Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 148-162)

1935-06-01 / nr. 148

* Doamnă» apăraţi-vă ••• Daca faţa Dv., la care ţineţi atât de mult, se veste­jeşte, dacă pleoapele Dv. se încreţesc, dacă obrajii Dv. pierd culoarea lor sănătoasă, dacă tâmplele Dv. se denu­­dează şi cărarea se lărgeşte, înainte de a vă alarma, gân­­diţi-vâ la acidul uric care in­toxică cu încetul dar sigur, rasa noastră. Se poate afirma că 80% din femeile de 30 la 40 de ani, cari îmbătrânesc timpuriu, ar recăpăta tinereţea care le scapă din mână, dezintoxicând sângele lor. De aci această concluziune paradoxală, însă perfect exactă­­ dacă voiţi să apăraţi tenul Dv., apăraţi mai întâi rinichii Dv. fă­când să se topească şi să plece cât mai repede acidul uric care îi împotmoleşte. URODONAL Indispensabil tuturor persoanelor cochete cari nu vor sa Îmbătrânească. La farmacii şi droguerii ESTE UN PRODUS CHATEUIN MARCA DE ÎNCREDERE MANGALIA. Staţiune Balneo-Glimatică Maritima. Ape sulfuroase puternic radioactive pentru băi şi băut. Indicate în: Rachitism, Anemii-Debilitate, Tubercu­lozele osoase, articulare, ganglionare, ale peritonului şi organelor genito-urinare. Reumatisme, Boli de­­ piele, nas, gât şi urechi, femei (toate în stare cronică). Hoteluri, vile. Reduceri 50 la sută pe C. F. R. Sezon 1 Iunie - 1 Octombrie. , Direcţiunea Staţiunea Mangalia („Europa”). 19 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa gene­rală că în ziua de 11 Iunie 1935 orele 11, se va ţine în localul primăriei sectorului­­ Albas­tru din cal. Rahovei nr. 39, li­­citaţiune publică prin oferte închise şi sigilate pentru pa­­varea cu piatră bolovani de râu, trotuare din alb­ărie şi bordură din piatră bolovani de râu, a următoarelor străzi: Mărcules­­cu I şi n; str. A. B. şi H. din parcul Rahovei; Mucenicii Be­cheri, Ana Stănescu, Prel. Spă­­taru Preda, Doina, Fd. Lânăriei, Broscăriei, conform planurilor, proectelor şi condiţiunilor spe­ciale, care se pot cerceta de că­tre domnii amatori în orice zi de lucru între orele 11-13 la serviciul administrativ al pri­măriei din cal. Rahovei nr. 39. Garanția provizorie 5% asu­pra ofertei în numerar sau efecte de stat, însoţite de bor­­deroul lor. Art. 88—110 din Legea asupra contabilităţii publice sunt apli­cabile acestei întreprinderi. 7" p. Primar, Aurel N. Lascu .Secretar general .Indescifrabil Nr. 16413/2998/B/935. 7830 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 1 Primăria Sectorului III Albastru- Serv. Administrativ PAROHIA BISERICEI FLA­MANDA DIN BUCUREŞTI Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 10 iun­ie 1935, ora 16 se va ţine licitaţie publică cu ter­men scurt la sediul Parohiei str. Olimpului nr. 17, pentru darea în­ antrepriză a lucrărilor de cons­trucţie a casei nou- parohiale, precum şi a casei de raport, al căror deviz se ridică la cca. 1.600.000 lei. Această licitaţie se ţine în conf. cu art. 88—110 din Legea Conta­bilităţi Publice. D-nii concurenţi vor depune o­­dată cu oferta sigilată şi o ga­ranţie de 5% lei la valoarea lu­crărilor după deviz în numerar sau în efecte garantate de Stat, care se va consemna la Casa de Depuneri iar recipisa se va de­pune în plic special în ziua licita­ţiei. Devizele, planurile şi cartele de sarcini şi condiţiile generale şi orice alte lămuriri. In legătură cu aceste lucrări se pot consulta şi cere in fiecare zi de lucru la can­celaria Parohială str. Olimpului nr. 17. EPITROPXA Nr. 59 din 29 Iunie 1935. 