Universul, iunie 1931 (Anul 49, nr. 143-171)
1931-06-01 / nr. 143
" Anul XLIX - 12 Pagini EXEMPLARUL LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON; DIRECŢIA 313/72-364/64 în Tara 1 3 Leî In Străinătate : 6 Lei In Austria : S. C.30 2 Pagini Nr. 143 Luni 1 Iunie 1931 CELE DÍN UPMÂ STÍRÍ DÍN LUMEi TELEGRAFICE ŞI TELEFON REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, SI TREAGĂ I I rezoluția No. 23-25 STELIAN POPESCU ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 356/43 REDACŢIA: CORESP. CU PEDVENCIA 392/98-335/31 NUMAI CONSTATĂRI? Ministrul de finanţe, solicitat la o întrunire din provincie să aplice sancţiuni generale şi riguroase contra abuzurilor şi fraudelor de sub precedenta guvernare, a făgăduit-o clar şi categoric. A făcut însă rezerva că acţiunea publică nu funcţionează totdeauna cu hotărîrea necesară şi efectivă. Ca dovadă, a declarat că în 1928, ca ministru de domenii, a trimis la parchete 139 vinovaţi mărturisiţi, dar ulterior n’a fost condamnat nici unul. Faptul nu este din acelea peste care se poate trece uşor. Un om cu autoritate constată în public insuficienţa acţiunei de reprimare, adică o încurajare indirectă a impulsiunilor delictuoase acolo de unde se aşteaptă înfrânarea lor severă. Se poate să fi fost la baza acestei situaţii prea multele şi prea largile amnistii. Dar absolvirea generală a unor vinovaţi „mărturisiţi", după afirmarea ministrului, este ciudată şi îngrijitoare. Dacă ea este curentă, trebue să se avizeze in mod serios la corectivele necesare. Unul ar fi, desigur, consolidarea exerciţiului mi- nisterului public prin elemente selecţionate în aşa fel, încât dezechilibrul prezentat prea des, tocmai în procesele complicate, între acuzare şi apărare, să fie nivelat cât mai mult, spre a nu se creia inferiorităţii societăţii care se apără, în favoarea factorilor cari o atacă. Schimbările prea dese în personalul parchetelor împiedică formarea elementelor indispensabile în acest scop. Pe de altă parte, tergiversarea proceselor îngâdue dispariţia sau denaturarea probelor, când ele nu se schimbă radical faţă de cele dela instrucţie din cauza lipsei de scrupule a multora din cei reaudiaţi, chiar atunci când s’ar părea că situaţiunile lor ar trebuii să garanteze o linie dreaptă în sinceritate şi obiectivitate. Au fost procese răsunătoare, unde personalităţi cunoscute au declarat la judecată contrariu celor depuse la cercetările parchetului. In contra acestor abateri trebue să se reacţioneze prin toate mijloacele puse la dispoziţia justiţiei, pentru apărarea socială. Un alt defect ce contribue la întinderea impunităţii nejustificate, sunt prea desele reformări de hotărîri judecătoreşti. Datorite fie nepriceperii, fie neatenţiei, omisiunile şi greşelile sancţionate în mod erarhic de instanţele judiciare provoacă prelungiri de procese şi varietăţi de soluţiuni dar totdeauna prielnice trenurzilor justiţiei. Şi în această direcţiune trebue să se procedeze sistematic şi energic. Când opinia publică cere sancţiuni, este trist să primească răspunsul că ele nu se pot obţine în măsura necesară ordinei publice. N’ajunge să se constate răul. Trebue să se procedeze imediat la îndreptarea lui. Altfel, el nu mai este scuză, ci, dimpotrivă, acuză. -xox- A. S. R. Principesa Ileana In Italia Roma, 29 (Rador). — Ziarele anunță din Capri, că la amiază a sosit în localitate A. S. R. Principesa Ileana a României, pe bordul unui hidroavion, pilotat de generalul Balbo, ministrul aerului. A. S. R. Principesa