Universul, februarie 1933 (Anul 50, nr. 29-56)
1933-02-01 / nr. 29
ASI&SSAitEA „Fii ANCO-ROMANĂ» Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (M.O. 1S2-1920) La tragerea din 31 Ianuarie 1933 vor lua parte: 1) Asiguraţii A.M. „Universul" la curent cu plata ratelor. 2) Abonaţii la .»Universul" cari au primit gratuit poliţa de lei 50.000 ps Decembrie 1832, dacă vor trimite Societăţii rata de lei 885 pe Ianuarie 1933. 3) Toţi abonaţii şi cititorii cari vor trimite lei 140 pentru noua asigurare de lei 20 000 sau lei 295 pentru noua asigurare de lei 50.000. 4) Şcolarii cari vor trimite lei 103 pentru o asigurare nouă de lei 20 000 sau lei 258 pentru o asigurare nouă de lei 50.000. Nu uitaţi că am achitat, până astăzi, cititorilor şi abonaţilor statului „Universul". Lei 3.480.000 Va doare stomacul) Intestinele şi Herea? Nu aveţi poftă de mâncare ? Suferiţi de constipaţie ? Nu aveţi somn linştit? Sunteţi nervos ? Aveţi durere de cap ? Serifi o viaţă lungă ! folosiţi încontinuu Salzamul englez de şomat al doctorului Földer. Acest medicament este secretul vieţei lungi. Se găseşte în toate farmaciile şi drogheriile. Dacă nu se găsesc, comandaţi prin poştă ramnburs de la Farmacia dr. FILDEŞ, Arad str. Eminescu, 21. Preţul unei sticle 90 lei. Citiţi Universul Copiilor şi al Tineretului Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni întrunirea oltenilor din Capitală Duminică a fost o Întrunire a Otenilor la sediul Sindicatului lor „T. Vladimirescu“. D. V. FREDESCU, președintele sindicatului, cere să se facă demersurile necesare ca anul acesta taxele comunale să fi? scăzute de primărie la 1000 lei, întrucât criza care scântue loveşte greu şi pe oltenii vânzători ambulanţi. D. ŞTEFAN POPESCU vicepreşedinte mulţumeşte presei pentru concursul ce l-a dat totdeauna oltenilor. Totodată cere să se facă din nou intervenţie pe lângă ministerul de industrie şi comerţ să aducă mai repede în discuţia comisiei, chestiunea cântarelor şi inlocuirea cumpenelor cu greutăţi, care s-a dovedit că nu sunt practice în comerţul ambulant. D. GRIGORE IONESCU face apel la olteni să fie strânşi uniţi în jurul sind. ..T. Vladimirescu“, care singurul a apărat şi apără interesele oltenilor comercianţi ambulanţi. CONST. POPESCU secretarul sindicatului, arată demersurile făcute până acum de către conducătorii sindicatului şi cere să se formeze o comisie care să se prezinte cu câte un memoriu la primăria municipiului şi ministerului de interne pentru a se cere scăderea taxelor pe anul în curs şi la minist, de industrie pentru a se cere înlocuirea cupenilor cu greutăţi. După ce au mai vorbit d-ni Ilie Popa, Marin Dragnlea şi alţii, d. ŞTEFAN POPESCU cere ca primăria municipiului să înceteze confiscările până la eliberarea noilor cărţulii şi cei ce nu posedă cărţulii de anul trecut să li se elibereze autorizaţii provizorii in schimbul unui acont de 500 lei până la 1 Martie, când va depune şi restul pentru scoaterea cărţulii pe anul în curs, deoarece primăria nu ar avea nimic de pierdut în urma acestor măsuri, ajutând prin aceasta o clasă de muncitori. Prelungirea termenului importului tranzitoriu — Intervenţia Camerei de comerţ din Galaţi, — Memoriul către minister — Galaţi, 29 Ian. Este ştiut, că ministerul de Industrie şi comerţ a prelungit valabiliitatea autorizaţiilor de import tranzitoriu cât şi termenul până la care mărfurile feurpriss contigenităirii, au putut fi expediate pentru Romania,Navigaţiunea pe Dunăre fiind întreruptă dela mijlocul lunii • Ianuarie, iar importatorii, deşi au obţinut permise de import I tranzitorii pentru aproviziona- I rea normală a întreprinderilor lor şi deşi îi s-au expediat mărfuri din străinătate înainte de data fixată de minister, totuş aceste mărfuri nu vor putea fi aduse la Galaţi decât la deschiderea navigaţiei. In prezent, importatorii se găsesc angajaţi faţă de firmele străine de la care au contractat diverse stocuri de mărfuri pe baza regimului tranzitoriu incontigentare, iar pe de altă parte din cauză de forță majoră, nu vor putea beneficia de permisele ce li s'au eliberat , cu vă®afoiUtăte numai până la 1 —■mm ....