Universul, aprilie 1937 (Anul 54, nr. 90-104)
1937-04-01 / nr. 90
asfidis .Microbul nu este nimic terenul este toiul" Us-I&O" Natura a dat sângelui nostru puterea de a Învinge toţi microbi, cu condiţia de a avea un sânge bogat, viguros şi limpede. După gri- pă, in urma bolilor pernicioase, sângele devenindsărac, sunteţi lipsiţi de apărare. Puteţi fi prada tuturor microbilor. D©aceia, după un guturai mai puternic este absolut necesar să ne întărim pentru a învinge consecinţele: stări de slăbiciune, gripa şi celelalte boli. Sănătatea fiind cel mai preţios bun al nostru, trebue să alegem imediat, tonicul cel mai puternic. Toată lumea ştie astăzi că tonicul cel mai puternic este Vinul de Friteuse, care nu poate fi comparat vechilor tonice Întrebuinţate altădată. Este un produs nou, activ şi ştiinţific, un aducător de globule roşii. Facultatea Vinului de Friteuse de a mări numărul globulelor roşii explică rezultatele lui miraculoase. Vinul de Frlleuse, se vinde sub formă de extract cu bază de VITAMINE din coji proaspete de portocale şi ,,UVARIA de MADAGASCAR”, şi pe care il preparaţi singuri — fumându-l intr’un litru de Vin preferabil roşu. ■yijwde Frlleuse deşi este tonicul cel mai puternic, costă numai Lei 105. ' flaconul Şi se vinde in principalele Farmacii si Droguerii. Auuide având la bază Uvaria de Madagascar lot tonicul cel mai puternic 1631 Nu aveam poftă de mâncare și nu-mi plăcea nimic. Totul îmi era indiferent. Citind apoi in jurnal, anunțul Dv., am urmat timp de 21 zile o cură cu Vin d' Frlleuse. După a 15-a zi ,m început să mă simt lal sprinten, mă Ine*?®' sem, îmi revenise 0TvR și veselia și acu? nu mai reuşesc să-11 P°' tolesc foamea.. . Nu m’am simt nicioodată atât de'are 08 acum. M am dec' î®Prfună cu soți?1 ff*®® mea, să fe®11 câte 0 cură în *care sezonul viARD, macagin lasal*arie de:E5Î- tongwyjjAt Franța. Asigurarea „Franco-Română“ Bucureşti, Griviţei 23. Fondată 1920 (M. O. 182/920)____ LĂMURIRI pentru asiguraţii Secţiunii „UNIVERSUL“ 1. Asiguraţii, cari, din diferite motive bine justificate, au rămas, in urmă cu plata ratelor, pot trimite ratele întârziate. Asigurarea li se va repune in vigoare şi vor luă parte la trageri. 2) Asiguraţii cari doresc să economisească spezele poştale pot trimite deodată mai multe rate. 3) Asigurarea cu portofel şi cu caseta de bani „Pichet”, publicată în numerele din Februarie, se poate face şi acum trimiţând Societăţii lei 84. 4) Toţi asiguraţii cari au primit poliţa cu începutul 1 Dec. 1936, cu portofel şi cassetă, şi cari n’au achitat încă rata Ianuarie 1937 pot trimite deodată ratele Ian.-Febr.-Mart. 1937 in sumă totală de lei 228 şi vor luă parte la tragerea din 15 Aprilie 1937. 5) Toţi asiguraţii cari au primit poliţa cu portofel şi cassetă cu începutul 1 Ianuarie 1937 şi cari n’au achitat încă rata Februarie 1937, pot trimite deodată ratele Februarie şi Martie 1937 — în sumă totală de lei 152 — şi vor luă parte la tragerea din 15 Aprilie 1937. 6) Toţi asiguraţii cari au primit poliţa cu începutul 1 Februarie 1937, cu portofel şi cassetă — şi cari n’au achitat incă rata Martie 1937, au luat parte totuş la tragerea din 15 Martie 1937, ei fiind în resprtul legal. La tragerea, însă, din 15 Aprilie 1937 vor luă parte numai dacă vor achita rata Martie 1937 de lei 76. DE VORBĂ CU CITITORII # icon # 1 APRILIE 1937 * Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea in timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau într-una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul in timpul cel mai scurt, regulamentul rubrică va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două Întrebări; 2) întrebările referioare la chestiuni diferite vor fi scrise J pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât In- j trebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii" va fi expediată pe adresa ziarului „Universul", Brezoianu 25, București I, purtând rizibil menţiunea: Pentru rubrica „De ochi cu cititorii", întrebările vor fi trmit de banui alarmat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de a. