Universul, martie 1936 (Anul 53, nr. 60-74)

1936-03-01 / nr. 60

I Pentru cititorii ziarului „Universul“ Abonaţii „ UNIVERSULUI", ca« vor trimit» direct Societfiţii „FRANCO - ROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Caiea Gii■ viţei 23, lei 258, vor primi : 1) Un borderou, cu care vor lua parte la tragerea clasei la a loteriei a X-a mixte a Statului, care se va face la 15 Martie a. c., când se vor trage 11098 câştiguri în valoare de 23.136.512 lei. 2) O poliţă de asigurare a Societăţii „FRANCO_ROMANA" pentru 50.000 lei, cu rata Martie achitată şi anexa cu 8 numere, cu care vor lua parte la tragerea Societăţii din 15 Martie a. c. Aceşti abonaţi, achitând Societăţii „FRANCO - ROMANA". In fiecare lună, suma de Lei 268, vor primi: 1) La fiecare din cele 12 trageri lunare ale loteriilor a X-a, a XI-a şi a XII-a, cari au loc la 15 ale fiecărei luni şi la cari se distribue câştiguri de aproape un miliard Iei, câte un borderou, cu care vor lua parte la aceste trageri, putând câștiga jumătate din dreptul sfertului de loz. „ ACEI, INSA, CARI VOR ACHITA LUNAR SUMA DE LEI 358 , In LOC DE 258 LEI, VOR PRIMI IN LOCUL BORDEROULUI SUS SI ARATAT UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL. 2) Chitanţa pentru suma de lei 258 la asigurarea de 50.000 lei, cu care vor participa la tragerile lunare ale Societăţii. 3) La expirarea asigurării — 1 Martie 1051 — lei 50.000. 4) In caz de deces în condiţiunile generale de asigurare lei 50.000 In mâna beneficiarului declarat de abonat la contractare * De aceste avantaje beneficiază şi acei caii se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“* sau vor reînoi abonamentele, trimiţând lei 258 sau 358, după dorinţă, direct Societăţii „FRANCO _ ROMANE" Bucu-reşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia poliţa de asigurare de 150.000 lei, anexa şi borderoul sau lozul. Cititorii din Capitală vor plăti direct la Societatea .FRANCO ! • ROMANA" de unde vor ridica poliţa de asigurare, anexa şi borderou! i isau lozul. r ■tt 1 I r Costul abonamentului la ziarul „UNIVERSUL" este: Anual Lei 750 I Pe 8 luni „ 380 “ şi se va trimite direct ziarului „UNIVERSUL". Pe 3 iunie 200 Deoarece cititorii noştri ne adresează zilnic o corespondenţă foarte bogată prin care ne cer sfaturi, îndrumări, lămuriri, informaţii din cele mai felurite, am hotărit înfiinţarea acestei rubrici speciale în care vor găsi răspuns la întrebările puse. Larg deschisă tuturor, această rubrică de corespondenţă va apare zilnic în ziarul nostru. Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire din orice domeniu, oricine are nevoe de un sfat sau de o reţetă practică, se poate adresa cu încredere redactorilor rubricii specialiştii noştri vor rezolva J întrebarea In cel mai scurt timp i Răspunsul D-lUi I. TRANDAFIRESCTM ar T.--CV. - ai știm ncea loterie. Vom scrie hăM la ce de cu- ■ i 'AN 'ii^temna-GH. RADU. __ .pi rgenerale ccjM BPmaziLU si linie:; Nr. PMBPresaţi-vă Can-lui O pensiuni, str. Tobabil c București. ■TkaBlACANA. — BBBPBBuatei roşianu. — cu putință și răspunsul f şi amănunțit, va fi pubIi^BPcde J rubrică sau într’una în cațiile noastre pe card^W publiindica aci. o vom Corespondența această rubrică „H^BiivTtoare Ia cititorii" va fidB)e vorbă cu dresa ziarului ^^HHfpediată pe azoianu 25, Bu9^H?Universul", Brevizibil mcnii^BTurești I, purtând briea „De \J^Hunea: Pentru rutrebările ^^■Trbâ cu cititorii". înnul alăă^Hfor fi însoţite de ironici Fără acest bon cortspendenţă nu va fi în seamă. o nedumerire? j^^Kdresaţi-vă rubricii „De vorbă jj^Pu cititorii“! Adresaţi-vă legaţiei U. R. S. S. din str. Toma Stelian Nr. 5 Bucureşti. — D-lui E. G. D. — Nu v’am răspuns personal, deoarece întrebării d-v. i-am răspuns până acum de nenumărate ori. Citiţi rubrica noastră de duminica trecută . D-nei DAMAROAIA. — Prezentaţi-vă cu stocul dv metalic la Banca Naţionala sau la una din sucursalele ei. D-lui 1031—83. — Consultaţi colecţia Monitorului oficial pe care o găsiţi la o autoritate VVD-lui DUMITRU COGEAN— Daţi un anunţ la „mica publicitate" a ziarului nostru. D-lui CA DUCA. _ Adresaţi-vă Academiei române, cal. Victoriei 125 Bucureşti. D-lui M. POPPLIORŢIAN. _ Adresaţi-vă la ministerul de domenii şi la ministerul sănătăţii. _ D-lui IOAN BEIU — Comana. — Fiţi atenţi când se vor face numirile de bugetari. Dacă sunt numiţi alţii Şi dv. nu, faceţi contestaţie, valorificânduvă drepturile. D-lui NICU ARBORE. __ Adresa care vă interesează este: str. Răsari Nr. 31 sect. 3 Bucureşti. D-lui „UN TANAR ACTOR DILETANT“ _ Bârlad. _ Pentru primele două întrebări, n’aveţi nevoe decât de talent. Pentru reprezentaţie plătiţi o taxă la administraţia finaniciară locală. Soc. autorilor dramatici str. Brezoianu No. 44, Bucureşti, sect. 1. Pentru comitetul de lectură se percepe o taxă de 1000 lei. D-lui GH. GH. POPESCU. Ca să deveniţi învăţător, având bacalaureatul, urmaţi un curs special pe lângă fac. de litere. Pentru celelalte lămuriri, adresaţi-vă instituţiilor respective. D-lui „CITITOR“ Botoşani__ Pentru Banca de credit farmaceutic