20 MMMMMMMMM­M M­M PRIMĂRIA COMUNEI RĂŞINARI Nr. 796/1935 Se aduce la cunoştinţă gene­rală că licitaţia publică pentru vânzarea materialului lemnos din pădurile Iuşbea-Canaia-Şer­­bănei, în suprafaţă de 787,94 ha. esenţă molid proprietatea comunei Răşinari, judeţul Sibiu, neavând rezultat la 27 Mai 1935 din lipsă de concurenţă, se va ţine a doua licitaţie cu aceleaşi condiţiuni la 20 Iunie 1935, ora 10 dimineaţa, la sediul Primă­riei Răşinari. Estimaţia însumează 21.092.159 lei. Garanţia provizorie, lei 1.100.000 în numerar sau efecte de Stat în recipise de depuneri. Cooperativele beneficiază de avantajele Legii de Organizare a Cooperaţiei. Toate actele privitoare la a­­ceastă licitaţie se pot vedea de amatori la sediul primăriei Ră­şinari şi Ocolul Silvic Valea Sa­dului în fiecare zi de lucru. Răşinari, la 27 Maiu 1935. Primar, Iac­ob Ciucean Notar, Vaier Prie Hf ♦ Ml ♦♦»♦++ MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTI­RILOR SOCIALE Serv. Edilităţii Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa ama­torilor că în ziua de 21 Iunie 1935, orele 11 dimineaţa, se ţi­ne licitaţie publică în­­ localul Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Calea Griviţei No. 64-66 (Serv. Edili­tăţii) cu oferte închise şi sigi­late, în conformitate cu dispo­­ziţiunile legii Contabilităţii, pentru lucrările de amenajare, transformări, adăugiri şi insta­­laţiuni de apă şi lumină de la spitalul „Precista Mare“ din o­­raşul Roman, în sumă de lei 2.050.000. Garanţia provizorie este de lei 5%, consemnată într’o reci­­pisă a Casei de Depuneri, care se va depune Comisiunei în plic sigilat separat de ofertă. Cadtul de sarcini, devizul şi planurile se pot consulta în toate zilele de lucru între orele 11-13 la Serviciul Edilităţii din Minister. La licitaţie vor fi primiţi Ar­hitecţi şi Ingineri şi antrepre­nori cari produc acte doveditoa­re că au executat lucrări de a­­semenea natură. p. Ministru, D. Gane Şeful Serviciului Arhitect-Şef, N. Bilarjiu 10 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi, că, în ziua de 20 Iunie 1935, ora 10, se va ţine la Direcţiunea Specială P. T. T., sala de licitaţii, ca­mera 16, o licitaţie publică, pentru procurarea: 5.000 kgr. bandă gumată Hughes, 2.500 kgr. bandă gumată Baudot. Licitaţia se va ţine în con­formitate­­ cu art. 88-110, din L. C. P. şi regulamentul O. C. L. Concurenţii vor depune, odată cu oferta, în plic se­parat, o garanţie de 5% din valoarea­ furniturei oferite, în recipisa Cassei de Depu­neri, în numerar sau în o­­ferte garantate de stat. Furnitura va fi predată Depozitului General P.T.T., în termen de 60 zile de la darea comenzei, liberă de orice speze. Plata după recepție. Caetul de sarcini se poate vedea la sala de licitații P. T. T., camera 16, în orice zi de lucru, între orele 12— 13,30. No. 109905/935. 10084 Ml *»♦♦»» + ♦ »»♦♦♦■ PREFECTURA JUDEŢU­LUI ILFOV Serv. Administrativ jud. Publicaţiune 07270—28 Mai 1935 întrucât ofertele primite la Prefectura jud. Ilfov, pentru construcţia casei funcţionarilor Prefecturei au fost incomplecte s’a dispus amânarea complectă­­rii lor şi depunerea altora până la 1 Iulie 1935, ca să se anexeze alături de oferte şi devize amă­nunţite. Se vor respinge cele care nu au cel puţin 500 m. p. (construc­ţie şi curte), 18 apartamente cu 6 (şase) prăvălii, sau 12 aparta­mente fără prăvălii, 1/2 din a­­partamente cu 2 camere, hali, bae, bucătărie, cămară, cameră de servitori, closet şi pivniţă şi 1/2 din apartamente cu 3 ca­mere şi dependinţe; camerile să fie cel puţin de 4/4 m. Prefect, Delegat: Mihail Antonescu7832 + 1*14 nvts Facem cunoscut onoratei noastre clientele că d-nul MIȘU PERLZWEIG nu mai poate face nici un fel de încasări de bani pentru noi, nemai fiind în serviciul nostru. Fabrica de ciocolată , C. Grigorescu ul n UNVERSUE Băile Ocna Sibiului Staţiune de C. F. R. pe linia Sibiu—Copşa­ Mică. LACURI CU APE MINERALE CLORO-SODICE CON­CENTRATE. Indicaţiuni: Boli de femei, Reumatism, pleurezii cro­nice, boli de copii, scrofuloză, limfatism, rachitism, etc. CURE CU PREŢURI GLOBALE IEFTINE „EUROPA”. Informaţiuni: Ministerul Sănătăţii, Direcţiunea Băi­lor şi la toate birourile Organizaţiei Naţionale Române de Voiaj şi Turism „EUROPA“. Bucureşti: Biroul Oficial C. F. R., A. R. P. A. B-ca Cornea, Helvetia. 