Universul, februarie 1934 (Anul 51, nr. 30-57)

1934-02-01 / nr. 30

Astăzi are loc la sediul Societăţii de Asigurare „Franco-Română“, Calea Griviţei 23, tragerea poli­ţei de 20.000 lei, şi a celor 20 premii acordate cititorilor ziaru­lui „UNIVERSUL” cari sau abo­nat în con­di­ţiu­nil­e publicate până eri.—Citiţi în „Universul” de mâine, rezultatul. NEVRITA Inflamaţia nervilor Ceva nou contra acestei dureroase maladii Citiţi aceasta şi aplicaţi tex­tual, Iar ziua In care veţi face aceasta va fi poate cea mai bu­nă din viaţa Dv. Suferiţi de Reumatism, de Nevrită, de Sci­atică, de Artritism, etc.? Poate că aţi suferit ani de zile, aţi cheltuit bani şi aţi încercat multe remedii cu puţin succes sau chiar fără nici un succes. Voiţi să încercaţi fără cheltuia­lă un remediu uşor, ca- 11 re nu este nici dragă, nici medicament, ci o simplă iarbă tropicală, ce se prepară exact ca ceaiul şi cafeaua şi ca­re se bea de două ori pe zi? Acest remediu este plăcut, eficace şi dă o uşurare rapidă Nu riscaţi nici un ban pentru a vă con­vinge singuri de efica­citatea acestui reme­diu. Dacă nu aţi reu­şit până acum să obţi­neţi o uşurare, scriţi pur şi simplu ca să vi­­ se trimită o cantitate de servea de încercare şi trimiterea vi se va face gra­tuit. Dacă simţiţi o ameliorare, veţi putea avea o nouă cantita­te cu un preţ moderat. Secre­tul virtuţii acestei plante este că ea expulzează acidul uric din organism şi previne de a­­semenea acumularea de nouă depozite acide. Multe alte re­medii uşurează un moment, dar ele nu reuşesc acest rezul­tat de cea mai mare importan­ţă. Scriţi astăzi, pentru o Încer­care gratuită. Aveţi aci ocazia reală a unui Adio definitiv la Reumatism. Scriţi la: Farmacia NAŢIONALA L. Co­­niver, Cal. Victoriei 14, Bucu-Farm­acia BRUS-Sbvaja, Cal. Victoriei 70, Bucureşti. Farmacia ..Terenţi“, Iaşi. s: Drogueria „Diule­scu", Cra­i0De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile din ţară. Preţ pentru public: pachet mic Lei 70. — Pachet mijlociu Lei 95.__Pachet mare Lei 135. — Refuzaţi contrafacerile In Interesul consumatorilor Ceaiului HERVEA, rugăm a re­fuza orice ambalaj care nu poartă MERVCA MARCA ÎNREGISTRATA Singurele care sunt veritabile. 3600 *»»»• DACĂ îUOBQSifOĂRE » ♦ ♦+♦ »++++4-»+-»+- ++♦♦♦++-< Pentru bunii creştini Parohul şi epitropia biisericcei Sf. Nicolitae din com. Călugăreni (Prahova), biserică arsă în Mar­tie 1933, luând fier pe datorie pentru acoperitul taisericed, şi netxurtând sal plătească, roagă pe toţi oamenii de bine şi mai ales fabricile die fier sâ-i ajute In bani sau material, pe care săi dea în locul celui cumpărat. Cei ce doresc a face acest bine, se vor adresa preotului paroh, Stelian Potpescu, corn. Căluigă­­reni, jud. Prahova. Fraudele de la primăria Lascăr Ca­­targiu (Covurlui) Galaţi, 29 Ianuarie Cu ocazia verificării gestiu­nii primăriei comunei Lascar Catargiu, din jud. Covurlui, de către d. Petrică, pretorul­­ plăşii Siret, s-a­ stabilit că fos­tul primar Enache Ivan, în reomplicitate cu casierul Ioan Pelin, şi-au însuşit 80.000 lei, încasaţi de la săteni, săvârşind totodată nereguli în scripte. Foştii edili au fost arestaţi de jandarmi şi au fost înain­taţi, parchetului, unde d. prim­­procuror Aurel Vidraşcu i-a supus unui lung interogatoriu. Seara, târziu, Enache Ivan şi loan Pelin au fost puşi în li­bertate