Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 270-284)
1935-10-01 / nr. 270
T? e la cafea cu lapte până la supeu eleganta terasă Lafayette va oferă cadrul cel mai plăcut şi serviciul cel mai bun. Ziua şi noaptea terasa este locul de întâlnire a persoanelor distinse. Cafeaua cu lapte sau ceaiul de dimineaţă şi aperitivul cu un preţ cum nu-l găsiţi nicăiri. Ceaiurile de după amiază cu tot felul de consumpţii, cu un excelent razz, vă oferă amuzament ales. Dar nu numai după masă, ci şi la cină şi la supeu, vă oferim o muzică de concert distractivă. Terasa Lafayette este Lealul preferat, [tindea chiar în timpul ploios Bomboniera cu cadrul ei intim şi adâpostitor sta la dispoziția publicului. Dumineca şi Sărbătorile Ceai Dansant de la 4—7 Cafe şi Restaurant TERASA Lafayette Cronica ştiinţifică (Upmave din pag. I-a) .L’Academie Francoise“ deve- snortase registrele la Desm hit mai târziu „L’Academie Frangaise“ adăugând astfel la cuvântul „Academie“ care se da de obicei, fără a fi proprietatea cuiva, unei instituţii de cultură, pe acela de „Francoise“ prin care se arată, spunea Chapelain, că este vorba de cultura franceză. Al doilea punct care trebuia prevăzut în decret şi care deasameni s’a discutat mult, era cu privire la scopul acestei instituţii. Neajungându-se la vreo soluţiune practică, a fost însărcinat de Serizay să prezinte un statut al Academiei, împreună cu Faret şi Chapelain au ajuns să formuleze astfel scopul acestei instituţiuni: „Să stabilească regulile pentru limba franceză şi să facă o gramatică exactă care să fie obligatorie pentru toţi. Să facă o retorică şi o poetică care să fie model pentru cei ce vor să se instruiască şi să publice cât mai repede un dicţionar al Hrubei franceze“. Decretul prezentat regelui a fost semnat şi contrasemnat în ianuarie 1835, iar Monseniorul Pierre Siguier, cancelarul Franţei, după ce a pus sigilul statului l-a trimis Parlamentului. De acum înainte începe o aprigă campanie contra acestei instituţii. In urma intrigilor făcute de câţiva interesaţi, publicul a primit foarte rău noua instituţie. Ostilitatea aceasta provenea şi din faptul că se răspândise zvonul că aceasta reuniune a fost creiată de cardinal, care pe atunci era foarte puţin în simpatia publicului, ca să fie un instrument de dominaţiune în mâinile lui şi să folosească aceste persoane, ca prin scrisul lor să apere măsurile luate de el, care, nu erau, de cele mai multe ori pe placul publicului. Se creiase o atmosferă atât de defavorabilă acestei instituţiuni încât era foarte greu de a mai completa locurile vacante până la 40. Pentru acest motiv au fost ocupate unele locuri de oameni care nu scriseseră un rând în viaţa lor şi cu totul necunoscuţi. Iar cei cari au scris câte ceva erau poeţi de duzină şi literaţie fără nici o valoare. Intr’un cuvânt Academia Franceză, chiar dela început a trecut printr’o grea criză, care făcea pe cardinal şi pe abatele Boisrcbert să fie foarte îngrijoraţi de soarta Academiei, fiindu-le teamă ca întreaga întreprindere să nu cadă în ridicol. Chiar unii din membri ca Saint-Amant o criticau în public, prin cafenele iar alții ca Chapelain nu se sfiau să spună chiar în Academie ca „L’Académie languiteAcademie peră le temps. L’Academie ne fait même plus exercice de lettres on la devrait nomneur^ l’Academie des fameatins!