2873 ♦++♦++♦♦♦♦♦♦+♦+♦+♦♦♦ + ♦♦♦+♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦ + ♦■♦♦♦♦" CRONICA ŞAHULUI Campionatul de şah al României La baza acestui campio­nat, preşedintele F. R. S­­I­d. Cristian Leu, a pus un­­ regulament draconic, meticu- I los, foarte just însă şi nelipsit de unele inovaţiuni originale.­­ Regulamentul prevede un arti­­­­col special pentru viitorul cam­­­­pion, care „îmbracă o demni­­­­tate onorifică de înaltă va- f loare“ pentru F. R. S. Ca ur­mare, viitorul campion, este cu anticipaţie obligat să secondeze de aproape eforturile Federa­ţiei, să-i susţină interesele etc. Dacă însă va lua atitudine os­tilă, pe orice cale, contra Fe­deraţiei sau a conducătorilor, I­ se vor aplica sancţiuni. Şi se ştie că preşedintele F. R. S. nu şovăe nici­odată, la introduce­rea acelei discipline de fier care dă forţa acestei organizaţii. Ul­tima sancţiune este retragerea Runda VIII La a doua ju­mătate a ponicurisuduri, în­cepe a se da luptă necru­ţătoare pentru primele 5 jocuri. Runda VHI-a, l-a dat înapoi pe dr. Brody Winder şi Halie cu câte jumătate pe faţă de Silberman, care probabil nu­mai poate fi oprit. Silberman nu face nici o remiză, câştigă şi iu zi toate partidele afară de pauza impusă în faţa maes­trului dr. Brody. Mai are­ de trecut trei etape grele: Traian Ichim, Winder şi Halte. O par­tidă frumoasă a făcut Tom­a Popa contra lui Snosko-Borow­­ski; până la întrerupere a fost în avantaj, pe care se pare însă că l-a pierdut. Traian Ichim a strârnit admiraţia bătrânului maestru dr. Brody, care a fost dominat de copilul frumuşel şi liniştit, în care toţi văd o mare nădejde a şahului românesc — şi au făcut pace. La fel parti­da Halic-Wind­er, Israelovici-A­­lexandrescu. Vasilescu a rezis­tat admirabil lui Erdély, care şi-a salvat punctul datorit mă­­estriei cu care domină în fi­nale. Negruţac a câştigat la Michels, deşi a jucat slab. Se impune tot mai mult Deneş, care a câştigat la Vasilescu şi titlului obţinut în acest cam­pionat. Nimeni nu a protestat de altă parte, pentru că, regu­lamentul întocmit de d. Cris­tian Leu, a fost supus tuturor, să fie citit şi semnat. I s’a re­cunoscut unanim logica în toa­te privinţele. Atât de mari sunt sacrificiile pe care d-sa le face pentru şahul românesc şi de atâta încredere se bucură azi în toate măsurile pe care le ia, încât toţi îl secondează cu en­tuziasm. Vechile tradiţii, după care tehnicienii virtuoşi ai şa­hului, dictau condiţii după in­terese personale, au dispărut. Şi se creiază astfel o nouă tra­diţie, in care organizatorii de o parte, maeştrii de alta, colabo­rează strâns, subordonaţi cu pasiune unei discipline de fier care face forţa tuturor asocia­ţiilor, pe orice teren, la Eduard, un talent admirat mai cu seamă de Erdély — care se știe și este „fin“ din trecutul campionat al Capitalei. Pasio­nantă începe a se desena lupta pentru primele cinci locuri, cu nouă candidaţi foarte aproape unul de altul. De aci înainte, punctele contează dublu — vor­ba maestrului Snosko-Borowski. Până acum, trebue să fim înul­­ţumiţi de rezistenţa pe care o întâmpină maestrul parizian. Se face dovada unui nivel su­perior de joc la noi. Simultanul Snosko-Borowski. Va avea loc la 6 iunie, la Ca­mera de Comerţ. Mai sunt câteva locuri libere, înscrierile se primesc la secretariatul campionatului. Runda IX. Mercuri seară s-au terminat 7 partide din runda IX-a astfel: 1. — Vasilescu-Toma Popa 0:1;2. — Michels-Dr. Brody 0:1;3. — Alexandresou-Cabia­­glia 1:0;4. — Eduand-Erdely 5:1;5. — Ichim-Silberman 0:1;6. — Israelovlci-Halic 0 :1; 7. — Wincler-Deneş %: 14 \ — S’au mal terminat partidele suspen­date: 8. — Snosko-Borowski. Winder 1:0 şi 9. — Vasilescu- Deneş 0:1 Situația după runda VIII Hr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516 Puncte 1 Vasilescu I. O O 0 _0 1­__________________1__154_ T Eduard E. Kifrti 1 O oj 1 0 *0 1^ 3 Winder A. T~1*0^1 11 K 0 * *__ 4 Israelovicl S. 10 1^ 1_________0___L_LJLÜ-Ü£_ 5 Halic I.