Ileana, s’a îmbarcat pe bordul hidroavionului, la Anzio, localitate situată lângă Nettuno. -- -----xox------- Avion dispărut Canberra, 29 (Radar). — Administraţia din Noua Guinee a notificat guvernului australian că un avion pilotat de aviatorul Trist, din serviciul unei societăţi aurifere, este dispărut de 2 zile, fiind căutat de mai multe alte avioane. Tuberculoza este o maladie care seceră milioane de oameni pe fiecare an. Societatea pentru profilaxia tuberculozei, face eforturi colosale pentru stingerea acestui flagel. Toţi suntem datori să ajutăm după puteri această mare operă socială. ___________ Pentru monumentul Regilor Carol I şi Ferdinand I ------------------ * Au mai subscris: Liceul Matei Basarab, Bucureşti astfel: Comitetul şcolar 20 000 lei şi din partea elevilor lei 4784, total 24.784 Corpul didactic al şcoalei profesionale grad. II „Protopopul Tudor“ şi orfelinatul „Maria Turnescu“, Buc. _ _ 7.640 Ofiţerii şi reangajaţii reg. 35 art. şi 36 obuziere din brigada 18 artilerie 3.600 Profesoarele şi elevele lie. de fete ,,Domniţa Ileana“, Buc. _ 2.220 Elevele şi d-nele institutoare şc. prim. nr. 1 fete „Principesa Maria“, Constanţa 1.400 Continuare in pagina Il-a Ancheta dela municipiul Bucureşti - Suspendarea d-lui Dem. Dobrescu - In sfârşit, d. Dem. Dobrescu sosind in Capitală dela Dej, a rămas consternat de măsura ce s-a luat pentru anchetarea gestiunii sale : la municipiu, învăţat cu manifestaţiunile aiuristice, a crezut că poate face o diversiune în avantajul său şi a semnat faimoasa decizie prin care însărcina pe d. Em. Dan să se pună la dispoziţia comisiei de anchetă, spre a face legătura între acest organ şi magnificienţa anchetată. D. EM. DAN DEZAVUEAZĂ PROCEDEUL Dar calculul d-lui D. Dobrescu a fost dejucat de d. Dan, care i-a adresat următoarea scrisoare: DOMNULE PRIMAR, Prin deriziunea Nr. 11.656/2970 / 1931 m-aţi numit „conducător al tuturor măsurilor care trebuesc luate pentru a ajuta în mod larg pe anchetatori în ancheta care se face la Municipiul Bucureşti“. Nu voesc să examinez chestiunea dacă măsura luată de dv. se datoreşte exclusiv unui calculabil. Deasemenea nu cunosc consideraţiunile pentru cari v’aţi decis sa-mi daţi mie această însărcinare, despre care n’am avut nici o cunoştinţă până ori după amiază când mi s’a adus decizia. îmi închipui că aţi făcut-o pentru că, deşi adversari, nu mă credeţi capabil ca din pasiune politică să comit o nedreptate. Totuşi nu pot primi, şi aceasta pentru motivul că, dacă se întâmplă ca rezultatul anchetei să vă fie defavorabil, n’aş vrea să se creadă — cu deosebire în vremurile de azi când unii socot că obiectivul politic trebue să fie distrugerea adversarului, că aşi fi influenţat cu ceva la darea unui asemenea rezultat. Primiţi vă rog, domnule primar, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. EM. DAN Consilier comunal DESCOPERIRILE ANCHETEI De la primele cercetări, comisia de anchetă a descoperit că aiureala de vorbe şi de atitudini a primarului municipiului ascundea în realitate o situaţie financiară dezastroasă. Iată un scurt tablou recapitulativ al sumelor cheltuite de primărie şi rămase neachitate până în ziua de 26 Mai 1931, recapitulaţia cheltuelilor rămase neachitate la 26 Mai 1931 1) Creanţe la particulari 99.092.596 2) Creanţe la instituţiuni comunale 36.973.359 3) Datoria publică a municipiului 78.911.417 4) Deficite anterioare 22.364.598 5) Sume încasate din diferite reţineri din salariile funcţionarilor, pt. stat, pensii etc. şi