Universul, iunie 1931 (Anul 49, nr. 143-171)

1931-06-01 / nr. 143

Primul şi singurul Institut pentru Bistragerea rădicată a Florisiţelor, etc. cu ouăle lor, prist gaziSisare şii­­msvei­izare Fondat în anul 1908, Autorizat de Serv. Sanitar Sup. No. 40814. B-dul Bpătianu 53 26 MINISTERUL MUNCII SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE — Direcţia Muncii — Serviciul învăţământului Munci­­terese şi al Organizării Ştiinţi­fice a Muncii PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa gene­rală că în ziua de 15 Iunie 1931, ora 8 dimineaţa, va avea loc la serviciul învăţământului munci­toresc şi a­l organizări ştiinţifi­ce a muncii din Minister, strada O­,ral Lah­ovary No. 4, carner­a No. 5, licitaţie publică, pentru darea în întreprindere a lucră­rilor de adăugiri şi transformări a localului căminului de ucenici şi cantinei muncitoreşti din Ploeşti, str. B-dul Ferdinand, al cărui deviz se urcă la suma de 2.443.990 lei (două milioane pa­tru sute patruzeci şi trei de mii nouă sute nouăzeci). Se admit ofertanţi cu firme înscrise la Tribunal pentru a­­ceastă specialitate. Antrepreno­rii cari intră în prevederile art. 1 din Regulamentul Lucrărilor Publice, vor dovedi aceasta cu acte. Interpuşii sunt excluşi.­­ Lucrările vor începe imediat după adjudecare şi se vor ter­mina cel mai târziu l 1 Noem­brie 1931. Garanţia provizorie de 5% (cinci la sută) asupra valorii lu­crărilor în numerar sau efecte garantate de stat, se va depune mai dinainte la Casa de Depu­neri şi Consemnaţiuni, sau la o Administraţie Financiară din ţa­ră,­iar la licitaţie se va depune numai recipisa emisă pentru ga­ranţie. Planurile, devizul, cadtul de sarcini ş­i condiţiile speciale pot fi studiate în fiecare zi de lucru între orele 10%—12% la servi­ciul tehnic al Ministerului, stra­dela G-ra­l Lahovary No. 4, ca­mera No. 4. In ziua şi ora licitaţiei se vor depune oferte scrise, închise şi sigilate, personal de ofertanţi s­au de procurişti, cu procură autentificată, împreună cu o co­pie certificată, care va rămâne la dosar ; ofertele trimise prin poştă se primesc numai dacă sosesc înainte de deschiderea şedinţei Comisiei de licitaţie. Ofertele­ vor fi întocmite în condiţiile Legii contabilităţii pu­blice şi Regulamentuili­i .Oficiu­lui central de licitapi. p. Ministru, (ss) St. Cunescu p. Director General, (ss) D. Mihăilescu 1 No. 20094, din 29 Mai 1951. CERETI - o, NUMAI LAMELE DE RAS 9464 BERGSN. ^ N. C.DULLBERG 'BUCURESTI STR. CAROL« Nr3. A apparu COURS DE LÎTTERATURE FSAÎISAISE pour le bacqilioiem de Dr. MAX RICHTER a\ec ccurants littéraircs, résu­­més, analyses des chefs-d’oeu­­v res, des caracteres; resumes de la geographic ct de Phistoire. En vente ohez tous les libraires. Deposit: Cartea Românească. 8 Şsofia Militară de Pilo­taj Tccaciu Înblicaţiile No. 8413 In ziua de 6 Iunie 1931, ora 11 dim., se va tine o a treia licitaţie publică, cu oferte închise, conform art. 13—110 din L. C. P., pentru aprovizionarea materialului necesar reparatului han­­i­arelor, specificat mai jos : 1) Scânduri de brad de 20 cm. lă­ţime: 25 mm. grosime, în cantitate de 06 mc. şi 06S. 2) Şipci diferite : 400 bucăţi. 3) 245 legături tablă galvanizată, 22 foi legătura, a 65/100, cu o greutate de 45/50 kg. legătura. 4) Cuie diferite, 460 kg. 5) Carbolineum 2000 kg. 6) Pensule, 20 bucăţi. Comandantul Şcoalei Militare de pilotaj, lt.-colonel av. (ss) Petrescu. 10572 ŞCOLILE MILITARE AERO­­NAUTICE-COTROCENI PwMteapra® Se aduce la cunoştinţa generală, că în ziua de 25 Iunie 1931, ora 10 dimi­neaţa, se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise şi sigiliate, in confor­mitate cu art 88—110 din legea con­tabilităţii publice şi art. 31-53 din re­gulamentul de funcţionare al oficiului central de licitaţii, pentru aprovizio­narea cu carne şi coloniale necesare elevilor şi trupei acestor şcoli. Cantităţile şi condiţiunile ce trebue să îndeplinească aceste furnituri şi toate chestiunile de detalii, sunt pre­văzute în cadtul de sarcini şi se poate vedea în orice zi la Şcoli, serviciul '•»'•ovizionării. 