“ iar pe deasupra tuturor relelor a rămas și fără nie. un adăpost. Intr’un an își transecs, apoi ia unapeiam ca sa ajungă în urmă la M. de La Brosse, care nu știa și el cum să se scape de această ospitalitate care îl Incomoda mult. Un an intreg a fost pierdut in zadar fără ca să se poată reda viaţă Academiei. Când după acest timp a reînceput activitatea s’a găsit intr’o atmosferă literară foarte grea, atât din lipsă de activitate cât şi din cauza criticelor care se aduceau din toate părţile. La aceasta situaţie girea se mai adăuga şi faptul că prin statut se prevedea o subvenţie pentru fiecare academician de 2000 de franci anual şi o sumă bunicică pentru întreţinere, bani luaţi din taxele comunale ale oraşului Paris. In această atmosferă raportorul Dreux Hennequin, seigneur de Bernay a depus în , parlament, după luni de zile de aşteptare, un raport cu totul defavorabil. Discuţia care a avut loc în şedinţa publică a fost cu totul defavorabilă instituţiei. Unii susţineau că este o creaţiune copilărească şi fără nici o utilitate, alţii că ar fi o armă periculoasa in mâinile cardinalului pentru libertăţile publice, iar alţii că va schimba după ordinele ce va primi frumosul stil judiciar care este atât de familiar judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor. In consecinţă votul a fost negativ. In faţa acestei situaţiuni creiată de parlament, cardinalul a chemat pe preşedintele Le Jay şi procurorul general Mole cărora le-a dat ordin să intervină imediat pentru votare. Faţă de această atitudine hotărîtă a cardinalului şi de teamă de a nu suferi unele consecinţe neplăcute, parlamentul a ales un alt raportor, pe „Messire Savarre“ care a făcut în urma ordinului primit un raport foarte favorabil. Când însă urma să se înceapă discuţia acestui raport, Savarre moare. Parlamentul după câteva luni de aşteptare a ales în locul lui Savarre din nou pe Dreux Hennequtin care cu mare greutate a fost determinat sâ facă un raport favorabil, care a şi fost votat în urmă de parlament, în ianuarie 1637. După 24 de ani de aşteptare şi umiliri de tot felul, Academia Franceză a fost recunoscută în fine şi de parlament, tocmai în momentul când era fără adăpost, fără resurse şi mai greu decât toate, după cum spunea Chapelain, fără suflet. Abatele Boisrobert se străduia acum cum să scape de la ruină instituţia în agonie. Cu toate sforţările însă făcute de cardinal, zilele grele nu aveau însă să se termine aşa de repede pentru Academia Franceză, care după trei sute de ani a devenit cea mai înaltă instituţie de pe glob. Prof CHR. MUSCELEANU Compania „Cărăbuş“ joacă astă seară la Satu-Mare Ansamblu companiei Cărărăbuş compus din 120 de persoame când în frunte pe Tănase joacă astă sporă Luni 30 Septembrie la Satu-Mare iar Marţi 1 Octombrie la Oradea- Mare, revista Hip! Hip! Ura! De aci va plecat la Timişoara unde joacă la 2 Octombrie, apoi la Deva, 3 Octombrie iar în ziua de 4 Octombrie la Cluj, în sala teatrului maghiar. UNIVERSUL .•W» .nap PROPAGANDA SECTELOR RELIGIOASE O adresă a ministerului de interne către ministrul cultelor Este îndeobşte cunoscut că sectele religioase sapă adânc la temelia bisericii ortodoxe de stat, căutând să-şi întindă activitatea de anarhie spirituală mai cu seamă în viaţa satelor. Paralel cu acţiunea sectelor de diferite nuanţe, in Basarabia a prins după cum se ştie în unele regiuni o nouă mişcare a stiliştilor care a dat naştere regretabilelor incidente de la Albineţ. Faţă de aceste curente primejdioase pentru unitatea bisericii ortodoxe şi pentru însăşi menţinerea ordinei în stat, ministerul