cu condiţia ca în timp de 8 zile să depună banii de­­f­raudaţi. Pe de alta parte au fost trimişi în judecata tribu­nalului corecţional pentru de­lapidare de bani publici. -xox UNIVERSUE Observaţi ca fieca­re sticlă să poarte plomba originală cu inscripţia Diana CARE SERVEŞTE DE 40 ANI ÎNTREAGA OMENIRE Refuzaţi surogatele, ele fiind fără nici un folos Tănase pleacă in turneu cu 100 persoane Tănase, după succesele e­­norme obţinute în Bucureşti, va f­i într’un turneu in întreaga cu începere dela 16 Fe­bruarie a. c., cu ceia mai fru­moasă şi hilariantă revistă ce s’a văzut până acum: „Napo­leon Tănase“, de d. N. Kiri­­ţescu, alcătuită din cele mai frumoase şlagăre, care au obţi­nut cele mai mari succese în Bucureşti. Va fi cea ma mare surpriză pentru publicul din provincie, căci Tănase nimuie însoţit de o trupă numeroasă de aproape 100 persoane. Frumuseţea decorurilor şi a costumelor,­ aduse direct de la Paris, precum şi sketchurile şi cupletele de actualitate, muzi­cile originale lansa­te de G. Den­­driino, jucate cu un brio nemai­­amenit, vor face ca publicul să aplaude pe inepuizabilul şi ma­rele nostru comic Tănase, Luca Fetrescu, Mia Steriadi, Lulu Savu, Lisette Vereia, Alex. Giu­­gariu, Marcel Emilian,­­ N. Ro­man, St. Glodariu, I. Dinescu, plus un băiet de 32 girls, sub conducerea d-nei Floria Cap­sai­. Dansuri graţioase executate de frumoasele din Duo Marti­nesem Orchestra proprie, 20 per­­soane, sub conducerea d-lui G. Dendrino. Acest spectacol va fi unic în felul său şi prezentat de Tă­nase, în fe­­ul cum este obişnuit a prezenta publicului un spec­tacol occidental. Primele oraşe vor fi: Buzău, Brăila, Galaţi, Bârlad, Chişinău, Bălţi, Iaşi, etc.___ ____ O pacoste a Bihorului — Drumurile de ţară din Bihor şi calea ferată Oradea-Vaşcău — Beiuş, 28 Ianuarie Ocupându-se şi altă dată în coloanei® „Universului“ de oră­şelul nostru şi de comunele me­­gieşe, am arătat că, dacă ar fi cineva să se intereseze de ele, să se intereseze fiindcă o meri­tă, regiunea aceasta românească ce a avut mm rol românesc, covâr­șitor pe vremea Ungariei" înclină ..ce a ajuine.,,e pisco)p al Orăzii Sa­­muu­l Vulcan, "ar fi răsplătite pentru tot ce au făcut pentru România înainte și după răsboi. Ar trebui să se ia în conside­rare tot istoricul lor când este vorba de îmbunătăţirea soartei oraşului şi­ a comunelor megieşe. Se vede insă că un liceu româ­nesc de 100 şi mai bine de anii, care era ca barca pe mare în timp de furtună pe când îi dicta odioasa politică maghiară, că martirajul lui Bol­caş şi Ciordaş (cărora i s-a ridicat un monu­­ment ce nu se mai desveleşte), ci lui Bogdan de la Vaşcău şi al altora, nu a impresionat pe ni­menea, căci nimenea nu i-a fă­cut Beiuşului vreun bine care să rămână după el. Am rămas şi astăzi — după cum am mai amintit-o odată, când le atrăgeam atenţia altora — cu aceleaşi drumuri de fara desfundate şi cu aceeaşi cale fe­­rată Oradiea-Vaşcău pe care cir­­culă acelaş tren primitiv care te duce din capitala judeţului la Beiuş într-un timp tocmai nece­sar ca să-ţi urăşti zilele, urcând contra firii la deal în loc să ur­meze cursul Crişului. Se vede însă că i-a fost sortit regiunii acesteia să n'aibă parte decât de un tren ca acesta, ci şi de un drum de ţară Oradea-Vas, CUJLJLli U 1 ti'HALI ltl U*-«.!. 