10571 D nil 9. HAITIN Colaborator al inst. Ps.vcho physiologii Berillon Parish TRATE­AZA numai fecalele funcţionale: Impotenţa Histeria, Me­lancolia, Timiditatea Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI si a STOMACU­LUI (palpitaţie, sughiţul, noduri ofir- I suturi, afrofagie). Paralisia, nevralgia. I contracturi tremurături psihica. In­somnie, somnolenta, dureri de cap. Tratamentul copiilor întârziaţi Impul­sivi, ONAM­A. INCONTINENTA UE URINA ELECT­RICITATE. HYPNO­TISM persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 54. Peste drum de Teatrul National. Consult 9-11 si 2-7. Si B-L. DOAMNA trebue să adoptaţi imediat ma­şina de gătit cu petrol JED-STAR” pentru următoarele 5 avantagii: 1. Nu are fitil, deci nu face fum, nici miros ; 2. Curăţenie desăvârşită, nea­­vând nevoe a manipula lemne, cărbuni, cenuşă ; 3. Economie 78%, deci amorti­zare complectă în scurt timp, maşina rămânând gratuit; 4. Maşinile ,,Red-Star“ nu au nevoe de reparaţii, deci au o durabilitate nemăsurată ; 5. Flacără foarte intensivă, deci fierbe şi coace în jumătate de timp şi mai bine ca o maşină de lemne. Demonstraţiuni zilnice la Depozitele „RED-STfiR” — FERROMANA S. A. R. — Bucureşti, Calea Victoriei 71 TECHIRGHIOL S’A DESCHIS Hotel, Băi calde cu nămol, Restaurant N. V Preţuri modeste. Angajamente prin cores­pondenţă. 9414 I HBlate-Siuze TM-coaMi iM-coaMi copii Lei 150 . 875 . «5 jm - Q50 irenoii-soals-un °# Mantale de cauciuc mamaie demrmeepentru „ 1350 găsiţi la „Bernhard“ Şelari 10 Etaj I Telet. 365/60 8048 „ I, im —i—m­m 1—i i Societatea Clădirea Românească“ Su n-aminteşte D-lor detentori de obligaţiuni de ale Societăţii noastre, că Marţi, 2 Iunie 1931 va avea loc la sediul Societăţii la ora 9 dimineaţa a XIV-a tragere de amortizare a acestor obligaţiuni. 15 Direcţiunea COSTUME de BAE Cele mai frumoase modele Fantofi, Berete, Cordoane Asortiment extraordinar ISisiclare de copii I Văracioare de copii Începând de la lei 1900­­ Triciclete şi Trotinete ISacfeate de tenis II Mingi de Fooi-Etail şi pentru Strand Ping Pong Manicure, Cristale Cenfi de lamă Pr­umuri Articole de Toaletă - CU PREŢURI­­ EXTREM DE EFJ1NE găsiţi numai la „LUSO­N“ EN GROS EN DETAIL im LIPSCANI, 94 (LUPOAICA) BUE.UE, SANI1.I! toate, oricum numite Kühne din Lip­sea, descoperit vindecarea lor radi­cală mai bine, sigur, repede, uşor, mai eftin ca orice medicamente, ope­raţii, orice băi, ştiinţă medicală. Sa­natoriul medical kuhnist, practică peste 40 ani. Primeşte zilnic bolnavi interni, externi, consult săracii gra­tis. Provincia corespondentă, prospect gratis. Vinde cărţile kuhniste. Bucu­reşti, 6, căsuţa poştală 439, strada 11 Iunie 7. Aici citiţi cât curând mi­nunate adevărate vindecări 7 23 ma­n .1 Cetitorii cari vor trimite Soc. de Asig FRANCO- ROMÂNE, bonul spe­cial A. de mai sus lipit pe dosul unui mandat­ de 258 lei, vor primi o poliţă A M.. ..UNIVERSUL" de­­50.000 LEI cu rata l­a de 360 lei acordata g­amit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a. Cei cari vor trimite regular ratele lunare vor beneficia de toate avan­­tajele asigurării şi tragerii la sorţi, în condiţiunile generale ale poliţiei. UNI­VERSAE in ii iipl Ivii (Urmare din pag. l­a) a se plăti exproprieri scandaloa­se ca aceea din str. Sfinţilor, unde s‘a plătit 13.000 lei metrul patrat unor proprietari, cari cu trei zile mai înainte plătise pri­măriei pentru acelaş teren nu­mai 2500 lei pe metrul pătrat.­­ CE DIRECŢII URMEAZA ANCHETA Ancheta s’a îndreptat în di-­­ recţia acelor chestiuni cari con­­stitue de mult o ruşine în acti-­­ vitatea edilitară a d-lui Dobres­­cu şi care de mult au fost de-­­ nunţate de noi, fără ca, până a­­cuma, să se fi luat vreo măsură. Primăria municipiului a fost silită a pune la dispoziţia d-lui Al. Lucescu, membru in comite­­tul de revizuire, delegat cu fa­cerea anchetei, dosarele relative la chestiunea afişajului şi a con­cesiunii industrializării maselor de la abatorul comunal. De asemenea s-au înaintat ta­blourile privind pe funcţionarii diurnişti numiţi la primăria mu­nicipiului sub ultimele trei ad­­ministraţiuni comunale. SUSPENDAREA D-Dul DEM. DOBRESCU Dar orice activitate a comi­­siunii de anchetă era stânje­nită de prezenţa în fruntea municipiului a d-lui Dem. Dobrescu. De aceea ministe­rul de