de interne a înaintat o adresă ministerului de culte, atrâgându-i atenţia, pe baza unui vast material informativ, adunat de inspectoratul general al jandarmeriei, asupra extinderii nebănuite pe care a luat-o propaganda sectantă, sub toate formele, nu deosebi în lumea satelor. Ministerul de Interne crede că este necesar să se înfăţişeze autorităţilor bisericeşti pericolul acesta, care se pare că nu le este îndeajuns de cunoscut şi cu sprijinul ministerului de culte să se înceapă o cruciadă misionară pentru luminarea celor rătăciţi de la dreapta credinţă. Autorităţile bisericeşti sunt datoare apoi să se sesizeze de scăderile unor clerici, speculate de sectanţi împotriva bisericii, cum e de pildă chestiunea taxelor diferitelor ceremonii religioase, pe care o agită stiliştii în satele din Basarabia. Ministerul de interne — spune adresa — înţelege să ajute pe capii bisericii în această sarcină, dar în acelaş timp el declară că nu va putea interveni decât în baza cererilor formale scrise ale episcopilor respectivi, cari vor fi chemaţi wtBai&mtKmaasisesamMinemMimiMnwBn astfel să cunoască şi să judece situaţiile asumându-şi, după cum le este şi datoria, răspunderea acestor situaţii. Ministerul de interne recomandă în regiunile bântuite de agitaţii religioase o severă selecţionare a preoţilor care trebue să formeze o adevărată falangă de misionari. Se recomandă apoi reglementarea taxelor maximale pentru oficierea diferitelor servicii divine, ţinându-se seama de regiuni, spre a se înlătura din atmosfera religioasă a altarelor, cauzele agitaţiilor sectanţilor. Sesizarea ministerului de culte pe temeiul unor statistici informative precise supra pericolului ce-l prezintă propaganda sectară de diferite forme, va avea darul, credem, ca problema aceasta să fie privită cu toată seriozitatea. Serbarea sportivă militară a regimentului de gardă „Mihai Viteazul“ Eri după amiază a fost pe stadionul O.N.E.F. anuala serbare sportivă militară a regimentului de gardă „Mihai Viteazul”, de sub comanda d-lui col. Nicolescu Radu Cociu. La această reușită serbare militară au asistat d-nii gen. Condeescu şi Bădescu Ion, d-nii ataşaţi militari ai Franţei, Poloniei, Turciei şi Bulgariei, d. colonel Dombrovski, comandantul reg de gardă călare, d. col. Mihail, d-nii It.col. Andoniu, Oprescu, Lazar, Dumitrescu V., etc. Excelentul program prezentat a obţinut un succes deplin. Serbarea a început cu o reuşita demonstraţie de gimnastică cu arma. Acest ansamblu a fost executat de un grup de 250 soldaţi, fiind comandaţi de d-nii lt. Gavrilescu şi Paulin. Proba următoare a fost un exerciţiu de trageri reduse prezentat de d. lt. Stupeanu S’a admirat precizia in execuţie. Aruncările cu grenada comandate de d. lt. Niculescu Şt., au obţinut numeroase aplauze. D. sub.locot. Zlate a prezentat o ingenioasa demonstraţie de gimnastică daneză, care a fost aplaudată Îndelung, ştafeta de 4X103 m. a revenit echipei ofiţerilor. Dansurile naţionale, executate pe provincii au fost mult aplaudate. D. it. Stâne aleseu a prezentat un pluton de Infanterie care a impresionat prin executarea diferitelor figuri. Instrucţia la diferite epoci 1873, 1913 şi cea actuală, condusă de d. lt. Coliban şi Petrescu, a plăcut. D. lt. Diaconescu a obţinut un frumos succes cu o ştafetă umoristică între copii de trupă. Programul s-a Încheiat cu o impresionantă demonstraţie de gimnastică ritmică executată de 300 soldaţi. Acest număr care a obţinut cel mai