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre - D-lui LOCOT. REZ. N. S.CETATEA ALBA. ( 1) Decizia Curţii de apel nu este definitivă. Numai hotărîrea înaltei Curţi de casaţie va putea constitui o jurisprudenţă în această chestiune. 2) Răspunsurile la întrebările pentru timpul de mobilizare şi timpul util la pensie le găsiţi în „îndreptarul practic pentru valorificarea drepturilor la pensie de dir. I. Coconeţu. ,(Ed. Universul, 60 lei). D-lui AL. BARBULESCU. — Faceţi contract de închiriere, autentic, pentru încăperea pe ocupaţi iar proprietarului îi daţi un contra înscris, următor convenţiei. D-nei „MAMA BATPANA“.— Fiţi liniştită: oamenii de reacredinţă pot ataca şi actele cele mai tari din lume. Numai justiţia decide insă — şi justiţia nu face nedreptăţi. D-lui CISMER. — Trebuie să cereţi naturalizarea lor. D-lui , ,RESERVISTUL GENT DUCA“. — 1) Nu târâţi această chestie în desbateri publice, tocmai pentru prestigiul înaltei instituţii auguste de care vorbiţi. Reclamaţi mai bine direct d-lui general Pârâianu, comandantul jandarmeriei. 2) Idem. D-lui CITITOR. 2912. — Cereţi ordonanţă presidenţial de desfiinţarea ’ împrejmuirii rezervându-vă dreptul la daune. )-- 1444444444 lată câteva titluri I din sumarul foarte interesant al „Ziarului Ştiinţelor“ apărut astăzi : Spital de plante şi fructe. — O femee în submarin, spre pol.—Maşina de scris pentru note muzicale. — Superioritatea motorului Diesel. — Ultimele procedee tehnice pentru filmul în culori. — Diplodocus redivivus ? — Insula Rhodos. — Tracţiunea mecanică. — Ce trebue să ştim despre răcitoare şi frigorifere. — Viaţa grea a plantelor alpine, etc. Sfaturi practice, splendide ilustraţiuni. Un exemplar 5 lei pretutindeni — Octhendevr’ MIERCURI 31 MARTIE Ortodox : Sf. Martir Ipatie Episcopul Gangrelor (( 378). Catolic : Sf. Balbina F. Evreesc: 18 Nissan 5697 Pesach (Fastele), ziua IV-a. Mahomedan: 18 Muharem 1356. Protestant: Filipin. Răsăritul soarelui 6.2; apusul 18.40. @&CtcLL& UNIVERSUL Anul al 54-lea Nr. 90 Joi 1 Aprilie 197 MIERCURI, 31 MARTIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Valsuri din „Prinţesa dolarilor” şi „După divorţ” de Leo Fall. Bacchanalia, fantazie de Herman Finck. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: Includerea emisiunii. 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri). Paso doble de Mohr şi Fox de Cowler . Pentru tine, Madona de Neuville şi Te iubesc... e totul de Gardoni, (voce : Jeanne Aubert); Vorbeşte-mi de dragoste de Bixie şi înfloresc mii de trandafiri de Meisel (voce: Walther Ludwig); Black Bottom de Henderson şi Cântec de Kalmar (duetiştii Layton şi Johnston); Ramona de Wayne şi Slowfox de Whiting. Potpuriu de melodii marinăreşti (voce: Isa Vermehren) ; Până’n zori de Sena şi Odată de Bardach (voce: Cristian Vasile) ; E romantic, fox de Duke şi Fox de Woods. 14.10: Radio Jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică variată (discuri) . Poloneza No. 2 de Liszt (arch. Operei din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Dunărea albastră și Trandafirii din Sud, valsuri de Joh. Strauss (voc. Sud, valsuri de Joh. Strauss (voce: motive de Offenbach (orch. Marek Weber). 