interne a decis suspen­darea sa din funcţiune şi a trimis ori primăriei munici­piului Bucureşti adresa nr. 14.868, semnată de d. minis­tru C. Argetoianu, care are următorul cuprins: Având în vedere gravele constatări făcute de d. Al. Lucescu, membru în comi­tetul local de revizuire, în sa­rcina d-lui Dem. I. Do­brescu, primarul general a! municipiului Bucureşti şi D. I. Niculescu, ajutor de primar, cu prilejul anche­tei ce se face la primăria municipiului, în urma de­­legaţiunii dată de noi şi menţionate în raportul de anchetă. Având în vedere intere­sele cercetărilor ce se fac; Văzând dispoziţiunile art. 9, 17 şi 56 din legea pen­tru organizarea adminis­traţiei municipiului Bucu­reşti şi art. 167 din legea pentru organizarea admi­­nistraţiunii locale, DECIDEM: Se suspendă d-nii: Dem. I. Dobrescu, primarul ge­neral al municipiului Bu­cureşti şi D. I. Niculescu, a­­jutor de primar al acelui municipiu. Se deleagă d. G. Ange­­lescu, ajutor de primar, pentru a îndeplini funcţiu­nea de primar general pe tot timpul suspendării d-lui Dem. I. Dobrescu. In sfârşit, Capitala a scăpat, chiar sub această form­ă, de pla­­ga care s‘a abătut asupra sa. Logodnicul aiurelii va avea răgaz să se consacre în întregi­me luptei electorale de la Dej. Cel mai bun certificat de re­comandare i l-a dat comisia de anchetă asupra roadelor sale ca gospodar­il Capitalei țării. Cronica ştiinţifică (Urmare ăia gsag. l-a) 9,33 grame, cantitate necesară pentru saturarea aceluiaş spaţiu la 10 grade. Cum de obicei atmosfera nu este saturată cu vapori de apă, s-a căutat să se stabilească can­titatea de vapori de apă precum şi presiunea corespunzătoare e­­xercitată de aceşti vapori la tem­peratura la care se lucrează. A­­paratele cu care se fac aceste de­terminări se numesc higrometre. Dacă s-a determinat cu ajutorul higrometrului presiunea pe care o exercită la temperatura de 20 grade vaporii de apă şi s a găsit 9 mm, iar presiunea (la aceiaşi temperatură) pe care o exercită în spaţiul saturat este de 17,56 mm. raportul dintre prima pre­siune (9 mm.) şi aceea­şi vapori­lor saturaţi la a­ceea­ş tempera­tură (17,36 mm.) se numeşte umi­ditate relativă sau stare higro­­metrică. Prin urmare starea h­i­­grometrică a atmosferei va fi în cazul considerat 9 : 17,36—0,52. Când atmosfera este saturată de vapori la temperatura de 20 grade, atunci presiunea vapori­lor este 17,36, și deci starea higrometrică va fi egală cu uni­tatea căci raportul va fi egal cu unu. Așa­dar starea higrometrică a atmosferei este de obicei mai mi­că decât unitatea, iar când este egală cu unitatea atunci spaţiul este saturat de vapori şi cea mai mică scoborire ele temperatură face ca vaporii să se condensez­e sub formă de nori, când feno­menul se produce la înălţimi, mai mari, sau ceaţă, când este vorba de straiele de la suprafaţa pă­mântului. Aşa­dar concluzia care se desprinde din cele expuse până semn este următoarea: no­rii şi ceaţa iau naştere totdeauna când temperatura atmosferei s’a scoborit sub temperatura la care vaporii de apă satura spaţiul. * Cu toate ca spaţiul este satu­rat de vapori şi condiţia de tem­­peratură scăzută este îndeplinită, totuşi nu se produce condensarea vaporilor de apă. Pentru ca vaporii care satură spaţiul să se condenseze, mai tre­bue să fie îndeplinită încă o con­diţii­­ne. Pentru stabilirea acestei condiţii s’a luat un balon mare de sticlă bine închis, în care s’a introdus aer curat, adică fără nici o particulă de praf, şi apoi vapori de apă până la saturarea spaţiului. Dacă se răceşte balonul sub temperatura la care vaporarea este saturată se constată că nu se produce condensarea vaporilor. In momentul când, printr’un mic orificiu, se introduce însă parti­cule foarte fine (invizibile) de praf, imediat începeau să se de­pună­ vapori de apă sub formă de picături. Din numeroase alte ex­perienţe s'a stabilit că pentru condensarea vaporilor de apă este necesară prezenţa acestor particu­le fine de praf împrejurul cărora se îngrămădesc moleculele de apă spre a forma picături. A­­ceste particule fine de praf, fie de natură minerală sau organică, se numesc nuclee sau centre de condensare. Dacă n ar exista a­­ceste centre