________1 1 % 1 1 ' 1 K 1 11 6__ 6 Deneş St. 1 1_________________0 ^ 1 1 H 5K 7 Erdély St. _1__________1^0 Vt 0 1 H 1 K 4}$ 8 Toma Popa ___________11 ^ % 'A 0 j. 0 X * 9 Negruţac E. __________lU\ % ^ 0 <> 14 0 1___0 10 Brody N. dr. ________0 \)4 % 1 % î I M____1 514 11 Silberman H._______1 11 1 1 1 0 1________1 7 12 Cabiaglia G._______0__0 K| 0 0 % 0 0 rfe___________1 13 Ichim Traian 1 Q^ol^ll^ i% 14 Michels J. 1 ' V, O O o I o 14 o_________* 2__ 15 Snoskn-Broski________* 1 1 1 %\% *______________*_l_i__ 16 ^Alexandrescu G. 0 1 * 14 Í 10Q * ■%■ 214 *) Partide întrerupte. Întrunirea pensionarilor militari din Teleorman T -Măgurele, 28 Mai Eri a fost întrunirea pensio­narilor militari — subofiţeri — din Teleorman, la sediul aso­ciaţiei din T.­Măgurele. Şedinţa s-a deschis sub pre­şedinţia d-lui căpitan pensio­nar Marin Voiculescu, care a­­ dat cuvântul d-lui Stan Di-­­mancea, vice-preşedinte al so-­­­cietăţii. D-sa a arătat rostul întruni­rii şi a citit pasagii din ziarele ce apar în Capitală, în care se fixează congresul general al pensionarilor militari. Cere camarazilor să participe neapărat la acest congres. Adunarea hotărăşte să se tri­mită convocări tuturor pensio­narilor militari din judeţ. D. Radu Nebunu propune, şi adunarea aprobă, să se trimită centrului următorul MEMORIU Suprimarea scumpetei pe lo­calităţi, greutăţile de trai fiind aceleaşi, iar reţinerile pentru casa pensiilor s’au făcut uni­form tuturor gradelor; dobân­da la titlurile de rentă să se dea dela data aşezării la pensie iar nu dela data emiterii titlu­rilor ; să se înceapă amotiza­­rea titlurilor de rentă aşa cum prevede legea; să se libereze ti­tlurile de rentă pensionarilor subofiţeri eşiţi la pensie după 1932, cărora nu li s’a dat până în prezent; să se complecteze cu câte 4 pogoane teren arabil lotul celor cărora 11 s’a dat nu­mai 10 în loc de 14, pe baza unor declaraţii smulse cu ana­­sâna; să se ceară împroprietă­rirea cu locuri de casă a tutu­ror pensionarilor subofiţeri, aşa cum au fost contractaţi în baza legii de reangajare; ajutorii de sublocotenenţi să fie pensionaţi în mod excepţional, după cum au fost avansaţi pentru fapte excepţionale; să se acorde tra­tament gratuit în spitale şi sa­natoriile balneo-climaterice; la înmormântarea pensionarilor militari garnizoana să dea obli­gatoriu onorurile cuvenite; sub­ofiţerii avansaţi după pensio­nare, care au fost menţinuţi mobilizaţi, sau chemaţi tempo­rar, să li se fixeze pensiile pe baza soldelor primite în ultimii doi ani ca ofiţeri; subofiţerii avansaţi ofiţeri în timpul răz­boiului şi pensionaţi conform legii din 1920 art. 15, să li se rectifice pensiile pe baza solde­lor primite in ultimii 2 ani; pentru ofiţerii şi subofiţerii care au pensii de bază mici să li se ridice pensia prin ajutor de scumpete, la nivel cu cei­lalţi, aceasta până la legifera­rea pensiilor militare. In încheere, d. căp. M. Voi­culescu, preşedinte, anunţă că în ziua de 6 iunie se va face sfinţirea drapelului societăţii, festivitate la care roagă pe toţi pensionarii să ia parte. Ultimul cuvânt îl are pentru d. general Stere căruia îi urea­ză sănătate pentru ducerea la îndeplinire a doleanțelor pen­sionarilor militari, întrunirea s-a sfârșit la 1. ­xix- Mişcarea portului Constanta in ziua de 29 Mai O zi de linişte neobicinuită. Intrarea unui singur vapor în port, si acesta un tanc de mic tonaj.’este iun fapt remarcat i­­mediat de hamali, agenţi şi va­­meşi. N’a acostat la cheia decât tancul ..Zahra“, sub pavilion englez, venit dela Ismir să în­carce cel mult 800 tone produse petrolifere. Vapoare plecate: Singura plecare în cursul zilei a fost a vasului „Alba lulia, venit­uri de la Barcelona şi plecat la Ga­laţii, unde va fi complet încăr­cat cu cereale pentru Italia. Cheurile au fost animate în schimb de cei peste 1000 emi­granţi pentru Palestina, cari au venit în cursul dimineţii cu două trenuri speciale din Polo­nia. Aceştia au plecat pe seară cu Polonia“ şi „Har Zion“, pri­mul îmbarcând 980 iar secundul 70 pasageri. Tot cu „Har Zkan" au mai fost exportate, pentru Haiffa, 220 tone cherestea. --------ox..