scrieţi în str. Batişte 14, Bucureşti sect. 1. Cealaltă adresă nu o cunoaştem. D-nei „PROPRIETARA VĂDUVĂ” a) Este neapărat nevoe de o notificare. b) Luaţi tencuiala jos, lăsaţi să se usuce bine cărămida, (o puteţi chiar arde cu lampa de benzină) şi apoi ungeţi zidul cu un strat de catran. D-lui AL. M. C. — Adresaţi constatările dv. loteriei de stat, singură în măsură să vă răspundă. D-lui „VECHI ABONAT ILFOV”. — Călăuziţi-vă după proverbul nostru ; ce-i in mână nu-i minciună. Vindeţi carnetul. E o sumă mai mică, dar sigură. D-lui R. TEODORESCU Focşani. — Căutaţi în colecţia Monitorului Oficial pe care o găsiţi la orice autoritate. Intr’o ţară agricolă ca a noastră, unde o să se mănânce întotdeauna pâine şi unde din păcate avem foarte mulţi licemţi. aţi şomeri, e preferabil ca tânărul In chestiune să urmeze şcoala despre care ne scrieţi chiar dacă întâmpină câteodati mici neplăceri. A. Craiova. — Aţiolui GH. VOINEA. — Deoarece sunt disipoziţii bine stabilite ale unor instituţii de stat, nu putem face nimic, deşi principial aveţi dreptate. D-lui GHEORGHE STAVRU , Balde. — Spre a fi feriţi de orice eventualitate, vă sfătuim să vă adresaţi unui birou de schimb. „ , D-lui V. CRETULESCU Piatra Neamţ.—Regretăm foarte mult, dar rubrica noastră nu poate servi ca mijloc de corespon-den- tă particulară. „ . 1 D-lui L. G. S. 392. — Adresa : institutului pe care 11 cautaţi este : str. Eugeniu Carada nr. 7 ■ Bucureşti. ,„ .. i D-lui „DECEBAL” Cernăuţi.— „Dicţionarul limbii române" a cărui publicare a fost începută de Academia Română nu este, după cum se vede din titulatu-ră, o enciclopedie. Până azi au apărut: Partea I a vol. I (Ut. , A-B) şi din Partea H (lit. C), până la cuvântul cojoacă (8 fascicole). Din vol. H, 12 fascicole (lit. F-I). Tipărirea dicţionarului va fi continuată de ziarul nostru, costul, ordinea şi modalitate in care va apare (volume, fascicole), nefiind fixate. D-lui ANDREI MORARU. — Luaţi vată sau burete şi spălaţi pictura cu apă rece şi clăbuc de săpun de rufe, dar cu apă rece. Spălaţi bine, lăsaţi să se usuce şi ungeţi toată pictura cu ulei, lăsându-l aşa cu uleiul pe ea peste 15 zile, apoi ştergeţi cu vată sau cu cârpă şi dacă pictura nu e crăpată, vernisaţi uşor; dacă are însă crăpături din cauza vechimii, nuscai vernisaţi. Rama o puteţi bronza, dacă motivul pe care ea il încadrează, cadrează cu rama de bronz, fiindcă nu toate motivele se pretează la ramă bronzată. In ce priveşte complectarea formelor sparte din ramă, se pot complecta cu gips Încheiat, sau dacă reclamă multă muncă s’o daţi pe mâna ramagiului. D-lui CONSTANTIN BORBES. — Nu cunoaştem maestrul care vă interesează. Adresaţivă d-lui prof. George Oprescu, la Muzeul Toma Stelian, D-nei şi D-lui A. şi P. CALVODORASCU. — Nu precizaţi dacă „pictorul mare” este dela noi din ţară sau de aiurea. In caz că e din ţară, vă puteţi adresa la orice pictor cunoscut dela noi; dacă însă e strein, cereţi referinţe dela unul din muzeele : Simu, Toma Stelian, Kalenderu, Municipal, Aman, adresâmdu-vă conservatorului acestor muzee. D-lui „crinos al universului DELA APARIŢIE”. — Sunt mulţi artişti plastici cari I v’ar putea da lămuririle ce ce- i reţi asupra tabloului d-voastră. Costin Petrescu prof. la şcoala , de arte frumoase, calea Griviţei; Kimon Loghi (telefon); Marius Bunescu (telefon) Theodorescu-Sion (ministerul artelor); Artur Verona (telefon). D-lui „COOPERATOR”. — Adresaţi-vă „Ligii naţional-cooperatiste” de sub preşedinţia • d-lui Mihail Mamoilescu, calea Victoriei nr. 49 Bucureşti sect. 1. D-lor „MAI MULŢI TURIŞT”.—Legea care vă intere ■ sează şi care va fi prezentat , într’un viitor apropiat parla ■ mentului de d. Sergiu Dumitriu, secretarul g-ral la intern şi preşed. Oficiului naţ. de turism, va aduce măsuri de încu ■ rajare şi susţinere a turismului după care soc. particulare n’a să aibă decât avantagii. D-lui DARNIE Brăila. — N - există cursuri scrisei. E nevoie să urmaţi cursul practic dela R. P. A. â, _ D-nei A. T. învăţătoare Bi ia. — In mod excepţional alx • namentul pentru învăţători esi de lei 600 un an, 310 şase lua In im ii le noastre ■ Ţara lui Gomez (Urmare din pagias la tadora", adică partidul refacerii, în care putea intra oricine vrea să lucreze cu cinste pentru ţară. Gomez a pus ordine în finanţe, din primul moment, şi a reluat serviciul datoriei publice. După zece ani, ţara era înfloritoare. Datoria publică amortizată în bună parte, moneda stabilizată, căi de comunicaţie în toată ţara, porturi, şcoli, armată regulată şi o suimă importantă în aur pusă la rezervă pentru a întâmpina neprevăzutul anului următor . A venit în 1917 petrolul. Dei acunci a început o nouă epocă de aur pentru Venezuela. Gomezi a concesionat capitaluui străin toate terenurile. Naionalii au fost opriţi să se atesteze în speculaţie. Capitalul străin plăteşte 10 sută din producţie şi e lăsat niştit. De douăzeci de ani, nu a schimbat niciodată taxele , petrol sau resimu minier.ot venitul din petrol e întredinţat de stat pentru lucrări iblice şi înfibunătăţiri agriole şi zootehnice. Când