15 : Ultimele știri. Bursa cerealelor.18 : Concert de după amiază. — Orchestra de salon Radio dirij. de D. Teodoru : Flori din câmpul Raiului, potpuriu de Paschili; Ploaie de diamante, vals de Waldteufel ; La primul sărut, fox de Carste: întâlnire nocturnă de Zander; Tanganilla de Bazant; Fiametta de Brusso; La mustărie, potpuriu de Kronegger. 19 . Ora. Mersul vremii. 19.02 : Istoria muzicii (XI): Muzică populară românească. 20 : Melodii vesele. Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski: Potpuriu de valsuri şi cântece studenţeşti de Hildebrandt; Potpuriu din cele mai cunoscute operete, de Hruby; Aclamaţiuni, vals de Waldteufel; Veselie da Savino; Şansonetă de Frimi; Marş umoristic de Micheli. 21: Cuvinte despre interpretarea legilor, de prof. Andrei Rădulescu. RADIO - BUCUREȘTI 21.20 : Concert de violoncel — Th. Lupu ; Sonată în mi minor de Vivaldi; Siciliana de Gabriel Fauré ; Piesă in stil popular de Schumann; Vals sentimental de Ceaikovsky ; Malaguena de Albeniz. 21.50 : Actualităţi anglo-america- ne, de prof. Dragoş Protopopescu. 22.10 : D-na Constanţa Dobrescu [ (canto): Dacă versurile mele ar a- I vea aripi de Reynaldo Hahn; Dacă forile ar avea ochi, de Massenet; Liniştit ca noaptea de Carl Bohm; Visul Elsei din „Lohengrin” de Wagner: O, primăvară! de Tirindelli. RADIO - ROMANIA 21.20: Muzică de dans (discuri). 21.50 : Actualităţi anglo - americane, de prof. Dragoş Protopopescu. 22.10: Muzică de dans (discuri). RADIO-ROMANIA şi RADIOBUCUREŞTI 22.30: Radio Jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al orchestrei Grigoraş Dinicu, transmis de la restaurantul „Continental”. 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55 : Ultimele știri. RADIO - EXPERIMENTAL (Institutul Electrotechnic) 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. 18.30 : Muzică clasică (discuri) : Contele de Luxemburg şi Văduva veselă. Introducere: Cavaleria Rusiticană şi Visul (Mascagni). 18.45: Muzică românească (disc.): Cocoşel cu 2 creste şi Bătută să fie de stele, cântate de Miţa Feraru cu orchestra Marin Morcov. O sea- tră la Moţoi, cântat de orchestra P. Moţoi. 19 : Informaţiuni. 19.10 : Conferinţă ştiinţifică. 19.30: Muzică distractivă (disc.): Mi-e dor de-o noapte la Viena, vals şi Pardonslow cântate de F. Degescu şi P. Alexandru. Tot te iubesc, tango, şi Pour vous Madame, vals cântate de Raul Ionescu. Pentru bani! cântat de Mia Brala şi De dragul dumitale, fox cântat de P. Alexandru. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20 Muzică variată. 21: Inf. 21.15: Ora tinerei naţiuni. 21.45: Concertul Filarmonicei. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. 23.45 : Inf. locale. 24: Orchestră de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.20: Concert în la minor (Glazomoff). 20.45: Plăci. 21.45 : Radio-jurnal. 22: Concert Chopin. 23.25: Concert de orchestră. 24 : Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18.30 : Orchestră de țigani. 19.55 : Recital de flaut. 20.30: „János Viteaz” operă de Kacsoh. 23.40: Orchestră de jazz. 0.10: Orchestră de ţigani. 1.05: Jurnal vorbit. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. — 19: Concert de muzică uşoară. 21.15: Hamburg. Ora tinerei naţiuni. 21.45: Concertul Filarmonicei. 23: Ora. Inf., Meteor, Sport. 23.30: Berlin. Muzică da dans. 1 : Concert. Viena, F07 m. 592 kHz. 150 kw.— 18: Ora compozitorilor austriaci contimporani. 19.10: Conf. 20: Ora, Tnf Meteor. 20. 30: Actualităţi. 20.25: „Studentul cerşetor” operă deMilöcker. 24 : Muzică de dans pe plăci. Pilaga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20.20: Muzică distractivă. 22.30 : Plăci. 22.40 Inf. 23- Ora. Inf., Cro- nica .zilei. Sport. 23.20: Concert de pian Dvorak și Foerster. 