mare succes a fost prezentat de d-nii lt. Scarlat, Ştefănescu N. şi Moraru. In sfârşit, soldaţii într’o alcătuire vie, în cinstea M. S. Regelui, au compus inscripţia: „Trăiască M. S. Regele“. De la Curtea superioară de justiţie militară Condamnat la 5 ani recluziune pentru că şi-a ucis prietena Plutonierul Eremia Gheorghe, din regiunea jandarmi Năsăud, a ucis, în noaptea de 6—7 Decembrie 1934, cu două gloanţe de carabină în localul postului de jandarmi Fedru (Năsăud), pe femeea Leontina Galben, prietena sa. Mobilul ar fi fost gelozia. Trimis în judecata consiliu-lui de război al corpului VI, pentru omor cu voinţă, a fost condamnat la cinci ani recluziune şi degradare militară. Nemulţumit cu acest verdict a făcut recurs. Recursul a venit ieri, spre judecare în faţa Curţii superioare de justiţie militară, prezidată de d. general Emil Gabrielescu, comisar regal fiind d. lt.-col. Mircea Demetriescu. Apărătorii au depus şapte motive de casare. In urma rechizitoriului co- misarului regal, Curtea a respins recursul ca neîntemeiat. FRAUDE DE 2 MILIOANE LEI Administratorii căpitani Cremciuca şi Magalărie, foşti la manutanţa din Cernăuţi, unde au săvârşit o serie de fraude de peste 2 milioane lei au fost condamnaţi de consiliul de război al diviziei 21, primul la doi ani închisoare, destituire şi 5000 lei despăgubiri, iar secundul la un an închisoare, destituire şi 3000 lei despăgubiri. Faptele pentru care au suferit această severă condamnaţiune au fost calificate: înşelăciune, fals în materie de administraţie militară, sustragere de bani publici şi falsificare de substanţe alimentare. Nemulţumiţi condamnaţii au făcut recurs. Procesul lor s-a desbătut timp de trei zile. In apărarea recurenţilor au vorbit, pe rând, d-nii avocaţi: Rodos, Ghimpeleaanu, M. Mara şi col. Homoriceanu. D. comisar regal col. Mircea Demetrescu a combătut motivele de casare, cerând respingerea recursului. Desbaterile au rămas în continuare. CONDAMNAŢI PENTRU DEZERTARE Consiliul de război, secţia II, prezidat de d. col. M. Bădescu, comisar regal fiind d. lt. col. V. Zeciu, a judecat şi condamnat pe sold. Radu Toma, din depozitul central de muniţii, la un an închisoare şi 200 lei despăgubiri pentru dezertare repetată, iar pe soldatul Preda Andrei, din cat. II administrativ, la şase luni închisoare şi 300 lei despăgubiri pentru furt de obiecte aparţinând statului şi dezertare pe un teritoriu în stare de asediu. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să ipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. T W Anul al 52-lea Nr. 270 Marți 1 Octombrie 1935 Gor/cy? I — - __rrnu.TR , " LUNI 30 SEPT?reEE . | Ort: Sf. Părinte gcore £'pcs I copul Armeniei Mar' I Cat: Sf. Ieronim Prot.: Ieronim. TM Evreesc: 3 Tisri096 (Post.U1 Ghedaba). rhp*? ias4 Mahomedan: ?eDe® Răsăritul Soa/ 6‘13, Apusul 17.58. CALENDAR l$^c $ LNERAR 3fl gjIEVlBRIE Î49GaCeio ^ vSSÎSd - glâsueste ’ inscriî?. deasupra uci de intrare a noastrre- Papauți, lân-S Brtol»- 011 m;ia lui Dumnezeu Saltoei Moldovei fiul lui Bo"4a’'' peTOCi’ am ZicUt ac0.st 1 hram "int numele Sfântului partahUiVru arhierarhul și făcătorul , m.mum Nicolae“... , 1793 jhai Const. Şuţu, Domnul Moldovi reunoeşte şcoala din Botoşan“ • lângă mănăstirea Adormironaicu Domnului. jj, r.