de condensare, spa­ţiul ar putea să rămână vrem® mai îndelungată în stare de suprasaturafiune. S-a mai sta­bilit că centre de condensare pot fi şi atomii diferitelor gaze, după ce au fost supuşi acţiunii raze­lor ultra­violete, razelor X sau substanţelor radioactive. Sub influenţa acestora, atomii capătă cantităţi de electricitate pozitivă s­au negativă, transfor­­mându-se în ioni pozitivi sau ioni negativi. Dacă în balonul în care s-a fă­cut experienţa, în loc de a se in­troduce particule de praf, se tri­mite un fascicol de raze X sau de raze ultraviolete, sau se aduce în apropiere o substanţă radio­activă, se constată că imediat în­cepe condensarea vaporilor. A­­ceastă condensare are loc din cauza creării centrelor de con­densare prin ionizarea aerului ■ (producere de ioni positivi și ne­gativi). I In rezumat, pentru ca să se­­ producă condensarea, trebue ca I în spațiu să se năsească 1) va­pori de apă în stare de saturaţie şi 11) centre de condensare, pro­­venite din ionizarea aerului sau din prezenţa particulelor de praf. Cu toate că aceste condiţiuni sunt realizate, se întâmplă totuşi să nu plouă şi să bântue cea mai gro­zavă secetă.J * (Cronica viitoare * „Norii fi ploaia"). DAŢI PENTRU TUBERCULOŞI înmormântarea avocatului şi ziaristului Mihail C. Vlă­descu Vineri, s’a făcut­­ cimitirul Bell­­i, înmormântarea lui Mihail G. Vlădescu, avocat, fost deputat, unul din directorii ziarului „În­dreptarea“. Au fost de faţă un însemnat număr de prieteni politici şi personali, printre cari d-nii ma­reşal Averescu, Oct. Goga, ge­neralii Coandă, Iancovescu, Vă­­leanu, F. P. Negu­­l­escu, Berlescu, Oteteleşanu, Brancovici, D. Groz­­dan, Savian Bud­ul­escu, etc. D-nii M. Mora, din partea ba­roului. N. Georgescu din partea Sindicatului ziariştilor, Chiria­­cescu în numele ziarului ,,în­dreptarea", Marinescu pentru organizația partidului poporului din Teleorman, au făcut elogiile defunctului. Şedinţa delegaţiei economice a guvernului Vineri, la ora 7 seara, s-­a ţi­nut la minister­ul de industrie şedinţa delegaţiei economice a guvernului. Delegaţia economică a autori­zat ministerul de comunicaţii să trateze cu şoc. ..Reşiţa“ executa­rea unor lucrări, e­şalonându-se plăţile pe mai mulţi ani, în ve­derea combaterii şomajului. Turtele de floarea soarelui au fost scutite de taxe la export. Luni, 1 iunie la ora 11 dim., se va­ ţine o nouă şedinţă a dele­gaţiei economice, când se va dis­cuta chestiunea reducerii taxe­lor de export pentru lemne, ast­fel ca să nu se desechilibreze bu­getul. Fraudele de la Camera de agricul­tură din Târgovişte 29 Mai După trei zile de cercetări la cab d­ele instrucţie, a fraudelor să­vârşite la Camera de agricultu­ră, fraude ce se cifrează la a­­proape 1 milion lei, s-a stabilit completa vinovăţie a preşedinte­lui Camerei, astăzi suspendat, şi a 13 primari, notari şi secre­tari comunali din judeţ. D. jud. preşedinte Pârcălabu titularul cabinetului de instruc­ţie, de acord cu concluziunile parchetului, a lansat mandat de arestare astăzi după amiază con­­tra preotului Ion Popescu Măr­­ceşti, preşed. Camerei de agri­cultură, ca autor principal al fraudelor. El a fost depus în arestul pre­ventiv. Nu­mitul s’a făcut vinovat de fals, uz de fals şi autor moral al falsurilor săvârşite de func­ţionarii comunali din judeţ. Mâine va veni spre judecare confirmarea mandatului. Cercetările continuă şi nu sunt excluse şi alte arestări Arestat A­­­l­ian şi li­fieii­ Corespondentul nostru din Tighina ne-a telegrafiat şti­rea că la o întrunire în co­­muna Gorbovat, candidaţii naţional-ţărănişti, prea bine cunoscuţii d-nii Const. Teia­­nu şi Zipstenn, proferând in­sulte la adresa Coroanei, au fost arestaţi şi cu actele dre­sate înaintaţi parchetului. * Controlând făptui la ministe­rul de interne, ştirea m­e-a fost confirmată cu adaosul că după cătăva vreme parchetul a­elibe­rat pe Teianu, menţinând ares­tat numai pe Zipstein. O cerere i­ndreptăţîtă a lucratorilor c. f. r. refuzată de di­recţia Casei muncii In Aprilie, trecut s’a făcut, cu o deosebită solemnitate, după­­ cum am anunţat la timp, parce- j­area a peste două sute de loturi I din proprietatea Antonescu, şi- a luată