Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 270-284)

1935-10-01 / nr. 270

T? e la cafea cu lapte până la supeu eleganta terasă Lafayette va oferă cadrul cel mai plăcut şi serviciul cel mai bun. Ziua şi noaptea terasa este locul de întâlnire a persoanelor di­stinse. Cafeaua cu lapte sau ceaiul de dimineaţă şi aperitivul cu un preţ cum nu-l găsiţi nicăiri. Ceaiurile de după amiază cu tot felul de con­sumpţii, cu un excelent razz, vă oferă amuzament ales. Dar nu numai după masă, ci şi la cină şi la supeu, vă oferim o muzică de concert distractivă. Terasa Lafayette este Lealul preferat, [tindea chiar în timpul ploios Bomboniera cu cadrul ei intim şi adâpostitor sta la dispoziția publicului. Dumineca şi Sărbătorile Ceai Dansant de la 4—7 C­afe şi Restaurant TERASA L­afayette Cronica ştiinţifică (Upmave din pag. I-a) .L’Academie Francoise“ deve- snortase registrele la Desm hit mai târziu „L’Academie Frangaise“ adăugând astfel la cuvântul „Academie“ care se da de obicei, fără a fi proprie­tatea cuiva, unei instituţii de cultură, pe acela de „Fran­­coise“ prin care se arată, spu­nea Chapelain, că este vorba de cultura franceză. Al doilea punct care trebuia prevăzut în decret şi care dea­­sameni s’a discutat mult, era cu privire la scopul acestei in­stituţii. Nea­jungându-se la vreo sol­u­ţiu­ne practică, a fost însărcinat de Serizay să pre­zinte un statut al Academiei, împreună cu Faret şi Chape­lain au ajuns să formuleze astfel scopul acestei institu­­ţiuni: „Să stabilească regulile pentru limba franceză şi să facă o gramatică exactă care să fie obligatorie pentru toţi. Să facă o retorică şi o poetică care să fie model pentru cei ce vor să se instruiască şi să pu­blice cât mai repede un dicţio­nar al Hrubei franceze“. De­cretul prezentat regelui a fost semnat şi contrasemnat în ia­nuarie 1835, iar Monseniorul Pierre Siguier, cancelarul Fran­ţei, după ce a pus sigilul sta­tului l-a trimis Parlamentului. De acum înainte începe o a­­prigă campanie contra acestei instituţii. In urma intrigilor fă­cute de câţiva interesaţi, pu­­­blicul a primit foarte rău noua instituţie. Ostilitatea aceasta provenea şi din faptul­ că se răspândise zvonul că aceasta reuniune a fost creiată de car­dinal, care pe atunci era foarte puţin în simpatia publicului, ca să fie un instrument de domi­­naţiune în mâinile lui şi să folosească aceste persoane, ca prin scrisul lor să apere măsu­rile luate de el, care, nu erau, de cele mai multe ori pe placul publicului. Se creiase o atmos­feră atât de defavorabilă aces­tei instituţiuni încât era foarte greu de a mai completa locurile vacante până la 40. Pentru acest motiv au fost ocupate unele locuri de oameni care nu scriseseră un rând în viaţa lor şi cu totul necunoscuţi. Iar cei cari au scris câte ceva erau poeţi de duzină şi literaţi­e fără nici o valoare. Intr’un cu­­­vânt Academia Franceză, chiar dela început a trecut printr’o grea criză, care făcea pe cardi­nal şi pe abatele Boisrc­bert să fie foarte îngrijoraţi de soarta Academiei, fiindu-le teamă ca întreaga­ întreprindere să nu cadă în ridicol. Chiar unii din membri ca Saint-Amant o cri­ticau în public, prin cafenele iar alții ca Chapelain nu se sfiau să spună chiar în Acade­mie ca „L’Académie languit­­eAcademie peră le temps. L’A­cademie ne fait mêm­e plus e­­xercice de­ lettres on la devrait nomneur^ l’Academie des fam­­­eatins!