cheltuite pentru alte nevoi la municipiu 42.733.832 6) GARANŢII (furnizori, antreprenori etc.) 25.415.726 7) Reţineri din salariile funcţionarilor pe 1931, pt. casele speciale, funcţionarii publici şi comunali 4.453.495 8) Resturi de plată din ordonanțe emise aflate la cassă 4.371.238 Total Lei 514.316.261 UNDE SE DUCEAU BANII PRIMĂRIEI Și în timp ce primăria a rămas deschisă cu aceste cheltueli, banii luau alt drum pentru Continuare In pag. II-a Talentatul nostru literat, d. Corneliu Moldovanu a publicat acum câţiva ani un volum de poezii în care se găseşte la pag. 94 bucata intitulata , Cetatea Soarelui“. In versuri frumoase autorul descrie astfel dezastrul produs de o secetă grozavă : Si razele ard ca impingeri de linte Pământul te frige si umbra-i ferbinte. Sub goana, de flăcări ce ’neacă [văzduhul In balta secată se macină stuhul: Un rău de cenușe e holda de grâu In care an-vară intrai până la brâu Cuptor e pământul — văzduhul [dogoare Si zorii ii au rouă — și’n murg nu-i trăcoare. Păduri rumenite s'aprind de căldură Şi fumegă nori de răşină şi sgură, Uri’ fiarele-ajunse de farul vrăjmaş. Se frig svărcolite pe-un rug uriaş; F. foamete 'n ţară de secetă 'n zare In lanuri egale, prăpăd pe ogoare: Nutret nici să saturi o vită [flămândă Şi'ti casă la vatră, amar şi osândă. Sărmanele inimi se zbat și se frâng.— „Indură-te Doamne, de cei careplâng !" Iată unde duce lipsa lichidului binecuvântat, fără de care viata însăşi n ar fi posibilă. Iar acela care ar găsi vreodată mijlocul prin care să putem scăpa de spectrul înfiorător al secetei şi ar face ca ploaea binefăcătoare să cadă la comandă, merita nu numai onoruri împărăteşti, dar şi recunoştinţa eternă a omenirii. Ştiinţa şi în această direcţie s’a străduit prin reprezentanţii ei, încă din timpurile cele mai vechi, să observe şi să studieze cât mai bine acest fenomen al naturii şi să scoată cel mai mare număr de rezultate, pe care să le pună apoi în serviciul omului. Astfel, în primul rând s’a stabilit că în atmosferă există totdeauna o cantitate mai mare sau mai mică de vapori de apă. In camera în care stăm, în biroul unde lucrăm, în aerul de afară se găsesc în orice moment vapori de apă. Ne dăm seamă de aceasta atunci când se depune un strat de apă pe suprafaţa exterioară a unei sticle sau a unui pahar în care este apă rece. „Este atât de rece, încât abureşte paharul“, se spune, de obicei cândni se serveşte un pahar de apă rece. S-a căutat să se determine cantitatea de vapori de apă din atmosferă prin metodele precise pe care ni le pune la dispoziţie CRONICA ŞTIINŢIFICĂ Apa in atmosferă de prof. dr. CHR. MUSCELEANU FIG. ti ! In tubul I nu se găsesc vapori de ape. In II vaporii formaţi nu satură spatial, iar in III vaporii satură spaţiul A.D. Cucerirea stratosferice — Câteva preciziuni asupra zborului profesorului Picard — Două zile, lumea întreagă a urmărit cu înfrigurare încercarea celor doi savanți, cari au pornit să se inalțe spre cer, dincolo de domeniile vulturilor, dincolo de păturile de aer, unde se mai poate învârti elicea unui avion. Pasul cel mare, care a scos pe om din atmosfera globului pământesc, a fost făcut. Expediţia profesorului Picard şi a asistentului său a reuşit şi succesul lor trebue însemnat în cartea cuceririlor omeneşti. Succesul este cu atât mai mare, cu cât înălţimea de 16.000 metri n’a fost atinsă cu o maşină sburătoare construită special. Un BALON LIBER, ca pe timpul primelor ascensiuni, s’a ridicat de pe pământ şi s’a înnălţat în slava