriacă nu respectă nimic și nesocotește orice pre­vedere a dreptului internațional, fapt împotriva căruia protestăm. Autenticitatea tuturor acestor fapte poate fi întărită de miniștrii tuturor Statelor acreditați în Serbia. (și) PASICT­ .­Telegrama de față, care după cum am arătat, e adresată le­­gațiunilor sârbe din Europa, a fost expediată din Niș, Sâmbătă la ora 1.10. M. Negru Datoria tuturor românilor isi aceste momente de extremă gravitate, când un vânt dle nebunie bântue bătrâna Eu­­ropă, datoria tuturor RomâniLor* este de a fă calmi și liniști de­ a uita orice nemulțumire­­ personală de ssuferă a­ s­elesfoîna și a sta caa toții strâns uniți în jurul Tronului­­ și a facto­rilor rsprunsători — pentru ca aceștia, banan« d«»se pe unanimitatea conștiinței naționale, sa poată examina cu sânge rece situația ext­traordinar de critică și a lua măsurile ce­le mai potrivite pentru existența Statului nostru șî­­ apărarea intereselor sale vitale, pe care apoi top Românii într’um singur gând șâ intr’un singur suflet să se urmase fără șovăi­re cu teär&ofia și fársa de credință pe care Fio­­mânii Le-au avut totdeauna și în toate împre­jurările. "......kî"a"~" ■ SUS 1N9MiiLU­­S Dumnezeu cel Atotputernic, care­ ne-a ocro­tit în curgerea atâtor veacuri de restriște, să fie cu nod și în acest moment su­preml st JOS AUSTRIA? D-l C. Stere,­­vice-președinte al Adunării deputaților ne trimite următorul articol: Istețm un an și jumătate, în­­tr-mn articol publicat în „Viața Românească"1 (a­rul 12 din 1912), sub­ titlul de „Perspectivele răz­boiului austro-rus și România“, am căutat să arăt că­ schimbarea situațiunii din Balcani, fatul va înăspri relațiunile între cele do­uă mari împărății vecine, cari de secole luptă pentru preponde­rența în peninsula balcanică și va duce la un conflict armat în­tre ele. Conflictul n'a isbucnit însă. Dar totuși, in urma indheorei trata­tului din București, mi-am per­mis să afirm, tot în „V. R.‘‘ în toamna lui 1913, că­ el a fost nu­mai amânat, nici de­cum înlă­turat definitiv. In aceste articole am­ desvoltat pe larg a­tât considerațiunile cari ap fi făceau să cred în inevitabi­litatea conflictului, cât­ și 1110­ pentru­"•‘care'sustîneam că România trebue să stăruiască tn ' atitudinea ei tradițională față de diferitele puteri. Nu voi reveni acum asupra a­­cesto­r detalii, dar strigătele dc ..jos Austria'“, cari se aiut de câteva zile în Capitală mă silesc, să pun o întrebare ziariștilor și manifestanților cari le lansează . Își dau ei seamă că dos Aus­tria“ înseamnă în realitate ..sus Rusia?“ Își dau ei seamă deci și de toate consecințele acestor lozinci ... Dacă războiul austro-sârb va rămânea localizat, astfel ele de­monstrații, par­­ platonice prin firea lor, încă ar putea să nu aibă prea mare importanță. Deși datoriile unei corecte neu­­tralitățî și atunci ar avea rostu­l lor pentru un stat civilizat. Dar, în sfârșit, simpatiile pentru ne­norocirile Serbiei, aversiunea pentru greșelile și brutalitățil­e politicei Austro-Ungare ar putea explica dacă nu justifica, multe abateri de la o corectitudine in­ternațională, prea excesivă. Dacă însă conflictul se gene­ralizează ?. . Pentru orice stat o neprevede­­re politică poate avea urm­ări foarte grele, dar în situația spe­cială a României în momentul de față ca­re­ poate compromite tot viitorul de­ stat și de neam Nu suntem deci în drept să scă­păm di­n vedere interesul nostru propriu național pe deasupra tu­turor considerațiunilor de senti­mentalism internațional. Rog pe orice bun Român să se întrebe: pentru ce ar inter­veni eventual Imperiul Țarilor în conflictul austro-sârb ? Sentimentalism slav ? Dar regimul sub care trăesc cei patruzeci de milioane de slavi din Rusia (Polonezi, Ucrainieni, Ruși albi“) nu ne poate lumina oare în destul asupra sentimen­talismului rusesc? Nu ! Rusia, dacă va intra în război, nu va urmări decât un scop prea realist: un bărbat de stat rus a spus doar de mult, câ­­,drumul spre Dardanele trece prin Viena“. Se cred demonstranții noștri în drept, față de tot viitorul nea­mului nostru, să netezească calea rușilor, —­ peste corpul nostru— spre Dardanele ? Sad­an ei nă­dejdea. că colosul de la Nord. — după ce Austria ar fi fost sfă­râmată de el, ar avea vra­ un scrupul față de