“ iar pe deasupra tutu­ror relelor a rămas și fără nie. un adăpost. Intr’un an își tran­secs, apoi ia unapeiam ca sa a­­jungă în urmă la M. de La Brosse, care nu știa și el cum să se scape de această ospitali­tate care îl Incomoda mult. Un­­ an intreg a fost pierdut in za­­dar fără ca să se poată reda viaţă Academiei. Când după a­­cest timp a reînceput activita­tea s’a găsit intr’o atmosferă literară foarte grea, atât din lipsă de activitate cât şi din cauza criticelor care se adu­ceau din toate părţile. La a­­ceasta situaţie girea se mai a­­dăuga şi faptul că prin statut se prevedea o subvenţie pentru fiecare academician de 2000 de franci anual şi o sumă bunicică pentru întreţinere, bani luaţi din taxele comunale ale oraşu­lui Paris. In această atmosferă raportorul Dreux Hennequin, seigneur de Bernay a depus în , parlament, după luni de zile de aşteptare, un raport cu to­tul defavorabil. Discuţia care a avut loc în şedinţa publică a fost cu totul defavorabilă insti­tuţiei. Unii susţineau că este o creaţiune copilărească şi fără nici o utilitate, alţii că ar fi o armă periculoasa in mâinile cardinalului pentru libertăţile publice, iar alţii că va schimba după ordinele ce va primi fru­mosul stil judiciar care este atât de familiar judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor. In consecinţă votul a fost negativ. In faţa acestei situaţiuni creiată de parlament, cardinalul a che­mat pe preşedintele Le Jay şi procurorul general Mole cărora le-a dat ordin să intervină ime­diat pentru votare. Faţă de a­­ceastă atitudine hotărîtă a car­dinalului şi de teamă de a nu suferi unele consecinţe neplă­­­cute, parlamentul a ales un alt raportor, pe „Messire Sa­­varre“ care a făcut în urma ordinului primit un raport foarte favorabil. Când însă urma să se înceapă discuţia a­­cestui raport, Savarre moare. Parlamentul după câteva luni de aşteptare a ales în locul lui Savarre din nou pe Dreux Hen­­nequtin care cu mare greutate a fost determinat sâ facă un raport favorabil, care a şi fost votat în urmă de parlament, în ianuarie 1637. După 24 de ani de aşteptare şi umiliri de tot felul, Acade­mia Franceză a fost recunoscută în fine şi de parlament, tocmai în momentul când era fără a­­dăpost, fără resurse şi mai greu de­cât toate, după cum spunea Chapelain, fără suflet. Abatele Boisrobert se străduia acum cum să scape de la ruină insti­tuţia în agonie. Cu toate sfor­ţările însă făcute de cardinal, zilele grele nu aveau însă să se termine aşa de repede pen­tru Academia Franceză, care după trei sute de ani a devenit cea mai înaltă instituţie de pe glob. Prof CHR. MUSCELEANU Compania „Cărăbuş“ joacă astă seară la Satu-Mare Ansamblu companiei Cără­­răbuş compus din 120 de per­­soam­e când în frunte pe Tă­­nase joacă astă sporă Luni 30 Septembrie la Satu-Mare iar Marţi 1 Octombrie la Oradea- Mare, revista Hip! Hip! Ura! De aci va plecat la Timişoara unde joacă la 2 Octombrie, a­­poi la Deva, 3 Octombrie iar în ziua de 4 Octombrie la Cluj, în sala teatrului ma­ghiar. UNIVERSUL ­.•W» .nap PROPAGANDA SECTELOR RELIGIOASE O adresă a ministerului de interne către ministrul cultelor Este îndeobşte cunoscut că sectele religioase sapă adânc la temelia bisericii ortodoxe de stat, căutând să-şi întindă ac­tivitatea de anarhie spirituală mai cu seamă în viaţa satelor. Paralel cu acţiunea sectelor de diferite nuanţe, in Basara­bia a prins după cum se ştie în unele regiuni o nouă miş­care­ a stiliştilor care a dat naştere regretabilelor incidente de la Albineţ. Faţă de aceste curente pri­mejdioase pentru unitatea bi­sericii ortodoxe şi pentru în­săşi menţinerea ordinei în stat, ministerul de interne a înain­tat o adresă