Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 148-162)
1935-06-01 / nr. 148
* Doamnă» apăraţi-vă ••• Daca faţa Dv., la care ţineţi atât de mult, se vestejeşte, dacă pleoapele Dv. se încreţesc, dacă obrajii Dv. pierd culoarea lor sănătoasă, dacă tâmplele Dv. se denudează şi cărarea se lărgeşte, înainte de a vă alarma, gândiţi-vâ la acidul uric care intoxică cu încetul dar sigur, rasa noastră. Se poate afirma că 80% din femeile de 30 la 40 de ani, cari îmbătrânesc timpuriu, ar recăpăta tinereţea care le scapă din mână, dezintoxicând sângele lor. De aci această concluziune paradoxală, însă perfect exactă dacă voiţi să apăraţi tenul Dv., apăraţi mai întâi rinichii Dv. făcând să se topească şi să plece cât mai repede acidul uric care îi împotmoleşte. URODONAL Indispensabil tuturor persoanelor cochete cari nu vor sa Îmbătrânească. La farmacii şi droguerii ESTE UN PRODUS CHATEUIN MARCA DE ÎNCREDERE MANGALIA. Staţiune Balneo-Glimatică Maritima. Ape sulfuroase puternic radioactive pentru băi şi băut. Indicate în: Rachitism, Anemii-Debilitate, Tuberculozele osoase, articulare, ganglionare, ale peritonului şi organelor genito-urinare. Reumatisme, Boli de piele, nas, gât şi urechi, femei (toate în stare cronică). Hoteluri, vile. Reduceri 50 la sută pe C. F. R. Sezon 1 Iunie - 1 Octombrie. , Direcţiunea Staţiunea Mangalia („Europa”). 19 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 11 Iunie 1935 orele 11, se va ţine în localul primăriei sectorului Albastru din cal. Rahovei nr. 39, licitaţiune publică prin oferte închise şi sigilate pentru pavarea cu piatră bolovani de râu, trotuare din albărie şi bordură din piatră bolovani de râu, a următoarelor străzi: Mărculescu I şi n; str. A. B. şi H. din parcul Rahovei; Mucenicii Becheri, Ana Stănescu, Prel. Spătaru Preda, Doina, Fd. Lânăriei, Broscăriei, conform planurilor, proectelor şi condiţiunilor speciale, care se pot cerceta de către domnii amatori în orice zi de lucru între orele 11-13 la serviciul administrativ al primăriei din cal. Rahovei nr. 39. Garanția provizorie 5% asupra ofertei în numerar sau efecte de stat, însoţite de borderoul lor. Art. 88—110 din Legea asupra contabilităţii publice sunt aplicabile acestei întreprinderi. 7" p. Primar, Aurel N. Lascu .Secretar general .Indescifrabil Nr. 16413/2998/B/935. 7830 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 1 Primăria Sectorului III Albastru- Serv. Administrativ PAROHIA BISERICEI FLAMANDA DIN BUCUREŞTI Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 10 iunie 1935, ora 16 se va ţine licitaţie publică cu termen scurt la sediul Parohiei str. Olimpului nr. 17, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de construcţie a casei nou- parohiale, precum şi a casei de raport, al căror deviz se ridică la cca. 1.600.000 lei. Această licitaţie se ţine în conf. cu art. 88—110 din Legea Contabilităţi Publice. D-nii concurenţi vor depune odată cu oferta sigilată şi o garanţie de 5% lei la valoarea lucrărilor după deviz în numerar sau în efecte garantate de Stat, care se va consemna la Casa de Depuneri iar recipisa se va depune în plic special în ziua licitaţiei. Devizele, planurile şi cartele de sarcini şi condiţiile generale şi orice alte lămuriri. In legătură cu aceste lucrări se pot consulta şi cere in fiecare zi de lucru la cancelaria Parohială str. Olimpului nr. 17. EPITROPXA Nr. 59 din 29 Iunie 1935. 