1WO o ci ni meze cursul Crişului. Se vede însă că i-a fost sortit regiunii acesteia să n'aibă parte decât de un tren ca acesta, ci şi de un drum de ţară Oradea-Vaş. cău primitiv şi el tot ca şi calea ferată, desfundat­ şi­ cu poduri peste gârle care se clatină când trece un vehicul peste ele. Astăzi, dacă vrei să mergi de la Beiuş la Orădea, sau invers, a­­ stai în cumpănă ca şi ieri şi a­­laltăieri. Dacă iei autobuzul Be*­­iuş-Oradea — cu ca­re ajungi la destinaţie într'un timp pe jumă­tate mai scurt decât cu trenul — eşti periclitat să te trezeşti oda­tă în vreo gârlă cu podul peste tine. , Dacă vrei să te fereşti de a­­ceasta, şi prin urmare să mai trăeşti, eşti silit să iei trenul, un tren adesea fără lumină, în ca­re trebue să bâjbâi prim întu­neric ca să-ţi găseşti locul, cu om personal care vorbeşte în fie­care gară în limba maghiară, cum fac unii mecanici şi contro­­lori. In une­e gări — suntem infor­maţi — erau până mai ieri im­­pegaţi câm­ ţineau câini răi ce erau o groază pentru călători. Ar mai fi încă multe de spus. Stăm — cu două cuvinte — ca şi ieri, aşa cum am arătat-o. Credem însă că sar putea fa­ce ceva şi pentru Beiuş. F. T. Alegerile de la comisia muncii din Galaţi — Condiţiile ce trebue să fie îndeplinite de candi­daţi. — Formarea biroului. — Cum se va vota — Galaţi, 29 ian. Ministerul muncii a fixat data da 11 Februarie pentru alege­rea reprezentanţilor muncito­rilor ln comisia muncii portu­lui Galaţi. Alegerea se va face în localul căpităniei­­portului, din incinta docurilor şi vor par­ticipa la cot muncitorii, cari au obţinut carnete după tr­area din 1933. Căpitănia pontului a afişat con­diţiunile Ce trebue să fie în­deplinite de candi­daţi, cum se va forma biroul de alegere şi cum se va vota. Candidaturile se depun la sediul comisiunii muncii şi se primesc până Joi 1 Februarie, ora 12 dim. Can­didaţii vor îi doi muncitori din specialitate de muncă diferită şi doi supleanţi, tot din specia­­litate de muncă diferită a u­­nuia de celuilalt; se va căuta , pe cât va fi posibil , ca fie­care din aceşti patru candidaţi să fie de specialităţi de muncă diferită exercitată In portul Galaţi. Candidaţii trebue să fie ce­tăţeni români, să aibă ştiinţă de m carte, cel puţin 25 ani îm­pliniţi, să fie muncitori de port şi să nu fi suferit vre­o con­damnare. In ziua de 2 Februarie se a­­fişează listele de candidaţi şi până la 4 Februarie ora 12 din zi se pot face contestaţii în scris împotriva candidaţilor, cari nu întrunesc condiţiile de mai sus. BIROUL DE ALEGERE Duminică 4 Februarie la ora 12 se va întruni biroul de ale­gere compus din căpitanul por­tului şi doi dintre cei mai vechi muncitori de port. Se vor cerceta contestaţiile, listele de­finitive se afişează Luni 5 Fe­bruarie. Alegerea începe la 9 dim., şi se face pe scrutin de listă, nu pe candidaţi şi numai cu ştam­pila. Listele vor avea următoa­rele semne geometrice: cruce, cerc, pătrat, stea, triunghiu. Votarea durează până la ora 17 când, dacă a votat o treime din alegătorii înscrişi la căpi­tănie, se închide. In caz că nu să fi­ atins proporţia de mai sus, votarea încetează la or­a 18. Lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi se de­clară aleasă, suta rezerva apro­bării ministerului muncii. - ' ox Oxo ' ’ La Vâlcov a pornit guniaţa pe Dunăre — Ploue torenţială pe litoralul Dunării de jos.—­A încetat cu desăvârşire spargerea gheţurilor.