ministerului de culte, atrâgându-i atenţia, pe baza unui vast material infor­mativ, adunat de inspectoratul general al jandarmeriei, asupra extinderii nebănuite pe care a luat-o propaganda sectantă, sub toate formele, nu deosebi în lumea satelor. Ministerul de Interne crede că este necesar să se înfăţişeze autorităţilor bisericeşti perico­lul acesta, care se pare că nu le este îndeajuns de cunoscut şi cu sprijinul ministerului de culte să se înceapă o cruciadă misionară pentru luminarea celor rătăciţi de la dreapta cre­dinţă. Autorităţile bisericeşti sunt datoare apoi să se sesizeze de scăderile unor clerici, specula­te de sectanţi împotriva bise­ricii, cum e de pildă chestiu­nea taxelor diferitelor ceremo­nii religioase, pe care o agită stiliştii în satele din Basara­bia. Ministerul de interne — spu­ne adresa — înţelege să ajute pe capii bisericii în această sarcină, dar în acelaş timp el declară că nu va putea inter­veni decât în baza cererilor formale scrise ale episcopilor respectivi, cari vor fi chemaţi wtBai&mtKmaasisesamMinemMimiMnwBn astfel să cunoască şi să judece situaţiile asumându-şi, după cum le este şi datoria, răspun­derea acestor situaţii. Ministerul de interne reco­mandă în regiunile bântuite de agitaţii religioase o severă selecţionare a preoţilor care trebue să formeze o adevărată falangă de misionari. Se recomandă apoi regle­mentarea taxelor maximale pentru oficierea diferitelor ser­vicii divine, ţinându-se seama de regiuni, spre a se înlătura din atmosfera religioasă a al­tarelor, cauzele agitaţiilor sec­tanţilor. Sesizarea ministerului de cul­te pe temeiul unor statistici informative precise supra pe­ricolului ce-l prezintă propa­ganda sectară de diferite for­me, va avea darul, credem, ca problema aceasta să fie privită cu toată seriozitatea. Serbarea sportivă militară a regimentului de gardă „Mihai Viteazul“ Eri după amiază a fost pe stadionul O.N.E.F. anuala ser­bare sportivă militară a re­gimentului de gardă „Mihai Viteazul”, de sub comanda d-lui col. Nicolescu Radu Cociu. La această reușită serbare militară au asistat d-nii gen. Condeescu şi Bădescu Ion, d-nii ataşaţi militari ai Fran­ţei, Poloniei, Turciei şi Bul­gariei, d. colonel Dombrov­­ski, comandantul reg de gar­dă călare, d. col. Mihail, d-nii It.col. Andoniu, Oprescu, La­­zar, Dumitrescu V., etc. Excelentul program pre­zentat a obţinut un succes deplin. Serbarea a început cu o reuşita demonstraţie de gim­nastică cu arma. Acest ansamblu a fost exe­cutat de un grup de 250 sol­daţi, fiind comandaţi de d-nii lt. Gavrilescu şi Paulin. Proba următoare a fost un exerciţiu de trageri redu­se prezentat de d. lt. Stup­eanu S’a admirat precizia in execuţie. Aruncările cu grenada co­mandate de d. lt. Niculescu Şt., au obţinut numeroase aplauze. D. sub.­locot. Zlate a pre­zentat o ingenioasa demon­straţie de gimnastică dane­ză, care a fost aplaudată În­delung, ştafeta de 4X103 m. a re­venit echipei ofiţerilor. Dansurile naţionale, execu­tate pe provincii au fost mult aplaudate. D. it. Stâne al­eseu a pre­zentat un pluton de Infante­rie care a impresionat prin executarea diferitelor figuri. Instrucţia la diferite epoci 1873, 1913 şi cea actuală, condusă de d. lt. Coliban şi Petrescu, a plăcut. D. lt. Diaconescu a obţi­nut un frumos succes cu o ştafetă umoristică între co­pii de trupă. Programul s-a Încheiat cu o impresionantă demonstra­ţie de gimnastică ritmică executată de 300 soldaţi. A­­cest număr care a obţinut cel mai mare succes a fost prezentat de d-nii lt. Scar­lat, Ştefănescu N. şi