Universul, iulie 1914 (Anul 32, nr. 178-208)
1914-07-22 / nr. 199
5 bani exemplarul- &am -Fondatar: LUIGI Crizzil VILLAK -mi 6 PAGINI UNIVERSUL CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE SI TELEFONICE împărații Franz-Josef și Vilhielm îl nu ne -® i rătăci Ziua de ieri ni-a adus știri cari, în starea de spirit ce domnește nu numai la noi ci pretutindeni, n’au putut decât să sporească neliniștea și îngrijorarea Față cu mobilizarea a 16 corpuri de armată în Rusia, s’a produs mobilizarea generală în Austro-Ungaria, mobilizarea în Olanda și declararea stărei de război și — fără mobilizare — în Germania La Berlin — unde în tot timpul crizei balcanice nu s’a produs nici o manifestafis — acum, cancelarul Bethmann-Holweg a trebuit să iasă în balconul palatului din Wilhelmsstrasse și a vorbit multimei in chipul ca se va vedea la rubrica depeșilor. A vorbit multimei însuși împăratul Wilhelm . Oficiosul german „Norddeutsche Allgemeine Zeitung"“ a Început să facă destăinuiri grave asupra „antecedentelor“ situației de astăzi. La Paris, s’a comis Vineri seara un asasinat politic despre care, după trecere de 24 de ceasuri încă nu știm altceva decât că s’a făptuit. Șeful pacifismului francez, deputatul Jean James, a fost ucis cu gloanțe de revolver; — nici un amănunt mai mult nu se cunoaște până la miezul nopții, când scrim aceste rânduri, atât asupra faptului,cât și asupra urmărilor lui. Culmea au pus-o știrile despre mobilizarea generală a Franței și declarațiunea de război a făcută de Germania Rusiei.. In aceste împrejurări, când nimeni nu știe ce va aduce ziua de mâine și când toate parcă se clatină din loc, ne aducem aminte de o veche și înțeleaptă vorbă a poporului nostru, tot răul spre bine. Poate că ascuțirea primejdiei va aduce liniștire. O dorim cu toții. Orice s'ar întâmpla însă, poporul român are deplină încredere în cârmacii săi. De la înființarea României prin împreunarea celor două Principate și până astăzi, nu aceasta furtuna cea dintâi. Unirea Moldovei și Munteniei s’a făcut de părinții noștri prin multe și vajnice greutăți. Războiul glorios de la 377-78, care ni-a adus Neatârnarea și Regalitatea, trecându-ne din bezna Orientului în rândul Statelor civilizate, nu l’am putut face decât după grele frământări și mari cumpene. Și chiar de atunci încoace, cu toată vremea de pace pe care am avut-o până în 1913, peste multe piedici și prin multe strâmtori a trebuit să trecem, și le-am trecut cu bine. Fosta și anul trecut pentru noi o cumpănă destul de grea, ca și pentru mulți alții; și tot cu cinste și cu spor am ieșit. Sunt toate acestea dovezi că soarta țării noastre după vrerea Atot-puternicului Buninajacii, e în mâini buna; și aceasta ne îndrutnești ca și în clipele acestea grele, să nu ne pierdem cumpătul nici o clipă, ci cu bărbăție și demnitate să întâmpinăm cele ce vor fi să vie. . Poporul românesc, deia însirregaria lui pe pământul acesta, a suferit prea malivn slujba’civilizației, a făcut prea nmeroasă de speriență ca să nu știa a rezista ispitelor și a înfrunta furtuna. Nu s’au rătăcit ei strămoșii noștri când siliți eraii să umble pe poteci cotite—nu nu vom rătăci nici noi mergând pe drumul drept și larg croit cu atâta trudă și cu atâta jertfă de părinții noștri. ■ O înștiințare oficială a ministerului de război pentru ofițerii sanitari de rezervă și studenții în medicină, farmacie, etc. Din ordinul șefului de statmajor din ministerul de războiu se face cunoscut că ordinele de repartiție pentru serviciul militar în timp de pace și de război și al studenților din anii 4, 5, 6 și absolvenți al facultăților de medicină și ai școalei superioare de medicină veterinară se găsesc la facultatea (școala) respectivă, de unde aceștia sunt obligați a le cere. De asemenea ofițerii sanitari de rezervă cari nu au primit anul acesta ordine de serviciu, de la corpuri sau servicii, se vor adresa urgent direcției sanitare militare (str. Știrbey Vodă) pentru a li se da. Din Zimnicea Cutremur de pământ.