România, aliata de esi ? Dar a fost Moldova în război cu Rusia la 1812? A fost Româ­nia, în răzvoi cu ea la 1877?... Ce ar putea sili Rusia birui­toare să renunțe la politica ei seculară ? „Europa“? „Europa“ ar putea mai curând să ridice glasul ei în favoarea României învinse în razboiu cu Rusia, — și triumful Rusiei ori­cât <­e mare nu va putea înăbuși cu totul acest glas. Dar ce inte­res ar mai avea pentru „Euro­pa“ viitorul și independența u­­nei țări, care într’un moment de­cisiv, al istoriei Universale se transformă în unealta­­ politicei ,de expansiune, a Rusiei ? Cu­ ce rost­ am mat ,­pu­tșa noi cere­m să fim apărați împotriva aliatului nostru victorios? Cei ce strigă „Sus Rusia“ se pot oare așa de ușor resemna la gândul că din România pot fi croite vr'o patru sau cinci „gu­bernii“ nouă, după planul ce a fost de curând divulgat? I-aș sfătui să facă o socoteală de câte ori, numai în cursul veacului di­n urmă Rusia a propus împăr­țeala țărilor noastre și de câte ori acestor planuri s’a opus Aus­tria, — da acea Austrie, pentru care nu găsim astăzi decât stri­gătul de „Jos Austria“... Desigur, nu din sentimentalism, însă... am ajuns să cerem în politica inter­națională certificate de bune sentimente ?... Dar sunt măcar demonstranții noștri așa de siguri de triumful eventual al Rusiei? Am lămurit pe larg în altă parte cât reprezintă în realitate puterea militară a imperiului rus. Să facem însă abstracție de toate aceste informațiuni și so­coteli. Istoria ne arată că vecinii a­­desea nu-și dau seamă de pute­rea reală a Statelor de cari sunt înfwminiratî.Dar tot isteria ne învață, că lui Sfat serios nu pro­voacă un război și dacă nu este sigur, el cel puțin de isbândă.. Cine a provocat războiul fran­­co-german în 1870, războiul ruso­­japonez din 1201, și cel balcanic din 1913? Rezultatele acestor campanii. ..atât de neașteptate pentru cei mai mulți contimporani, nu ne pot pune pe gânduri față de fap­tul, vine a provocat războiul ac­tual ?... Să mergem cu inima ușoară— „Sus Rusia“ ? Așa care am înce­put noi înșine campania din 1913? Atunci ? Să nu ne gândim la consecințele unei înfrângeri ală­turi de Rusia ? ■­ î •■••Socotelile noastre cu Austro- U­nga­ri­a? Nu ne poate nimic primejdui existența națională din această parte. Iar când va veni, când va­­ putea veni, momentul socote­lilor nu vom avea nevoe de pri­mejdiosul ajutor de la meazăzi... Nu, domnilor manifestanți! Sentimentalismul, și cel mai cu­rat, mare ce căut­a în clipa aceas­ta de grea cumpănă. Tăria noastră care ne-a dat putința să stăpânim toate vijeli­ile, în­totdeauna a izvorit din faptul, că în asemenea momente de cumpăna am știut să, stăvilim toate pornirile individuale, să ne ridicăm peste toate sălbăt­ăciile și mizeriile politicei curente, să ne unim într’un singur gând și să pornim ca o singură voință. Așa trebue să fie, și așa va fi și acum, înțelepciunea colectivă a con­ducătorilor acestei țări, fără de­osebire de partide, în tăcerea pa­timilor vulgare, e sim­pura noas­tră garanție. Și este cineva în țara aceasta care să­ dea expresiune cuvenită acestei înțelepciuni. C. Stere­ Barse vacante la școalele comerciale Pentru anul școlar 1914—1915 sunt vacante următoarele locuri de burse la școalele comerciale superioare: La școala superioară comerc. din București sunt vacante 4 lo­curi de burse; la școala comerc. superioara din Craiova sunt va­cante 5 locuri de burse; la școala comercială superioară­­ din Ga­lați sunt vacante 5 locuri de burse și la școala comercială superioară din Iași sunt vacanta 8 locuri de burse. Cererile de­ înscriere pentru burse se vor adresa direcțiunilor școlilor respective până­­ la 8 Sept. inclusiv, a. c. v.. Candidații trebue să fie în­scriși la școală. Ei vor trebui să prezinte un certificat de pauper­tate liberal­­ le comuna unde do­miciliază părinții și adeverit de perceptor după cuprinsul rolu­rilor de contribuțiune. Pentru candidații cari locuesc în oraș certificatul de paupertate va a­­vea și viza administrațiunea fi­nanciare.­­ Concursul se va tine între SV 16 Septembrie cor. și Va consta din o probă orală asupra a trei materii alese de conferința pro­fesorală, afară de caligrafie, la care va­ fi numai o probă scrisă. .