23.45: Plăcii Strjasburg. 349 m. 859 kHz 100 kw.— 2115 : Plăci cerute. 21.30: Ora. Inf., Meteor în franceză. 22.15: Program ce se va anunța. 22.30 : Concert simfonic 0.30: Radiotur-Belgrad, 437 m. 688 kHz. 2,5 kw. 20.50: Concert de vioară. 21.20 : Plăci. 22.30: Concert de orchestră. 23 : Inf. 23.20: Concert. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20.45: Muzică variată. 20.49:Bari. Program special pentru Grecia. 21.05 : Ora, Inf., Radiojurnal. 21.40: Muzică variată. 22: „I. Vespri sicilianî” operă de Verdi. JOI, 1 APRILIE x 4 RADIO - ROMANIA \ 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii.Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Paso doble şi Vals spaniol de Luchesi; Vals romantic de Raie da Costa, (pian, autorul); Parafrază de Jazz pe două cântece englezeşti. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13. Ora: Ora. Culturale. Sport, Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz — Orchestra lone! Oiştea (cano. Petre Stamate) ; Arii naţionale; Vârtejul, vals de Matei; Vânzătorul de păsări, potpuriu de Zeller; Ascultă-ţi cântecul, tango de Andrei ; Mutti, tango de Groff; Mi-e gândul numai la tine, tango de Covadiio ; Antonius cel bun, fox de Jeneş; Arii naţionale. 14.10 : Radio jurmal: Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14.30 : Continuarea, concertului : Serenada, vals de Mietro; Angela, tango de Lesso-Valeirio; Trandafirul roşu, slow de W. Gross; Serenada de Lehar; Romanţe şi arii naţionale. 15 . Ultimele ştiri. Bursa cerealelor. 16.45 . Ora copiilor: I) Şezătoarea şcoalei primare de fete mm3, de sub direcţia d-nei Filofteia Dîlconescu : Corurile sub conducerea d-nei Marinescu: „Cel mai mititel basm de primăvară” de N. Papatanasiu ; II) Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa. 18 . Concert de după amiază — Muzică variată (discuri) : Două intermedii din „Ielele” de Puccini (arch. Operei Scala, dirij. de Sabario); Meditaţie din „Thais” de Massenet şi Legendă de Wieniawski (vioară: Mischa Elman); Fantazie din operele lui Lortzing (voci: Tresi Rudolf, Marie Luise Küster, Benno Arnold, Heinz Nissen și Wilhelm Hiller); Corcovado din „Saudades Braziliene” de Milhaud (vioară: Jos. Szigeti); Potpuriu din operele lui Puccini (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Reuss); Muzică de balet din „Cidul” de Massenet (orch. simf. dirij. de Eugen Goossens). 19 : Ora. Mersul vremii. Actualităţi.19.10: Continuarea, concertului (discuri): Carnaval, uvertură de Dvorak (orch. simf. din Londra, dirij. de Coates); Navarra şi Sevilla de Albeniz (pian Arthur Rubinstein) ; Aria floarai din „Carmen” de Bizet şi Arie din „Eugen Onegiu” de Ceaikovsky (voce : Peter Anders); Mică suită de concert de Colerige Taylor (orch. simf. din Londra, dirij. de Malcolm Sargent); Dansul acrobaţilor şi Furtuna din „Ivan cel Groaznic” de Rimsky - Korsakoff (orchi. sim. din Londra, dirij. de Albert Coates). 19.50: Locuinţa românească, de aici. G. M. Cantacuzino. RADIO - ROMANIA 20.10 : Discuri „Armonia”. Muzică românească. RADIO - BUCUREŞTI 20.10 : Concert de pian — Radu Mihail : Trei părţi din baletul „Petruşca” de Igor Stravinsky. 20.35 : Alexandru Grozuţă, canto: De ce nu-mi vii ? de Dima; Leagănă-te frunză’n vânt. de Brediceanu; Trandafir de pe răzoare de Sabin Drăgoi; Vai inimă... de Juga Cloşca; Foae verde sălcioară de Montia; S’a dus cucul de p’aici de Brediceanu. RADIO - ROMANIA şi RADIO - BUCUREŞTI 20.55 : Programul concertului simfonic de Emanoil Ciomac. 21.15: Concert simfonic al orchestrei Filarmonica, dirij. de Ionel Perlea . (Transmisie de la Ateneul Român); Uvertura „Manfred” de Schumann; Concert pentru vioară și orchestră de Mendelssohn (solist : Guila Bustabo). In pauză (22) : Radio jurnal. Sport. 