Moraru. In sfârşit, soldaţii într’o alcătuire vie, în cinstea M. S. Regelui, au compus in­scripţia: „Trăiască M. S. Re­gele“. De la Curtea superioară de justiţie militară Condamnat la 5 ani recluziune pentru că şi-a ucis prietena Plutonierul Eremia Gheorghe, din regiunea jandarmi Năsăud, a ucis, în noaptea de 6—7 De­cembrie 1934, cu două gloanţe de carabină în localul pos­tului de jandarmi Fedru (Nă­săud), pe femeea Leontina Galben, prietena sa. Mobilul ar fi fost gelozia. Trimis în judecata consiliu-­­­lui de război al corpului VI, pentru omor cu voinţă, a fost condamnat la cinci ani reclu­ziune şi degradare militară. Nemulţumit cu acest ver­dict a făcut recurs. Recursul a venit i­eri, spre judecare în faţa Curţii supe­rioare de justiţie militară, pre­zidată de d. general Emil Ga­­brielescu, comisar regal fiind d. lt.-col. Mircea Demetriescu. Apărătorii au depus şapte motive de casare.­­ In urm­a rechizitoriului co-­­ misarului regal, Curtea a res­pins recursul ca neîntemeiat.­­ FRAUDE DE 2 MILIOANE LEI Administratorii căpitani Cremciuc­a şi Magală­rie, foşti la manutanţa din Cer­năuţi, unde au săvârşit o se­rie de fraude de peste 2 mili­oane lei au fost condamnaţi de consiliul de război al divi­ziei 21, primul la doi ani în­chisoare, destituire şi 5000 lei despăgubiri, iar secundul la un an închisoare, destituire şi 3000 lei despăgubiri. Faptele pentru care au sufe­rit această severă condamna­­ţiune au fost calificate: înşe­lăciune, fals în materie de ad­ministraţie militară, sustra­gere de bani publici şi falsifi­care de substanţe alimentare. Nemulţumiţi condamnaţii au făcut recurs. Procesul lor s-a desbătut timp de trei zile. In apărarea recurenţilor au vorbit, pe rând, d-nii avo­caţi: Rodos, Ghimpeleaanu, M. Mara şi col. Homoriceanu. D. comisar regal col. Mircea Demetrescu a combătut moti­vele de casare, cerând respin­gerea recursului. Desbaterile au rămas în con­tinuare. CONDAMNAŢI PENTRU DE­ZERTARE Consiliul de război, secţia II, prezidat de d. col. M. Bădescu, comisar regal fiind d. lt. col. V. Zeciu, a judecat şi condam­nat pe sold. Radu Tom­a, din depozitul central de muniţii, la un an închisoare şi 200 lei despăgubiri pentru dezertare repetată, iar pe soldatul Preda Andrei, din cat. II administra­tiv, la şase luni închisoare şi 300 lei despăgubiri pentru furt de obiecte aparţinând statului şi dezertare pe un teritoriu în stare de asediu. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să ipească pe cuponul manda­tului poştal eticheta abona­mentului expirat. T W Anul al 52-lea Nr. 270 Marți 1 Octombrie 1935 Gor/cy? I — - __rrnu.TR , " LUNI 30 SEPT?reEE . | Ort: Sf. Părinte gcore £'pcs I copul Armeniei Mar' I Cat: Sf. Ieronim Prot.: Ieronim. TM Evreesc: 3 Tisri096­ (Post.U1 Ghedaba). r­hp*? ias4 Mahomedan: ?eDe® Răsăritul Soa/ 6‘13, Apusul 17.58. CALENDAR l$^c $ LNERAR 3fl gjIEVlBRIE Î49GaCeio ^ vSSÎSd - glâ­sueste ’ inscriî?. deasupra uci de intrare a noastrre- Papauți, lân-S Brtol»- 011 m;ia lui Dum­­­nezeu Sal­­toei Moldovei fiul­­ lui Bo"4a’'' peTOCi’ am ZicUt ac0.st 1 hram "int numele Sfântului pa­­­­rtah­Ui­Vru arhierarhul și fă­cătorul , m.mum Nicolae“... , 1793 jhai Const. Şuţu, Domnul Moldovi reunoeşte şcoala din Bo­toşan“ • lângă mănăstirea Ador­­miron­­aicu Domnului. jj, r.