-----------* ♦ --------------- ♦ * ♦----­ Țarul Iferae If Datoria noastră se lasa pericolului Ministrul de­ Externe al An­gliei, Sir­ Edward Grey a spus acum câteva zile că: Suntem In fața calei »saat mari catastrofe, care s’a visații vreodată pe aceas­tă linie ; și gândesc că nu este om serios care să nu recunoască dreptatea acestei afirmațiun­i. Mai mult, gândesc că nu exis­tă om cu mintea întreagă, cugi­­tător rece, care aducându-­șî a­­nainte de milioanele do­­ sotetați, Cari vor fi trimiși în luptă, să nu se înspăimânte de munții ca­davrelor omenești ce vor­ acoper­i câmpiile și­ de pagubele de tot­ fi­rul cari vor împrăștia jalea și mizeria,­'dând­' Europa cu secole înapoi. Nu poate fi cun care să nu-și dea seama că­ astăzi este vorba de un räzboiu uriaș cum nu s'a mai văzut, care va transforma întreaga hartă nu numai a Eu­ropei,­ ci aproape a globului în­treg. De aceea trebue să nu ui­tăm mai cu seamă noi românii că războiul, ce se arată acuma, ca un monstru năprasnic de în­grozitor, încercând cu aripele­­ pline deja de sânge să întunece soarele întregei Europe, va săpa abisuri în cari se vor scufunda nu numai, țărișoare mici ca a noastră, dar de­sigur și imperii din cele mai puternice azi. De aceea datoria fiecărui bun român în momentul de față este să nu se lase a fi târât de sen­timente sau resentimente, ci afin­­­dindu-se bine la gravitatea si­­tuațiunei, la pericolul în fața că­ruia suntem, să caute cu calm și socoteală, drumul ce trebue să apucăm pentru a ne strecura țara cu bine până la limanul dorit. Cei ce au răspunderea să nu uite că cea mai mică greșală poate fi fatală neamului întreg și că­ întreaga posteritate ele la colibă până­ ’n palate Îl va bles­tema. Eu ca totdeauna îmi voit­ face și astăzi, datoria și cum de atâ­tea ori am înțeles sufletul româ­nesc, nădăjduiesc că și azi Dum­nezeu mă va lumina să pot fi fo­lositor tăreî­țele iubite. De a­­ceea încep prin a atrage tuturor atențiunea că : In orice alte tim­puri a fost poate chiar bine să dai drumul liber sentimentului sau resentimentului tău perso­nal, pentru a forma un curent în sensul celor ce simți tu. Astăzi însă momentul este atâta de so­lemn și plin de pericole grozave în­cât cea mai mică greșală sa­ neh­ibzuință poate să ne fie fa­tală, de aceea cred că rău fac aceia,cari ne împing țara într'o tabăra sau alta, dând ascultare numai sentimentului sau resen­timentului, în loc să înăbușe cu rațiunea sănătoasa orice pornire care nu se întemeiază pe un cal­cul rece care să-țî dea siguranța noușitei. ... Să­ pîr am fost indignat până la­­ adâncul sufletului de mi­șelia ce­lor cari au întemnițat pe cei 31 de tineri, pentru că-șî iubesc țara și sunt mândri când pot a­­r­ Ua culorile naționale, purtân­­d­u-le cu față pe pieptul cu care Simt hotărîți să le apere, și eu u­­ci­ăsc pe aceia cari asvârlă în în­­tunerecul temnițelor pe frății rari n’au altă vină decât că-șî iubesc și apără limba și religia strămoșească, dar când mă gân­­­d­esc că strigând astăzi, „Jos Un­garia“ strig totdeodată „Jos Ger­mania și Italia!“ cari au fost tot­deauna alături de noi, cu cari avem numai interese comune și de cari absolut, dar absolut în nimic nu suntem amenințați, ba din contra că tăria lor este cea mai sigură chezășie a tăriei și mărirea țărei mele, că numai cu ele am să-mi pot atinge idealul, visul de secole al neamului; mai mult, când strigând: „Jos Ger­mania și Italia!“ implicit strig „Rus­panslavismul!“ de a cărui dragoste noi românii în special avem atâtea dovezi și mai din vechi și mai recente, atunci cu îngrijorare mă întreb : fac bine cel ce, uită în accesul de înfrigu­rare în care se află, care este ■ marele, și adevăratul pericol pen­tru, neamul românesc și se reped să desființeze zăgazul de apărare­­ al neamului, înainte de a se fi asigurat că puhoiul ce amenință să inunde cu undele lui năpras­nice, mica insulă românească pierduta în mijlocul imensului ocean, s'a îndepărtat? Gândească-se bine toți bunii români, pentru că a lor este da­toria să știe rândul cărei pietre a venit să fie așezată în clădire și care trebue să fie lăsată pen­tru mai târziu, fiindcă de vor greși se tiitasul tot ce aui clădit și mare le va fi răspunderea ne­norocire­ ce se va abate asupra neamului întreg. * D. Matach, 1 17 iulie 19­14, inginer. D. Vivians, primul ministru al Franței ú

Next