a J^enit criza din 1929, scadera la catastrofală a premar j^ a veniturilor,. Gomez Teăms în aceiaşi proporţie P°Mtele şi taxele cetăţeni' Jm n’a făcut conversiune de ■rorii. rAstăzi, după şapte ani de cri-i mondială, Venezuela contină să aibă buget echilibrat, ar echilibru adevărat, cum nu are nici o ţară din lume. Impozitele ei sunt foarte mici. Datoria publică amortizată toată. Circulaţia ei fiduciară valorează aur. Rezerva de numerar a tezaurului face ca contractele cu statul să aibă plata asigurată dinainte. Economia naţională a Venezuelei e bine echilibrată între industrie şi comerţ. Ea nu a introdus nici o măsură de protecţie prin taxe sau control. Şomajul e necunoscut, salariile sunt stabile, iar capitalul străin e bine primit şi e lăsat in deplină libertate. Peste un miliard de dolari îur este învestit, în Venezuela, de capitaliştii străini. Socotită Iei, venitul pe care îl scot din ţară în fiecare an, aceste Investiţiuni străine, întrece cu mult şaptesprezece miliarde, fără ca nimeni să se sperie. Venezuela este singura ţară |in lume care a aplicat în în- ,regime regulile eterne ale eco- |omiei ortodoxe şi în timpuri bune ca şi in timpuri de criză. î De aceea Venezuela este azi | singura ţară prosperă din lume. Gomez a stârpit însă răul din rădăcini timp de 27 de ani. A suspendat lupta politică. Politică și înflorire economică nu se poate. Economie dirijată înseamnă ară ruinată de politică. Economie liberă înseamnă inflerire economică. A. CORTEANII I ---------_ ---.. . UNIVERSUL Proces de delapidare la Cernăuţi Cernăuţi, 28 Febr. In faţa secţiei I-a a tribunalului din localitate aveală spre judecare procesul de delapidare al fostei funcţionare de la P.T.T., Leopoldina Omelschi, care în anul 1934 a fost arestată pentru delapidarea sumei de 500.000 lei. Leopoldina Omelschi a fost funcţionară a oficiului de mesagerii al poştei centrale din loca-, litate şi s’a făcut vinovată de falsificarea recipiselor de plată a coletelor prezentate de trimiţători. CUM S’A FĂCUT FALSURILE întotdeauna când i se prezenta un colet, funcţionara trecea în condica de recipise care rămânea la poştă, preţul cuvenit. In recipisa predătorului însă punea preţuri mai mari de cât se cuvenea şi diferenţa rezultată o încasa. In felul acesta din anul 1929 până în anul 1934 a delapidat suma de 500.000 lei. O ARESTARE CU URMĂRI TRAGICE Imediat ce s’au constatat aceste delapidări, funcţionara a fost arestată şi înaintată parchetului.— După câteva zile dela arestarea funcţionarei necinstite, fiica acesteia, Ana, s’a sinucis prin strangulare, neputând suporta ruşinea arestării mamei sale, iar după câteva săptămâni s’a împuşcat şi un funcţionar dela poştă care a fost responsabil de controlul registrelor şi căruia i se făceau reţinerile cuvenite- Suma totală pe care a defraudat-o nu se poate constata din cauză că la poştă, după 5 ani, se distrug toate dosarele şi registrele de control, aşa că numai din anul 1929 s’a putut constata cât s’a delapidat. De relevat este faptul că Leopoldina Omelschi a fost funcţionară din anul 1915. PROCESUL S’A AMANAT Completul a fost compus din d-nii Bibring, preşedinte, Antonovici, asesor şi prim-procu- ror Traian Ionescu. Procesul s’a amânat din cauză că acuzata susţine că în tot timpul cât a fost funcţionară a fost într’o stare de anormalitate şi a avut permanente dureri de cap. Au fost ascultaţi mai mulţi funcţionari de la poştă care au declarat că acuzata era o funcţionară bună şi în timp de 5 ani nu și-a luat concediu nici o zi, afară de concediul legal. D. procuror Ionescu a' cerut instituirea unei comisiuni medicolegale pentru a examina pe acuzata. Tribunalul a admis această cerere. Până la constatările comisiunii, procesul s’a amânat. Acuzata este pusă in libertate contra cauțiune. Sfinţirea şcolii primare din Berhomet Storojnneţ, Z1 Februarie Am anunţat la timp că, în judeţul şi oraşul nostru, s’au reparat şi construit mai multe şcoli primare. Intre aceste clădiri şcolare este şi şcoala primară de stat din comuna Berhomet pe Siret, clădită parte din contribuţia statului, parte cu sprijinul judeţului şi al sătenilor. Această construcţie şcolară este situată în mijlocul comunei şi este cu două etaje. După ce totul a fost gata, d. Ştefan Braha, directorul acestei şcoli, care mai e revizor al judeţului nostru şi primarul comunei Berhomet, a invitat autorităţile din judeţul şi oraşul nostru, ca să asiste la sfinţirea acestei clădiri. Servietul religios a fost făcut de un sobor de preoţi, în frunte cu protopopul V. Voloşencu iar răspunsurile la liturghie le-a dat carul învăţătorilor din judeţ. După terminarea serviciului religios a urmat un bogat program artistic şcolar, aranjat de învăţătorii şi învăţătoarele şcolii. Un elev a ţinut un frumos, discurs mulţumind corpului didactic pentru învăţături şi tuturor oaspeţilor, cari au venit, să le asculte cântecele ş jocurile naţionale. A arătat apoi că elevii de la această şcoală vor fi buni soldaţi ai ţări noastre, a mulţumit d-lui prefect dr. Apati şi guvernului pentru concursul dat pentru clădirea noui şcoli primare. Acest discurs a făcut o adâncă impresie asupra întregului public. D. Filamet Doboş inspector şcolar, a arătat grija guvernului şi în special a d-lui ministru dr. Angelescu pentru înfiinţarea de şcoli primare, de unde trebue să pornească adevărata lumină în masele largi ale poporului. Pr. protopop V. Voloşencu a mulţumit tuturor celor prezenţi şi a vorbit despre rolul bisericii şi al şcolii în progresul cultural al naţiunii. Au mai vorbit unii învăţători, după care d .