*asta şcoală se învăţa carte biapi-iască, elnească şi moldovensasf Domnul, după îndemna munclitului Iccob, constitue de ochi, venituri bisericei şi şcoalei ţ},areala dascălilor să se plătiască devenitul special al şcoalelor, dimopola din Iaşi. 841, s’a născut în Aleeuş (Arhal)canonicul şi scriitorul drian Raţiu. A studiat la Blaj s Jenaşi la 1863 a fo.it numit prof esor la seminarul şi gimnaziul de Blîlaj. A publicat: Principiile fun. ilamentale ale religiei creştine Principii speciale ale religiei cresne. Etica creştină, Despre matrimoniu, impedimente şi proceduri cu respect la praxa vigenta în provincia metropolitană gr.-cat. d Alba-Iulia, Institutiunile dreptulu bisericesc, etc., A fost apoi redactorul Foii bisericeşti si scolastice. 1851, Master Chapmann, un artist gimnastic de la Astley-Teate din Londra, trecând prin Iaşi cătr Constantnopol şi fiind nvitati directorii teatrului românesc „si facă intre acte producţiuni de forţă, de echilibru, de înaltă şi măiastră gimnastică, ceea ce provoc aplauzele şi admiraţia publiculu pentru graţia şi înlesnirea cu car erau făcute“ (scrie Bukarest, Deutsche Zeitung), a dat o astfl de reprezentaţie din pauzele piesei Artur, ce se juca la teatru. 1901, a apărut la Bucureşti revista Zeflemeaua, săptămânală , condusă de George Ranetoi. Revista a durat aproape 3 ani. 1916, reîncep luptele dintre armatele române şi germano-ungar în regiunea Petroşanii (lângă Sibiu), in inantarea noastră în inima Ardealului de la începutul râs boltiul mondai. Alpinişta austro-ungari, aşeza la arma dreaptă a dispoztivuli duşman, atacară stânga român de pe înălţimile Făgăreu-Oboroc, exercitând în flancul român aceaşi mişcare de învăluire, executată die români cu câteva zile, înainte în sens invers. Lupte clar ce ne se dau la această armă. Români resping la 30 Septembrie duşmani şi iau 80 prizonieri (ltr LUCIAN PREDESCU LUNÎ, 30* SEPTEMBRIE şi - - BUCUREŞTI, 12 kw. 364,5 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 1875 la. 13. Ora. Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 13.05. Concert de prânz (discuri) Uvertură la „Zampa“, de Herold, (orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Széll); Valsuri din operetele „Sânge polonez“, de Nedbal şi „Dragoste de ţigan“ de Lehar, (orch. Odeon); Ceakowskiana, fantazie, (orch. Paul Whiteman); Sihastrul, de Schmalstich şi Idilă în pădure, de Esslinger, (orch. Ma ,rek Weber). 13,40—13,50: Ştiri sportive. Spectacole. Bursa. 13,55: Muzică uşoară (discuri); Foxtroturi, de Hart şi Dixon; Două cântece de Chas şi King; Inima mea cântă, tango de Connelly şi Lulu, tu eşti...! de Simons, cântate de Saint-Granier. 14,15: Ora. Mersul vremii. 14,29: Raida JumaL 14,30: Continuarea concertului de muzică uşoară (discuri): Două foxtroturi, de Grey şi Gay; Cântecul privighetoarei şi Fluerăitorii veseli de Gennin, cântate de Jean şi Pierre Gennin; Ciribiribin, de Kahn şi O noapte de dragoste, de Dole, cântate de Grace Moore; Seniorita, tango de Guidary şi Dă-mi o zi din viaţa ta, tango de Roman, cântate de Cristian Vasile. 15. Ultimele ştiri. 18. Concert de după amiază. Orchestra Radio: Uvertură la „O dimineaţă, o după amiază şi o seară la Viena“, de Suppé; Copiii Vienei, vals de Jos. Strauss; Cockney, suită de Ketelbey; Fantazie din opera „Mantia“ de Puccini; Cântec de dragoste, de Samartini; Amintire din Bitolia, de Karastoyanoff. 19: Un erou al voinţei de Const. Stelian. 19,20: Continuarea concertului : Fantazie pe motive de Haydn, de Urbach; Potpuriu de şlagăre, de Dostal; Potpuriu din opereta „La calul bălan“, de Benatzky. 20: Ora. Mersul vremii. 20,05: Radio Jurnal. Actualităţi. 