— Vineri pe la ora 8.33 seara un cutremur de pământ s’a simțit. în orașul nostru durând câteva secunde. Acest fenomen terestru se zice de către cei bătrâni că prevestește începerea unui nou razboiu. Ploi torențiale__Vineri scară pe la orele 10 o ploae torențială a căzut asupra orașului nostru și în împrejurimi făcând însemnate stricăciuni grânelor încă rămase neetreerate. -■í -I-í- U. Sasanoff, ministrul de externe al Rusie? Mu Sinaia — Dela trimisul nostru special— CONSFĂTUIREA INTRE ȘEFII DE PARTIDE Sinaia, 20 Iulie 1-l Take Ionescu a sosit astăzi în localitate. D-sa fost primit in audiență de in. .S'. Regele și reținut la dejun la Palat. Intre șefii opoziției și membrii guvernului se urmează un schimb de vederi. Astăzi, după amiază la zi, membrii guvernului.. .Vați intrunit întro consfătuire la vila d-lui ministru Constantinescu. CONSILIUL DE COROANA Mâine după amiază, după cum am anunțat, se va întruni la Palat un consililiu de Coroană sub președinția M. S. Regelui. La acest consiliu vor participa, alături de membrii guvernului, d-nii P. P. Csip, Teodor Rosetti, Take Ionesen cu doi fruntași conservatorii-de istocratî și t. AL Marghiloman de asemenea rot doi membri marcanți ai partidului conservator. ATITUDINEA ROMÂNIEI G consiliul de Coroa ftă va hotărî asupra atitudintei României față de conflagrația europeană. Cercurile politice și diplomatice de aci declară că atitudinea României va fi o neutralitate armată. Măsurile militare, dictate de împrejurări se sunt iminente. Putem să fim liniștiți, căci România e gata pentru orice eventualitate. MOBILIZAREA ITALIEI Cercurile diplomatice de aci sunt informate că și în Italia s'a decretat mobilizarea, care în momentul când telefonăm acestea, este în curs. PANICA VILEGIATURIȘTILOR DIN SINAIA Știrea, despre declararea războiului intre Germania si Rusia — dată de „Universul“ — a provocat o vie panică intre vilegiaturiștii, din Sinaia, cari se grăbesc să o părăsească. Știrile, despre iminentă plecare a M. S. Regelui la București, sunt pripite. Până acum nu s'a hotărît nimic în această privință. MINE PLUTITOARE PE DUNĂRE Prefectura din Orșova a făcut cunoscut prefecturii din T.Severin, că 6 mine plutitoare au scăpat pe Dunăre. S’au luat măsuri de urgență pentru a împiedica ciocnirea minelor de monitoarele românești. ------------------------------- Sosirea d-lui Vnizotis Atena. 20 — O telegramă urgentă din Niș anunță, că monitoarele austriace au deschis cri focul lor în contra Belgradului și împrejurimilor. Guvernul grec a oprit eșirea aurului. D. Venizelos a sosit. Trecerea d-lui ministru Derussi la Sofia Giurgiu, 19 Iulie Azi de dimineață a sosit în localitate venind de la București cu automobilul, ministrul țarei la Sofia d. Derussi, ducându-se direct la portul Ramadan. Cu vaporul de 10, d-sa a trecut la Rusciuk, de unde a plecat la Sofia,. Știri de la frontiera ruso-austro ungară, Dorohoi, 19 iulie. In Rusia și Austro-Ungaria, monarhiile cu care Moldova noastră se învecinează de ambele ei părți, se petrec actualmente evenimente al căror rezultat final nimeni nu-1 poate încă prevedea. Cum demersul acestor evenimente și de complicațiunile la care pot da naștere, depinde și atitudinea pe care o va lua țara noastră, e bine să avem privirile ațintite și sa voghim la 'tot ce se petrece la vecinii noștri. La'.'Mamornița, unde este punctul de frontieră cu Austro-Ungaria se poate observa dincolo, pe teritoriul monarhiei vecine, o mișcare cu, tot ..neclncîniită și provocată de actualul conflict sârbo-austro-ungar. Mobilizările din Austro-Ungaria au produs perturbațiuni