Ştefan Braha directorul şcolii şi revizor şcolar judeţean, a mulţumit tuturor pentru sprijinul acordat la clădirea şcolii primare, în special d-lor dr. Apáti, prefectul judeţului, inspector Filaret Doboş, ministru dr. Angelescu şi George Vasilcu, ctitorul acestei şcoli. A urmat o masă, în cursul căreia d. prefect dr. Apati a toastat pentru M. S. Regele D. inspector Doboş a toastat pentru corpul didactic primar I şi d. ministru dr. Angelescu iar d revizor şcolar Ştefan Braha a răspuns mulţumind. Seara a fost o serată, la care au participat foarte multi intelectuali din Berthomet ş întreg judeţul nostru, petrecându-se până dimineaţă. I In jurul atacului banditesc din Caracal Caracal, 27 Febr. Am comunicat telefonic despre idrăsneţul atac banditesc, sfârşit în oraşul nostru. Autorii acestui atac, comis ,liar in plină zâ şi pe o stradă in cele mai frecventate din oraşi nostru, au fost prinşi, întrucât asemenea atacuri sunt adluse din partea oricăror horişi locali, comisarul Golub, către ercetează căzut, a făcut ernoapte întinse investigaţii şi razii pe la localurile publice, ţinta find străinii din oraş şi judeţ. Printr’o întâmplare fericită, graie a doi cetăţeni din localitate, omisarul a arestat pe Ion Dobre Petcu, de 42 ani şi pe soţia sa Esilica I. Petcu, de 44 ani, orijinari din com. Ciobanu (Constana). Ei au negat, însă, orice amesec în acest atac. In faţa acestei situaţii, comisaul a căutat fişele de la biroul judiciar al poliţiei şi, nu mică la doi sunt urmăriţi de poliţia din Constanţa, pentru un mare furt de bijuterii şi bani, săvârşit în dauna d-lui dr. Vasile Vasiliu, din Constanţa. Azi d. a., când d-na Eugenia Florea Tudoran, victima atacului, şi-a venit în simţiri, la spital, bandiţii au fost confruntaţi cu ea, şi victima i-a cunoscut dela prima vedere, ca fiind acei cari au atacat-o. Cu toate acestea, ei continuă să nege orice amestec. Intre timp însă, la poliţie s’a produs un important denunţ din partea d-rei Florica Saftu, domiciliată pe str. Traian, care femeia Vasilica Petcu s’a dus să se bage servitoare chiar la o oră după comiterea atacului. întrucât în casă a venit vorba despre acest atac, pretinsa amajoare de serviciu a început să fie extrem de agitată şi, profitând de o clipă de neatenţie a celei Xnuî al 53-lea Nr. 60 Duimnîca 1 Martîe 1935 Delegaţia economică a guvernului, întrunită zilele trecute, a luat în discuţie, pe lângă alte chestiuni importante, ca de plidă participarea României la expoziţia internaţională de la Paris, în anul viitor, şi problema bumbacului, precum şi intensificarea culturii inului şi cânepei. Prin admiterea ofertelor de import pentru orice cornerciant, care-şi ia obligaţia să vândă bumbacul cu preţul cooperativelor, se deschide putinţă pentru atâtea femei de la ţară să aibă, cu preţuri mai ieftine, cele de trebuinţă pentru imbrăcămintea lor şi a copiilor. Chestiunea intensificării culturii inului şi a cânepei ne esteinsă mai aproape de suflet. E vorba doar de îngrijirea a două plante, cari cresc pe plaiurile noastre şi a căror fire, ţesute, dădeau odinioară trâmbe de pânzeturi frumoase, trainice şi ieftine. Un fel de ţesătură a inului — finişorul—era neîtrecut în finenţe şi rezistenţă. Mătăsos şi plăcut la purtat, vnişorul se întrebuinţa pentru rufăria atât băi, bătease, cât şi feminină. Tot finişorul, colorat în nuanţe deli- cate, da, de asemeni, bluze şi rochii drăguţe şi răcoroase pentru vară. Ţesăturile din cânepă, pe de altă parte, trainice şi frumoase, numărau multe folosinţe, feţe de masă, cuverturi de pat, perdele, ştergare, etc... Nu mâna de lucru ne-a lipsit vreodată, ci materia primă. Ţăranca nu vrea decât să muncească. Ea, care migăleşte atâtea cusături minunate, nu se dă în lături de la ţesutul — un joc pentru ea — al pânzeturilor de in şi cânepă atât de trebuincioase. Orizonturile acestea, deschiuse produselor textile naţionale, sunt bune, dar încăid o mână de ajutor, şi pe altă cale, nu le-ar fi de prisos. Acum câţiva ani, de pllda, producţia cusăturilor româneşti nu era impusă cu excesiva fiscalitate de azi, iar exportul aceloraşi produse era deasemeni mult înlesnit. Era chiar scutit, parer-mie, şi de taxa vamală la kgr., fapt care ducea la două rezultate îmbucurătoare . In primul rând, gama nesfârşită de cusături şi ţesături româneşti, comori de fantezie, de măestrie şi de gust ales, se făcea şi mai cunoscută şi mai răspândită printre străini. In al doilea rând, libertatea de export, înlesnind eşirea unor cantităţi însemnate de produse, însemna o avuţie pentru ţară. O revenire la folosirea ţesăturilor de in şi cânepă ar insema o înviorare pentru producţia minunată a lucrului femeilor de la ţară, iar elegantele noastre da la oraş ar trebui, de asemenea, să nu le nesocotească, ci să le întrebuinţeze ori de câte ori cu nevoe. OLGA COSCO COLŢUL FEMEII intensiersa culturii mului şi cânepei Cucele'n SAMBATA, 29 FEBRUARIE ! Sân-Toaderul. Se afumă prin case nn cu iarbă mare. tei Ortodox: | Sâmbăta Sfântului Teodor. Cuviosul Cassian Românul. Catolic: Sf. Ostvald. Protestant: Ostvald. Evreesc: 6 Adar 5696. Sabath. Mahomedan: 6 Giul-Hege 1354. 