20,15: Dansuri din toate timpurile (discuri): Menuet de Mendelssohn, (Quartetul Regina Maria); Dans spaniol, de Moszkowsky, (orchestra simfonică); Dynamicisn, vals de Jos. Strauss; Dans norvegian, de Grieg, (Trio, Bonis); Dans slav, de Dvorak, (Trio Cernikowsky); Domnişoara Annemarie, de Bochman; Tango, de Schmidseder; La Cucaracha, foxtrot; Băbuţa şi Hora mare, (arch. Ioniţă Bădiţă). 20,50: Cărţi şi Reviste. 21: Literatura românească la vecinii slavi de Elena Eftimiu. 21,15: Muzică de cameră. Quartetul „Amicii muzicii“: Cinci novelete pentru quartet de coarde, de Glazumov; (I. Koganof, vioara I-a; L. Bonis, vioara II-a; I. Ghiga, violă şi I. Fotino, violoncel). 21,50: D-na Rosi Baumann-Rădulescu (canto): Ah, de-aşi putea uita, de Thibaud de Champagne; Fiul Regelui, de Flagny; Cinci melodii de Hugo Wolf; a) Cântecul Weyler; b) Rugăciune; c) Fetiţa părăsită; d) Fluturele in April; e) Singurătate. 22.10: Concert nocturn, al orchestrei Ionel Giurgea, retransmis de la restaurantul Modem. 22,30: Radio JumnaL Ştiri sportive. 22,45. Continuarea concertului nocturn. 23,45: Jurnalul pentru străinătate In limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. in Moscova, 500 kw. 1724 m.—20,30. Concert de muzică distractivă. 28. Emisie germană. 23,05. Emisie engleză. 24. Emisie ungară. Deutschlandsender, 60 kw. 1571 m. — 20. Concert de orchestră. 21. Inf. 21,10. Concert de orchestră. % Meteor. fioL. Sport. 23^« £m- j cert nocturn. 23,45. Inf. locale. 24 . Muzică de dans. I Londra, 150 kw. 1500 m. — 19,15. Muzică de cameră. 20,30. Muzică veche. 22. Muzică uşoară. 23,40. I Ştiri. 0,10. Muzică de cameră. 1,15 . 2. Dans. Varşovia, 120 kw. 1345 m. 10. Recital de orgă. 19,40. Viaţa culturală şi artistică. 19,45. Plăci. 20,35. Sport. 21. Duete şi cântece. 21,20 Audiţie muzicală. 22. Recit .tal de violoncel. 23. Concert simfonic. 24. Meteor. 0,06. Muzică de dans pe plăci. I Luxemburg, 100 kw. 1304 m. — II 20,15. Concert variat de muzică u- ișoară și de dans. 21,30. Recital de cântece italiene. 21,45. Inf. și revista pr-cei. 22,10. Concert de or■rchestră. 22,40. Continuarea con certului de orchestră. 23. Recital de pian. 23,25. Concert de muzică . variată. 23,50. Continuarea concer- tului. 0,10. Continuarea recitalului dp m an n.30 Concert de muzică. 1 Budapesta, 120 kw. 550,5 m. —■ 18,30. Concertul orchestrei muzicanţilor şomeri. 20. Orchestră de țigani. 28. Inf. 22,20. Concert de orgă. 23,10. Plăci. 0,10. Orchestră (06SLZZ Viena, 100 kw. 506,8 m. — 18,40. Plăci din filmele sonore. 20. Ora, Inf., Meteor. Programul pentru mâine. 21. Concert de muzică variată. 28. Concert Joseph Marx. 23. Inf., Meteor. 23,10. Concert de orchestră. 23,50. Inf. 0,05. Continuarea concertului de orchestră. 0,45. Muzică de dans. Praga. 120 kw. 470,2 m. — 20,30. Brno. 22. Brno. 22,30. Concert de instrumente cu coarde. 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23,15. Plăci. 23,35. Plăci. Belgrad. 3 kw- 437,3 m. — 20. Anunţuri. Plăci. 20,15. Inf. 20,30. Ora naţiunii. 21. Concert de quartet. 