între Ch­itila Triaj şi şo­seaua Bucureştii-Noui, — loturi pe cari s-a împroprietărit un grup de ceferişti, membri ai coo­perativei ,,Sf. Maria". Iraproprietăriţii sunt lucrători ai atelierelor e. t. r., şi slujbaşi inferiori ai serviciilor de mişcare, întreţinere şi tracţiune, cari prin propriile lor mijloace şi stărui­­toarea activitate a cooperativei se străduesc să-şi înjghebeze un modest cămin, refugiu al bătrâ­neţii. Dar, dacă aceşti puţini cefe­rişti au isbutit să intre în posesie loturilor,­­ cea mai mare parte din ei, din cauza salariilor mici, reduse şi mai mult prin curba de sacrificiu, sunt în imposibilitate materială să strângă sumele ne­cesare pentru a putea intra în posesia parcelelor. Chiar acei­ cari au luat în stă­pânire terenurile, întâmpină greutăţi mari pentru clădirea modestelor locuinţe, de­oarece a­­jutorul bănesc, pe care contau să-l găsească la Casa Muncii - f. r., li­ se refuză sub diferite pre­texte. Membrii cooperativei „Sf. Ma­ria“ nădajduiau să găsească un sprijin efectiv la Casa Muncii, în aceleaşi condiţii în care această instituţie a împrumutat bani in­ginerilor, care şi-au construit pa­late în­­parcul din faţa gării de Nord. Cu atât mai mult sperau acest ajutor, cu cât ei sunt mai nevoiaşi, împovăraţi cu greutăţi mari şi familie grea, şi căminul propriu fiind pentru ei singuri salvare­a situaţiei lor actuale şi a­ bătrâneţelor. In acest scop, s-au constituit şi cooperativă , au găsit terenul de lângă Ch­itila Triaj în condiţii excepţional de câtire — 42 lei u.­p, ; au întocmit planurile de parcelare şi aşezar­e unui car­tier, înzestrat cu toate cerinţele moderne şi au cerut sprijinul in­stituţiei creată tocmai în scopul ocrotirei şi ajutorării personalu­lui inferior c. f. r. Actuala conducere a Casei Muncii, care avea datoria să spri­­jine asemenea iniţiativă lăuda­bila şi să ajute personalul căilor ferate să-şi facă locuinţe pro­prii, a refuzat sistematic ajutorul cerut, aşa că parcelările au înce­tat, spre marea desnădejde a ce­­lor ce-şi puseseră toate speran­ţele în această operă de bine ob­ştesc. Cunoscând că o parcelă ar re­veni între 12 şi 15 mii lei, sumă ce ar putea fi plătită în rate lu­nare, timp de 3 ani, înseamnă că împroprietărirea se face în con­diţii avantajoase pentru cumpă­rător, care trebue să fie ajutat de instituţia creată înadins pen­tru operele de asistenţă socială. Faţă de atitudinea vitregă a conducătorilor Casei Muncii c. f. r., membrii cooperativei „Sf. Ma­ria“ au hotărât să intervină la ministerul comunicaţiilor, solici­­tându-i sprijinul necesar şi ru­­gându-i să intervină la direcţia generală a Casei Muncii, pentru soluţionarea acestei importante chestiuni, pentru care se agită de câta vreme ceferiştii, f­aţă de condiţiile avantajoase (de împroprietărire , de situaţia Incului în apropierea atelierelor, Chifilei-triaj şi a serviciilor de execuţie, precum şi înlesnirea proilonicelor de transport (trenuri­­cursă, autobuze, etc.) , faţă de nevoile tot mai grele ale traiului şi tristele perspective, ce le re­zervă o pensie mai mică, decât salariul de azi, ceferiştii speră că vor găsi la d. ministru al comu­nicaţiilor toată solicitudinea pe care o merită munca lor de spe­cialitate, de zi şi de noapte şi de mari sacrificii, pusă în serviciul statului. Cererea lor modestă, de a fi a­­jutaţi la ridicarea căminurilor proprii, este întemeiată pe prece­dentul creat cu înlesnirile făcute funcţionarilor superiori şi ingi­nerilor şi este întărită de argu­mentul, că un slujbaş inferior merită măcar aceiaşi atenţie, ca şi unul superior. Cum ajutorul cerut de cefe­rişti este făcut pentru împroprie­tărirea lor, deci pentru rezolvirea în bună parte a chestiei locuin­ţelor, şi cum banii plasaţi în lo­cuinţe, îi obligă la economii pen­­tr­u plata ratelor şi restrângerea cheltuelilor inutile, este încă un argument moral ca aceşti sluj­başi să fie ajutaţi. Toate micile lor disponibilităţi, în viitor, vor fi astfel plasate în valori ce vor rămâne şi cam­ altfel s’nt risipi lunar în cheltueli fără valoare productivă. Sperăm, că toate aceste consi­deraţii vor fi apreciate de el, mi­nistru al comunicaţiilor, care­ va interveni, cu