—iwimmitriTEa â8 Februarie și nici de importul liber până la 81 Ianuarie. Importatorii s'au adresat Camerei de industrie şi de comerţ, care la rândul ei a înaintat ministerului de industrie un memoriu in care arată, că ţinandu-se seama de faptul, că nu s-au luat la timp măsurile necesare pentru deblocarea Dunării de gheţuri şi că numai din această cauză este îngheţată şi ţinând seama că această stare de lucruri va mai dura până în luna Aprilie când navigaţia va putea fi atunci reluată in mod normal. Camera găseşte plauzibilă intervenţia importatorilor şi roagă să se aprobe prelungirea, termestrului importului tranzitoriu până la sfârşitul lunii Aprilie 1933. Totodată este necesar să se acorde acest termen şi pentru mărfurile expedierte din străinătate înainte de 9 Decembrie 1932 și pentru care termenul de import liber expiră la SI Ianuarie. rigjtimiiMi SE PREGĂTEȘTE „ CONTINGENTAREA“ LA FRONTIERĂ Satu Mare, 2S Ian. Am arătat in ancheta ce am făcut în două rânduri, atât în punctele de frontieră române, cât și în Cehoslovacia, că, cu toate măsurile ce s‘au luat pentru paza frontierelor, spre a se evita contrabandele, s‘a creiat o adevărată industrie a introducerii în ţară a mărfurilor prohibite la import, sau a acelora cu taxe mari. Spre a fi cât mai obiectiv, ra’am adresat atunci unui d. inspector vamal, cunoscător al situaţiei, care mi-a spus: cu cât se va pune taxa mai ridicată la articolele mult căutate in ţară sau alte restricţiuni, cu atât contrabandiştii vor fi mai activi. Pe lângă faptul, că ei vor specula ascunzătorile cele mai sigure ale frontierei, dar având sub ordinele lor im aparat bine organizat, riscurile nu vor fi decât foarte mici. Desigur, nu in multe puncte va apare locotenentul G. Ioan ca la Bixad, care să respingă oferta de una sută mii lei. Aceşti ofiţeri conştienţi şi cinstiţi vor fi pe viitor evitaţi de contrabandişti. Se vor afla şi puncte mai slab păzite, şi deci şefii contrabandiştilor vor finanţa şi mai departe marile operaţiuni, când mărfurile sosec la vreme la locul indicat şi simt predate intacte cumpărătorilor. Contingentarea preocupă astăzi pe frontieră sute de inşi. Iţi face impresia, că oricâte măsuri de pază s-ar lua, nu se vor putea stinge contrabandele. Vom da câteva exemple complect edificatoare . Am scris acum câtva timp şi „Universul“, că din cauza contingentării, mai multe întreprinderi industriale şi-au încetat, activitatea concediind lucrătorii. Am crezut atunci, că reluarea activităţii se va face odată cu aranjarea contingentării de minister. Dar ne-am înşelat, căci deşi chestiunea este inca un studiu şi deşi nici un vagon din materialele necesare nu a intrat pe frontieră, industriile de care vorbim s'au aprovizionat cu materiale suficiente, rechemând la lucru lucrătorii concediaţi. Contingentarea este astăzi mai bănoasă ca oricând. Iţi trebue materiale streine, faci o cerere Camerei de comerţ, o laşi acolo să se rezolve, dar In acelaş timp te adresezi unor persoane obscure, care iţi recomandă oraşul, şi strada unde găseşti negustorul cu puteri misterioase. Dai un mic aconto, comisionul, restul plăţii atunci când îţi predă marfa. Valuta cu care plăteşti nu joacă rol, poţi să achiţi un lei, căci din aceştia ies dolari. Este foarte interesant faptul, că măsurile luate de d. ministru al industriei, credem noi, va face efect contrariu. Adică va scădea şi mai mult venitul vămilor, fără să atenueze in aceiaș măsură și importul articolelor vizate. Vom avea deci contrabanda mărfurilor contingentate, a mărfurilor negre, așa cum