21,30. Retransmitere de la Teatrul Naţional. Scrisori din Londra (Umare din pag. I pa blică face explozie sub acţiunea unei ştiri false, care nu posedă din scântee decât aparenţa. Să ne reamintim cazul clasic al crucişătorului american „Maine”, care a făcut explozie în portul Havanei stăpânit atunci de spanioli. Americanii recunosc azi că nu există nici-o dovadă a culpabilităţii spaniole. Dimpotrivă, indicaţiile sunt cu totul contrarii. Crucişătorul a făcut explozie atunci, după toate probabilităţile, în urma unei aprinderi neaşteptate a pulberii, într’o magazie de muniţii. Totuş, această catastrofă neprevăzută a deslănţuit în Statele-Unite mânia populaţiei. Războiul dintre Statele-Unite şi Spania a urmat imediat. Dar la urma urmei, ultimul război mondial a fost deslănţuit aei asemenea de un incident, — uciderea unui arhiduce austriac la Serajevo. Chiar dacă opnia populară şovăeşte să se mişte, I se găsesc politiciani gata să exploateze ocazia spre a-şi pune în aplicare planurile, sau să-şi ascundă propriul lor faliment. I Incidentul de care am vorbit, e deci inamicul de care Europa I trebue să se teamă acum. Să ne rugăm ca, dacă se iveşte, să i ne găsească pregătiţi să-l întâmpinăm cu sânge rece. Mediterana e plină de combustibil. E deajuns un accident I la vreo unitate oarecare nava, I lă, ca multora un conflict înarmat să pară inevitabil. Dar a- i a devăratul pericol e în posibili•I tatea vreunui incident ivit în ■ cursul aplicării sancţiunilor, ori ■ cât de modeste ar fi ele, impuse de membrii Ligii Naţiunilor unui stat agresor. Să luăm un exemplu concret. In cazul intrării, ce pare inevitabilă, a trupelor italiene pe teritoriul etiopian, e sigur ca interzicerea importului de arme ş de muniţiuni de război să fie ridicată în Etiopia. Din punct de vedere practic, ajutorul pe care etiopienii ar putea să- l obţină din această sursă ar f neglijabil. Dar pericolul nu e acolo. El constă în posibilitatea ca un crucişător italian să constate starea sanitară a unui vapor sub drapel britanic, cari ’ transportă o încărcătură de arme. Un atare incident, dacă L nu e înfrânat în momentul îi . i care se produce, ar putea si (/tu/frioi'to//* L.'IJ lU^lU Ut iu LjUUU.ru, mult mai puternic decât atașamentul unor anumite cercuri *■intelectuale și selecte, la ideea Ligii Naţiunilor Aplicarea sancţiunilor pur economice poate fi şi ea sursa unui incident violent. Bunăoară, dacă ne hotărîm să împiedicăm anumite metale să ajungă în Italia, se poate întâmpla foarte uşor ca guvernul italian, spre a riposta, să escorteze cargoboturile cu un . I vapor de război. Un incident I între acest vas escortă şi un . 1 vas de război, care ar voi să ■ l facă să se respecte blocusul, e ■ i uşor de închipuit. Urmările u- J nei atari întâlniri se pot prove-i i dea şi ar putea fi ireparabile. j D. Mussolini, în executarea acţiunii sale împotriva Etiopiei, ■ a şi repurtat mai multe succese - j de tactică. Spre a fi precişi, aceste succese sunt în număr de I j patru. Primul a constat în declaraţia d-lui Samuel Hoare, l i făcută în Camera Comunelor, - j şi care recunoştea dreptul Ita- j Hei la expansiunea colonială; ■ cu alte cuvinte, care admitea : I întrucâtva dreptul Ittaliei de a I pătrunde in Etiopia. Al doilea î I succes a fost oferta britanică a unei concesii teritoriale, dacă cu acest preț, pofta italiană putea fi satisfăcută. Al treilea succes a fost oferta făcută la Paris de I d-nii Laval şi Eden, în numele guvernelor lor respective. A-ceasta ofertă, deşi a fost declarată inacceptabilă la Roma, ~ cuprinde o infracţie definitivă ■i la suveranitatea etiopiana- Al patrulea succes a fost faptul ~ că la Geneva, în loc de a se fi discuta mijloacele ce trebuiau a întrebuinţate împotriva agresorului, s’a discutat multă vre- . me satisfacţie ce se putea oferi . acestui pretins agresor, ţi Totuşi, aceste succese pale pabile vor fi reduse şi cert?, t