generale în mersul normal al lucrurilor. Paza la frontieră se face cu mult mai multă privighere ca înainte. Dar ceea ce se petrece la granița ruso-austro-ungară atrage cu drept cuvânt luarea aminte a tuturor. Se știe că în dreptul punctului de frontieră Molnița, din județul Dorohoi, punct de frontieră ,așezat în dreptul Novei-Sulița, unde e frontiera austro-ungară-rusă se proecta unirea liniei ferate, internaționale urmând ca Molnnța să lege țara noastră cu liniile ferate ruse și austro-ungare. Punctele Molnița și Noua Sulița formează granița a 3 țări: Rusia, Austro-Ungaria și România. Din Molnița se pot observa mișcările cu totul neobicinuite ce se petrec în Basarabia. Mobilizările în Rusia, decretate după cum se știe zilele trecute și anunțate prin tragerea clopotelor, prin baterea tobelor și prin sunete de goarne se efectuiază cu mare febrilitate. Persoane sosite din Mitoc și din celelalte localități situate in regiunea Prutului istorisesc că pretutindeni se observă în Rusia desfășurare de mari forțe militare. Trecerea persoanelor între 18 —10 ani la frontiera ruso-austroungară este cu totul interzisă. Granița dinspre noi, pentru transportul grânelor numai cu sacul în spinare, este deschisă. Pe toată întinderea graniței dintre Rusia și Austro-Ungaria nu s'a petrecut nici un incident, grănicerii ambelor imperii făcându-și datoria fn‘conștiință. ----------------------------- ......——----------- • * « *Bombardarea Belgradului Sofia 20 iulie — De la trimisul nostru special pe câmpul de räzboiu din Serbia — Toate sectoarele din Belgrad, în număr de cinci au fost bombardate. Legațiunea germană a fost distrusă. De asemenea casa de nebuni și casa copiilor găsiți. A fost deteriorată universitatea. Multe palate sunt în flăcări. Sunt numeroase victime. BETHMAN HOLVEC Cancelarul Germaniei SERBII COKFIRHA Mirdirea Belgradului și protestează contra procedării armatei austriace In chestiunea bombardării Belgradului, asupra căreia știrile austriace diferă de cele din sursă sârbă, ni se comunică următoarea telegramă oficială trimisă de d. P.asiei, ministrul-președinte sârb, d-lui Ristici, ministrulsârb în București: „Vă pot asigura că Bilgradul e bombardat de câteva zile. Multe clădiri publice și particulare au fost nimicite. Legațiunile străine nu au fost cruțate nici ele. Pierderile sunt foarte mari și în rândurile populațiunii. Comandamentul austriac n'a anunțat autoritățile sârbe că orașul va fi bombardat. Populationen n’a fost somată să predea orașul. Nu s’a dat femeilor și copiilor niciun răgaz spre a putea fugi din oraș. Armata austriacă nu respectă nimic și nesocotește orice prevedere a dreptului internațional, fapt împotriva căruia protestăm. Autenticitatea tuturor acestor fapte poate fi întărită de miniștrii tuturor Statelor acreditați în Serbia. (și) PASICT .Telegrama de față, care după cum am arătat, e adresată legațiunilor sârbe din Europa, a fost expediată din Niș, Sâmbătă la ora 1.10. M. Negru Datoria tuturor românilor isi aceste momente de extremă gravitate, când un vânt dle nebunie bântue bătrâna Europă, datoria tuturor RomâniLor* este de a fă calmi și liniști de a uita orice nemulțumire personală de ssuferă a selesfoîna și a sta caa toții strâns uniți în jurul Tronului și a factorilor rsprunsători — pentru ca aceștia, banan« d«»se pe unanimitatea conștiinței naționale, sa poată examina cu sânge rece situația exttraordinar de critică și a lua măsurile cele mai potrivite pentru existența Statului nostru șî apărarea intereselor sale vitale, pe care apoi top Românii într’um singur gând șâ intr’un singur suflet să se urmase fără șovăire cu teär&ofia și fársa de credință pe care Fiomânii Le-au avut totdeauna și în toate împrejurările. "......kî"a"~" ■ SUS 1N9MiiLUS Dumnezeu cel Atotputernic, care