cerului, acolo unde fizicienii aşează stratosfera. COMPOZIŢIA BALONULUI ŞI A NACELEI Poate că n’ar fi lipsite de interes câteva lămuriri asupra balonului profesorului belgian şi asupra laboratorului sburător, care a servit celor doi învăţaţi. Nacela aceasta, construită din aluminium, este o minge metalică, perfect sferică, ce se închide ermetic. Pereţii sunt dubli, ca şi aceia ai unei sticle „thermos”; în afară, sfera era vopsită jumătate în alb şi jumătate în negru. La înălţime, după împrejurări, jumătatea albă ar fi putut fi întrebuinţată spre a reflecta căldura prea puternică a soarelui, iar cea neagră ar fi absorbit căldura şi ar fi încălzit pe pasagerii nacelei. Balonul propriu zis, ce purta această minge sferică, n’a fost umflat la plecare decât cu 1/7 din volumul de hidrogen pe care-1 putea cuprinde. Pe măsură ce balonul s’a ridicat, el s’a umflat sub apăsarea gazului din interior din cauza răcirii atmosferei din afară și și-a luat volumul normal. La o încercare de ascensiune făcută în toamna trecută, cantitatea de gaz n’a fost dozată suficient şi balonul Oii s’a putut ridica. Nacela laborator poate cuprinde, în afară de cei doi pasageri, instrumente pentru observaţii, un aparat generator de oxigen, un altul ce absorbea bioxidul de carbon produs prin respiraţia pasagerilor şi un aparat pettru încălzit cabina. CE URMĂREA PROFESORULUI PICARD Vă veţi întreba poate, ce căuta profesorul Picard la 16.000 metri înălţime? Picard a plecat să exploreze oceanul atmosferic ce înconjoară globul nostru, marea întindere de gaze, încă atât de puţin cunoscută. Toată lumea ştie că atmosfera, pătura de aer respirabil în care se poate trăi fără ajutorul unui tub cu oxigen, se întinde numai până la 3—4000 metri deasupra capului nostru. De aci, în sus, aerul se răreşte din ce în ce. De la 10—11.000 de metri în sus începe stratosfera. Ea este aproaipe necunoscută, deşi atât meteorologia cât şi aviaţia şi noua ştiinţă ce-şi întinde cercetările din zi în zi ,astronautics, au neapărată nevoe de cunoştinţe asupra ei. Iată de ce, specialiştii nici până astăzi n’au putut preciza în totul cantităţile şi calităţile gazelor ce s’ar găsi în stratosfera. La cele mai mari înălţimi se bănueşte numai existenţa unui singur gaz geocoroniu. Un singur lucru pare a fi definitiv stabilit, o constatare de o deosebită importanţă pentru noi locuitorii globului. PĂTURA DE OZON SALVATOARE Acolo, mai sus poate decât păturile pe care Ie-a atins Picard, se găseşte o pătură de oxigen concentrat, de ozon, pătură care măsurată la Presiunea atmosferică n’ar avea o grosime mai mare decât 3 m/m. Dar aceşti 3 m/m. de ozon, ne apără de razele ultraviolete ce le trimite soarele şi ne păzesc de puterea ucigătoare a acestor raze. Coceanul gazos ce ne înconjoară este deci stăpân pe soarta noastra şi ar fi deajuns să dispară pătura subţire de ozon pentru ca viaţa de pe planeta noastră să se stingă. FOLOASELE EXPEDIŢIEI Dar nu numai fizica globului va câştiga din observaţiile fntecate de Picard în stratosfera. Radiofonia ar trage şi ea foloase însemnate din studiul amănunţit al constituţiei stratosferei.Radiofoniştii cunosc destul de bine fenomenul denumit fading, pentru explicarea lui trebue să se admită intervenţia unor anumite proprietăţi pe care le-ar avea păturile stratosferei. Probabil că există in înălţimi sarcini ce influenţează asupra undelor emise de pe pământ. Şi aviaţia va folosi observaţiile lui Picard. Se plănuesc de câtva timp sboruri prin stratosfera. Uzinele Junkers din Berlin construesc în cea mai mare taină un avion capabil să sboare de la Berlin la New-York în şase ore, la o înălţime de 13.000 metri *.