-----­ Meseriaşii bulgari la mormântul eroului necunoscut Conduşi de d. Anghel Popes­­cu, consilier al Camerei de muncă, meseriaşii bulgari au viziltiatt Mercuri mormântul ero­­ului necunoscut din pătucul Ca­rol, unde au depus o coroană. După aceea au vizitat fabri­cile „Zamfirescu“, „Herdun“, „Regina Maria“, ,­Rochus“, „Cartea Românească“ şi altele. La „Rochus“ s’au ţinut scurte cuvântări de către d-nii Ro­chus, Ivan Marinoff, Anghel Popescu, cari au Insistat asu­pra frăţiei româno-bulgare.­­ *I -­ -X.XX­ Constipaţia Cronică Experienţe ştiinţifice Întăresc mereu rezultatul dobândit că apa naturală­ purgativă „FRANZ - IO­­SEF“ slujeşte cu succes In străini de constipaţie. In farmacii şi dro­­gnerii. 5004 ---- .OX----------­ De la Academia de ştiinţe Academia de ştiinţe din Ro­mânia a convocat pe d­ nii membri, pe secţiuni, în urmă­toarele zile la­ ora 16 : Secţiunea d­e matematică cu Astronomie Vineri 31 Mai; sec­ţiunea de Fizică Sâmbătă 1 Iu­nie ; secţiunea de Chimie Luni 3 Iunie ; secţiunea de Zoologie Anatomie, Paleologie şi Fiziolo­gie animală Marţi 4 Iunie; sec­ţiunea de Botanică şi Fiziologie vegetală Miercuri 5 Iunie ; sec­ţiunea de Biologie aplicată Vi­neri 7 Iunie; secţiunea de Ge­niu militar cu aprliciaiţiiune la a­­părarea naţională . Luni 10 Iu­nie ; secţiunea de Geologie, Mi­neralogie şi Geografie Marţi 11 Iunie ; secţiunea de Organiza­ţie, învăţământ şi Populari­zare Miercuri 12 Iunie ; secţiu­nea de Technică Joi 13 Iunie. és KWea Nr. 148 Sta&gfX­­ knfc 1938 Botezul de la spitalul Colentina Duminică, la închiderea săp­tămânii copilului, s-a făcut la institutul clinico-chirurgical de la spitalul Colentina, botezul unei fetiţe născută săptămâna trecută de o bolnavă săracă, ce a suferit o gravă operaţie a ma­xilarului superior şi naşului. Mama ca şi copila au fost de­opotrivă salvate de d. dr. Ion Jianu, care a dat prilejul unei sărbători religioase chiar în sala bolnavelor. Slujba religioasă a fost ofi­ciată de confesorul spitalului, pr. Alexandrescu, în mijlocul personalului medical şi suferin­zilor. Naşul, d. dr. Ion Jianu, în cuvântarea ce a ţinut a subli­niat necesitatea naţională de a se proteja efectiv mamele şi copiii, căci ţara noastră are ne­voie de cât mai mulţi apără­tori sănătoşi în timp de pace şi de război. D-sa s’a ridicat îm­potriva avorturilor criminale şi a cerut ajutorul Statului pen­tru familiile sărace împovărate cu mulţi copii. Exemplul Italiei lui Mussolini trebue imitat şi de noi: să se ieftenească învăţătura de carte, să se ajute cu alimente şi îm­brăcăminte copiii săraci, să se facă reală asistenţă sanitară profilactică şi terapeutică a mahalalelor şi satelor, supra­­veghindu-se sănătatea copiilor şi în sfârşit, să se reducă impo­zitele familiilor sărace în ra­port cu numărul copiilor. După ce a subliniat că spi­talul trebue să fie un centru de însănătoşire trupească şi sufle­tească, de unde să radieze lu­mină şi bunătate, d. dr. I. Jia­nu a terminat cerând naşilor cari botează sau cunună, să nu se mărginească numai la actul religios al acestei taine, ci să ajute efectiv pe finii lor ce se izbesc în viaţă­ de atâtea greu­tăţi_______________________ Clişeul reprezintă asistenţa, după oficierea botezului : 1) pr. Alexandrescu; 2) d-na dr. Florica I. Jia­nu; 3) d. dr.I. Jianu; 4) mama copilului. Expoziţia turismului român la Berlin Berlin, 29 (Rador). — Azi s’a deschis expoziţia turismului ro­mân, instalată pe Unter den Linden, care prezintă un bogat material de vederi din ţară, ta­blouri, covoare, ceramica, obiec­te casnice, etc. D. Raumer, preşedintele