4* Răsăritul Soarelui 6.57. Apusul 18.0. Mi &Î4DLcll<? Z: — —--------------------- 1 j SAMBATA 29 FEBRUARIE RADIO - ROMANIA | “ | 160 kHz. 1875 m„ 150 kw. i PS RADIO - BUCURESTI | ^ 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. ! de 12.30 . Ora. Calendar. Actuali- Pn taţi. Cota Dunării. Pe 12.35 . Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri); Marş din filmul ta .Monte Carlo sub bombe" de Heißmann şi Marş de Powell; De ce să traie despărţim? de Bos şi E rău să fii îndrăgostit, de Noble (voce: de Bumier); Spune-mi un cuvânt de ta? iubire de Benatzky şi Iubirea-i poţe? veste minunată de Sibiceanu, Dl. (voce : Antoniu); Mignonette şi Capri, foi de Billy Mayerl, (pian:C autorul) ; Vals de Schachner şi 31owfox de Balz. Vals de Polaia şi Pc Canţonetă de Fugazat (Trio Ar- 5? Sentino). 1 Hc 13.15 - 13.25 : Sport. Ştiri artist- idetice. Rt 13.30 : Muzică variată (discuri) : , y® Uvertură la „Ţara surâsului” de via Lehar, (orch. simfonică din Ber-lin); Vals din opereta „Prinţesa IIl Solarilor” de Leo Fall, (orch. O- Ur Seon); Selecţiuni din timpul Mia-ba cului” de Schubert, (orch. simfo- nică); Toreador şi Andaluza de 1111 Rubinstein, (orch. simfonică din Berlin, dirij. de Gurlitt); Potpuriu din „Farmecul unui vals” de Os- Crcar Strauss, dirij. de von Gegzy) ; Potpuriu de şlagăre de Dostal, Jai (arch. Fred Bird). tu 14.15 : Radio jurnal. ?’ 14.30 : Muzică românească ‘u: (discuri) : Bătrâneţe, haine grele şi Foae verde spic de grâu, (voce: un Zavaidoc); Memorii din Banat şi învârtită de la Chicago, (arch. 10 Haţegan); Hai ciuciu, ciuciu şi Ioane după tine Dodomoare, (voce: Luţă Ioviţă); Marşul Reg. de I la Gardă „Mihai Viteazu” de Skeletym şi Marşul bravilor ostaşi, de Scher- Itzinger, (Muzica Reg. de gardă . „Mihai Viteazu”). |te 15 : Ultimele știri. 17 : ORA STRAJERILOR. 18 : Concert de muzică variată. i 7?] Orchestra de salon Radio, dirij. de A Th. Rogalsky ; Uvertură spaniolă de Keler Belas; Intermezzo de _ Bernards; Serenada îndrăgostitului de Lincke; Valsul iubirii de Zieh Krer; Două foxtroturi de Rawicz ; v” Iţi aminteşti, slow de Schulenburg; r: Tango de Sorge; Vals de Koch- ismann; O zi în pădurea vieneză de Kreuzberger; Pavană de gală ! *?: de Mariotti; Serenadă florentină j de Marchetti. ! *r 19 : Actualităţi din lumea slavă ily de d-ra Elena Eftimiu. f1 19.15: Continuarea concertului : J Potpuriu din „Alteţa sa dansează” I K de Aschev: Extravaganţe de M»- 1 rei'it; vals din „Evau Gilbert. 1 20 : Radio Jurnal: Răspunsuri ... teehnice de ing. Emil Pătraşcu. I 20.15 : Prof. dr. P. Tomescu: Si- ; ^ filisul nervos. 1 Q 23.35: „De-aş fi Rege’’ operă co- I mică în 3 acte (5 tablouri) de I Adolf Adam. (Transmisiune de la I „ Opera Română) : Distribuţia: Mossul, rege din capa; Şerban Tassian; Prinţul Katdoor; Gh. NiculescU-Basu; Zephoeris : Dinu Bădescu; Pifear: Lucian Nanu; Zizel, perceptor: I. Mano- I clescu; Atar, ministru; D. Zavod- Ianicu; Nemea, vara regelui; Emilia Guţianu; Zelida, sora lui Zephoris; Evantia Costinescu. I Conducerea muzicală: Ion No- Ina Otescu. d In pauza I-a : Cărţi şi Reviste, Sport. 1 In pauza I-a : Radio jurnal. 23.45: Jurnalul pentru străină- tate în limba franceză şi germană, c 23.55 : Ultimele ştiri. I 1 24 - 2 : Concert nocturn de muizică franceză (discuri) ; Uvertură la „Regele Ysului” de Lalo, (arch. 1 . simfonică din Paris, dirij. de Cloez); 1 : Arii din „Damnaţiunea lui Faust” de Berlioz şi „Werther” de Massenet, (voce: Georges Thill); Varia-ţiuni Simfonice de Cesar Franck, , (pian: Gieseking şi orch. Filarmo- nică din Londra, dirij. de Wood); Scenă câmpenească din „Simfonia fantastică” de Berlioz, (orch. sim- fonică din Londra, dirij. de Weingartner); Espana de Chabrier, (orch. Operei Scala, din Milano, I dirij. de Sabario); Cake-Walk de Debussy, (arch. simfonică dirij de Rubimann); Impromptu caprice de Gabriel Pieme, (harpă: Lily Laskine); Scena de la fântâna din parc I din „Peleas şi Melisanda de Debussy (Marthe Nespoulous şi Alfred Maguenat); Ucenicul vrăjitor de Paul Dukas, (orch. Conservatoru- lui din Paris, dirij. de Gaubert) ; ■ Ma mere, de Ravel, (orch. Collonne, dirij. de Pieme); Suită bergamescă de Debussy, (pian: Gieseking). 1 * . Moscova, 175 kHz., 1714 m., 500 kw. — 18.30: Retransmitere de la Operă. 22 . Emisie germană. 22.55: Clopotele Kremlinului. 23.05: Emi- t ’ sie franceză. 24 : Emisie suedeză. I 1 Deutschlandsender, 191 kHz., 1571 J m„ 60 kw. — 20: Concert de mu- . i zică militară. 