au început să le numească pe aici. Intr'un articol viitor vom căuta să numim câteva articole care au inceput să sosească înainte de socoteala celor de la Bucureşti, fără buninţeres să atingă punctele vamale, deşi piaţa este inundată, iar pecetea vreunei Contingentări le lipseşte. D. Se LEI 10.000 LEI (Tn 3 premii de 3.000, 3.000, *12.000 lei) acordă cetitorilor CfLOR 3 CERCETAŞI Cari vor trimite des legarea jocului de mai jos împreuna cu cele sece cupoane cari vor apare Tn numerice viitoare ale CfLOR 3 CERCetAŞI. In cercul de sus se văd o parte din cuvintele unui pasagiu din interesantul roman „CEI TREI CERCETASI", in care unul din eroi se află intrio situaţie foarte critică. Reconstituiţi rândurile din care fac parte aceste cuvinte. II In dreptunghiul de jos este un fragment din acelaş roman, in care limesc numirile geografice. însoriţi in locurile libere aceste numiri, astfel ca să redaţi sensul complect al fragmentului I III. Cele şase titluri izolate din triunghiu sunt titulaturile a şease capitole din acelaş roman. Indicaţi din ordinea alfabetică a titulaturilor numerele fascicolelor şi capitolelor ce poartă aceste numiri . UNIVERSUL Cum se aplică taxele de rebut — Se cere scutirea pentru mărfurile cari nu pot fi ridicate din pricina lipsei de devize — Galaţi, 29 Ianuarie Sesizaţi de plângerile comercianţilor importatori din Galaţi, care in actualele împrejurări de criză şi de restricţiuni de tot felul în activitatea comercială, luptă cu cele mai mari dificultăţi, pentru menţinerea neştirbită a legăturilor cu furnizorii străini şi cu clientela din cuprinsul ţărei, Camera de industrie şi comerţ a supus ministerului de finanţe spre soluţionare următoarele: Este bine ştiut că mărfurile sosite la import nu pot fi ridicate de comercianţii din vamă decât cu condiţiunea achitării valotei lor în devize contra documente. Se înţelege de la sine că într-un interval de timp de aproape 4 luni de zile, de la sosirea mărfei, aceasta neputând fi ridicată de importatorul respectiv din vamă din lipsa mijloacelor de achitare şi de retragere a documentelor de la bănci marfa cade în rebut şi este grevată pe măsura întârziere din vamă cu taxele de rebut.. Aceste taxe pe care comercianţii importatori sunt nevoiţi să le suporte sunt cauzate deci nu din culpa lor, ci numai datorită faptului că Banca Naţională nu pune la dispoziţia importatorilor, decât cu întârzierea arătată devizele necesare Mmmmmmmmmmmmmmma pentru retragerea documentelor şi pentru ridicarea din vamă a mărfurilor. In conformitate cu dispoziţiunile dvs., taxa de rebut până la 31 Decembrie 1932, a fost de 3%, iar de la 1 Ianuarie această taxă a fost majorată fără nici o justificare la 10%, ceea ce constitue o nouă sarcină aproape de nesuportat de comercianţi în împrejurările actuale. Faţă de protestele importatorilor contra aplicărei taxelor de trebut asupra mărfurilor neri* I dicate din vamă vă rugăm ! domnule ministru, să binevoiţi, a aprecia situaţiunea comercianţilor şi a da dispoziţiuni I organelor vamale, ca să nu a I plice aceste taxe la acele transporturi de mărfuri pentru care I importatorii respectivi vor dovedi cu acte că nu le-au putut ridica din vamă, din causa neprimirei la timp de la Banca Naţională a contravalorei lor ■ in devize. In cazul când această măsură nu va putea fi luată, vă rugăm, domnule ministru, a aproba ca in orice caz taxa actuală de rebut de 10% să fie redusă la 3 %, astfel cum a fost până la 31 Decembrie 1932, ţinând seamă de toate consideraţiunile expuse mai sus. Importul mărfurilor prin porturie dunărene — Cum s’ar putea desvolta traficul pe c.f.r. —Se pun greutăţi in carea importului —• Galaţi, 29 Ianuarie , Spre a se putea atrage Importul mărfurilor prin porturile noastre şi pentru ca negustorii să beneficieze de un tarif redus pe căile ferate dândule posibilitatea