20 MMMMMMMMMM MM PRIMĂRIA COMUNEI RĂŞINARI Nr. 796/1935 Se aduce la cunoştinţă generală că licitaţia publică pentru vânzarea materialului lemnos din pădurile Iuşbea-Canaia-Şerbănei, în suprafaţă de 787,94 ha. esenţă molid proprietatea comunei Răşinari, judeţul Sibiu, neavând rezultat la 27 Mai 1935 din lipsă de concurenţă, se va ţine a doua licitaţie cu aceleaşi condiţiuni la 20 Iunie 1935, ora 10 dimineaţa, la sediul Primăriei Răşinari. Estimaţia însumează 21.092.159 lei. Garanţia provizorie, lei 1.100.000 în numerar sau efecte de Stat în recipise de depuneri. Cooperativele beneficiază de avantajele Legii de Organizare a Cooperaţiei. Toate actele privitoare la această licitaţie se pot vedea de amatori la sediul primăriei Răşinari şi Ocolul Silvic Valea Sadului în fiecare zi de lucru. Răşinari, la 27 Maiu 1935. Primar, Iacob Ciucean Notar, Vaier Prie Hf ♦ Ml ♦♦»♦++ MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Serv. Edilităţii Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa amatorilor că în ziua de 21 Iunie 1935, orele 11 dimineaţa, se ţine licitaţie publică în localul Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Calea Griviţei No. 64-66 (Serv. Edilităţii) cu oferte închise şi sigilate, în conformitate cu dispoziţiunile legii Contabilităţii, pentru lucrările de amenajare, transformări, adăugiri şi instalaţiuni de apă şi lumină de la spitalul „Precista Mare“ din oraşul Roman, în sumă de lei 2.050.000. Garanţia provizorie este de lei 5%, consemnată într’o recipisă a Casei de Depuneri, care se va depune Comisiunei în plic sigilat separat de ofertă. Cadtul de sarcini, devizul şi planurile se pot consulta în toate zilele de lucru între orele 11-13 la Serviciul Edilităţii din Minister. La licitaţie vor fi primiţi Arhitecţi şi Ingineri şi antreprenori cari produc acte doveditoare că au executat lucrări de asemenea natură. p. Ministru, D. Gane Şeful Serviciului Arhitect-Şef, N. Bilarjiu 10 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 20 Iunie 1935, ora 10, se va ţine la Direcţiunea Specială P. T. T., sala de licitaţii, camera 16, o licitaţie publică, pentru procurarea: 5.000 kgr. bandă gumată Hughes, 2.500 kgr. bandă gumată Baudot. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88-110, din L. C. P. şi regulamentul O. C. L. Concurenţii vor depune, odată cu oferta, în plic separat, o garanţie de 5% din valoarea furniturei oferite, în recipisa Cassei de Depuneri, în numerar sau în oferte garantate de stat. Furnitura va fi predată Depozitului General P.T.T., în termen de 60 zile de la darea comenzei, liberă de orice speze. Plata după recepție. Caetul de sarcini se poate vedea la sala de licitații P. T. T., camera 16, în orice zi de lucru, între orele 12— 13,30. No. 109905/935. 10084 Ml *»♦♦»» + ♦ »»♦♦♦■ PREFECTURA JUDEŢULUI ILFOV Serv. Administrativ jud. Publicaţiune 07270—28 Mai 1935 întrucât ofertele primite la Prefectura jud. Ilfov, pentru construcţia casei funcţionarilor Prefecturei au fost incomplecte s’a dispus amânarea complectării lor şi depunerea altora până la 1 Iulie 1935, ca să se anexeze alături de oferte şi devize amănunţite. Se vor respinge cele care nu au cel puţin 500 m. p. (construcţie şi curte), 18 apartamente cu 6 (şase) prăvălii, sau 12 apartamente fără prăvălii, 1/2 din apartamente cu 2 camere, hali, bae, bucătărie, cămară, cameră de servitori, closet şi pivniţă şi 1/2 din apartamente cu 3 camere şi dependinţe; camerile să fie cel puţin de 4/4 m. Prefect, Delegat: Mihail Antonescu7832 + 1*14 nvts Facem cunoscut onoratei noastre clientele că d-nul MIȘU PERLZWEIG nu mai poate face nici un fel de încasări de bani pentru noi, nemai fiind în serviciul nostru. Fabrica de ciocolată , C. Grigorescu ul n UNVERSUE Băile Ocna Sibiului Staţiune de C. F. R. pe linia Sibiu—Copşa Mică. LACURI CU APE MINERALE CLORO-SODICE CONCENTRATE. Indicaţiuni: Boli de femei, Reumatism, pleurezii cronice, boli de copii, scrofuloză, limfatism, rachitism, etc. CURE CU PREŢURI GLOBALE IEFTINE „EUROPA”. Informaţiuni: Ministerul Sănătăţii, Direcţiunea Băilor şi la toate birourile Organizaţiei Naţionale Române de Voiaj şi Turism „EUROPA“. Bucureşti: Biroul Oficial C. F. R., A. R. P. A. B-ca Cornea, Helvetia. 