ne-a ocrotit în curgerea atâtor veacuri de restriște, să fie cu nod și în acest moment supreml st JOS AUSTRIA? D-l C. Stere,vice-președinte al Adunării deputaților ne trimite următorul articol: Istețm un an și jumătate, într-mn articol publicat în „Viața Românească"1 (arul 12 din 1912), sub titlul de „Perspectivele războiului austro-rus și România“, am căutat să arăt că schimbarea situațiunii din Balcani, fatul va înăspri relațiunile între cele două mari împărății vecine, cari de secole luptă pentru preponderența în peninsula balcanică și va duce la un conflict armat între ele. Conflictul n'a isbucnit însă. Dar totuși, in urma indheorei tratatului din București, mi-am permis să afirm, tot în „V. R.‘‘ în toamna lui 1913, că el a fost numai amânat, nici decum înlăturat definitiv. In aceste articole am desvoltat pe larg atât considerațiunile cari ap fi făceau să cred în inevitabilitatea conflictului, cât și 1110 pentru"•‘care'sustîneam că România trebue să stăruiască tn ' atitudinea ei tradițională față de diferitele puteri. Nu voi reveni acum asupra acestor detalii, dar strigătele dc ..jos Austria'“, cari se aiut de câteva zile în Capitală mă silesc, să pun o întrebare ziariștilor și manifestanților cari le lansează . Își dau ei seamă că dos Austria“ înseamnă în realitate ..sus Rusia?“ Își dau ei seamă deci și de toate consecințele acestor lozinci ... Dacă războiul austro-sârb va rămânea localizat, astfel ele demonstrații, par platonice prin firea lor, încă ar putea să nu aibă prea mare importanță. Deși datoriile unei corecte neutralitățî și atunci ar avea rostul lor pentru un stat civilizat. Dar, în sfârșit, simpatiile pentru nenorocirile Serbiei, aversiunea pentru greșelile și brutalitățile politicei Austro-Ungare ar putea explica dacă nu justifica, multe abateri de la o corectitudine internațională, prea excesivă. Dacă însă conflictul se generalizează ?. . Pentru orice stat o neprevedere politică poate avea urmări foarte grele, dar în situația specială a României în momentul de față care poate compromite tot viitorul de stat și de neam Nu suntem deci în drept să scăpăm din vedere interesul nostru propriu național pe deasupra tuturor considerațiunilor de sentimentalism internațional. Rog pe orice bun Român să se întrebe: pentru ce ar interveni eventual Imperiul Țarilor în conflictul austro-sârb ? Sentimentalism slav ? Dar regimul sub care trăesc cei patruzeci de milioane de slavi din Rusia (Polonezi, Ucrainieni, Ruși albi“) nu ne poate lumina oare în destul asupra sentimentalismului rusesc? Nu ! Rusia, dacă va intra în război, nu va urmări decât un scop prea realist: un bărbat de stat rus a spus doar de mult, câ,drumul spre Dardanele trece prin Viena“. Se cred demonstranții noștri în drept, față de tot viitorul neamului nostru, să netezească calea rușilor, — peste corpul nostru— spre Dardanele ? Sadan ei nădejdea. că colosul de la Nord. — după ce Austria ar fi fost sfărâmată de el, ar avea vra un scrupul față de România, aliata de esi ? Dar a fost Moldova în război cu Rusia la 1812? A fost România, în răzvoi cu ea la 1877?... Ce ar putea sili Rusia biruitoare să renunțe la politica ei seculară ? „Europa“? „Europa“ ar putea mai curând să ridice glasul ei în favoarea României învinse în razboiu cu Rusia, — și triumful Rusiei oricât <e mare nu va putea înăbuși cu totul acest glas. Dar ce interes ar mai avea pentru „Europa“ viitorul și independența unei țări, care într’un moment decisiv, al istoriei Universale se transformă în unealta politicei ,de expansiune, a Rusiei ? Cu ce rost am mat ,putșa noi cerem să fim apărați împotriva aliatului nostru victorios? Cei ce strigă „Sus Rusia“ se pot oare așa de ușor resemna la gândul că din România pot fi croite vr'o patru sau cinci „gubernii“ nouă, după planul