să nuşi mai aducă mărfurile prin porturile Fiume, Triest, Danzig şi Hamburg, calea ferată, a întocmit un tarif speciali pe zone numit 214 A. B. şi a cerut ca predatorii să facă dovada, că mărfurile ce se predau spre expediere sunt în adevăr, importate şi in consecinţă, vor prezenta staţiei de predare, declaraţiile de import spre a fi menţinute în scrisorile de trăsură. Direcţia generală a c. f. r. a revenit asupra acestor măsuri şi a cerut să se aplice mărfurilor importate prin porturile Constanţa, Galaţi şi Brăila, tariful redus numai cu baza certificatului eliberat de Camerile de industrie şi comerţ, cert vor fi menţionate in documentele de transport către soarea de predare. INTERVENITA CAMEREI DE COMERŢ Camera de industrie şi comerţ din Galaţi, socotind, că nouile măsuri ordonate de c. f. r. sunt menite să lovească interesele importului, a adresat direcţiei generale ie. f. r. un protest in care spune: prin ultinma diapoziţiune , de a se face dovada importului cu certififcatele Camerelor de comerţ se menţine in totul difiultâţile aduse comentiamţilor noştri intru cât ea n‘a suprimat piedica pe care am semnulat-o pentru obţinerea avantajelor acordate prin tariful pe tone 214, dat fiindcă mărfurile importate în cantităţi mari la reexpedierea lor în interiorul ţârii sunt frncţionate in zeci şisute detransporturi şi deci, pentru fiecare din aceste transporturi fracţionate, comercianţii vor trebui să facă petiţii, să obţină certificate ale căror eliberare e legată de timbre, taxe şi mai ales de pierderi mari de timp. Intenţiunea care a condus la acordarea acestui taff a fost înviorarea activităţii poetului şi a negoţului nostru inclusiv desvcilitarea traficului pe c. f. r. şi de aceea credem, că este in Interesul comerţului naţional şi al traficului c. f. r. să se revină şi asupra acestei dispoziţiuni cu atât mai mult cu cât mărfurile ce se expediază din Galaţi pe c. f. r. în interiorul ţării sunt mărfuri provenite numai din import şi ca atare nu ar mai fi nevoe de vreo altă dovadă pentru justificarea provenienţei lor. La predarea mărfurilor, organele de la magaziile c. f. r. au posibilitatea să constate dacă ele sunt provenite din import sau sunt din ţară, aceasta după ambalajul origi - Rezultatul alegerilor comunale dela Buzău Buzău, 29 Ianuarie Azi s’au făcut aci alegerile comunale. S’au depus liste naţional-ţărâniste, liberale şi gogiste. Iată rezultatul: Ţărăniştii: 2729 voturi Liberalii: 1471 voturi Gogiştii: 411 voturi Dintre liberali au fost aleşi: Justin Stănescu, deputat; Gh. V. Stănescu, profesor; Stan Suraru, avocat; Alexandru Haitig, pensionar; Petre Oprescu, V. Vasilescu, G. Dumitrescu, Dumitru Glodeanu şi N. Smeianu. Probabil vor mai fi declaraţi aleşi d-na Adela Bobeş şi Parnait Volinescu. INCIDENTE Cu ocazia alegerilor s-au produs două incidente. La secţia I de votare de la palatul comunal, candidatul ţărănist Niculae Anghel, profesor la liceul „Haşdeu“ a lovit grav pe candidatul gogist, Gh. Covăcianu, preşedintele Uniunii meseriaşilor, cu intenţia de a intimida pe alegători. La secţia a II de votare, între d. av. Gh.Vraciu, gogist şi Nae Tânăsescu, ţărănist a fost deasemenea un incident. A intervenit măcelarul Nicolae Mizileanu, candidat ţărănist, care a trântit pe avocatul Vraciu in zăpadă şi l-a lovit. Ifi* Comemorarea lui Hildeband Frolo — LA ZECE ANI DELA MOARTEA LUI — S’a făcut Duminică, in cadrele unei şezător culturale, organizate de Asociaţia catolicilor din Bucureşti, in sala „Tomis“ Calea Călăraşilor 11. Oratorul festiv d. prof. Ioan Georgescu, plecând de la aniversarea care a prilejuit comemorarea, a schiţat mai întâi viaţa eminentului profesor de la liceul „Lazăr“ şi Seminarul pedagogic universitar din Capitală, pe urmă a arătat activitatea desvoltată pe teren şco- lar şi literar. Pe teren şcolar, s-a remarcat