2873 ♦++♦++♦♦♦♦♦♦+♦+♦+♦♦♦ + ♦♦♦+♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦ + ♦■♦♦♦♦" CRONICA ŞAHULUI Campionatul de şah al României La baza acestui campionat, preşedintele F. R. SId. Cristian Leu, a pus un regulament draconic, meticu- I los, foarte just însă şi nelipsit de unele inovaţiuni originale. Regulamentul prevede un articol special pentru viitorul campion, care „îmbracă o demnitate onorifică de înaltă va- f loare“ pentru F. R. S. Ca urmare, viitorul campion, este cu anticipaţie obligat să secondeze de aproape eforturile Federaţiei, să-i susţină interesele etc. Dacă însă va lua atitudine ostilă, pe orice cale, contra Federaţiei sau a conducătorilor, I se vor aplica sancţiuni. Şi se ştie că preşedintele F. R. S. nu şovăe niciodată, la introducerea acelei discipline de fier care dă forţa acestei organizaţii. Ultima sancţiune este retragerea Runda VIII La a doua jumătate a ponicurisuduri, începe a se da luptă necruţătoare pentru primele 5 jocuri. Runda VHI-a, l-a dat înapoi pe dr. Brody Winder şi Halie cu câte jumătate pe faţă de Silberman, care probabil numai poate fi oprit. Silberman nu face nici o remiză, câştigă şi iu zi toate partidele afară de pauza impusă în faţa maestrului dr. Brody. Mai are de trecut trei etape grele: Traian Ichim, Winder şi Halte. O partidă frumoasă a făcut Toma Popa contra lui Snosko-Borowski; până la întrerupere a fost în avantaj, pe care se pare însă că l-a pierdut. Traian Ichim a strârnit admiraţia bătrânului maestru dr. Brody, care a fost dominat de copilul frumuşel şi liniştit, în care toţi văd o mare nădejde a şahului românesc — şi au făcut pace. La fel partida Halic-Winder, Israelovici-Alexandrescu. Vasilescu a rezistat admirabil lui Erdély, care şi-a salvat punctul datorit măestriei cu care domină în finale. Negruţac a câştigat la Michels, deşi a jucat slab. Se impune tot mai mult Deneş, care a câştigat la Vasilescu şi titlului obţinut în acest campionat. Nimeni nu a protestat de altă parte, pentru că, regulamentul întocmit de d. Cristian Leu, a fost supus tuturor, să fie citit şi semnat. I s’a recunoscut unanim logica în toate privinţele. Atât de mari sunt sacrificiile pe care d-sa le face pentru şahul românesc şi de atâta încredere se bucură azi în toate măsurile pe care le ia, încât toţi îl secondează cu entuziasm. Vechile tradiţii, după care tehnicienii virtuoşi ai şahului, dictau condiţii după interese personale, au dispărut. Şi se creiază astfel o nouă tradiţie, in care organizatorii de o parte, maeştrii de alta, colaborează strâns, subordonaţi cu pasiune unei discipline de fier care face forţa tuturor asociaţiilor, pe orice teren, la Eduard, un talent admirat mai cu seamă de Erdély — care se știe și este „fin“ din trecutul campionat al Capitalei. Pasionantă începe a se desena lupta pentru primele cinci locuri, cu nouă candidaţi foarte aproape unul de altul. De aci înainte, punctele contează dublu — vorba maestrului Snosko-Borowski. Până acum, trebue să fim înulţumiţi de rezistenţa pe care o întâmpină maestrul parizian. Se face dovada unui nivel superior de joc la noi. Simultanul Snosko-Borowski. Va avea loc la 6 iunie, la Camera de Comerţ. Mai sunt câteva locuri libere, înscrierile se primesc la secretariatul campionatului. Runda IX. Mercuri seară s-au terminat 7 partide din runda IX-a astfel: 1. — Vasilescu-Toma Popa 0:1;2. — Michels-Dr. Brody 0:1;3. — Alexandresou-Cabiaglia 1:0;4. — Eduand-Erdely 5:1;5. — Ichim-Silberman 0:1;6. — Israelovlci-Halic 0 :1; 7. — Wincler-Deneş %: 14 \ — S’au mal terminat partidele suspendate: 8. — Snosko-Borowski. Winder 1:0 şi 9. — Vasilescu- Deneş 0:1 Situația după runda VIII Hr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516 Puncte 1 Vasilescu I. O O 0 _0 1__________________1__154_ T Eduard E. Kifrti 1 O oj 1 0 *0 1^ 3 Winder A. T~1*0^1 11 K 0 * *__ 4 Israelovicl S. 10 1^ 1_________0___L_LJLÜ-Ü£_ 5 Halic I.