22.20: Continuarea concertului simfonic: Simfonia No. 7 ii la major de Anton Bruckner. 23.05 : Concert de noapte din operete şi filme (discuri): Fox din filmul „Melodia Broadway-ului” de Brown: Lied din filmul ,,Manevrele de toamnă” de Stolz şi Lied din opereta „Gasparone” de Milöcker (voce : Karl Schmitt - Walter) ; Două lieduri din opereta „O noapte in Veneţia” de Johann Strauss (voce : Peter Anders); Fox din filmul „Blonda Carmen” de Grothe; Potpuriu din opereta „Fetiţa din Pădurea Neagră” de Glessel; Potpuriu din opereta „Doamna Luna” de Paul Lincke , Vals de Geister , Slowfox din filmul „Un soţ ideal” de Bochmann şi Lied din opereta „Mult iubita” de Nico Dostal (voce Eric Helgar). 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55 : Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 19 : Muzică variată. 19.45 : Sport. 20.45 : Inf. 21.10: Concert de muzică distractivă. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. 23.45: Inf. locale. 24: Muzică de dans pe plăci. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30: Program variat. 21.45: Radio-jurnal. 21.55: Int. 22: Concert de siluete de compozitori polonezi. 22.50: Concert de orchestră. 23.45: Muzică de dans pe plăci. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw.19.40 : Concert de pian. 21.10: Seară veselă. 23.20: Concert de orchestră. 0.30: Orchestră de țigani. Stuttgart. 521 m. 574 kHz. 100 kw. 20: Program variat. 21: Inf. 21.10: Concert de muzică uşoară. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23: Concert de muzică populară. 1: „Fra Diavolo” operă de Auber. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 20.10: Plăci. 20.45: Ascultaţi astăzi... 21.20: Program variat. 22.10: Concert de muzică cerută. 23.20: Continuarea concertului. 24: Orchestră de dans. Praga. 470 m. 638 kHz.. 120 kw.— 20.25: Concert coral. 22.50: Kosice. 22: Concertul Filarmonicei. 23 : Ora. Inf.. Cronica zilei. Sport. 23.20: Plăci. Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20 : Muzică variată. 20.49: (Bari). Program special pentru Grecia. 21.15: Ora, Inf. Radiojurnal. 21.40: Muzică variată. 22.40: Concert de orchestră. După concert muzică de dans. München. 405 m. 216 kHz. 100 kw — 20.15: Concert de seară 21 : Ora, Meteor. Inf.. Sport. 23.20: Concert vocal. 0.20: Stuttgart. Concert de orchestră. Katovice, 396 m. 758 kHz. 12 kw. 18.15 : Concert Beethoven. 19.20 : Ştiri. 19.30: Plăci. 19.45: Programul de mâine. 19.50: Program general. 23.45 : Plăci. Toată şedinţa de Luni a fost ocupată cu rechizitoriul parchetului, care a fost susţinut de d. procuror Moiseanu. Dvs., domnilor juraţi, va trebui să daţi o sentinţă în conformitate cu conştiinţa dvs., care nu vă va putea dicta decât condamnarea vinovaţilor. Va trebui să ţineţi seamă de obrăznicia unui Manole Constantineseu, de reaua credinţă şi de importanţa lui Solomon Comisionerul şi Jean Bacalu. In noaptea de 27 Dec., 1933, ia foc fabrica „Cordiana“ a lui Dvoiris. Vin la faţa locului autorităţile cari găsesc în fabrică, incă de la primele cercetări, 26 de băşici cu benzină şi află că Dvoiris şi contabilul său stătuseră la fabrică până la miezul nopţii. Dvoiris şi Cornblitt, la primele cercetări arată pe Jean Bacalu ca principal autor. Bacalu indică pe tovarăşul său, Solomon Comisionerul; acesta dă relaţii asupra focului dela Cordiana şi arată rolul pe care l-a avut in focurile dela Reprezentanţa şi dela Bereşteanu. CINE SUNT ACUZAŢII In focul dela Reprezentanţa Românească — primul act al piesei — autorii materiali sunt Manole Constantinescu