printr-o serie de manuale şi ediţi de texte din autorii latini, foarte bine îngrijite, precum şi prin atâtea lecţii pe care cei ce au avut fericirea să le asculte nu le vor uita niciodată. D-sa dă câteva mostre de asemenea lecţii ce fac o profundă impresie. Pe teren literar, înfăţişează activitatea lui de traducător mai ales din autori casici (Eschil, Horaţiu, Cicero şi în deosebi Catul), cea de poet original precum şi cea de eseist de mâna întâi. Probele aduse de conferenţiar că poezia religioasă a lui H. Froîlo e superioară poeţilor contimporani au fost din cele mai concludente. In afară de această conferinţă, păr. Iovanevl a cetit interesante ştiri din întreaga lume creştină, iar I. P. 3. arhiepiscopul Al. Gisar a arătat şi explicat admirabile proiecţii luminoase din Cehoslovacia. ditul al 50-lea Nr. 29 Miercuri 1 Februarie 1933 Adunarea generală a Federaţiei funcţionarilor c. f. r. şi a Uniunii sindicatelor c. f. r. ________ 11 —-------------- Duminică dim., s-a ţinut o importantă adunare generală din sala „Marna“ a Federaţiei funcţionarilor şi a Uniunei sindicatelor c. f. r. Atât sala cât şi intrările şi trotuarele din jurul localului erau tixite de personal de la c. f. r. D. CÂRCALI, preşedintele federaţiei : Azi e o zi mare pentru personalul c. f. r. Nu urmărim nici un scop politic. Cerem guvernanţilor să ţie seamă de doleanţele personalului c. f. r., care este hotărit să-şi apere dreptul la viaţă mai mult ca oricând. Pe deo parte ni se face promisiuni, iar pe de alta ministrul de finanţe ne fac din salarii. Recomand personalului c. f. r., să dovedească înţelegerea vreunei şi să menţie disciplina spre a nu se spune că suntem turbulenţi. D. IOSTEFOrUT: S-a comis o mare nedreptate cu noi, căci prin aplicarea diverselor curbe, s’a redus leafa la jumătate. Nu mai putem răbda, ne mor familiile de foame. Cerem să se suprime imediat reducerea la salarii şi suprimarea reducerilor primelor speciale. Să fim încadraţi in marea tabelă de salarizare a statului cu menţinerea primelor la salarii. Noul statut să fie legiferat cu modificările propuse de Asociaţie şi Federaţia c. f. r. D. EM. IONESCU a arătat situaţia grea a micilor funcţionari c. f. r., presentând mai multe tabele din care se vede cum sunt trataţi funcţionarii c. f. r., in străinătate unde sunt trataţi in raport cu munca pe care o depun pentru promovarea intereselor generale ale Statului. C. OLARU: A venit timpul să ne solidarizăm şi să ascultăm de cuvântul conducătorilor.Reducerile din salariile cheferiştilor se ridică la 63% fără să ţinem seama de impozitele pe care le mai plătim la stat şi comună. Nu se mai poate continua cu această stare de lucruri. Situaţia fiind tragică, ea nu mai poate fi suportată. Cerem ca primele să fie înglobate în salariu. Să se înfiinţeze prime de producţii. Să nu se facă diferenţă între persan 'lui de mistr’re s' 'el de tracţiune. Reducerile să se facă întâi sus. Să fim uniţi şi atunci izbânda va fi a noastră. DOAI-FAP : Eu! am fost martor la o stare de revoltă a unor lucrători din cauza foa-mei. Să nu ni se răpească dreptul de la existenţă. Desaprobăm pe acei cari au fost in capul statului şi l-au adus în starea precară de azi. Ajunge cu jaful. Am văzut bunăvoinţa d-lui ministru al comunicaţiilor, dar asta nu e deajuns. Să ni se restitue primele şi totalitatea orelor de muncă săptămânale şi să ni se dea dreptul de alocaţie Îs, chirie. Trebue să lăsăm politica la o parte, să facem numai politica noastră. D. BUZESCU: Am venit aci pentru recâştigarea drepturilor răpite. Suntem sătui de memorii, azi trebue să trecem la fapte. D. APOSTOL : In Franţa guvernul a căzut ori. Sâmbătă, fiindcă parlamentul n’a voit să aprobe reducerea salariilor cu 5%. Trebue să ia aminte guvernanţii noştri. Frământările dela noi sunt datorite nechibzuinţei. Az' bugetul ţării nu se poate alcătui. Propun ca toţi preşedinţii federaţiilor de funcţionari să fie VV:” •’ -vs * t- "* ,ț(*■»?