________1 1 % 1 1 ' 1 K 1 11 6__ 6 Deneş St. 1 1_________________0 ^ 1 1 H 5K 7 Erdély St. _1__________1^0 Vt 0 1 H 1 K 4}$ 8 Toma Popa ___________11 ^ % 'A 0 j. 0 X * 9 Negruţac E. __________lU\ % ^ 0 <> 14 0 1___0 10 Brody N. dr. ________0 \)4 % 1 % î I M____1 514 11 Silberman H._______1 11 1 1 1 0 1________1 7 12 Cabiaglia G._______0__0 K| 0 0 % 0 0 rfe___________1 13 Ichim Traian 1 Q^ol^ll^ i% 14 Michels J. 1 ' V, O O o I o 14 o_________* 2__ 15 Snoskn-Broski________* 1 1 1 %\% *______________*_l_i__ 16 ^Alexandrescu G. 0 1 * 14 Í 10Q * ■%■ 214 *) Partide întrerupte. Întrunirea pensionarilor militari din Teleorman T -Măgurele, 28 Mai Eri a fost întrunirea pensionarilor militari — subofiţeri — din Teleorman, la sediul asociaţiei din T.Măgurele. Şedinţa s-a deschis sub preşedinţia d-lui căpitan pensionar Marin Voiculescu, care a dat cuvântul d-lui Stan Di-mancea, vice-preşedinte al so-cietăţii. D-sa a arătat rostul întrunirii şi a citit pasagii din ziarele ce apar în Capitală, în care se fixează congresul general al pensionarilor militari. Cere camarazilor să participe neapărat la acest congres. Adunarea hotărăşte să se trimită convocări tuturor pensionarilor militari din judeţ. D. Radu Nebunu propune, şi adunarea aprobă, să se trimită centrului următorul MEMORIU Suprimarea scumpetei pe localităţi, greutăţile de trai fiind aceleaşi, iar reţinerile pentru casa pensiilor s’au făcut uniform tuturor gradelor; dobânda la titlurile de rentă să se dea dela data aşezării la pensie iar nu dela data emiterii titlurilor ; să se înceapă amotizarea titlurilor de rentă aşa cum prevede legea; să se libereze titlurile de rentă pensionarilor subofiţeri eşiţi la pensie după 1932, cărora nu li s’a dat până în prezent; să se complecteze cu câte 4 pogoane teren arabil lotul celor cărora 11 s’a dat numai 10 în loc de 14, pe baza unor declaraţii smulse cu anasâna; să se ceară împroprietărirea cu locuri de casă a tuturor pensionarilor subofiţeri, aşa cum au fost contractaţi în baza legii de reangajare; ajutorii de sublocotenenţi să fie pensionaţi în mod excepţional, după cum au fost avansaţi pentru fapte excepţionale; să se acorde tratament gratuit în spitale şi sanatoriile balneo-climaterice; la înmormântarea pensionarilor militari garnizoana să dea obligatoriu onorurile cuvenite; subofiţerii avansaţi după pensionare, care au fost menţinuţi mobilizaţi, sau chemaţi temporar, să li se fixeze pensiile pe baza soldelor primite în ultimii doi ani ca ofiţeri; subofiţerii avansaţi ofiţeri în timpul războiului şi pensionaţi conform legii din 1920 art. 15, să li se rectifice pensiile pe baza soldelor primite in ultimii 2 ani; pentru ofiţerii şi subofiţerii care au pensii de bază mici să li se ridice pensia prin ajutor de scumpete, la nivel cu ceilalţi, aceasta până la legiferarea pensiilor militare. In încheere, d. căp. M. Voiculescu, preşedinte, anunţă că în ziua de 6 iunie se va face sfinţirea drapelului societăţii, festivitate la care roagă pe toţi pensionarii să ia parte. Ultimul cuvânt îl are pentru d. general Stere căruia îi urează sănătate pentru ducerea la îndeplinire a doleanțelor pensionarilor militari, întrunirea s-a sfârșit la 1. xix- Mişcarea portului Constanta in ziua de 29 Mai O zi de linişte neobicinuită. Intrarea unui singur vapor în port, si acesta un tanc de mic tonaj.’este iun fapt remarcat imediat de hamali, agenţi şi vameşi. N’a acostat la cheia decât tancul ..Zahra“, sub pavilion englez, venit dela Ismir să încarce cel mult 800 tone produse petrolifere. Vapoare plecate: Singura plecare în cursul zilei a fost a vasului „Alba lulia, venituri de la Barcelona şi plecat la Galaţii, unde va fi complet încărcat cu cereale pentru Italia. Cheurile au fost animate în schimb de cei peste 1000 emigranţi pentru Palestina, cari au venit în cursul dimineţii cu două trenuri speciale din Polonia. Aceştia au plecat pe seară cu Polonia“ şi „Har Zion“, primul îmbarcând 980 iar secundul 70 pasageri. Tot cu „Har Zkan" au mai fost exportate, pentru Haiffa, 220 tone cherestea. --------ox..