Ca­merei de comerţ româno-ger­­mană din Berlin, a remarcat în cuvântarea de deschidere, im­portanţa recentul acord comer­cial şi economic dintre Româ­nia şi Germania, subliniind va­loarea acestei expoziţii pentru promovarea turismului, me­nit a contribui la intensificarea legăturilor dintre cele două ţări. D-sa a ţinut să reamintească toată munca depusă de atâţia ani de d. Comnen, ministrul României la Berlin, pentru a­­meliorarea relaţiilor economice româno-germane. Munca sa este azi încoronată printr’un deplin succes. A răspuns d. Comnen, ară­tând multiplele bogăţii artisti­ce ,istorice, etnografice şi natu­rale, pe cari le oferă România turismului. D-sa a exprimat tot­odată vii mulţumiri organiza­torilor şi d-lui dr. Schacht, mi­nistrul economiei naţionale, că­ruia i se datoresc in bună mă­sură ultimele acorduri economi­ce şi acordul turistic. La deschidere au participat reprezentanţii autorităţilor,­­ profesorul Wohlthat, preşedin-­­ tele delegaţiei germane care a­­ tratat de curând la Bucureşti­­ încheerea acordurilor, consilierii­­ Busse, Wolf, Kiewitz, un mare­­ număr de intelectuali, ziarişti, precum şi un numeros public, care a apreciat mul reuşita ex­poziţiei. Expoziţia rămâne des­chisă toată luna iunie. Centenarul oraşului Alexandria Scrisori din Londra Vizita şi conferinţa d-lui prof. N. Iorga Alexandria, 28 Mai Oraşul ____ Alexandria, care-şi­­ serbează un veac de existenţă, a primit Duminică vizita mare­lui istoric român d. prof. N. Iorga. In entuziasmul cetăţenilor a­­dunaţi în faţa primăriei, m­ u­­ralele şcolarilor — îmbrăcaţi în costume naţionale — şi într’o adevărată ploaie de flori, d. profesor este primit cu tradi­ţionalul ,31ne aţi venit", ros­tit de d. Alex. Coliescu, pri­marul oraşului, care-şi conduce înaltul oaspe în sala de onoare a primăriei, unde este aclamat de şefii de autorităţi, consiliul comunal şi comitetul centena­rului. D. ALEX. COLFESCU, prima­rul oraşului, face un scurt is­toric an­ întemeierei oraşului, scoţând în relief interesanta şi blânda figură a domnitoruli Alex. Ghica, naşul oraşului şi protectorul clăcaşilor. D. FLOREA GEORGESCU, în numele comitetului centenaru­lui, mărturiseşte marea bucurie de a vedea pe marele naţiona­list d. N. Iorga. Pr. PROTOPOP GH. STAICU­­LESCU elogiază pe acela care a deţinut destinele acestei ţări şi a condus cu devotament şi înaltă pătrundere şi departa­mentul Cultelor. D. A. DINULESCU, dir. şc. normale, fost elev al d-lui Ior­ga, vorbind în numele corpului didactic, evidenţiază personali­tatea savantului. D. prof. IORGA răspunde mulţumind tuturor. Schiţează apoi o interesantă observaţie : „Constat şi la d-voastră acelaş progres sănătos în vorba şi ţi­nută, lucru ce mă bucură mai mult decât orice, căci împreu­nă cu d-voiaistrâ poporul româ­nesc merge cu paşi repezi pe calea civilizaţii“, înconjurat de şefii autorită­ţilor şi fruntaşii oraşului, în u­­ralele mulţimii, frumos orân­duită sub teii bulevardului Mi­­hăiţă Filipescu, d. prof. Iorga se îndreaptă către ateneul popular, unde îşi desvoltă con­ferinţa Întitulata : „Alexandru Ghica, domn şi caimacan“. Intr’o interesantă introducere d-sa face legătura istorică a o­­raşelor din sudul Munteniei şi, apropiind întemeierea oraşului Alexandria de aceia a­ Călăra­şilor de Ialomiţa, dă cetire u­­nui memoriu — înaintat dom­nitorului Alex. Ghica — de re­fugiaţii români cari­­se stabili­seră în dreapta Dunării şi cari doreau din tot sufletul sa revi­nă in Muntenia,, unde sa le fie permis a înfiinţa aşezari noui-D-sa observă, însă că, pe când în oraşele T. Severin, Giurgiu, Brăila ’si Călăraşi, care şi-au serbat de curând centenarul, nu s’a găsit nicio urma a isto­ricului lor, in Alexandria în­treaga arhiva a fost scoasă din mucegaiul beciurilor şi cu mul­tă dragoste studiata de câţiva intelectuali, cari au scos la lu­mină adevărul asupra înteme­ierii