• ' vs •* 'i jQ alcătuirea bugetului ţării. D. VALIONTE : Fochiştii şi mecanicii de 10 zile au refuzat să primească salariile cu riscul de a muri de foame. Ei s’au solidarizat cu marea massă de mân-vriri e f. r., onoare lor. Noua curbă nu se mai poate suporta. Ara venit aci să ne strigăm chinurile, aşa de tare, încât să se audă peste toate z'dv.-ne vr, '•■* ’ •'•* xoși cari au provocat starea noas- tră de mizerie. Şi vina lor o purtăm noi fiindcă nu ştim să ne apărăm drepturile. D. GRIGORIU-Iaşi: Armata c. f. ristă nu mai poate să suporte nici o reducere. A venit momentul să ducem lupta până la «111PPPE D. GH.’ TUDOR : Viaţa călătorilor şi buna funcţionare a căilor ferate depinde in cea mai mare parte de prsonalul ceferist, care azi e lăsat nemâncat. Fără hrană, munca este de rea calitate. D. GEORGESCU arată situaţia nenorocită a muncitorilor de la serviciul întreţinerii. Propune câteva soluţiuni pentru rezolvarea salarizării la calea ferată. D. DINU : Lucrătorii de depozite au suferit in timp de doi ani numeroase curbe. Azi, si găsesc mulţi dintre aceşti lucrători, cari primesc un salarii de 3-4 sute de lei lunar. Aceşt muncitori, au ajuns intr’o stări de plâns. Să strângem rândurile şi să cerem a ni se da ş ’ nouă posibilitatea unui minimum de existenţă. D. BIGUŢOIU: Nu am venit să facem aci demagogie, ci să ne strigăm durerile noastre . Soluţia este una singură, dar că nu poate să ne plătească , dacă guvernul nu are de unde să ia banii necesari, să-şi dea ‘ demisia. . Sunt medici şi ingineri ca maeştri de la calea ferată, cai , din pricina sistemului putred nu înţeleg să-şi facă datorii ci să devină vătafii muncitori f mii. Fără noi, muncitorii, biurocratismul nu poate învingi • ! Noi jurăm că pentru drepţi • de a trăi, vom face orice sacri . field. D. BEDELEANU (Teiuş): A’ venit aci nu arătaţi că nu vre; să mai vă lăsaţi călcaţi in pi - ciOŞlIT©'. D. CARAGEA CASTOVICI (fi - Hala Galaţi) aduce saluţii muncitorilor cheferişti din Galari. D. :~ACESCU: Iii se aplic azi încă o curbă ca fiind singura soluţiune a echilibrării bugetului. Au uitat guvernanţii că avem in ţară bancheri sau capitalişti cari pot acoperi deficitele bugetare prin impozitele ce aceştia le datoresc, dar nu le plătesc statului. Cu toţii recunoaştem că vorbele nu mai au rost, trebue să ne hotărîm a trece la fapte. D. VL. PONTARU-Basarabia: Am venit să vă întindem mâna şi să strângem rândurile pentru a putea lupta cu succes in chestiunea revendicărilor noastre. Sunt slujbaşi in provincia de peste Prut, cari deşi îndeplinesc cele mai primejdioase treburi la calea ferată, primesc din salariu câte 3, 4 sau 5 sute de lei lunar. D. CANTARAGIU (Oradea): Am venit de la graniţa ţării pentru a cere pâinea ce ne trebue zilnic. Nu cerem salarii boereşti, ci existenţa cea mai modestă. D. BOGDEA, vrând să ia cuvântul este împiedicat de mulţime. D. avocat CARCALI intervine ca vorbitorul să fie lăsat a lua cuvântul. In cele din urmă, d. BOGDEA reuşeşte să vorbească, spunând că situaţia de azi se datoreşte indolenţei şi lipsei de solidaritate a muncitorimii. Aduce acuzaţii lucrătorilor că in loc să lupte pentru revendicările lor, s’au învrăjbit în certuri politice. D. M. FULGER aduce salutul muncitorimii cheferiste de la Galaţi. D. TURNESCU’ S’a aplicat a treia curbă de sacrificiu. Motivarea acestei noui curbe este inexactă. Sunt şi alte mijloace pentru echilibrarea bugetului. Când parlamentul a fost nevoit să facă o lege pentru controlul averilor, înseamnă că s’a recunoscut cele afirmate: s’a furat. Unde sunt banii? S’au evaporat? Nu au rămas ei in ţară. Să se caute banii furaţi şi din ei se vor putea acoperi 10 difi-' cite bugetare. Conducătorii ţării trebue întâi să se scoboare in rândurile