----- Meseriaşii bulgari la mormântul eroului necunoscut Conduşi de d. Anghel Popescu, consilier al Camerei de muncă, meseriaşii bulgari au viziltiatt Mercuri mormântul eroului necunoscut din pătucul Carol, unde au depus o coroană. După aceea au vizitat fabricile „Zamfirescu“, „Herdun“, „Regina Maria“, ,Rochus“, „Cartea Românească“ şi altele. La „Rochus“ s’au ţinut scurte cuvântări de către d-nii Rochus, Ivan Marinoff, Anghel Popescu, cari au Insistat asupra frăţiei româno-bulgare. *I - -X.XX Constipaţia Cronică Experienţe ştiinţifice Întăresc mereu rezultatul dobândit că apa naturală purgativă „FRANZ - IOSEF“ slujeşte cu succes In străini de constipaţie. In farmacii şi drognerii. 5004 ---- .OX---------- De la Academia de ştiinţe Academia de ştiinţe din România a convocat pe d nii membri, pe secţiuni, în următoarele zile la ora 16 : Secţiunea de matematică cu Astronomie Vineri 31 Mai; secţiunea de Fizică Sâmbătă 1 Iunie ; secţiunea de Chimie Luni 3 Iunie ; secţiunea de Zoologie Anatomie, Paleologie şi Fiziologie animală Marţi 4 Iunie; secţiunea de Botanică şi Fiziologie vegetală Miercuri 5 Iunie ; secţiunea de Biologie aplicată Vineri 7 Iunie; secţiunea de Geniu militar cu aprliciaiţiiune la apărarea naţională . Luni 10 Iunie ; secţiunea de Geologie, Mineralogie şi Geografie Marţi 11 Iunie ; secţiunea de Organizaţie, învăţământ şi Popularizare Miercuri 12 Iunie ; secţiunea de Technică Joi 13 Iunie. és KWea Nr. 148 Sta&gfX knfc 1938 Botezul de la spitalul Colentina Duminică, la închiderea săptămânii copilului, s-a făcut la institutul clinico-chirurgical de la spitalul Colentina, botezul unei fetiţe născută săptămâna trecută de o bolnavă săracă, ce a suferit o gravă operaţie a maxilarului superior şi naşului. Mama ca şi copila au fost deopotrivă salvate de d. dr. Ion Jianu, care a dat prilejul unei sărbători religioase chiar în sala bolnavelor. Slujba religioasă a fost oficiată de confesorul spitalului, pr. Alexandrescu, în mijlocul personalului medical şi suferinzilor. Naşul, d. dr. Ion Jianu, în cuvântarea ce a ţinut a subliniat necesitatea naţională de a se proteja efectiv mamele şi copiii, căci ţara noastră are nevoie de cât mai mulţi apărători sănătoşi în timp de pace şi de război. D-sa s’a ridicat împotriva avorturilor criminale şi a cerut ajutorul Statului pentru familiile sărace împovărate cu mulţi copii. Exemplul Italiei lui Mussolini trebue imitat şi de noi: să se ieftenească învăţătura de carte, să se ajute cu alimente şi îmbrăcăminte copiii săraci, să se facă reală asistenţă sanitară profilactică şi terapeutică a mahalalelor şi satelor, supraveghindu-se sănătatea copiilor şi în sfârşit, să se reducă impozitele familiilor sărace în raport cu numărul copiilor. După ce a subliniat că spitalul trebue să fie un centru de însănătoşire trupească şi sufletească, de unde să radieze lumină şi bunătate, d. dr. I. Jianu a terminat cerând naşilor cari botează sau cunună, să nu se mărginească numai la actul religios al acestei taine, ci să ajute efectiv pe finii lor ce se izbesc în viaţă de atâtea greutăţi_______________________ Clişeul reprezintă asistenţa, după oficierea botezului : 1) pr. Alexandrescu; 2) d-na dr. Florica I. Jianu; 3) d. dr.I. Jianu; 4) mama copilului. Expoziţia turismului român la Berlin Berlin, 29 (Rador). — Azi s’a deschis expoziţia turismului român, instalată pe Unter den Linden, care prezintă un bogat material de vederi din ţară, tablouri, covoare, ceramica, obiecte