— Vase— C. E. D. s’au retras la Sulina — Galaţi, 29 Ian. De astă noapte plouă toren­ţial pe tot litoralul Dunării de jos. In unele părţi a fost ceaţă deasă, iar în alte părţi au por­nit gheţu­rile. Pretutindeni tem­peratura a variat între 1 şi 3 grade plus. La Vâlcov a fost ploae măruntă şi deasă. La ora 11 noaptea ghicţa a pornit din mal în mal, scurgăndu-se spre Marea Neagră. O parte din ghe­ţuri s-au oprit în faţa debarca­derului N. F. R. De la debarcader în amonte — atât cât se poate vedea cu ochiul — Dunărea este liberă de gheţuri. Pescari din Vâlcov au pornit la pescuit. AU ÎNCETAT LUCRĂRILE DE LANGA TULCEA După telegrame primite de a­­genţiile de navigaţie, de la mila 51 până la Sulina, Dunărea este complet liberă de gheţuri, din mal în mal. Draga „Dimitrie Sturza“ şi remorcherul „Is­mail“ al C. E. D. continuă cu spargerea gheţurilor spre a a­­junge la mila 56 (Isaccea) unde este blocat de gheţuri vasul purtător de geamandure „Con­cordia“ — tot al C. E. D. — spre a-l salva. După salvarea vasului „Con­cordia“ atâta draga cât şi re­morcherul se vor zărearce­­ la Sulina, părăsind cu desăvârşire lucrările de spargerea gheţuri­lor. Pe de altă parte armatorii şi agenţiile de navigaţie, ale căror bastimente au fost prinse de îngheţ în portul Galaţi, au re­nunţat definitiv de a mai trata c­i societăţile particulare, închi­rierea unor remorchere spre a continua spargerea gheţurilor de la Galaţi spre Isaccea. Sunt bani cheltuiţi în zadar. SITUAŢIA LA ISMAIL La Ismail apele Dunărei cresc cu 4 centimetri. Temperatura maximă este de plus 5 jum. grade Celsius, iar minimă de plus 2 grade Celsius , tempera­­ratura apei este de 0 grade. Plouă tare, vântul e slab şi bate din direcţia Est-Nord. Situaţia gheţurilor e neschimbată. LA BRAILA In portul Brăila cota apei e staţionară. Temperatura maxi­mă 4 grade plus şi minimă 1 grad plus Celsius­ Situaţia ghe­ţurilor neschimbată. COMUNICATUL C. E. D. Agenţia de pilotaj a primit din partea inspectoratului C. E. D. din Tulcea următorul comu­nicat scurt: situaţia gheţurilor e neschimbată pe întreaga por­­ţiutte a Duiărei de jos. Arestarea unui ziarist maghiar la Timişoara Timisből®, 29 Ian. Pe baza unui mandat de ares­tare, emis de parchetul tr­ibu-­­­nalului Satu-Maile, Sâimibăită , după amiază a fost arestat din cafeneaua „Lloyd“ ziaristul Otto M. Mikes, supus maghiar, care se pripăşise de câteva săptă­mâni în localitate. Numitul este acuzat, potrivit legii Mateescu, de agitaţi® prin­­ presă contra siguranţei statutul şi pentru acest fapt a fost tri­mis în judecata tribunalului Satu Ma­re. ___________ mmm­mammmmmmmmmm Cu toate că procesul­ a venit sp­re judecare de mai imite ori, dezbaterile s’au amânat regulat, din cauză că ziaristul Mikes nu s’a prezentat niciodată și a fă­cut in așa fel, ca, în ziua pro­cesului să se afle în Ungaria. Pentru a pune capăt acestei manevre, tribunalul Satu Mare a emis un mandat peni­tru ares­tarea lui Mikes până­­la judeca­rea procesului. Chiar in cursul zilei de Duminică el a fost ex­pediat sub escortă la Satu Mare. Interesant litigiu administrativ la Brăila — Comuna suburbană Radu Negru cere municipiului să-i respecte drepturile — Brăila, 29 Ianuarie ! In partea de Sud-Est a ora­şului nostru, între parcul Mo­numentului şi pădurea staţiunii balneare „Lacul Sărat“, a