ce a fost de curând divulgat? I-aș sfătui să facă o socoteală de câte ori, numai în cursul veacului din urmă Rusia a propus împărțeala țărilor noastre și de câte ori acestor planuri s’a opus Austria, — da acea Austrie, pentru care nu găsim astăzi decât strigătul de „Jos Austria“... Desigur, nu din sentimentalism, însă... am ajuns să cerem în politica internațională certificate de bune sentimente ?... Dar sunt măcar demonstranții noștri așa de siguri de triumful eventual al Rusiei? Am lămurit pe larg în altă parte cât reprezintă în realitate puterea militară a imperiului rus. Să facem însă abstracție de toate aceste informațiuni și socoteli. Istoria ne arată că vecinii adesea nu-și dau seamă de puterea reală a Statelor de cari sunt înfwminiratî.Dar tot isteria ne învață, că lui Sfat serios nu provoacă un război și dacă nu este sigur, el cel puțin de isbândă.. Cine a provocat războiul franco-german în 1870, războiul rusojaponez din 1201, și cel balcanic din 1913? Rezultatele acestor campanii. ..atât de neașteptate pentru cei mai mulți contimporani, nu ne pot pune pe gânduri față de faptul, vine a provocat războiul actual ?... Să mergem cu inima ușoară— „Sus Rusia“ ? Așa care am început noi înșine campania din 1913? Atunci ? Să nu ne gândim la consecințele unei înfrângeri alături de Rusia ? ■ î •■••Socotelile noastre cu Austro- Ungaria? Nu ne poate nimic primejdui existența națională din această parte. Iar când va veni, când va putea veni, momentul socotelilor nu vom avea nevoe de primejdiosul ajutor de la meazăzi... Nu, domnilor manifestanți! Sentimentalismul, și cel mai curat, mare ce căuta în clipa aceasta de grea cumpănă. Tăria noastră care ne-a dat putința să stăpânim toate vijeliile, întotdeauna a izvorit din faptul, că în asemenea momente de cumpăna am știut să, stăvilim toate pornirile individuale, să ne ridicăm peste toate sălbătăciile și mizeriile politicei curente, să ne unim într’un singur gând și să pornim ca o singură voință. Așa trebue să fie, și așa va fi și acum, înțelepciunea colectivă a conducătorilor acestei țări, fără deosebire de partide, în tăcerea patimilor vulgare, e simpura noastră garanție. Și este cineva în țara aceasta care să dea expresiune cuvenită acestei înțelepciuni. C. Stere Barse vacante la școalele comerciale Pentru anul școlar 1914—1915 sunt vacante următoarele locuri de burse la școalele comerciale superioare: La școala superioară comerc. din București sunt vacante 4 locuri de burse; la școala comerc. superioara din Craiova sunt vacante 5 locuri de burse; la școala comercială superioară din Galați sunt vacante 5 locuri de burse și la școala comercială superioară din Iași sunt vacanta 8 locuri de burse. Cererile de înscriere pentru burse se vor adresa direcțiunilor școlilor respective până la 8 Sept. inclusiv, a. c. v.. Candidații trebue să fie înscriși la școală. Ei vor trebui să prezinte un certificat de paupertate liberal le comuna unde domiciliază părinții și adeverit de perceptor după cuprinsul rolurilor de contribuțiune. Pentru candidații cari locuesc în oraș certificatul de paupertate va avea și viza administrațiunea financiare. Concursul se va tine între SV 16 Septembrie cor. și Va consta din o probă orală asupra a trei materii alese de conferința profesorală, afară de caligrafie, la care va fi numai o probă scrisă. .