casnice, etc. D. Raumer, preşedintele Camerei de comerţ româno-germană din Berlin, a remarcat în cuvântarea de deschidere, importanţa recentul acord comercial şi economic dintre România şi Germania, subliniind valoarea acestei expoziţii pentru promovarea turismului, menit a contribui la intensificarea legăturilor dintre cele două ţări. D-sa a ţinut să reamintească toată munca depusă de atâţia ani de d. Comnen, ministrul României la Berlin, pentru ameliorarea relaţiilor economice româno-germane. Munca sa este azi încoronată printr’un deplin succes. A răspuns d. Comnen, arătând multiplele bogăţii artistice ,istorice, etnografice şi naturale, pe cari le oferă România turismului. D-sa a exprimat totodată vii mulţumiri organizatorilor şi d-lui dr. Schacht, ministrul economiei naţionale, căruia i se datoresc in bună măsură ultimele acorduri economice şi acordul turistic. La deschidere au participat reprezentanţii autorităţilor, profesorul Wohlthat, preşedin- tele delegaţiei germane care a tratat de curând la Bucureşti încheerea acordurilor, consilierii Busse, Wolf, Kiewitz, un mare număr de intelectuali, ziarişti, precum şi un numeros public, care a apreciat mul reuşita expoziţiei. Expoziţia rămâne deschisă toată luna iunie. Centenarul oraşului Alexandria Scrisori din Londra Vizita şi conferinţa d-lui prof. N. Iorga Alexandria, 28 Mai Oraşul ____ Alexandria, care-şi serbează un veac de existenţă, a primit Duminică vizita marelui istoric român d. prof. N. Iorga. In entuziasmul cetăţenilor adunaţi în faţa primăriei, m uralele şcolarilor — îmbrăcaţi în costume naţionale — şi într’o adevărată ploaie de flori, d. profesor este primit cu tradiţionalul ,31ne aţi venit", rostit de d. Alex. Coliescu, primarul oraşului, care-şi conduce înaltul oaspe în sala de onoare a primăriei, unde este aclamat de şefii de autorităţi, consiliul comunal şi comitetul centenarului. D. ALEX. COLFESCU, primarul oraşului, face un scurt istoric an întemeierei oraşului, scoţând în relief interesanta şi blânda figură a domnitoruli Alex. Ghica, naşul oraşului şi protectorul clăcaşilor. D. FLOREA GEORGESCU, în numele comitetului centenarului, mărturiseşte marea bucurie de a vedea pe marele naţionalist d. N. Iorga. Pr. PROTOPOP GH. STAICULESCU elogiază pe acela care a deţinut destinele acestei ţări şi a condus cu devotament şi înaltă pătrundere şi departamentul Cultelor. D. A. DINULESCU, dir. şc. normale, fost elev al d-lui Iorga, vorbind în numele corpului didactic, evidenţiază personalitatea savantului. D. prof. IORGA răspunde mulţumind tuturor. Schiţează apoi o interesantă observaţie : „Constat şi la d-voastră acelaş progres sănătos în vorba şi ţinută, lucru ce mă bucură mai mult decât orice, căci împreună cu d-voiaistrâ poporul românesc merge cu paşi repezi pe calea civilizaţii“, înconjurat de şefii autorităţilor şi fruntaşii oraşului, în uralele mulţimii, frumos orânduită sub teii bulevardului Mihăiţă Filipescu, d. prof. Iorga se îndreaptă către ateneul popular, unde îşi desvoltă conferinţa Întitulata : „Alexandru Ghica, domn şi caimacan“. Intr’o interesantă introducere d-sa face legătura istorică a oraşelor din sudul Munteniei şi, apropiind întemeierea oraşului Alexandria de aceia a Călăraşilor de Ialomiţa, dă cetire unui memoriu — înaintat domnitorului Alex. Ghica — de refugiaţii români carise stabiliseră în dreapta Dunării şi cari doreau din tot sufletul sa revină in Muntenia,, unde sa le fie permis a înfiinţa aşezari noui-D-sa observă, însă că, pe când în oraşele T. Severin, Giurgiu, Brăila ’si Călăraşi, care şi-au serbat de curând centenarul, nu s’a găsit nicio urma a istoricului lor, in Alexandria întreaga arhiva a fost scoasă din mucegaiul beciurilor şi cu multă dragoste studiata de câţiva intelectuali, cari au scos la lumină adevărul asupra întemeierii oraşului, lucru