luat fiinţă, în primii ani de după război, comuna rurală Radu Negru, formată din demobili­zaţii împroprietăriţi. In zona acestei comune intra si cartierul „Clony“, unde se află instalate numeroase şi im­portante întreprinderi indus­triale, cari prin impozitele ce plăteau, îi aduceau un real ve­nit material, putând astfel să înfăptuiască diverse opere edi­litare. Prin iunie 1933 insă, consiliul municipal din Brăila, în urma desbaterilor avute­­ cu prilejul unei şedinţe, hotărăşte să mă­rească zona oraşului ,luând co­munei Radu Negru cartierul in­dustrial „Clony“ .Datorită a­­cestui fapt, comuna rămânând fără veniturile ce-i produceau industriile, nu şi-a mai putut continua programul de lucrări edilitare şi, afară de acesta, lo­cuitorii au trebuit să fie impuşi la dări mai mari decât cele de până atunci. Situaţia devenind critică pen­tru cor­. Radu Negru, comisiu­­nea interimară respectivă, ţi­nând şedinţă, a hotărît să în­treprindă energice demersuri pe lângă forurile în drept, pen­tru anularea deciziei consiliu­lui municipal. In acest sens, s’a întocmit şi un memoriu adresat prefecturii judeţului şi d-lui depuat Leon­­te Moldovanu, şeful organiza­ţiei partidului liberal din loca­litate. Prin acest memoriu, condu­cătorii comunei Radu Negru, descriu nenorocirea ce s’a abă­tut asupra lor, din cauza des­părţirii cartierului industrial, arătând că întreprinderile re­fuză chiar plata impozitelor, fiindcă nu ştiu cine sunt în drept să le încaseze. In concluzii, populaţia din I­omu, Radu Negru, cere să se revină asupra deriziunii consi­liului municipal din 10 Iunie 1933 şi printr’o comisiune mix­tă, compusă din reprezentanţii primăriei Brăila şi ai comunei suburbane, să se stabilească o nouă zonă a oraşului, iar car­tierul industrial să fie lăsat co­munei, dându-i-se astfel putin­ţa de a realiza proectele sale edilitare şi administrative. De altfel, conducătorii comu­nei Radu Negru au atacat deci­zia consiliului municipal, la comitetul central de revizuire din București, cerând anula­rea hotărîrii luate. Procesul se va judeca la 14 Februarie a. c. ------xoxox-----­ Călătoria pe c. f. r. a conducătorilor de grupuri Direcţia generală c. f. r. a dispus să se acorde gratuita­tea unui conducător pentru fiecare 100 persoane, când că­lătoresc în grup, în trenurile în circulaţie sau cu trenurile speciale, pe baza certificatelor de călătorie. Această gratuitate se acordă pentru clasa cea mai inferioa­ră, pentru care s-a plătit ta­xele de transport. Acestor conducători li se vor elibera bilete de control, con­semnate în buletinul de trans­port, împreună cu cele elibe­rate pentru călători. Dispoziţia intră în vigoare la 1 Februarie a. c. @e@ee®®e#rs«ee#ee«eeee CITIŢI „Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor” Anul al 51-lea Nr. 30 Joi 1 Februarie 1934 Patru ani de cercetăşie femenină Serbarea dela „Casa femei!** ** La 18 Ianuarie s’au împlinit­­ patru ani de activitate cerce-­­ tăşească femenină. I Cercetaşele au ţinut să ser- * 1 bere această dată cu deosebită­­ atenţie. Solemnitatea împărţi-­­ rii stelelor de vechime a fost eri I „Casa femeii“ în prezenţa ma­relui sfat, în frunte cu d-nele­­ G. Tătărescu, Athana­siu, M.­­ Pillat, O. Ionescu, E. Ciortan şi­­ d-nii g-ral Manolescu, col. U.­­ Sâmboteanu, V. Şuteu, etc.