şi Solomon Comisionerul. autorii morali sunt: Jean Bacalu, N. H. Müller şi defunctul Aurel Scharf, având de complice pe Iosif Fessler. In focul dela Bereşteanu, ca şi in cel de pe urmă, de la Cordiana, autorii materiali sunt aceiaşi: Manole Constantinescu şi Solomon Comisionerul. Autor moral e José Bereşteanu, având de complice pe Mişu Gristescu. Iar la Cordiana, autori morali sunt: Saveli Dvoiris, Jean Bubi si Moritz Bacalu, ajutaţi de Alex. Cornblitt, care comite numai delictul de fals. Manole Constantinescu e cinic, impertinent, cu o rea credinţă patentă, ca toţi cei cari au un cazier bogat ca al lui, plin de diverse condamnări. Solomon Comisionerul e destul de nevoiaş până după război, când apare deodată ca mare negustor. Ascensiunea lui nu ar putea fi explicată altfel, decât fiind pusă în legătură cu focurile de la Bacău şi Galaţi. Amândoi cei de mai sus sunt infractori din obiceiu, cei mai primejdioşi în acţiunea lor şi cari, de aceea, trebuesc pedepsiţi cât mai sever. Dintre ceilalţi, cel mai proeminent rămâne Jean Bacalu, care trebue socotit tot ca infractor din obiceiu. Iar ceilalţi sunit numai de ocazie. „REPREZENTANTA ROMANEASCA“ In 1925, Jean Bacalu şi Aurel Scharf înfiinţează „Reprezentanţa Românească“, fiind finanţaţi de N. H. Müller, care era şi caasociat tacit, pentru că situaţia lui la fabricile de postav nu-i permiteau să apară ca asociat pe fată. Prin 1030, Soharf se plânge lui Fesisler că treburile merg prost ,; acesta îi dă ideea punerii de foc. Se duc conciliabile,se angajează cu un milion lei, Solomon Comisionerul. Se închiriază o magazie dosită într’un fund al câmpului Moşilor şi se obţin facturi fictive dela Löbel, Finkelstein, I. Fessler, cari arătau a fi fost acolo mărfuri in valoare de 17 milioane lei. Dar nu se duc în magazie decât nişte deşeuri, căci tot trebuia să ardă ceva. Se cumpără, băşici şi benzină. Solomon Comisionerul aduce pe Manole Constantinescu de la Galaţi şi fixează data focului, pentru 23-24 Decembrie 1930. Scharf şi Bacalu pleacă din Bucureşti, în timp ce ceilalţi doi operau în magazie. Se pune focul, care arde complet întreaga magazie, deşi obişnuit stofele — dacă ar fi fost acolo — nu ardeau complet. Se dau o serie de telegrame cu conţinut convenţional, lui Jean Bacalu. Acesta vine în Bucureşti şi face diligenţe şi presiuni ca să obţină asigurarea, dar se mulţumesc cu 11 milioane, dintre cari se dă un milion lui Müller, 800.000 lui Comisionerul, 600.000 lui Fesisler, etc. Cercetarea făcută de poliţie a fost extrem de sumară , s’a surprins buna credinţă a parchetului şi astfel s’a obţinut ordonanţa de clasare. MĂRTURII ŞI DOVEZI CARI ACUZA Martorii veniţi au aradat aici, că nu s’a găsit decât puţin scrum de lemn, nu de stofe, că magazia era goală, dar ardea cu foc mare, cum nu arde decât când sunt materii inflamabile. Reprezentantul ministerului public arată apoi, cu mărturii şi dovada expertizei contabile, că facturile prezentate societăţii asigurătoare sunt fictive, iar gajarea mărfurilor ce ar fi existat în magazie, către Banca Fortuna, este de aasemeni fictivă. Mai este de remarcat un lucru. Inchipuiţi-vă o magazie în care ..se găsesc“ mărfuri de 17 milioane şi e lăsată în plata Domnului, nepăzită de nimeni. După foc, i se dau lui Jean Bacalu telegrame despre fapte puţin importante, dar nu i se spune nimic despre foc. Nu e bătător la ochi ? Sau, admiţând că nu ai nici o vină, de ce tranzacţionezi la 11 milioane, pentru mărfuri de 17 mii. lei, dacă nu ţi-era teamă de proces ? Societatea de asigurare de aici, reprezentând pe cea din Anglia, a făcut unele rezerve, timide, e drept, căci reprezentanţa din Bucureşti a