*asta şcoală se învăţa carte biapi-iască, elnească şi moldove­­nsasf Domnul, după îndemna munclitului Ic­cob, constitue de o­chi, venituri bisericei şi şcoalei ţ},areala dascălilor să se plătiască devenitul special al şcoalelor, di­m­opola din Iaşi. 841, s’a născut în Aleeuş (Ar­­hal)­­canonicul şi scriitorul dr­ian Raţiu. A studiat la Blaj s Jena­­şi la 1863 a fo.it numit pro­f esor la seminarul şi gimnaziul d­e Blîlaj. A publicat: Principiile fun. ilamentale ale religiei creştine Principii speciale ale religiei cres­­­ne. Etica creştină, Despre matri­moniu, impedimente şi proceduri cu respect la praxa vigenta în pro­vincia metropolitană gr.-cat. d Alba-Iulia, Institutiunile dreptulu bisericesc, etc., A fost apoi redac­torul Foii bisericeşti si scolastice. 1851, Master Chapmann, un ar­tist­ gimnastic de la Astley-Teate din Londra, trecând prin Iaşi cătr Constantnopol şi fiind nvitat­i directorii teatrului românesc „si facă intre acte producţiuni de for­ţă, de echilibru, de înaltă şi mă­iastră gimnastică, ceea ce provoc aplauzele şi adm­iraţia publiculu pentru graţia şi înlesnirea cu car erau făcute“ (scrie Bukarest, Deutsche Zeitung), a dat o astfl de reprezentaţie d­­in pauzele pie­sei Artur, ce se juca la teatru. 1901, a apărut la Bucureşti re­vista Zeflemeaua, săptămânală , condusă de George Ranetoi. Re­vista a durat aproape 3 ani. 1916, reîncep luptele dintre ar­matele române şi germano-ungar în regiunea Petroşanii (lângă Si­biu), in ina­ntarea noastră în ini­ma Ardealului de la începutul râs boltiul mondai. Alpinişta austro-ungari, aşeza la arm­a dreaptă a dispoztivuli duşman, atacară stânga român de pe înălţimile Făgăreu-Oboroc, exercitând în flancul român ac­­eaşi mişcare de învăluire, execu­tată die români cu câteva zile­­, înainte în sens invers. Lupte clar ce ne se dau la această ar­mă. Ro­mâni resping la 30 Septembrie­­ duşmani şi iau 80 prizonieri (ltr LU­CIAN PREDESCU LUNÎ, 30* SEPTEMBRIE ş­i - - BUCUREŞTI, 12 kw. 364,5 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 1875 la. 13. Ora. Calendar comemorativ.­­ Faptele zilei. Cota Dunării. 13.05. Concert de prânz (discuri) Uvertură la „Zampa“, de Herold, (orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Széll); Valsuri din ope­retele „Sânge polonez“, de Nedbal şi „Dragoste de ţigan“ de Lehar, (orch. Odeon); Cea­kowskiana, fantazie, (orch. Paul Whiteman); Sihastrul, de Schmalstich şi Idilă în pădure, de Esslinger, (orch. Ma­ ,­rek Weber).­­ 13,40—13,50: Ştiri sportive. Spec­tacole. Bursa. 13,55: Muzică uşoară (discuri); Foxtroturi, de Hart şi Dixon; Două cântece de Chas şi King; Inima mea cântă, tango de Connelly şi Lulu, tu eşti...! de Simons, cântate de Saint-Granier. 14,15: Ora. Mersul vremii. 14,29: Raida JumaL 14,30: Continuarea concertului de muzică uşoară (discuri): Două foxtroturi, de Grey şi Gay; Cân­tecul privighetoarei şi Fluerăitorii veseli de Gennin, cântate de Jean şi Pierre Gennin; Ciribiribin, de Kahn şi O noapte de dragoste, de Dole, cântate de Grace Moore; Se­­niorita, tango de Guidary şi Dă-mi o zi din viaţa­ ta, tango de Ro­man, cântate de Cristian Vasile. 15. Ultimele ştiri. 18. Concert de după amiază. Or­chestra Radio: Uvertură la „O di­mineaţă, o după amiază şi o seară la Viena“, de Suppé; Copiii Vienei, vals de Jos. Strauss; Cockney, suită de Ketelbey; Fantazie din opera „Mantia“ de Puccini; Cân­tec de dragoste, de Samartini; A­­mintire din Bitolia, de Karastoya­­noff. 19: Un erou al voinţei de Const. Stelian. 19,20: Continuarea concertului : Fantazie pe motive de Haydn, de Urbach; Potpuriu de şlagăre, de Dostal; Potpuriu din opereta „La calul bălan“, de Benatzky. 20: Ora. Mersul vremii. 20,05: Radio Jurnal. Actualităţi. 