ce merita toată lauda, cu atât mai mult cu cât, din aceste ceasloave a reeşit străduinţa, şi clăcaşilor romani, fondatorii şi iniţiatorii acestui oraş, a cărui obârşie putem susţine cu tărie astăzi — este pur romaneasca. Trecând la subiectul anunţat , profesor Iorga arata împrejurările grele în care se gasea Muntenia, la sinea pe tron a fostului comandant de oştiri, Alexandru Dimitrie Ghica, înţelegător, răspunzând totdeauna tuturor cu amabilitatea-i specifica, cu care a distrus chiar pe baronul potentatul vremii, protector al celor obidiţi, se strecura cu abilitate printre desele intervenţii ale celor două mari puter, Rusia şi Turcia, şi chiar printre intrigile perilor cari râvneau la scaunul d domnesc, înconjurat de acelaşi entuziasm, d. profesor Iorga este condus la primăria oraşului, unde i se serveşte o mica gustă intonează diferite bucăţi lese-INAUGURAREA MUZEULUI La orele 10.30 seara, d. prof. Iorga, însoţit de d. primar, se îndreaptă către muzeul orăşenesc, unde sunt întâmpinaţi de d.. Ionescu-Barbu, consilier comunal, conservatorul muzeului. Plăcut surprins de bogăţia pieselor istorice, privitoare la întemeierea şi evoluţia oraşului, d. prof. Iorga îşi exprimă admiraţia pentru străduinţă ce s’a depus şi pentru modul cum alexandrenii înţeleg să cinstească orice urmă a străbunilor lor. „începutul este foarte bun, spune d-sa, aveţi lucruri foarte importante, pe care vă sfătuesc să le închideţi în casa de fier“. Şi, pentru a întări cele spuse, d. profesor inaugurează acest sanctuar istoric, scriind primul autograf in cartea de aur a muzeului: „Noroc şi spor ca la început, cu aceiaşi oameni inteligenţi,activi şi devotaţi“. 26 Mai 1935. N. Iorga La ora 11 seara, d. profesor Iorga părăseşte oraşul Alexandria, In uralele mulţimii entuziaste. -------XIX------- (Urmare din pag. I-a) lui, să-l aducem sau la acceptarea unui regim de pace stabilă în Europa, sau să-şi desvăluie în chip irevocabil adevăratul joc. Comunitatea morală, pe care o alcătueşte interesele puternice şi cercurile influente credincioase ideii rezistenţii faţă de militarismul de la Berlin, n’are nici o grijă în privinţa mersului pe care îl vor lua evenimentele în Europa. Marea Britanie a luat-o pe o cale bună. Bineînţeles, nu-i place să alerge şi mersul ei fie specific. Dar merge şi nimic n’o poate opri. Fireşte, nu noul guvern realcătuit o va opri. In fruntea sa se va regăsi d. Baldrwin, acelaş care a proclamat Rinul graniţă britanică şi care, deunăzi, a declarat că există aproape o stare de alarmă. D. Baldwin, care anunţă că în 1937 vrea să fie la adăpostul oricărei surprize războinice, nu se va lăsa amăgit de nici o manevră, oricât de iscusită ar fi. Numai că, în calitate de şef al unei ţări democratice, e necesar pentru el să aibă de partea sa opinia publică. Că ştie să obţină acest rezultat, d. Baldwin a dovedit-o, obţinând sprijinul naţional pentru planul său de reinarmare aeriană, întrebuinţând argumente, ce-au plăcut celor mai înverşunaţi pacifişti. Mărire şi slăbiciune democratică. Lumea, lumea noastră e astfel alcătuită. SITUAŢIA ECONOMICA IN FRANŢA Totuşi problema, care începe să ne neliniştească foarte mult, e aceea a situaţiei economice în Franţa. Tot ce poate slăbi capacitatea Franţei de a lucra în calitatea sa de parteneră în înţelegerea anglo-franceză, şi in cooperarea tripartită cu Marea Britanie şi Italia, nu ne poate lăsa nepăsători. Căci, după cum a spus-o marele diplomat francez Jacques Seyroux, nu există chestiuni exclusiv politice, economia îşi are totdeauna partea sa. Se pare că prietenii noştri francezi vor trece printr’o criză financiară foarte gravă. Fuga capitalurilor din Paris a luat astfel de dimensiuni, încât ai impresia că au revenit timpurile lui Poincaré, din 1926. Afluxul de capitaluri la Londra, care rezultă de aci, nu