autoritatea situaţiei d-sale, la Casa muncii, pentru soluţionarea cererii membrilor cooperativei „Sf. Maria“. Recepţind­ în cinstea universitarilor cehoslovaci D, prof. dr. Edvig Iarnik şi grupul studentelor şi studenţilor d-sale de la seminarul de limba română de la Universitatea din Brno, au fost primiţi în mod ofi­cial de câteva din instituţiile noastre culturale, pe care şi-au exprimat dorinţa să le vadă. LA UNIVERSITATE L:­ Universitate, oaspeţii ceho­slovaci au fost primiţi de d-nii profesori Dem. Gusti, Gandrea, Ramiro Ortiz, Take Papa­hagi, Cartojan etc, şi de un mare nu­măr de studenţi. Vizitând seminarul de sociolo­gie, au rămas încântaţi f de canti­tatea materialului statistic şi fol­­kloristic adunat după cele mai ştiinţifice metode, fiind cu deo­sebire impresionaţi de colecţia etnografică originală a d-lui prof. Iarie Papahagi, constând din câteva mii de fotografii, fişe cartonate şi din 26 panouri şi câte 16 fotografii fiecare, în care se oglindeşte viaţa întregului popor român în toate manifestă­rile lui , de asemeni de bogăţia, pitorescul şi originalitatea lu­crărilor expuse înn preţiosul mu­zeu al seminarului, organizat de d. prof. Dem. Gusti. La seminarul de italiană, d. prof., Ramiro Ortiz şi studenţii d-tale au făcut oaspeţilor o vi­brantă şi colegială primire. LA ATENEUL ROMAN SI FUN­DAŢIA CAROL Un vădit interes au arătat oas­peţii cehoslovaci pentru pinaco­teca noastră şi în­deosebi pânze­lor lui Grigorescu, aflate la A­­ten­eul Român, asupra căruia d. prof. Iarnik a vorbit cu multă admiraţie studenţilor d-sale. La fundaţia Carol au fost pri­miţi şi conduşi tot timpull de d. prof. Tzigara Samurcaş, direc­torul fundaţiei. AUDIŢIA DE MUZICA ROMA­NEASCA DE LA D-NA LUCIA COSMA La ora 6, d­-na Lucia Cosma, pro­fesoară la conservator, a oferit acasă la d-sa în cinstea oaspeţi­­lor, o audiţie de muzică româ­nească, la care au participat şi diferite personalităţi ale artei româneşti. Sau cântat arii populare ro­mâneşti din Chiriac, Vidu, Bre­­diceanu, Brăiloiu de d-nele Ma­ria Dragoş şi Felicia Vasiliu de la Opera Română şi d-ra Ortaci,­sa Safta, acompaniate la piano de d-na Lucia Gosma. In deosebi au impresionat du­ioasele colinde armonizate de­­ Brediceanu și Sabin Drăgoi. iriniapn caii O bolnavă evacuată in stradă In strada Parlamentului 2, continuă de vre­o două săptă­mâni dărâmarea imobilului, din fața institutului de arte grafice „Eminescu“, care a fost supus alinierii. Intr-un apartament al acestui imobil, locuia muncitoarea Ru­­jita Zărnici, de 50 ani, împreună cu o prietenă a ei. Reumatismul poli-articular de care suferea Rujita Zărnici de 6 luni a făcut din locuinţa ei o lo­cuinţă de mizerie. Singura prie­tenă, care era şi tovarăşa ei de cameră, avea şi grijea bolnavei când venea de la lucru. In loc ca fosta muncitoare­ să îşi fi găsit, alinarea într-un spi­tal ca să-şi redobândească capa­citatea de muncă, ea a fost ori evacuată în plină stradă cu mo­destul ei mobilier. Câţiva trecători, cari i-au vă­zut patul de suferinţă mutat în stradă, au anunţat Salvarea ca­re a dus-o la ani­malul Brânco­­venesc. Şi-a fracturat baza cra­niului Petre Galeri, mecanic, din co­muna Griviţa a băut ori cu câţi­va prieteni prin diferite câr­ciumi. Mecanicul a hoinărit pe stra­dă şi a căzut lovindu-se cu ca­pul de bordura trotuarului. Rănitul a fost urcat de trecă­tori într’o maşină de piaţă şi dus la spital. Dar n’a fost pri­mit nicăeri, de­oarece internii l-au crezut beat Şoferul s’a îna­poiat cu el la circumscripţia 37 din calea Griviţei şi când a voit să dea jos rănitul l-a găsit mort. Cadavrul a fost dus la institu­tul medico-legal. Acoperit de mal Muncitorul Iacob Popa, 53 ani, din str. Păsculescu 22, lu­cra eri la o carieră de nisip în str. Ghica Tei 54. In timpul lucrului s’a surpat un mal peste muncitor, îngro­­păndu-1 pe jumătate. La strigătele lui disperate au alergat alti muncitori cari l-au scos din’ ..roapă. Anul XLIX Nr. 143 Luni 1 Iunie 1931 Pentru m­ecumentul legiei Carol I şi F­erdinand I (Urmare din jszgim l­a) Personalul aeroportului Cernăuţi j qqq D. Iacob Repamovici, farmacist, Bucureşti 1 000 Elevele şcoalei primare de fete nr. 3 C.