20,15: Dansuri din toate timpu­rile (discuri): Menuet de Mendels­sohn, (Quartetul Regina Maria); Dans spaniol, de Moszkowsky, (orchestra simfonică); Dynamicisn, vals de Jos. Strauss; Dans norve­gian, de Grieg, (Trio, Bonis); Dans slav, de Dvorak, (Trio Cernikow­­sky); Domnişoara Annemarie, de Bochman; Tango, de Schmidseder; La Cucaracha, foxtrot; Băbuţa şi Hora mare, (arch. Ioniţă Bădiţă). 20,50: Cărţi şi Reviste. 21: Literatura românească la ve­cinii slavi de Elena Eftimiu. 21,15: Muzică de cameră. Quar­tetul „Amicii muzicii“: Cinci no­­velete pentru quartet de coarde, de Glazumov; (I. Koganof, vioara I-a; L. Bonis, vioara II-a; I. Ghi­­ga, violă şi I. Fotino, violoncel). 21,50: D-na Rosi Baumann-Ră­­dulescu (canto): Ah, de-aşi putea uita, de Thibaud de Champagne; Fiul Regelui, de Flagny; Cinci me­lodii de Hugo Wolf; a) Cântecul Weyler; b) Rugăciune; c) Fetiţa părăsită; d) Fluturele in April; e) Singurătate. 22.10: Concert nocturn, al or­chestrei Ionel Giurgea, retransmis de la restaurantul Modem. 22,30: Radio JumnaL Ştiri spor­tive. 22,45. Continuarea concertului nocturn. 23,45: Jurnalul pentru străină­tate In limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. in Moscova, 500 kw. 1724 m.—20,30. Concert de muzică distractivă. 28. Emisie germană. 23,05. Emisie en­gleză. 24. Emisie ungară. Deutschlandsender, 60 kw. 1571 m. — 20. Concert de orchestră. 21. Inf. 21,10. Concert de orchestră. % Meteor. fioL. Sport. 23^« £m- j cert nocturn. 23,45. Inf. locale. 24 . Muzică de dans. I Londra, 150 kw. 1500 m. — 19,15.­­ Muzică de cameră. 20,30. Muzică­­ veche. 22. Muzică uşoară. 23,40. I Ştiri. 0,10. Muzică­ de cameră. 1,15­ . 2. Dans.­­ Varşovia, 120 kw. 1345 m.­­ 10. Recital de orgă. 19,40. Viaţa cul­turală şi artistică. 19,45. Plăci. 20,35. Sport. 21. Duete şi cântece.­­ 21,20 Audiţie muzicală. 22. Recit .­tal de violoncel. 23. Concert sim­fonic. 24. Meteor. 0,06. Muzică de dans pe plăci. I Luxemburg, 100 kw. 1304 m. — II 20,15. Concert variat de muzică u-­­ i­șoară și de dans. 21,30. Recital de cântece italiene. 21,45. Inf. și re­­­­vista pr-cei. 22,10. Concert de or­­■r­chestră. 22,40. Continuarea con­­­ certului de orchestră. 23. Recital­­­­ de pian. 23,25. Concert de muzică .­­ variată. 23,50. Continuarea concer-­­ tului. 0,10. Continuarea recitalului­­ dp m­ an n.30 Concert de muzică. 1 Budapesta, 120 kw. 550,5 m. —■ 18,30. Concertul orchestrei muzi­canţilor şomeri. 20. Orchestră de țigani. 28. Inf. 22,20. Concert de orgă. 23,10. Plăci. 0,10. Orchestră (06­­SLZZ Viena, 100 kw. 506,8 m. — 18,40. Plăci din filmele sonore. 20. Ora, Inf., Meteor. Programul pentru mâine. 21. Concert de muzică va­riată. 28. Concert Joseph Marx. 23. Inf., Meteor. 23,10. Concert de orchestră. 23,50. Inf. 0,05. Conti­nuarea concertului de orchestră. 0,45. Muzică de dans. Praga. 120 kw. 470,2 m. — 20,30. Brno. 22. Brno. 22,30. Concert de instrumente cu coarde. 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23,15. Plăci. 23,35. Plăci. Belgrad. 3 kw- 437,3 m. — 20. Anunţuri. Plăci. 20,15. Inf. 20,30. Ora naţiunii. 21. Concert de quar­tet. 21,30. Retransmitere de la Tea­trul Naţional. Scrisori din Londra (Umare din pag. I pa­­ blică face explozie sub acţiunea­­ unei ştiri false, care nu posedă din scântee de­cât aparenţa.­­ Să ne reamintim cazul clasic al­­ crucişătorului american „Mai­ne”, care a făcut explozie în portul Havanei stăpânit atunci de spanioli. Americanii recu­nosc azi că nu există nici-o do­vadă a culpabilităţii spaniole. Dimpotrivă, indicaţiile sunt cu totul contrarii. Crucişătorul a­­ făcut explozie atunci, după toa­te probabilităţile, în urma unei­­ aprinderi neaşteptate a pulbe­­r­ii, într’o magazie de muniţii.