noastre şi după ce vor vedea tot ce muncim, nu credem, că vor mai putea să se gândească la o nouă curbă. Forţa care va putea impune doleanţele noastre, suntem noi. .D. SPARLEA: Intr'un singur gând trebue să luăm hotărârea definitivă: lupta pentru existenţă. Nu este azi timpul să ne mai dezbinăm prin lupte politice. Am ajuns desculţi, desbrăcaţi şi muritori de foame. Nu mai putem suporta această situaţie. Fiecare dintre noi este un slujbaş credincios, dar şi un luptător hotărit. Auzim prin ziare că s’a semnat un acord, că s’a parafat o convenţie că s’a stabilit o înţelegere. Noi nu ştim de aceste semnături sau acorrduri, ci cerem pâine. D. avocat CÂRCALI: Personalul de toate categoriile de la. e. fr. se găseşte azi federalizat intr’o mare asociaţie. Federaţia noastră, a găsit că este necesar să se afilieze la confederaţia generală a muncii. In numele Confederaţiei, ia cuvântul d. FLUERAŞ, care spune că prin intrarea federaţiei în confederaţia generală a munciii, cheferiştii au intrat in confederaţia generală a transporturilor generale din Amsterdam. Muncitorii din toate breslele din această ţară, au început organizarea incă de acum zece ani. Nimeni n’a crezut că această mişcare va avea un răsunet aşa de mare, cum îl vedeţi azi, D. inginer MIULESCU, se asociază în numele colegilor săi ingineri de la calea ferată, cerinţilor muncitorilor cheferişti. S’a spus că suntem prea mulţi, am documente prin care pot dovedi că în doi ani s’a redus personalul cu 40 de mii funcţionari de toate categoriile. Aduce o serie de dovezi prin care arată că în alte ţări proporţia de funcţionari la numărul de chilometrii de cale ferată, este mult mai mare. S’au cerut soluții. Să ni se des. nouă bugetul căilor ferate să-l revizuim. Fiindcă la calea ferată se face o politică speciala, de căpătuire a unor partizani. *e In urmă se citește următoarea: Moţiune „Personalul C. F. R. de toate categoriile, întruniţi în adunarea generală extraordinară in ziua de 29 Ianuarie 1933 in sala „Marna“ din Bucureşti, a hotărât următoarele: 1) Cere guvernului să revin imediat la măsura luată de ministrul de finanţe de a reduce salariile cu 10% şi 12,50%. 2) Protestează cu ultima energie contra diferenţierii făcută între salariaţii publici împărţindu-i in privilegiaţi şi năpăstuiţi. Atrage atenţia resa celor în drept că personalul de cale ferată nu poate fi socotit din categoria slujitorilor năpăstuiţi deoarece munca şi răspunderea lor nu suferă comparaţia cu munca celor pe care guvernul îi trece in categoria privilegiaţilor. 3) Cere Regiei a^tonome C. F. R. să anuleze depoziţia de suprimare a primelor s^e'ole ce contituesc o parte din salariul personalului C. F. R. nefiirm admisibil in aceste vremuri să se micşoreze salariile personalului în cauză pe căi lăturalnice. 4) Să se revină asupra reducerii indemnizaţiei de chirie şi alocaţiei de scumpere a lucrătorilor şi să se asigure un minimum, de 192 ore de muncă în ateliere pentru ca salariul muncitorului să se apropie cel puţin de minimum de existenţă. 5) Regia autonomă C. F. R. să renunţe la măsurile de constrângere întrebuinţate contra lucrătorilor prin mutarea lor la distanţe de sute de kilometri cu scopul de a-i determina la părăsirea serviciului. 6) Cerem d-lui ministru al comunicaţiilor să-şi înfăptuiască Opera, transformând în lege proectul de statut al personalului C. F. R., întocmit de d-sa pe care-l considerăm ca un prim pas spre remedierea nedreptăţilor din trecut şi crearea unei situaţiuni mai bune în viitor. 