­­ După ce s’a spus Legea şi s’a­­ intonat imnul cercetăşesc, Luki , August, din centuria „Regina­­ Maria“ a spus în cuvinte sim­ple, dar venite din inimă, ceea ce înseamnă steaua de vechime , pentru ea şi pentru camara­dele ei. „ D-ra N. Cămărăşescu, ajutoa­rea de comandant a Marii Le­giuni a arătat apoi necesitatea cercetăşiei femenine, operă pli­nă de un naţionalism construc­tiv, bine­înţeles, pentru vremu­rile tulburi prin cari trecem. Tineretul are nevoie de un i­­deal, de o energie, pe cari le pot găsi cu prisosinţă în cerce­­tăşie. , Mişcarea, a cărei comandă a­­ luat-o cu atâta bunăvoinţă M.­­ S. Regele Carol II, a progresat­­ mult în aceşti patru ani, iar­­ comandantele, perseverând în­­ lucru cu aceiaş râvnă vor pu-­­­tea realiza visurile frumoase ale Domniţei Ileana, fondatoa-­­ rea cercetăşiei, care dorea să vadă înfăptuită mişcarea la­­ sate şi printre ucenicele din fa­­■ brici, unde se simte aşa de mult nevoie de îndrumări bune. D-ra Cămărăşescu a încheiat mulţumind călduros comandan­­telor şi cercetaşelor pentru munca şi entuziasmul pe care l-au adus în lucru. Solemnitatea a luat caracte­rul viol, obişnuit serbărilor cer­­cetaşelor, prin cântecele fru­moase, pe cari le-au intonat şi prin diferite tablouri cercetă­­şeşti. Cu ocazia împlinirii celor 4 ani de activitate, cercetaşele au ţinut să se afirme, dând la lu­mină o revistă: „Fii gata“, care se prezintă minunat, atât din punct de vedere al cuprin­sului cât şi al tehnicei. E o re­vistă care poate fi citită cu fo­los de oricine, cercetase ori ne­­cercetase. Steagurile cohortelor de cercetase din țară. Prinderea unui temut spărgător A SAVARSIT 35 DE SPARGERI __ Galaţi, 29 ian. Urmărirea criminalului din str. Alexandru-cel-Bun, unde a fost omorit,­­cu lovituri de cu­ţit, băiatul Balan, a adus po­liţiei judiciare două importante capturi. In baza indicaţiunilor date, politia din Tulcea a a­­restat pe un anume Feodor Re­dea, numele exact al crimina­lului, ceia ce a îndrituit şi mai mult poliţiştii tulceni să creadă că, în sfârşit, au pus mâna pe criminal. Dar, la Galaţi s-a stabilit că acest Feodor nu are nimic comun cu cel căutat. în­suşi unchiul victimei a declarat poliţiei că nu-1 recunoaşte ea pe fostul său servitor, cel care săvârşise crima. In schimb, s’a stabilit că şi acest Feodor e urmărit de mul­tă vreme de poliţie cu mandat de arestare. A fost condamnat la un an închisoare pentru să­vârşirea unor furturi şi până acum, n’a putut fi prins.­ Deo­camdată Feodor a fost închis spre a-şi ispăşi pedeapsa. A DOUA CAPTURA Jandarmii din Cetatea Albă, tot căutând pe criminalul Feo­dor, au dat în corn. Saba peste Afanase Asimenco, care la pri­ma cercetare a şi mărturisit o parte din isprăvile sale. Astfel a declarat jandarmilor că e au­torul a numeroase furturi să­vârşite la Galaţi şi în alte părţi dim­ ţară. A fost legat burduf şi adus­ la Galaţi. Supus unui lung interogatoriu de d. Iordan Stănescu, şeful po­liţiei judiciare, Afanase Asi­­memeo a mărturisit că la Ga­laţi a săvârşit 9 furturi prin­tre cari la d. avocat Fântâ­­naru, la d. locot. Rotunda din str. Militară, la d-na Luţa Con­­stantinescu, str. Lăpuşneanu, etc. A mai săvârşit 13 furturi la Cetatea Albă, 5 la Ploeşti, 4 la Constanţa, 3 la Brăila, 4 la Buzău, etc. Afanase Asimenco a relatat pe larg cum săvârşea furturile. Lucra numai ziua în amiaza mare. Se introducea în