­­ Totuş, această catastrofă ne­prevăzută a deslănţuit în Sta­­tele-Unite mânia populaţiei. Războiul dintre Statele-Unite şi Spania a urmat imediat. Dar la­­ urma urmei, ultimul război­­ mondial a fost deslănţuit ae­­i asemenea de un incident, —­­ uciderea unui arhiduce austriac la Serajevo. Chiar dacă op­nia populară şovăeşte să se mişte, I se găsesc politiciani gata să ex­­­­ploateze ocazia spre a-şi pune­­ în aplicare planurile, sau să-şi­­ ascundă propriul lor faliment. I Incidentul de care am vorbit,­­ e deci inamicul de care Europa I trebue să se teamă acum. Să­­ ne rugăm ca, dacă se iveşte, să i ne găsească pregătiţi să-l în­­t­­âmpinăm cu sânge rece. Mediterana e plină de com­­­­bustibil. E deajuns un accident I la vreo unitate oarecare nava­­, I lă, ca multora un conflict înar­­­­mat să pară inevitabil. Dar a- i a devăratul pericol e în posibili­•­I tatea vreunui incident ivit în ■­ cursul aplicării sancţiunilor, ori ■­­ cât de modeste ar fi ele, im­puse de membrii Ligii Naţiu­nilor unui stat agresor. Să luăm un exemplu concret. In cazul intrării, ce pare inevita­bilă, a trupelor italiene pe te­ritoriul etiopian, e sigur ca in­terzicerea importului de arme ş de muniţiuni de război să fie ridicată în Etiopia. Din punct de vedere practic, ajutorul pe­­­­ care etiopienii ar putea să-­ l obţină din această sursă ar f neglijabil. Dar pericolul nu e aco­­­­lo. El constă în posibilitatea ca­­ un crucişător italian să cons­­­­tate starea sanitară a unui va­por sub drapel britanic, cari ’ transportă o încărcătură de ar­­­­me. Un atare incident, dacă L nu e înfrânat în momentul îi . i care se produce, ar putea si (/tu/frioi'to//* L.'IJ lU^lU Ut iu LjUUU.ru, mult mai puternic de­cât ata­șamentul unor anumite cercuri *■intelectuale și selecte, la ideea­­ Ligii Naţiunilor Aplicarea sanc­­­­ţiunilor pur economice poate fi­­ şi ea sursa unui incident vio­­lent. Bunăoară, dacă ne hotă­­rîm să împiedicăm anumite metale să ajungă în Italia, se poate întâmpla foarte uşor ca guvernul italian, spre a riposta, să escorteze cargoboturile cu un . I vapor de război. Un incident I între acest vas­ escortă şi un . 1 vas de război, care ar voi să ■ l facă să se respecte blocusul, e ■ i uşor de închipuit. Urmările u- J nei atari întâlniri se pot prove-i i dea şi ar putea fi ireparabile.­­ j D. Mussolini, în executarea­­ acţiunii sale împotriva Etiopiei, ■ a şi repurtat mai multe succese - j de tactică. Spre a fi precişi, a­­­­­­ceste succese sunt în număr de I j patru. Primul a constat în de­­­­­­claraţia d-lui Samuel Hoare, l i făcută în Camera Comunelor, - j şi care recunoştea dreptul Ita-­­ j Hei la expansiunea colonială; ■­­ cu alte cuvinte, care admitea : I întrucâtva dreptul Ittaliei de a­­ I pătrunde in Etiopia. Al doilea î I succes a fost oferta britanică a unei concesii teritoriale, dacă cu acest preț, pofta italiană putea fi satisfăcută. Al treilea succes­­ a fost oferta făcută la Paris de I d-nii Laval şi Eden, în numele guvernelor lor respective. A-­­ceasta ofertă, deşi a fost de­clarată inacceptabilă la Roma, ~ cuprinde o infracţie definitivă ■i la suveranitatea etiopiana- Al patrulea succes a fost faptul ~ că la Geneva, în loc de a se fi discuta mijloacele ce trebuiau a întrebuinţate împotriva agre­sorului, s’a discutat multă vre- . me satisfacţie ce se putea oferi . acestui pretins agresor, ţi Totuşi, aceste succese pal­­e pabile vor fi reduse şi cert?, t dacă Ducele nu reuşeşte, prin ■e 1 moderaţia şi măsurile pe cari­­l ! le va lua, spre a tempera zelul­ui subordonaţilor săi, să reducă­­ la minimum posibilitatea unui a incident oarecare în modul pe­­­ care l-am descris. Dacă o poate face, vom înscrie la activul său e un al cincilea succes, mai îm­­­­portant de­cât toate acelea pe­­ care le-a repurtat până în pre­­n­zent, ă BSS ' AUGUR Am considerat totdeauna şo­■ majul, o chestiune secundară pentru muncitorimea ţării ro­mâneşti.