oraşului, lucru ce merita toată lauda, cu atât mai mult cu cât, din aceste ceasloave a reeşit străduinţa, şi clăcaşilor romani, fondatorii şi iniţiatorii acestui oraş, a cărui obârşie putem susţine cu tărie astăzi — este pur romaneasca. Trecând la subiectul anunţat , profesor Iorga arata împre­jurările grele în care se gasea Muntenia, la sinea pe tron a fostului comandant de oştiri, Alexandru Dimitrie Ghica, înţelegător, răspunzând tot­deauna tuturor cu amabilita­­tea-i specifica, cu care a distrus chiar pe baronul po­tentatul vremii, protector al ce­lor obidiţi, se strecura cu abi­litate printre desele interven­ţii ale celor două mari puter, Rusia şi Turcia, şi chiar printre intrigile perilor cari râvneau la scaunul d­ dom­ne­sc, înconjurat de acelaşi entu­­ziasm, d. profesor Iorga este condus la primăria oraşului, unde i se serveşte o mica gus­tă intonează diferite bucăţi lese-INAUGURAREA MUZEULUI La orele 10.30 seara, d. prof. Iorga, însoţit de d. primar, se îndreaptă către muzeul oră­şenesc, unde sunt întâmpinaţi de d.­­. Ionescu-Barbu, consi­lier comunal, conservatorul muzeului. Plăcut surprins de bogăţia pieselor istorice, privitoare la întemeierea şi evoluţia oraşu­lui, d. prof. Iorga îşi exprimă admiraţia pentru străduinţă ce s’a depus şi pentru modul cum alexandrenii înţeleg să cin­stească orice urmă a străbuni­lor lor. „începutul este foarte bun, spune d-sa, aveţi lucruri foarte importante, pe care vă sfătuesc să le închideţi în casa de fier“. Şi, pentru a întări cele spuse, d. profesor inaugurează acest sanctuar istoric, scriind primul autograf in cartea de aur a muzeului: „Noroc şi spor ca la început, cu aceiaşi oameni inteligenţi,­­activi şi devotaţi“. 26 Mai 1935. N. Iorga La ora 11 seara, d. profesor Iorga părăseşte oraşul Alexan­dria, In uralele mulţimii entu­ziaste. -------X­IX-------­ (Urmare din pag. I-a) lui, să-l aducem sau la accep­tarea unui regim de pace sta­bilă în Europa, sau să-şi des­­văluie în chip irevocabil adevă­ratul joc. Comunitatea morală, pe care o alcătueşte interesele puternice şi cercurile influente credinci­oase ideii rezistenţii faţă de militarismul de la Berlin, n’are nici o grijă în privinţa mersu­lui pe care îl vor lua evenimen­tele în Europa. Marea Britanie a luat-o pe o cale bună. Bine­înţeles, nu-i place să alerge şi mersul ei fie specific. Dar merge şi nimic n’o poate opri. Fireşte, nu noul guvern realcătuit o va opri. In fruntea sa se va re­găsi d. Baldrwin, acelaş care a proclamat Rinul graniţă brita­nică şi care, deunăzi, a declarat că există aproape o stare de alarmă. D. Baldwin, care a­­nunţă că în 1937 vrea să fie la adăpostul oricărei surprize răz­boinice, nu se va lăsa amăgit de nici o manevră, ori­cât de iscusită ar fi. Numai că, în cali­tate de şef al unei ţări demo­cratice, e necesar pentru el să aibă de partea sa opinia pu­blică. Că ştie să obţină acest rezultat, d. Baldwin a dove­dit-o, obţinând sprijinul naţio­nal pentru planul său de re­­inarmare aeriană, întrebuinţând argumente, ce-au plăcut celor mai înverşunaţi pacifişti. Mă­rire şi slăbiciune democratică. Lumea, lumea noastră e astfel alcătuită. SITUAŢIA ECONOMICA IN FRANŢA Totuşi problema, care începe să ne neliniştească foarte mult, e aceea a situaţiei economice în Franţa. Tot ce poate slăbi capacitatea Franţei de a lucra în calitatea sa de parteneră în înţelegerea anglo-franceză, şi in cooperarea tripartită cu Ma­rea Britanie şi Italia, nu ne poate lăsa nepăsători. Căci, după cum a spus-o marele di­plomat francez Jacques Sey­­roux, nu există chestiuni exclu­siv politice, economia îşi are totdeauna partea sa. Se pare că prietenii noştri francezi vor trece printr’o criză financiară foarte gravă. Fuga capitalurilor din Paris a luat astfel de dimen­siuni, încât ai impresia că au revenit timpurile lui Poincaré, din 1926. Afluxul de capitaluri la Londra, care rezultă de aci, nu