curte şi, sub pretextul căutării de lucru, observa dacă e cineva a­­casă. Dacă nu era nimeni a­­casâ, rupea lacătul dela uşă, sau se introduce cu chei potrivite. Aşa a operat multă vreme, până ce i s’a înfundat. Dela d. avocat Fântânaru a mai furat 6500 lei aflaţi într’uin sertar. Cu aceşti bani şi-a com­pletat foarderoba şi a mai dat ceva concubinei sale. De fapt, concubina sa era aceia, care desfăcea toate bijuteriile şi lu­crurile furate. Cine ştie dacă urmărirea cri­minalului din str. Alexandru cel Bun, nu va mai aduc® poliţiei AFANASE ASIMENCO O vedere generală a criz­ei europene Urmare din pagina I-a — odinioară de italieni şi de So­viete. Ce s’ar putea mai mult spre a ni se arata că scopul a­­devărat e de a răsturna forţele în folosul revizuirilor ? Se poate măsura gravitatea a­­meninţării când ziarul „Times" a ajuns să scrie că singurul mijloc de a înlătura pericolul e de a ratifica violările deja să­vârşite, de a da satisfacţie frau­datorilor, spre a încuraja mai bine, fără îndoială, recidivele. Nu regretăm această sincer­it­a­­tate, căci ea nu poate decât să favorizeze reacţiunile de salva­re necesare spre a evita antre­namentele mai periculoase încă ale compromiselor echivoce şi să închee la Geneva actul de constatare al falimentului, care singur poate asigura re­dresarea. Nu e aceasta de asemenea cel mai bun mijloc de a face Liga Naţiunilor să joace rolul care îl revendicăm, pentru ca în chestia Austriei ? In ziua în care va fi demonstrat că nu se va permite Germaniei să răs­toarne echilibrul forțelor, pro­blema austriacă va fi rezolvată. Mai întâi, fiindcă se va dovedi că manopera germană e deju­cată. Pe urmă, fiindcă se va dovedi că beneficiarii victoriei sunt în stare să se înţeleagă. Când o vor face, dacă nu a­­cum şi cum o vor face dacă nu pe terenul în care toate intere­sele concordă ? Menţinerea In­dependenţei Austriei e tot atât de trebuitoare Italiei ca şi Micii Înţelegeri, Angliei şi Franţei. Menţinerea acestei independen­ţe presupune organizaţia eco­nomică a bazinului dunărean. Mica Înţelegere a dat de cu­rând exemplul, dând o desmin­­ţire nouă detractorilor ei. Ita­lia e gsta să coopereze ? N’ar sluji la nimic să se des­chidă la Geneva o desbatere care n’ar putea ajunge decât la un comitet în plus şi la o hotărîre în plus, dacă Italia n’ar fi hotărîtă să înlăture din planul său de restauraţie al Eu­ropei centrale tot ce trădează gânduri lăturalnice de împăr­ţiri. Numai portul Hamburg poate rivaliza cu Triest şi Fiu­me. Tot altfel numai cooperaţia Italiei şi a Micii Înţelegeri poa­te bara calea pangermanis­­mului. In ziua în care această soli­daritate s’ar afirma, Germania nu va avea altceva de făcut, de cât să caute să salveze de buna voe, partea pe care nimeni nu i-o contestă. Totul stat rândul ca prin farmec, dacă germanii ar putea înțelege că e de prisos să se izbească de un zid, că toate drepturile legitime­­sunt recunoscute, dar că orice idee de răsturnare întâmpină o rezi­stenţă pe cât de calmă, pe atât de hotărîtă. Liga Naţiunilor îşi poate ju­stifica misiunea benefiiciind de această coeziune. Ar trebui să se ignoreze totul din istoria ul­timilor 15 ani, ca s'o credem in stare de a o înlocui_ sau chiar de a o provoca. Hotărîrea e la Londra şi la Roma, căci Pari­sul e câştigat dinainte. Problema maghiară şi proble­ma bulgară ar