­­ Afară de câteva regiuni in­■ dustriale pustiite de o criză e- I­conomică care durează, şi a- i­fară de şomajul intelectualilor ! — am impresia că este mai ■ răspândit decât al muncitori­lor manuali — problema şo­ ■ majului, nu este una dintre cele de mai sdrobitoare actua­litate.­­ Fără prea multe şi savante­­ explicaţiuni, fenomenul se în­­­­ţelege uşor: nu suntem o ţară­­ industrială, şi muncitorii lo-­r vi­ţi de şomaj, — cei mai mulţi,­­ plecaţi dele­ga­te — reîntorcân­­du-se acolo, găsesc la coarnele plugului o vremelnică ocupa­­ţiune. Tragedia se petrece în lu­mea celor câtorva zeci de mii de şomeri intelectuali, oameni ale căror studii şi aptitudini nu găsesc întrebuinţare. Şomajul intelectualilor este cu atât mai dureros, cu cât este mai necunoscut... Intelec­tualul se stinge de foame, fără să cerşească şi drama su­fletească a miilor de licenţiaţi şomeri, este de atâtea ori as­­­­cuns îngropată, alături de un­­ corp zdrobit fiziceşte! ! Situaţia devine din zi în zi mai alarmantă, pentru un stat , care nu numai că nu face nic i mic să o îndrepte, dar nu face­­ nimic să o stăvilească.­­ Şomajul intelectualilor se a­­dânceşte din ce in ce, pentru că nu se găseşte plasarea celor­­ 14.000 lice­ţiaţi ai universităţi­­i lor noastre. Statistica profesorului Chi­­riţescu, este edificatoare din a­­cest punct de vedere: suntem ţara cu cei mai mulţi studenţi din Europa. Totalul studenţilor din în­treg învăţământul superior este de 39.670, ceia ce reprezin­tă, raportat la numărul popu­laţiei, coeficientul global, de 22 la mia de locuitori. Este mult, prea mult pentru posibilităţile actuale de pla­sare. In fiecare an, universităţile noastre fabrică mii şi mii, de noui candidaţi la şomaj. Cum am spus, nu luăm nici o măsură spre a-i plasa, cum nu luăm nici o măsură, spre a stăvili răul. SttBAjai latdectu&Ukr­wel­te (cum ar putea fi altfel, cu acest debit al fabricilor de li­cenţiaţi?) câtă vreme, şoma­­jul muncitorilor manuali des­creşte.­­ Anul acesta, fenomenul este pe deplin dovedit. Poate să fie efectul legii de aşa zisă protecţie a muncii româneşti, deşi, nu dăm prea multă încredere, atâtor şi a­­tâtor comunicate, cari se bat­­ cap în cap.­­ Cel puţin în ultima vreme,­­ a fost o întrecere de comuni­cate ministeriale, cari, sau , spuneau prea mult, sau nu­­ conţineau nimic.­­ Un minister afirma că vor­­ pleca din ţară, peste 20.000 de străini, şi altul mai modest, desm­inţea numai cifra...­­ Adevărul este, că nimeni nu­­ ne va putea da cifra exactă a străinilor trecuţi peste gra­niţă... şi aceasta din atâtea şi aitâtea motive, şi cunoscute şi­­ bine cuvântate...­­ Ministerul de interne — de I ce nu al muncii ? — ne tri» I mite un tablou al străinilor, , cărora ii s’au respins cererile de rămânere în ţară. II vom publica în clipa în care ni­ se va comunica, că aceşti străini au şi părăsit ţara Atunci cu plăcere... V. F. P. MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI Ceva despre şomaj şi despre protecţia muncii româneşti ---------x * x----------­ Cadavrul necunoscute* In urma unei injecţi la Focşas »

Next