-----------* ♦ --------------- ♦ * ♦---- Țarul Iferae If Datoria noastră se lasa pericolului Ministrul de Externe al Angliei, Sir Edward Grey a spus acum câteva zile că: Suntem In fața calei »saat mari catastrofe, care s’a visații vreodată pe această linie ; și gândesc că nu este om serios care să nu recunoască dreptatea acestei afirmațiuni. Mai mult, gândesc că nu există om cu mintea întreagă, cugitător rece, care aducându-șî anainte de milioanele do sotetați, Cari vor fi trimiși în luptă, să nu se înspăimânte de munții cadavrelor omenești ce vor acoperi câmpiile și de pagubele de tot firul cari vor împrăștia jalea și mizeria,'dând' Europa cu secole înapoi. Nu poate fi cun care să nu-și dea seama că astăzi este vorba de un räzboiu uriaș cum nu s'a mai văzut, care va transforma întreaga hartă nu numai a Europei, ci aproape a globului întreg. De aceea trebue să nu uităm mai cu seamă noi românii că războiul, ce se arată acuma, ca un monstru năprasnic de îngrozitor, încercând cu aripele pline deja de sânge să întunece soarele întregei Europe, va săpa abisuri în cari se vor scufunda nu numai, țărișoare mici ca a noastră, dar desigur și imperii din cele mai puternice azi. De aceea datoria fiecărui bun român în momentul de față este să nu se lase a fi târât de sentimente sau resentimente, ci afindindu-se bine la gravitatea situațiunei, la pericolul în fața căruia suntem, să caute cu calm și socoteală, drumul ce trebue să apucăm pentru a ne strecura țara cu bine până la limanul dorit. Cei ce au răspunderea să nu uite că cea mai mică greșală poate fi fatală neamului întreg și că întreaga posteritate ele la colibă până ’n palate Îl va blestema. Eu ca totdeauna îmi voit face și astăzi, datoria și cum de atâtea ori am înțeles sufletul românesc, nădăjduiesc că și azi Dumnezeu mă va lumina să pot fi folositor tăreîțele iubite. De aceea încep prin a atrage tuturor atențiunea că : In orice alte timpuri a fost poate chiar bine să dai drumul liber sentimentului sau resentimentului tău personal, pentru a forma un curent în sensul celor ce simți tu. Astăzi însă momentul este atâta de solemn și plin de pericole grozave încât cea mai mică greșală sa nehibzuință poate să ne fie fatală, de aceea cred că rău fac aceia,cari ne împing țara într'o tabăra sau alta, dând ascultare numai sentimentului sau resentimentului, în loc să înăbușe cu rațiunea sănătoasa orice pornire care nu se întemeiază pe un calcul rece care să-țî dea siguranța noușitei. ... Să pîr am fost indignat până la adâncul sufletului de mișelia celor cari au întemnițat pe cei 31 de tineri, pentru că-șî iubesc țara și sunt mândri când pot ar Ua culorile naționale, purtându-le cu față pe pieptul cu care Simt hotărîți să le apere, și eu uciăsc pe aceia cari asvârlă în întunerecul temnițelor pe frății rari n’au altă vină decât că-șî iubesc și apără limba și religia strămoșească, dar când mă gândesc că strigând astăzi, „Jos Ungaria“ strig totdeodată „Jos Germania și Italia!“ cari au fost totdeauna alături de noi, cu cari avem numai interese comune și de cari absolut, dar absolut în nimic nu suntem amenințați, ba din contra că tăria lor este cea mai sigură chezășie a tăriei și mărirea țărei mele, că numai cu ele am să-mi pot atinge idealul, visul de secole al neamului; mai mult, când strigând: „Jos Germania și Italia!“ implicit strig „Ruspanslavismul!“ de a cărui dragoste noi românii în special avem atâtea dovezi și mai din vechi și mai recente, atunci cu îngrijorare mă întreb : fac bine cel ce, uită în accesul de înfrigurare în care se află, care este ■ marele, și adevăratul pericol pentru, neamul românesc și se reped să desființeze zăgazul de apărare al neamului, înainte de a se fi asigurat că puhoiul ce amenință să inunde cu undele lui năprasnice, mica insulă românească pierduta în mijlocul imensului ocean, s'a îndepărtat? Gândească-se bine toți bunii români, pentru că a lor este datoria să știe rândul cărei pietre a venit să fie așezată în clădire și care trebue să fie lăsată pentru mai târziu, fiindcă de vor greși se tiitasul tot ce aui clădit și mare le va fi răspunderea nenorocire ce se va abate asupra neamului întreg. * D. Matach, 1 17 iulie 1914, inginer. D. Vivians, primul ministru al Franței ú