ne surâde deloc. Foloasele pe cari ni le poate da, nu pot fi decât vremelnice, în vreme ce răul pe care-l pricinueşte Franţei, deci indirect nouă, poată dăinui multă vreme. Să recunoaşte la Londra, că isvorul nenorocirilor francului stă în dezechilibrul bugetar, care e pricinuit, nu numai de incapacitatea aparentă a guvernanţilor de a lua măsuri de asanare reală, ci şi prin lipsa de voinţă a publicului francez de a pretinde această asanare. Recunoaştem de asemenea, că devalorizarea monedei în Franţa, pe care foarte mulţi o cer, şi pe care alţii o cred inevitabilă, nu poate produce nici un rezultat util dacă nu e însoţită, precedată chiar, de o măsură de îndreptare bugetară. Experienţa noastră din 1931 a putut reuşi atât de bine, numai fiindcă, în momentul în care lira sterlină se desprindea de vechea paritate cu aurul, finanţele britanice erau ancorate pe o bază nespus de solidă. In cazul contrariu, devalorizarea noastră nu s’ar fi făcut in chipul avantagios pe care-l ştie lumea. La Londra, dorim cu toţii din răsputeri reuşita, întrun timp foarte scurt, a proectului care există la Paris, de a introduce reforma sistemului fiscal şi mai ales se speră să se vadă finanţele publice ale Franţei scăpate de acest deficit, care de câţiva ani a devenit trăsătura lor caracteristică şi tot mai accentuată. In cazul contrariu, se prevede la Londra că prestigiul Franţei în domeniul politicii internaţiona- l le în Europa ar scădea, ceea ce am fi ultimii să dorim. Căci, în acţiunea ce se angajează spre a rezolva problema germană, interesul britanic vrea ca puterile aliate să fie cât mai puternice. CONSULTAREA DOMINIOANELOR S’a vorbit mult în ultimul timp despre consultaţiile la Londra între guvernul britanic şi şefii dominioanelor imperiului, veniţi aici cu prilejul jubileului regal. S’au povestit multe lucruri despre ceea ce ar fi spus sau n’ar fi spus miniştrii de dincolo de ocean cu privire la cooperarea imperială faţă de o politică de intervenţie în Europa. S’a răspândit chiar zvonul, că dominioanele, prin gura primilor lor miniştri prezenţi la Londra, s’ar fi opus la orice intervenţie a Marei Britanii în afacerile europene. Putem asigura pe cititorii noştri că nu-i nimic adevărat, pentru simplul motiv că politica britanică e într-o perioadă de formaţiune şi de evoluţie, aşa că ar fi fost imposibil de a o prezenta sub o formă definitivă celorlalţi membri ai consultaţiei imperiale. Dealtminteri, aceştia, după câte ştim, iau poziţie pe faţă pentru principiul că 90 la sută al efortului în Europa fiind furnizat de Marea Britanie, dominioanelor nu le convine de a lua mai mult decât li se cuvine în ce priveşte partea logică în hotărîrile necesare şi inevitabile. Australia, Canada şi Noua Zeelandă se feresc să joace un rol important în discuţia problemei europene. Africa de sud e într-o poziţie diferită. Miniştrii ei sunt atinşi de o febră germanofilă, căreia trebue să i se dea timpul să se calmeze, dăndu-i leacurile cunoscute, adică lăsând timpului posibilitatea de a lucra prin argumentul irezistibil al comunităţii de interese ce există între Metropola şi dominionul african. Simpatiile şi prejudecăţile rezistă cu timpul foarte greu argumentului material al faptelor. AUGUR in VESELIA DE JOI 30 MAI Romanul S. O. S.—Credinţă şi rea-credinţă. — D. Demostene Botez şi condimentele spirituale.—D. Alex. Albu s’a supărat iar, plastografiem iarăş epigrame de-ale eminentului confrate.—O aventură la Parcul Carol. — Emerul de altă dată. La cărturăreasă de D. TELEOR.— Executarea bugetului sau a cetăţeanului ? Activitatea d-lui Caramfil.—Parnasul român. Aur. Argot-ul francez.—Un scamator celebru.—Cu riscul vieţii.—Cotoiul viteaz—„Luna Brăilei“.—Ingratitudine. — Dreptul la dragoste.—Semnalele din Martie.—Glume, hahuri. Desene numeroase. 5 LEi ’.fi PAGINI