21: Inf. 21.10: „Cava- i Ierul negru”, operetă de Knauer. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23.30: Con- 1 . cert nocturn. 23.45: Inf. locale. 24: Muzică de dans. Londra, 200 kHz., 1500 m., 150 kw. — 19.30: Program din Ameri- ca. 20.45 : „Welsh Interlude”. 21 : Program cu surprize. 21.45 : Con-I cert de orchestră militară. 20.45 : Concet cu muzică galică. 23.30 : Știri. 24: Concert de orchestră. 12: Dans cu Henry Hall. Varşovia, 223 kHz., 1345 m., 120 kw. — 21: Audiţie muzicală ve-selă. 23: Concert simfonic. 24: Meteor. 0.05: Muzică de dans pe plăci, a Luxemburg, 230 kHz., 1304 m., 100 kw. — 20.15 : Concert de muzică variată. 21.30: Inf. şi revista presei. 22.10: Oră luxemburgheză. a 22.45 : Concert de muzică variată. |i 23.10: Concert de muzică belgiană. li 0.30: Recital de canto. 0.40: Conntinuarea recitalului de vioară. 1: a ) Muzică de dans pe plăci. - Viena, 592 kHz., 506,8 m., 100 kw. 20.30: Concert variat. 23: Inf., Mexteor. 23.20: Concert de muzică variată. 0.05: Continuarea concertului. 0.45: Muzică de dans l a Budapesta, 545 kHz., 550,5 m., 120 kw. — 18.25: Recital de canto, i- 19.45 : Orchestra de țigani. 22.15. Inf. 22.30 : Concert de orchestră, ie 23.10: Programul Budapestei. •ă Stuttgart, 574 kHz., 522,6 m., 100 kw. — 20. Concert variat. 21. Inf. ia 21.10. Köln. Concert. 23. Ora. Inf . Meteor. Sport. 23.30 . Leipzig. Conţicert de orchestră. 24. Deutschandt sender. Muzică de dans. 1. Concicert nocturn. 3. Fraga, 638 kHz., 470,2. m.,. 120 va. 2S. Ora. Inf., Cronica zilei. Sport. 23.15 : Plăci. 23 30 : Orches- ,,, tră de jr.zz. Belgrad, 636 kHz., 437,3 m., 3 kw. J cl 20.30: Ora naţiunii, 20.50: Plăci. 23: Sc Inf. de presă. 23.20: Melodii şi cân- « tece populare. 0.15 : Plăci. n\ di DUMINICA, 1 MARTIE • pi RADIO - ROMANIA Şi 160 kHz., 1875 m., 150 kw. ln RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz., 364,5 m, 12 kw. Ml 11.30 : Clopote. ci 11.35: Predică de prof. V. Ispir. vc 11.50 : Muzică religioasă (disc.) , p, Motet de Parry, (corul Catedralei p, Westminster). 0/ 11.55 : Cronica vieţii religioase de P. S. S. arh. luliu Scriban. : r~ 12.10 : Muzică religioasă. Corul Bisericii Anna, dirij. de N. Lungu, I Heruvic şi Ca pre împăratul, de La- Cîl makin; Răspunsurile mari de Po- Iv pescu-Brăneşti; Pre Tine Te rău- 1 vă dăm de Popescu-Brăneşti; Tatăl n. nostru de N. Lungu; Cu adevărat n. deşertăciune de Gh. Dima; Lasă-ţi pruncii, de Ioana Ghica-Comăneşti: “ Fericit bărbatul de Arnanghelsky. ! ” 12.40 : Ora. Calendar. Actuali- cetăţî. Cota Dunării. I 12.45 : Concert de prânz. Orches- ' iz tra Grigoraş Dimen: Arii naţio- , ţi nale. Vals din „Prinţesa dolarilor” ci de Leo Fall: Requiemul dragostei, fei tango de Sentis; Bucuria dragos t, tei de Kreisler, (solo vioară: Gr. I . Dinicu); Două sârbe. I „ 13.15—13.25 : Sport. Ştiri artis- Cltice. I r 13.30 : Continuarea concertului : I V Romanţe şi Arii naţionale; Insul ; de Ipolitow-Iwanow; Petalada şi la Hora mărţişorului; Ofrandă, tangos de Sentis; Toreador şi Andaluza, de l g, Rubinstein; Menuet de Mozart, i. (solo vioară: Gr. Dinieu); Arii na- Tţionale. 14.15: Radio juma!. 14.30 : Continuarea concertului : Umbra, romanţă de Cavadia; Sârba flăcăilor şi Arii naţionale. 14.45 : OUA VESELA : „Mărţişorul”, sketch umoristico-muzical de STROE şî VASILACHE. 17 : Cunoştinţe folositoare de ing. Cristea Niculescu. 17.15 : Muzică populară. — Nicolae Lupu (flust dublu): Doina Oltului; Doina Ciocârlanului; Sârba Sibiului; învârtită; Sârba palatului. 1 s 17.30 : Al. Lascarov Moldovanu : De vorbă cu sătenii. 17. 17.45 : Gazeta sătenilor de Victor Ion Popa. c 18 : Taraful Moldoveanu din Plo- zeşti, cântă romanţe şi muzică popa- O Iară din Prahova : Dorinţa, ro- manţă; De-o vrea puica; Cântecul c ochilor; Sârba lui Mocanu, Hora , din Prahova şi Arii naţionale; Să t te iubesc, romanţă; Când mi-aduc aminte; Amante cu ochii verzi; Din câloeşti până’n Gheboaia; Ca la Breaza; Brâul ca la Comarnic şi Arii naţionale. 19 19 : Mărţişorul de C. Gane. 19.15 : Muzică de dans. — Jazzul ' ' Radio (Refrene vocale: Rada Mol- i , dovant, Jenny Boerescu şi Sandu ’ Stelian): Miss America, fox de Mal- Janek (refren vocal); Raze de lună, j j fox de Lewis; Eni-Mini-Mu, fox de 1 t Malneck; Un cântec vechi de Lea- 5 man; Spune-mi ce te doare, tango , de Andreescu (refren vocal); Ava- ‘ Ion, fox de Hawkins; Panica, fox I 1 de Thorpp; M’ai fascinat, slow de 1 Ray Noble; Să fim fericiţi, fox de J I Leaman; Havana, tango de Elly ; Roman (refren vocal). : 20 : Ce boale ameninţă sămănă- IăturiIC anul acesta de treavuri nou. : 20.15 : Continuarea muzicii de dans: Nunta lui Mickey Mouse, fox de Vienna; Plânge o vioară, slow de O'Flynn (refren vocal) ; Tu ești iubirea mea, foxtrot de Brown (refren vocal); Minciuni, tango de Livia Mecca (refren vocal); Corcovado, rumba de Leonard; Atât cât ești tânăr, slow de Lawnhurst; Dansând pe lună, fox de Mencher; Te-am iubit prea mult, tango de Elly Roman (refren vocal). 