7) Ne declarăm solidari cu toţi salariaţii publici în lupta dusă pentru înlăturarea tuturor măsurilor luate de guvern în detrimentul existenţei lor. 8) personalul C. F. R. avertizează guvernul ţării că înţelege să-şi apere drepturile la viaţă cu orice risc neputât primi a fi tratat, cu dietrei, pe cei cari sunt chemaţi să le preţuiască munca excepţională ce depin zi cu zi în condiţiunile cele mai grele. Dacă glasul nostru desnâdejduit nu va fi auzit şi dacă foamea ne va sili să recurgem la mijloace pe care nu le dorim răspunderea nu va fi a noastră ci a celor cari nu ne-au ascultat la timp să puteri depline comitetului federaţiei să ia măsurile pe care le va crede de envitaă pentru satisfacerea celor de mai sus, având dreptul tot deodată a stabili mijloacele de luptă şi momentul înfăptuirei lor“.* întrunirea s-a sfârşit la ora 1 şi jumătate. ÎNTRUNIREA CONTABILILOR AUTORIZAT! Duminică, la ora 10 dim., a fost la sediul asociaţiei contabililor autorizaţi din România, in strada Sfinţilor 64, o întrunire. D. JEAN BOTEZ, preşedintele asociaţiei s’a ridicat contra orelor suplimentare de lucru, cari contribue la accentuarea şomajului. Citeşte texte din „Legea muncii“ privitoare la repaosul duminical, cari nu sunt aplicate de organele respective, însărcinate cu executarea lor şi propune instituirea de delegaţii din partea asociaţiei, cari să intervină, in cadrul legii. D. GH. FUGACIU, declară că este de acord în totul cu cele arătate de d. președinte. D. AUREL LUPȘAN, in legătură cu Camerele de muncă, insistă ca persoanele ce se vor desemna, pentru reprezentarea elementului contabil, să fie de toată energia, pentru a corespunde scopului urmărit. D. SP. VRETOS arată spiritul de solidaritate ce există in streinătate, arătând ce roade poate da această solidaritate, când este bine înţeleasă ! D. L. M. FINCU constată cu surprindere că, deşi profesiunea contabililor reprezintă o adevărată forţă numerică (5700 membri in Capitală), totuşi s’a trecut peste principiul reprezentării proportionale şi ministerul muncii a numit numai o singură persoană, ca reprezentant al profesiunii lor. Deasemeni relevă faptul că, majoritatea întreprinderilor şi patronilor nu şi-au trimis tablourile personalului, pentru înscrierea in listele electorale ale Camerelor de muncă. D. Z. BUTNARU (Craiova) descrie starea contabililor din secţiunea Dolj D. N. TRANDAFIR relevă şi d-sa faptulcă, deşi secretariatul gene- ral al comisiei Interimare al Camerei de muncă il deţine un contabil, totuşi contabilii nu sunt suficient reprezentaţi. D. I. C. ILIESCU arată care este menirea şi rolul acestor comisiunii interimare. D. C. G. DOBRESCU: Asociaţia contabililor autorizaţi, este singura in ţara românească, care den 1921 şi-a trasat linia de conduită astfel ca să ajungă astăzi a fi asociaţia cu cel mai mare număr de membri, contabili înscrişi in corp, cari au inţeles rostul unităţii forţelor profesionale. Numai in cursul acestei luni, s’au primit peste 200 de noul adeziuni. D. C. ZEGREANU: Criza economică de astăzi nu se datoreşte crizei economice externe, ci împrejurărilor de orânduială Interioară. Au mai vorbit d-nii: P. Ionescu, N. Ceuşoglu, M. Mărculescu, D. I Balaban, A. Schauer, Al. Pantazi, M. Emmer, etc. etc., după care întrunirea ia sfârșit la ora 14, hotărându-se o nouă întrunire pentru... Miercuri, 1 Februarie a. c. la orele 20, la sediul A. C A. R. strada Sfinților 64 ---------xox--------- I Crima unui birjar Braşov, 29 ianuarie Pe str. Spitalul Militar, s’a săvârşit o crimă în următoarele împrejurări: După ce petrecuseră, împreună, câţiva indivizi, într’un ideal de noapte, s'au luat la ceartă apoi la bătaie, pentru o femeie. Birjarul Szocos Denes, nemulţumit că tovarăşul sau Szokal Ștefan are mai multă trecere ds^ cât el, i-a dat o lovitură de cuțit în tâmpla dreaptă, doborându-1 înt’r’un lac de sânge. Transportat la soborul „Mâ r- I zescu“, cu toate îngrijirile date, Szokal a murit. Criminalul, care, după comiterea faptei a dispă- I rut, a fost pus în urmărire. ------------------------------ I Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL esta 1 Lei 750 pe un an ia 380 pe 6 luni la 210 pe 3 luii