dacă Ducele nu reuşeşte, prin ■e 1 moderaţia şi măsurile pe caril ! le va lua, spre a tempera zelului subordonaţilor săi, să reducă la minimum posibilitatea unui a incident oarecare în modul pe care l-am descris. Dacă o poate face, vom înscrie la activul său e un al cincilea succes, mai împortant decât toate acelea pe care le-a repurtat până în prenzent, ă BSS ' AUGUR Am considerat totdeauna şo■ majul, o chestiune secundară pentru muncitorimea ţării româneşti. Afară de câteva regiuni in■ dustriale pustiite de o criză e- Iconomică care durează, şi a- ifară de şomajul intelectualilor ! — am impresia că este mai ■ răspândit decât al muncitorilor manuali — problema şo ■ majului, nu este una dintre cele de mai sdrobitoare actualitate. Fără prea multe şi savante explicaţiuni, fenomenul se înţelege uşor: nu suntem o ţară industrială, şi muncitorii lo-r viţi de şomaj, — cei mai mulţi, plecaţi delegate — reîntorcându-se acolo, găsesc la coarnele plugului o vremelnică ocupaţiune. Tragedia se petrece în lumea celor câtorva zeci de mii de şomeri intelectuali, oameni ale căror studii şi aptitudini nu găsesc întrebuinţare. Şomajul intelectualilor este cu atât mai dureros, cu cât este mai necunoscut... Intelectualul se stinge de foame, fără să cerşească şi drama sufletească a miilor de licenţiaţi şomeri, este de atâtea ori ascuns îngropată, alături de un corp zdrobit fiziceşte! ! Situaţia devine din zi în zi mai alarmantă, pentru un stat , care nu numai că nu face nic i mic să o îndrepte, dar nu face nimic să o stăvilească. Şomajul intelectualilor se adânceşte din ce in ce, pentru că nu se găseşte plasarea celor 14.000 liceţiaţi ai universităţii lor noastre. Statistica profesorului Chiriţescu, este edificatoare din acest punct de vedere: suntem ţara cu cei mai mulţi studenţi din Europa. Totalul studenţilor din întreg învăţământul superior este de 39.670, ceia ce reprezintă, raportat la numărul populaţiei, coeficientul global, de 22 la mia de locuitori. Este mult, prea mult pentru posibilităţile actuale de plasare. In fiecare an, universităţile noastre fabrică mii şi mii, de noui candidaţi la şomaj. Cum am spus, nu luăm nici o măsură spre a-i plasa, cum nu luăm nici o măsură, spre a stăvili răul. SttBAjai latdectu&Ukrwelte (cum ar putea fi altfel, cu acest debit al fabricilor de licenţiaţi?) câtă vreme, şomajul muncitorilor manuali descreşte. Anul acesta, fenomenul este pe deplin dovedit. Poate să fie efectul legii de aşa zisă protecţie a muncii româneşti, deşi, nu dăm prea multă încredere, atâtor şi atâtor comunicate, cari se bat cap în cap. Cel puţin în ultima vreme, a fost o întrecere de comunicate ministeriale, cari, sau , spuneau prea mult, sau nu conţineau nimic. Un minister afirma că vor pleca din ţară, peste 20.000 de străini, şi altul mai modest, desminţea numai cifra... Adevărul este, că nimeni nu ne va putea da cifra exactă a străinilor trecuţi peste graniţă... şi aceasta din atâtea şi aitâtea motive, şi cunoscute şi bine cuvântate... Ministerul de interne — de I ce nu al muncii ? — ne tri» I mite un tablou al străinilor, , cărora ii s’au respins cererile de rămânere în ţară. II vom publica în clipa în care ni se va comunica, că aceşti străini au şi părăsit ţara Atunci cu plăcere... V. F. P. MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI Ceva despre şomaj şi despre protecţia muncii româneşti ---------x * x---------- Cadavrul necunoscute* In urma unei injecţi la Focşas »