­­Comanescu 500 Sătenii din Fieni, cu ocazia serbării şcolare de 10 Mai Cl. I B­ lie. „Despina Doamna“, Ploeşti, profesoa­ră d-ra Negara . „ D. profesor N. Popp, cu elevii cl. III liceul ,Sf. Iosif“, Bucureşti ’ ’ Şcoala primară de băeţi nr. 14 Buc. astfel: cl. IV A 175 lei, cl. IV B 308 lei, cl. III A 229 lei şi cl 11 A 400 lei, total s ’ 1 112 Elevii cl. IV-a şcoala de băeţi nr. 4 Bârlad 200 D. Graml Emílián, dirigintele P. T. T. Molda­via, Bucovina ?>«/, D. D. Mihalache, Iveşti 1­00 D. prof. I. C. Teodorescu, loco 200 învăţătorii şi elevii satului Dimieni, Ilfov 200 Cl. II , liceul „Gh. Lazăr“, Bucureşti igj Cl. IV de fete, şcoala prim. de stat „Andrei Mu­­reşeanu“ Bistriţa-Năsăud, sub conducerea d-rei Eugenia Răducănescu 150 Elevii şcoalei din satul şi corn. Drăgoeşti 140 Elevii cl. II şi IV a şcoalei primare din Tarcău, jud. Neamţ, sub conducerea d-nei învăţătoare Pr. D. Naurescu 100 C. A. N. pensionar C. F. R. 100 D. Alexandru Raiciu, Buzău 100 D. Alex. Carcaleţeanu, str. Berzei nr. 92 100 Elevii şcoalei primare Cochileni, jud. Constanţa 40 NOTA:­­ Din eroare în nr. 140 din 29 Mai a apărut co­lecta personalului de la salina Castiu (Maramureş) cu 700 lei în loc de 560 lei. Total general Lei 1.856.338 Comandamentul corpului şi armată ne roagă să publicăm, că la suma de lei 6250 subscri­­să ,şi publicată în ziarul nostru nr. 135 din 24 Mai au subscris şi funcţionarii civili ai acelui comandament. Total :llei 42.257 Suma din urmă Lei 1.814.081 M­e­d­i­o­ DUMINICA 31 MAI BUCUREŞTI : 16 kw.. 394 m. 10.30. D. N. Batzaria: De vorbă cu copiii. 10.45. Prea S. S. Vicarul Tit. Simedria : Lectură religioasă. 11. Orchestra Radio: Concert matinal. 12. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 12.30. Informaţiuni şi semnal orar. 12.50. Muzică uşoară (plăci de gramofon). 15. D. G. D. Mugur : Veştile săptămânii. 15.15. D-nii Bugeanu şi Con­stantin : Muzică românească. 15.30. D. dr. C. G. Băicoianu : Creşterea şi îngrijirea păsărilor de curte. 15.45. D. dr. V. Voiculescu : De­­vorbă cu sătenii. 16. Orchestra Grigoraş Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 16. Informaţiuni, , meteorul şi seninul orar. 17.15. D. Dem. Theodorescu: Cronică teatrală. 17.30. Orchestra Grigoraş Di­nicu : Continuarea concertului. 18. D. Stella Voinescu : Palatul ele justiţie. 18.20. D. dr. Brătescu : Hygiena copiilor . 18.40. D. Corneliu Moldovanu: Filmul românesc. 19. Muzică românească (plăci de gramofon). 20. Geisha, operetă în 2 acte de Sidney Jones, text de Owen Hall şi Greembank. Distribuţia : Mi­mosa San : d-ra Emilia Guţianu; Miss Molly Seamore : d-ra Lulu Ch­iriac ; Juliette Diamant: d-ra Nina Botty ; Reginald Fairfax : d. Jean Niculescu-Nicot; Wun- Hi: d. G. Carussi; Marchizul imam­: d. Oprișan; Katana: d. Moscu ; Nami : d-ra Mamim Con­ducerea muzicală d. Leo Blum. 21.45. Poșta amatorilor­. Infor­máltunk in Heilsberg: 75 Înv., 276.5 m. — 2­1 „Bohem­a“, operă în­­4 acte de Puccini. In continuare muzică de dans. Londra-Regional: 45 kw., 356.3 m. — 21. Serviciu religios ; 21,45 Reportaj ; 21,50. Noutăţi ; 22,05. Concert de orchestră ; 23. Muzi­că de dans. Toulouse: 8 kw., 385.1 m.— 21. Concert de orchestră; 22,30. Şan­sonete ; 22. Concert de orchestră: ■22,30. Comunicate; 22,­40. Con­cert ; 23,30. Muzică de dans. Katowice : 16 kw., 408.7 m. — 20. Audiţie literară; 20,30. Trans­misiune din Varşovia. Concert de orchestră; 21,30. Foileton ; 21,45. Concert de vioară; 22,50. Meteorul, ştiri, etc.; 23. Transmi­siune­ din Lemberg. Roma : 75 kw., 441.2 m.—20,10. Sport; 20,­40. „Prinţesa dolari­lor“, operetă în 3 acte de Leo Fall; 22,50. Ultimele ştiri. Fraga: 5.5 kw., 486.2 m. — 20. Concert cu muzică populară ; 21. Transmisiune , din Brno : Con­cert de orchestră ; 22. Meteorul, ştiri, sport ; 22,15. Rezultatul curselor de cai; 22,20. Informa­­ţiuni ; 22,25. Muzică populară. Viena; 20 kw.; 516.4 m. —­9,40. Gimnastică de dimineaţă ; 10. Concert de orgă ; 10,30. Confe­rinţă ; 11,05 Concert simfonic ; 12,55. Meteorul ; 13. „Bohema“, operă în patru acte de Puc­cini (la plăci de gramofon) ; 15. Con­cert de orchestră ; 16. Conferin­ţă ; 16,30. Concert de orchestră ; 18 30. Conferinţă ; 19. Can­erie ; 19,30. Meteorul, sport ; 19,40. Re­zultatul concursului european de duel ; 19,50. „Trăiască viaţa“, dramă în 5 acte de Sudermann ; 22. Ştiri ; 22,10. Concert de or­chestră. Budapesta: 23 kw., 550.5 m. 1 9. Jurnal vorbit; 10. Serviciu re­ligios protestant ; 11. Audiţie re­­­­ligioasă. In continuare concert de orchestră ; 14. Plăci de gra­mofon ; 15. Audiţie pentru tine­ret ; 15.30. Pentru agricultori; 16. Arii populare ungare (voce cu a­­companiamerii de­ pian); confe­rinţă ; continuarea concertului vocal ; 17.10. Concert, de orches­tră ; 18,40. Conferinţă: 19.10. Mu­zică de ţigani; *20,30. Concert mi­litar. 