ne surâde deloc. Foloasele pe cari ni le poate da, nu pot fi decât vremelnice, în vreme ce răul pe care-l pricinueşte Franţei, deci indirect nouă, poată dăinui multă vreme. Să recunoaşte la Londra, că isvo­­rul nenorocirilor francului stă în dezechilibrul bugetar, care e pricinuit, nu numai de incapa­citatea aparentă a guvernanţi­lor de a lua măsuri de asanare reală, ci­ şi prin lipsa de voinţă a publicului francez de a pre­tinde această asanare. Re­cunoaştem de asemenea, că de­valorizarea monedei în Fran­ţa, pe care foarte mulţi o cer, şi pe care alţii o cred inevita­bilă, nu poate produce nici­ un rezultat util dacă nu e înso­ţită, precedată chiar, de o mă­sură de îndreptare bugetară. Experienţa noastră din 1931 a putut reuşi atât de bine, numai fiindcă, în momentul în care lira sterlină se desprindea de vechea paritate cu aurul, fi­nanţele britanice erau ancora­te pe o bază nespus de solidă. In cazul contrariu, devaloriza­rea noastră nu s’ar fi făcut in chipul avantagios pe care-l ştie lumea. La Londra, dorim cu to­ţii din răsputeri reuşita, în­­trun timp foarte scurt, a proec­­tului care există la Paris, de a introduce reforma sistemului fiscal şi mai ales se speră să se vadă finanţele publice ale Franţei scăpate de acest deficit, care­­ de câţiva ani a devenit trăsătura lor caracteristică şi tot mai accentuată. In cazul contrariu, se prevede la Lon­dra că prestigiul Franţei în domeniul politicii internaţiona- l le în Europa ar scădea, ceea ce am fi ultimii să dorim. Căci, în acţiunea ce se angajează spre a rezolva problema germa­nă, interesul britanic vrea ca puterile aliate să fie cât mai puternice. CONSULTAREA DOMINIOA­­NELOR S’a vorbit mult în ultimul timp despre consultaţiile la Londra între guvernul brita­nic şi şefii dominioanelor im­periului, veniţi aici cu prilejul­­ jubileului regal. S’au povestit­­ multe lucruri despre ceea ce ar fi spus sau n’ar fi spus miniş­trii de dincolo de ocean cu pri­vire la cooperarea imperială faţă de o politică de interven­ţie în Europa. S’a răspândit chiar zvonul, că dominioanele, prin gura primilor lor miniştri prezenţi la Londra, s’ar fi opus la orice intervenţie a Marei Britanii în afacerile europene. Putem asigura pe cititorii noş­tri că nu-i nimic adevărat, pen­tru simplul motiv că politica britanică e într-o perioadă de formaţiune şi de evoluţie, aşa că ar fi fost imposibil de a o prezenta sub o formă definiti­vă celorlalţi membri ai consul­taţiei imperiale. Dealtminteri, aceştia, după câte ştim, iau poziţie pe faţă pentru princi­piul că 90 la sută al efortului în Europa fiind furnizat de Marea Britanie, dominioanelor nu le convine de a lua mai mult decât li se cuvine în ce priveşte partea logică în hotă­­rîrile necesare şi inevitabile. Australia, Canada şi Noua Ze­­elandă se feresc să joace un rol important în discuţia pro­blemei europene. Africa de sud e într-o poziţie diferită. Miniş­trii ei sunt atinşi de o febră germano­filă, căreia trebue să i se dea timpul să se calmeze, dăndu-i leacurile cunoscute, a­­dică lăsând timpului posibili­tatea de a lucra prin argumen­tul irezistibil al comunităţii de interese ce există între Metro­pola şi dominionul african. Simpatiile şi prejudecăţile re­zistă cu timpul foarte greu ar­gumentului material al faptelor. AUGUR in VESELIA­­ DE JOI 30 MAI Romanul S. O. S.—Credinţă şi rea-credinţă. — D. Demostene Botez şi condimentele spirituale.—D. Alex. Albu s’a supărat iar, plastografiem iarăş epigrame de-ale eminentului con­frate.—O aventură la Parcul Carol. — Emerul de altă dată. La cărturăreasă de D. TELEOR.— Executarea bugetului sau a cetăţeanului ? Activitatea d-lui Caramfil.—Parnasul român. Aur. Argot-ul francez.—Un scamator celebru.—Cu riscul vie­ţii.—Cotoiul viteaz—„Luna Brăilei“.—Ingratitudine. — Drep­tul la dragoste.—Semnalele din Martie.—Glume, hahuri. De­sene numeroase. 5 L­E­i ’.fi PAGINI

Next