fi astfel rezolva­te deodată. In adevăr, în ziua în care va fi dovedit că nu mai pot fi revizuiri germane, nu va mai fi loc pentru nici o alta re­vizuire. Contagiunea bunului exemplu ar fi cu atât mai rapidă cu cât naţiunile direct intere­sate au luat-o înaintea marilor puteri în ce priveşte grija so­lidarităţii . Din acest punct de vedere, proectul pactului balcanic e in­teresant, de­oarece stabileşte co­­heziunea naţiunilor cari încon­joară focarul bulgar. Tot pen­tru acest motiv e util de a-l realiza cât mai repede, aşa cum o propune d. Titulescu. Să nu se evoce mai ales spec­trul încercuirii. Nu încercuirea Germaniei a provocat războiul în 1914. Atitudinea şovăitoare a Angliei a încurajat gesturile de nebunie. Azi, mai­ mult decât în 1914, forţele cari lucrează pen­tru ordine sunt superioare for­ţelor ce provoacă dezordinea. Ele nu pot pierde partida decât dacă se lasă ele însele pradă învrăjbirilor şi slăbiciunilor. Saint Brice Procesul unei crime la Boziu — Desbaterile au durat 48 ore —■ Buzău, 29 Ianuarie In noaptea de 1 Aprilie 1931, intr’o cafenea ordinară a ora­şului, patronată die un individ certat cu justiţia, juca cărţi Leon Litanan zis Roşu, în etate de 25 ani. Norocul favorizândiu-l şi câştigând bani mulţi a dat tuturor celor ce se aflau în ca­fenea băutură şi mâncare. Printre cei ce pierduseră la cărţi se afla şi Mihai Petrie zis Sum­ică şi Oprea D. Ştefan. Am­bii văzând galanteria lul Lib­­­an cu banii lor, a­u căutat să se răzbune. In timpul acesta Litanan s'a luat la ceartă cu un chitarist anume Fiorică Şahiopul, care nu voise să joace cărţi cu el şi îl ameninţă cu un sifon. Patro­nul cafenelei i-a dat afară. Sur­ică şi Oprea Ştefan s-au luat după Lu­mian şi la 50 m. de cafenea l-au ajuns şi l-au luat la bătae. Sur­ică i-a dat o lovi­tură de sifon în cap iar Oprea ştefan mai multe lovituri cu o şipcă pe care o smulse diratr’un gard. Victima a mai avut putere să se scoale şi ducându-se până la locuinţa concubinei sale, a mu­rit acolo după 2 ore. DESBATERILE La dezbaterile acestrui proces a asistat multă­­lume, clientela trupoului şi a tavernelor. Din seria de martori ascuza­­tă, fricjoritetea au declarat că Litanan a eşit cu sifonul afară şi că tot el a provocat scanda­lul. Martorul Dotare Grigore, care la prima audiere a declarat că a văzut pe Litanan cu sifonul în mână, a fost rechemat a doua oară când a declarat că a făcut această depoziţie numai pen­tru a-şi ajuta prietenul. La în­trebarea apărării dacă a primit plată pentru acest lucru, a răs­puns negativ. Martorul a fost a­­restat. D. procuror Costimeanu, repre­­zen­tamtul parchetului, a cernut juraţilor să aducă un verdict aspru de condamnare, pentru ca astfel să se poată curma cri­mele şi scandalurile ce se ţin lanţ prin tavernele ce le fre­­quenteaza oameni de teapa ce­lor doi criminali. D. avocat A. Teodoru, pantei civilă, a cerut condamnarea cri- ^ minalilor şi acordarea despăgu­­birilor civile. D. avocat Ianicu Com­rtianiones­­cu, reprezentantul apărării, a căutat să demonstreze juraţilor că, crima a fost comisă, în cea mai pură legitimă apărare. A cerut juraţilor un verdict negativ. VERDICTUL Juraţii, după aproape o oră de decfolateri, a pronunţat om verdict negativ, pe baza căruia­ Curtea a achitat pe cei doi a­­cuizați, acondâ­jd însă 40.000 lei despăgubiri civil®.

Next