1 .continuare, muzică de ţigari 1 LUNI, 1 IUNIE !­ BUCUREŞTI: 16 kw. 394 m. 12. Muzică vocală (plăci de gramofon). 12.30. Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota a­­pelor Dunării şi semnal orar. 12:50. Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 17. Orchestra Radio: Lincke: Uvertura „Venus pe pământ“. Ne legănam — vals. Weber: Fan­tezie pe teme din Johch. Strauss, Niemann: „Portul“ din ciclul „Hamburg“; Pauli-tango; Cartea magică (Caravana în deşert); O. Brunetti: Menuet; Bela Nagypal; Un harem din Maroc, intermezzo. 18. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.10. Orchestra Radio: Abra­ham: Selecţiuni din opereta „Vic­toria şi husarul ei“; L. Battazzo: Ave Maria; T. Dreyer: Arlechi­nul, tango; Lumbye: Dans răz­boinic indian. 18.45. D. prof. Dobrescu: In­dustria conservelor. 19. D-na Marilena Brăneşti, de la Opera Română: Mozart: Arie din „Răpirea din Serai“; Meyerbeer: Aria pajului din „Hu­­ghenoţii“; Popescu-Brăneşti: Oa­speţii primăverii (prima audi­ţie); Furtuna (prima audiţie); Frunzuliţă dintr’un nuc. 19,20. Muzică uşoară (plăci de gramofon)., 19,40. D. prof. Th. Buşniţă: A­­nimalele mari din pădure. 20. Muzică de cameră (d-nii Al. Teodorescu, violina I; Lua. Felddmalm, violina II-a; Th. Po­­povici, viola şi Jos Thaler, vio­loncel. — Borgovan: Quartet in do major. 20.30. Cărţi nouţ. 20.45. D. Ion Manolescu: Melo declamaţie. 21. Transmisiune de la basinul Udo. (Jazzul Jonny Morris). 21.45. Informaţiuni. Heilsberg: 75 kw., 276.5 m. —­ 20.10. Meteoriul . 20.15. Una vese­lă . 21. Concert simfonic ; 22,20. Ora, meteorul, ştiri. In continua­re, oră distractivă la plăci de gramofon. Londra-Pi­gional: 45 kw., 356.3 m. — 21. Conferinţă ; 21,30. Nou­tăţi ; 21,35. Concert de orchestră; 22,45. Lectură; 23,30. Muzică de dans. Toulouse : 8 kw., 385.1 m.— 21. Concert de orchestră ; 22,30. In­­fo­rmaţuni; 22,45. Continuarea concertului de orchestră; 23. Concert distractiv. Katowice: 16 kw., 408.7 m. — 20. Ştiri de presă ; 20,15. Poşta radio-amatorilor ; 20,30. Trans­misiune din Varşovia: „Regina trandafirilor“, operetă de Leon­cavallo ; 22,25. ştiri de presă; 22,30. Foileton; 22,45. Meteorul, ştiri; 23. Concert cu muzică u­­şoară şi de dans. Roma: 75 kw., 441.2 m.—20,10. Jurnal radio ; 20,40. Se­rată cu muzică uşoară Fraga: 5.5 kw., 486.2 m. — 21. Concert al orchestrei radio; 22. Meteorul, informaţiuni ; 22.15. Transmisiune din Monawska-Os­­trava : concert al orchestrei ra­dio ; 23. Ora exactă. Viena : 20 kw.. 516.4 m. — 9,20. Cursul pieţei ; 9,30. Meteorul; 10,50. Cota apelor; 11. Concert de plăci de gramofon ; 13. Ora, meteorul, știri ; 13,10. Continua­rea concertului de plăci de gra­­mofon ; 15. Ora, meteorul, bursa; 15,20. Concert de orchestră ; 17. Pentru copii­­, 17,30. Conferinţă pentru tineret; 18. Conferinţă ; 18,50 Femeea în ziaristica ger­mană,­­ conferinţă pentru doamne; 19,10. Gimnastică ; 19 30. Ora­, meteorul, ştiri ; 19,40. Rezulattul concursului de duel ; 19,50. Concert de pian ; 20.30. „Ce se cântă şi ce se dansează la Viena (concert de orchestră şi jazz). Budapesta: 23 kw., 550.5 m. — P15. Concert al orchestrei poli­ţiei­ ; 11,10. Cota apelor ; 12. Mu­zică de clonate de la biserica uni­versităţii; 12,05. Concert al quar­­tetului radio ; 16. Sfaturi pentru doamne ; 17. Conferinţă ; 17,30. Concert vocal, de vioară, harpă şi pian ; 18,30. Lecţie de limba germană ; 19. Poşta radio-ama­­torilor ; 19,30. Concert cu muzică religioasă ; 21,30. Plăci de cra­­mofon ; 22,20. Conferinţă în lim­ba franceză. In continuare muzi­că (ie­­țigani. *

Next