•). Când constituţia stratosferei va fi bine cunoscută, sborurile ace-stea, ce vor scurta distanţele în chip uimitor, vor putea fi făcutei regulat. I I. F. *) Ziarul „Ştiinţelor şi a! Călătorii-, lor“ a publicat în numărul 19 din 5 Mai cr. un articol asupra acestei chestiuni. STÂNGĂ: Balonu laborator al profesorului Picars DREAPTA: Sus - Profesorul Picard, cu deschizătura nacelei. Jos — nacela hermetic Suchter fizica. Pentru aceasta se ia un tub lung de 90—100 cm. închis la un capăt şi cu secţiunea de un cm. patrat. După ce s’a spălat şi s'a uscat tubul bine, se umple cu mercur cât se poate de curat. Se astupă cu degetul şi se întoarce cu atenţie ca să se introducă partea astupată cu degetul într’un vas mai mare cu mercur, aşa cum se arată in figura I. Vom observa că mrcurul se coboară în tub, până la nivelul de aproape 76 cm, măsurat de la suprafaţa mercurului din vas. Cu ajutorul unei pipete cu vârful întors, introduce o picătură de apă în interiorul tubului. Apa fiind mai uşoară se va ridica până la vârful coloanei de mercur, unde se va transforma imediat în vapori. In momentul când picătura de apă se transformă în vapori se observă că și nivelul coloanei de mercur se scoboară din B, până în C. Această scoborîre a mercurului în coloană arată că vaporii de apă exercită o presiune egală tocmai cu diferenţa de înălţime ’ a Coloanei, adică în fig. egală cu BC. Introducând mereu picături vom constata că înălţimea mercurului din tub se scoboară până într un moment când rămâne constantă. In momentul când pentru o nouă picătură introdusă în tub coloana de mercur îşi menţine înălţimea constantă, spaţiul din tub de deasupra mercurului s’a săturat de vapori la temperatura la care s’a lucrat. Dacă s’ar ridica temperatura locului unde facem experienţa, se constată că spaţiul AD. poate să mai primească încă o cantitate de vapori şi deci coloana de mercur să se coboare din nou. Cu alte cuvinte spaţiul saturat de vapori pentru o temperatură este nesaturat pentru o altă temperatură mai ridicată. Şi invers dacă se scoboară temperatura o parte din vaporii care saturau spaţiul la acea temperatură se transformă ia lichid şi se depune pe suprafaţa mercurului şi pe pereţii tubului. Din numeroase determinări făcute la diferite temperaturi, s’a stabilit cantitatea de vapori care satură un anumit spaţiu la o temperatură dată. S’a găsit că la temperatura de zero grade un metru cub de aer poate să cuprindă până la 4,84 grame de vapori de apă, când spaţiul devine satulrar, la temperatura de 10 grade un metru cub de aer se satură de 9,33 grame vapori de apă, la 21 grade cu 17,13 grame, la 31 grade cu 50,03 grame, la 40 grade cu 50,63 grame, etc. Iar dacă se măsoară lungimea coloanei de mercur în experienţa de mai sus, se găseşte că este cu 4,56 mm. mai scurtă atunc când spaţiul gol este satura de vapori la temperatura de zero grade, cu 9,14 mm. la grade, cu 17,36 mm. la 20 grade cu 31.50 mm. la 30 grade, cu 54.87 mm. la 40 grade, etc. Din aceste rezultate putem trage concluzia următoare: dacă scoboară temperatura unui spaţiu saturat de vapori de apă de la temperatura de 20 grade la tenperatura de 10 grade, atunci va depune sub formă de picturi de apă 8,80 gr. apă pentu fiecare metru cub, adică tocmi diferenţa dintre 17,13 grame dii trebue unui metru cub de a 1 la 20 grade ca să se sature. Continuare In pag. EI-