societăţii asigurătoare, ţinea de Banca Fortuna şi aceasta avea interes ca Reprezentanţa să încaseze asigurarea, pentru a-i plăti datoria de câteva milioane lei. Acuzaţii incearcă să arunce bănueli asupra judecătorului de Instrucţie, că i-a terorizat, căci avea nevoe să scoată pe cineva vinovat. AUTORII ŞI PROFITORII FOCULUI Acuzaţii dau la instrucţie, o serie de amănunte pe cari judecătorul de instrucţie n’avea de unde să le ştie. Manole Constantinescu a mărturisit toată partea lui de vină, atunci când a aflat că el n’a luat decât vreo 20 mii lei, in timp ce Comisionerul luase 800.000. Şi a arătat şi toată partea de vinovăţie a acestuia. Autorii morali, după sinuciderea lui Scharf rămân Jean Bacalu şi Müller. In afară de Bacalu, care, ca membru al firmei, avea interes să încaseze asigurarea, este vinovat şi Müller, care avea interes să-şi scape girul său de o mare datorie, care a luat parte la conciliabulele avute în vederea punerii de foc şi s-a interesat de lichidarea părţii băneşti a lui. Fessler e complicele lor. El a făcut legătura intre Scharf şi Comisionerul. Jean Bacalu recunoaşte la instrucţie, toate faptele şi tratativele purtate In vederea focului şi indică pe mulţi dintre cei pe cari instrucţia i-a găsit vinovaţi, pe Müller, Fessler, Comisionerul, etc Iar Fessler declară că Solomon Comisionerul i-a prezentat mijloacele de asanare ce propunea pentru „Reprezentanţa“ şi anume, punerea de foc. Declaraţia lui Scharf e mai grea, in defavoarea acuzaţilor, decât o piatră de mormânt. El indică pe Müller ca tovarăş în afacerile lor, după care arată conciliabulele in vederea focului. Tot el arată factura lui Fessler ca fiind fictivă. Pe Müller îl arată că a primit 2 milioane. FOCUL DELA BEREŞTEANU Trecând apoi la focul de la Bereşteanu, d. procuror arată că Mişu Cristescu a fost cel care a stabilit legătura intre Bereşteanu şi Solomon Comisionerul. Bereşteanu ia cu chirie o magazie mare, pleacă la Londra, unde face asigurarea la 4 Societăţi şi când vine, Cristescu anunţă telegrafic pe Comisionerul.Bereşteanu avea să fie marele profitor. El işi procură facturi de mărfuri, în valoare de cca. 11 mii. lei, dar nu duce in magazie, în realitate, decât nişte lăzi cu câlţi, în valoare de şease sute mii lei. Comisionerul dă instrucţiuni lui Cristescu, acesta cumpără benzină şi o duce la fabrică indamigene. Când fusese la Londra, Baretteanu obţinuse reprezentanţa, firmei Kay Brothers. Ajuns la Bucureşti, el face comenzi la această firmă în numele unor firme cu cari s’a dovedit că n’avea legătură. Scoate mărfurile din vamă și are astfel, o sumă de cheltuit, de aproape două milioane, in dauna firmei engleze. In ziua focului, ca şi la celălalt foc, proprietarul depozitului pleacă la Braşov. Comisionerul şi Manole Constantinescu, ajutaţi de Mişu Cristescu intră în magazie şi dau focul. Bereşteanu şi Mişu Cristescu sunt arestaţi, se dă ordonanţă de urmărire contra lui Bereşteanu ca autor moral şi a lui Mişu Cristescu ca autor material Focul de la Cordiana a dovedit însă, că Mişu Cristescu e numai complice şi că autori materiali sunt tot, Comisionerul şi Constantinescu. D. jude -instructor Stratulat, care a făcut chiar atunci ancheta la faţa locului, a constatat că marfa din magazie consta din câteva pături, cari nu erau teancuri, ci desfăcute pe rafturi pentm a putea arde. Experţii i-au arătat locul unui prim focar, mirosind uşor a benzină, după care s-au constatat încă 11 focare, cari toate au fost fotografiate şi se găsesc la dosar Bereşteanu nu făcea prea mari afaceri pe cont propriu. El n’avea bani să plătească mărfuri de 2 milioane de lei. Cum e de crezut atunci, că putea să bage 11 