21.10 : TEATRU : „Domnul cu camelii” piesă radiofonică într’un act de Tudor Muşatescu. Distribuţia: Soţul: Gr. Mărculescu; Soţia: Marieta Anca; Unchiul: A. Marius; Regia artistică: Victor Bumbeşti; Regia tehnică: Alexandru Lohan. 21.50: Rezultatele sportive de Virgil Economu. 22.05 : D-ra Valentina Crețoiu (canto), acomp. de Orchestra Ra- |adio : Arie din „Bărbierul din Se- villa” de Rossini; Arie din „Răni- i rea din Serai” de Mozart; Arie din I „Zobail” de C. Bobescu; Capri- J ciu vienez de Kreisler; Vals din i „Mireille” de Gounod. I 22.30 : Radio-Jurnal. 22.45 : Radio oferă auditorilor de toate vârstele câteva mărţişoare muzicale, cu concursul lui Nello Manzatti şi al Orchestrei Sandu Marcu. * Moscova, 175 kHz., 1714 m., 500 kw. — 19.45: Seară muzicală şi literară. 21 : Concert. 22 : Emisie germană. 22.55: Clopotele Kremlinului. 23.05: Emisie engleză. Deutschlandsender, 191 kHz., 1571 m., 60 kw. — 21: Continuarea concertului de muzică cerută. 23: Meteor, Inf.. Sport. 23.30: Concert nocturn. 23.45 : Inf. locale. 24: Orchestră de dans. Londra, 200 kHz., 1500 m., 150 kw. — 19.30 : Muzică de cameră. 21 : Recitalul sopranei Freida Hempel. 22.50 : Int. 23: Concert de orchestră. 0.15 : Muzică uşoară. Varşovia, 223 kHz., 1345 m., 120 kw. 21: Lwow. Audiţie veselă. 21.30: Concert vocal. 21.45: Fragmente din operele lui Pilsudski. 22.05: Concert Strauss. 23.15: Sport. 23.30: Orchestră de dans. 24. Meteor. Luxemburg, 230 kHz., 1304 m.., 100 kw. — 20. Concert de muzică variată. 22.30: Inf. și revista presei 23 : Concert de muzică variată. Viena, 592 kHz., 506,8 m., 100 kw. 20.10 : Recital de canto. 21.05 : Concert Straus. 22.45: Concert Respighi (Plăci). 23. Inf., Sport. 23.20. Muzică de dans. 0.15. Continuarea muzicii de dans. 1. Budapesta. Muzică de ţigani. Budapesta, 545 kHz., 550,5 m. 120 kw. — 19.20. Orchestră de ţigani. 21.05. Viena. 23. Inf. 23.30. Orchestră de jazz. 0.15. Orchestră de ţigani. 1.05. Ultimele inf. Stuttgart, 574 kHz., 522,6 m., UK kw. — 21: „Lucia di Lammerfoor’ operă de Donizetti. 23: Ora, Inf. Meteor, Sport. 23,30: München. Muzică de dans. 1: Concert nocturn Fraga, 638 kHz., 470,2 m., 121 kw.— 21: „Lucia di Lammermoor’ nicei. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei , Sport. 23,20: Plăci. 23,35: Inf. Sport in germană. 23.40: Plăci ! 23.55: Concert de orchestră de sa I Ion. Belgrad, 686 kHz., 437,3 m, 3 kw ! 20.30: Ora naţiunii. 21. „Orlov’ operetă de Granischsstădten. 24 : Concert de orchestră. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare din adresă să binevoiască , ne trimite eticheta de care primesc ziarul, iar spre a fi prompt servil la reînoirea abonamentului să lipească pe cupoma mandatului postal etichetic. In urmărirea unui scop ideal, se întrebuinţează mijloacele practice ce convin mai bine monentului şi situaţiei. Suntem credincioşi idealului, dar nu ma- iz zim pentru el. Adeseaori, când y, opîniei publice i s’a părut că ser- , a viciul idealului nu e compatibil y cu Interesele vieţii naţionale, a 1 0 preferat compromisul, cel puţin • y, temporar. Fanaticii erau desnă- j dăjduiţi, dar massa naţiunii era j w convinsă că a ales calea ceaa bună. Observând necontenit des- j c voltarea opiniei publice aici, ni suntem nevoiţi să constatăm o r răceală faţă de Liga Naţiunilor. c Să nu ne lăsăm induşi în eroare de declaraţiile oficiale, nici de pc propagandă intensă■■ Marea Brianie, în momentul de faţă, trece printr’o perioadă în care entu- ziasmul de acum câteva luni pentru pactul şi pentru apărarea principiilor lui, cedează locul unei îndoeli uşoare, care, dacă ‘ nu se lecueşte, se va transforma * repede intr’poon»?»»par« desă- 1 « vărtttă că. »el »...fire ventru un 1 , timp oarecare, Liga Naţiunilor e 1 în afară de lupta pentru apăra- ’. rea păcii internaţionale in Eu- 1 ropa. ATITUDINEA FAŢA DE LIGA NAŢIUNILOR Se impune mărturisirea peni- j bilă că răspunderea pentru fl- ; ceastă răcire a opiniei publice faţă de Liga Naţiunilor, cade asupra acelora, cari, în credinţa lor fierbinte, i-au împins pentru moment pe oameni să creadă că ‘ acţiunea colectivă in cadrul de la Geneva poate împiedica războiul în Africa. E sigur că, dacă acest rezultat ar putea fi atins, Liga Naţiunilor şi-ar vedea autorita- tea stabilită pentru multă vreme ! în Marea Britanie. Cu cetăt mai j j mare este reacţiunea pricinuită I de faptul că războiul n’a putut J fi împiedicat. Adăugaţi la aces- tea faptul că englezii văd prezentăndu-li-se o socoteală de peste 7 milioane lire sterline pentru cheltuelile prilejuite de mişcarea flotei în Mediterana- Ideea, că nici un alt membru al Ligii Naţiunilor nu participă la plata acestei cheltueli extraordinare, displace foarte mult aci. Dar mai e şi altceva. Prin tradiţie, englezului mijlociu nu-i place politicianul profesionist, pe care nu-l poate controla prin votul lui. Pentru aceştia a inventat numele de „busybodi", nume plin de dispreţ. Din nefericire, se răspândeşte la Londra impresia că la Geneva afacerile sunt mult influenţate de un grup de politiciani, cari, în propria lor ţară,nu posedă nici o poziţie în sensul naţional, sau car (ceea ce în ochii unui en-glez e şi mai rău) reprezintă ţări indiferente în fond faţă de conflictul în curs. Această împrejurare contribue, desigur, să micşoreze azi popularitatea Ligii Naţiunilor în Anglia. Totuşi, factorul cu adevărat important rămâne faptul că organizaţia de la Geneva n’a putut sau n’a ştiut să împiedice izbucnirea războiului. Ceea ce în momentul de faţă , lucrează de asemenea în paguba autorităţii Ligii Naţiunilor în Marea Britanie, e că reînarmarea masivă e la ordinea zilei . Zadarnic i se explică publicului că sporirea forţelor armate ale naţiunii se datoreşte dorinţei de a îndeplini în mod demn datoriei de membru al comunităţii internaţionale. Publicul ascultă acest argument, il găseşte de o ■' ipocrizie desăvârşită şi continui să cugete că adevăratul motiv a acestei imense acumulări din, arme proectate de guvern, e pericolul german. In bunul lor- simţ natural, englezii refuză să asocieze reînarmarea cu tensiunea ce există încă în Mediterana. Printr'un mecanism min .tal, a cărui funcţionare ne scapi dar al cărui rezultat îl veden m englezul mijlociu a ajuns la îv * cheierea că cearta cu Italia nu-II decât un incident trecător, î *“ vreme ce problema Germaniei le singura care poate deveni amt a ninţătoare pentru existenţa nc ,u I ţiunii Odată confirmat in c ,această impresie, englezul mijii ,r ciu rezistă cu înverşunare priei ţi trei păreri contrarii. Pericol li- i pentru Liga Naţiunilor, e tocmii pentru că rămâne închisă pnai multă vreme în cercul restrăint al unei activităţi exclusiv ant ÎNARMAREA ŞI POLITICA INTERNA După cum oricine îşi poate zhipui, guvernul se găseşte in-0 situaţie neplăcută ca urmare întorsăturii luate de evenientele în Africa şi a tendinţei iniei publice în ţară. Necesitea de a lichida conflictul în frica este evidentă. De asemeea evidentă e şi posibilitatea de îndeplini această lichidare făină să triumfe sută la sutăincipiile de la Geneva. Negusul igociază de peste două luni italienii. Contactul acesta, ecar încă, poate să aducă in brând o înţelegere directă. In izul acesta, Liga Naţiunilor se işeşte într’o poziţie riticulă. areşalul Badoglio poate înainta timpul ploilor, deoarece nu avea înaintea lui nici o restenţă organizată din partea niapienilor. Faptul acesta nou crutează calculele sancţion'.ste zzute pe ideea că timp de trei '.ni acţiunea italiană va fi pailizată. Ce-i de făcut atunci fără umilire, nu se pot anula, 'wintele rostite, nici atitudinile late. Totuş, trebue căutată ca'a ■ de mijloc, adică aranjare tanzacţională prin compromisa adevăr, d. Baldwin şi colegii ii vor fi încântaţi când vor pută să se considere scăpaţi de ceastă afacere complicată gare cele din urmă. ' Totuş, imănui nici un • problemă f 1 Londra m^i^tiunea Inarmăii Hotă*^ in principiu, re- M rtă e grea de pus în traciXă. Din nenorocire, o chesluie de politică internă și-aagat coada în această afacere Je multă vreme s’a recunoscut că Marea Britanie suferă de 1ipsă de coordonare în serviciil H de apărare. Marina, armaţi ! aviaţia sunt state în state Independente. Ca atare, e o risipire resurse publice şi lipsa unu plan de acţiune chibzuit în ca de război. Există un comitet de varare imperială, dar prin constituirea lui nu e decât un orga consultativ şi lipsit de putere executivă. De multă vreme exist deci un plan ca să creeze, dar nu un minister al apărării, tot cazul postul unui ministr special delegat ca să ia preşidinţia comitetului apărării inperiale ca acesta să poată deveni organul de coordonare pentru cele 3 ministere ale războilui marinei şi aerului. D-l Baldwin nu-i place această id. Prietenii lui l-au acuzat melt că-i place să concentreze putrea. Nu că i-ar place să uze de ea, dar senzaţia de a o av singur trebue să fie foarte atr gătoare pentru el. In tot caz faptul e cunoscut că d. Baldw evită să aibă concurenţi posibie înarmarea pentru câtva tit e problema cea mai importară în Marea Britanie. Ministrul ce e însărcinat cu ea poate dem uşor mai important decât ooul ministru însuşi. Acesta motivul, aşa se spune, pen care d. Baldwin ar voi să vreze pentru el direcţia comitului apărării imperiale reorgnizat după noul plan. Pare-se are de gând să ia un ajutor prru lucrările tehnice. In curs vom fi fixaţi asupra acel punct. Camera Comunelor e favorabilă amânărilor. Trebui guvernul să se execute făct un program exact al măsui de luat şi indicând totodată unul sau oamenii, cari vor fi sărcinaţi cu el. D. Austen Cheberlain a înştiinţat de curs pe d. Baldwin de pericolul sonal căruia se expune amân prea mult reforma necesară. Sir Samuel Hoare n’are d-sa intenţia să aştepte la ignit ca soarta lui să fie hotă. Afară doar dacă d. Baldwin ’ va relua în guvern. Sir Sar va reveni în Cameră ca sin : deputat, dar cu voinţa de a, existenţa grea fostului său şi coleg. Disciplina printre observatori a slăbit. Prestigiul sonal al d-lui Baldwin e dep . de a fi ceea ce a fost acum .teva luni. Spărturi adânci - mi dealungul frontului cerea atât de solid■ Politica int i ne rezervă poate surprize îi x teptat' ! v AUGÎ Scrisori din Londra (Urmare din pagina I-a)