milioane lei în mărfuri pe cari le ţinea într’o magazie din care nu scotea niciodată ? El a procurat facturi fictive şi a falsificat şi registrele, cum constată expertul. Astfel se și explică de ce, la micul capital de 100.000 cu care începuse, ajunge într’un an și jumătate, să înscrie un beneficiu de peste două milioane lei. Și tot atât de contestabil este, ca în plină criză, un negustor cu un capital de 100.000 lei, să poată ajunge a avea în magazie mărfuri in valoare de 12 milioane lei. Este cel puţin de bănuit, când Bereşteanu pleacă la Braşov, înainte de foc. Martorul Manolovici, a arătat că de la început a avut impresia că focul a fost pus. Şi Bereşteanu avea tot interesul să o facă. In timp ce Bereşteanu era arestat împreună cu Mişu Cristescu, Solomon Comisionerul se interesează de aproape de soarta lor şi e chemat chiar, la Bucureşti, de Bereşteanu. Legătura dintre aceştia toţi este evidentă. La instrucţie, Mişu Cristescu arată partea lui de vină. De asemeni, Bereşteanu, Manole Constantinescu şi Comisionerul. Oprindu-se apoi la procesul verbal al pompierilor, d-sa arată că el nu face dovadă juridică, dar chiar aşa, el nu este favorabil acuzaţilor, căci cauzele incendiului au fost trecute „necunoscute“ în condica, pe care d. procuror o prezintă în instanţă. Şedinţa s-a ridicat la ora 7 seara. __ .xoxQxox Procesul bandei de incendiatori Scrisori din Lonch Ziua 17-a Rechizitoriul d-lui procuror Moiseanu (Urmare din pag. I-a păra independenţa, o înţelegere pare uşor de realizat. Un fapt fericit, deasemeni, este prezentarea notei germane de răspuns la oferta britanică a unui nou Locarno. Acest document, credem noi, trebue să fi arătat belgienilor că la Berlin dorinţa lor de a-şi păstra întreagă independenţa este interpretată altfel decât la Bruxelles. Pentru germani, statutul politic care trebue dat Belgiei echivalează cu o neutralitate dintre cele mai severe, spre a incomoda cât mai mult posibil Franţa in sistemul său de alianţe in Europa. Nu numai atăt, în imaginaţia Berlinului, „neutralitatea“ Belgiei exclude orice cooperare cu Liga Naţiunilor. Bineînţeles, Geneva este o necropolă. Totuşi, gândul de a fi răspunzători de un nou afront adus Ligii Naţiunilor, fie ea chiar muriibundă, nu trebue să placă belgienilor. Şi logic, ei trebuie să fie înclinaţi mai mult ca niciodată, să nu se despartă de Marea Britanie şi de Franţa. Conversaţia cu Belgia, o repetăm, începe în împrejurări favorabile unei înţelegeri. Toate acestea nu înseamnă că la Londra, şi mai puţin la Paris, oamenii de stat se pot bucura de o asemenea rezolvare a problemei Belgiei. Accepţi ceea ce nu poţi să eviţi. Înţelegem motivele politicii belgiene. Totuş, la Londra ca şi la Paris, guvernul este silit să privească mult mai departe influenţa pe care o poate avea hotărîrea belgiană asupra desvoltării situaţiei internaţionale în Europa. Din punctul de vedere special britanic, se pune problema apărării Siguranţei regatului unit. Din punctul de vedere francez, se pune problema apărării sistemului alianţelor europene. Din punctul de vedere al înţelegerii anglo-franceze, trebuie să se evite ca Germania să-şi stabilească dominaţia absolută în Europa. Se spune că la origina problemei belgiene se află pactul Franţei cu Rusia. Dacă la Paris, ca şi la Moscova, oamenii politici ar avea imaginaţie, nimic n’ar fi mai uşor decât să ţină piept acestei acuzaţii. Diplomaţii ar explica celor cari ar voi să-i auză, că ameninţarea acestei alianţe nu există decât în reaua credinţă a adversarilor săi. In loc de a păstra tăcerea în jurul faptului, diplomaţii ar vorbi necontenit de absenţa unui tratat militar, în lipsa căruia faimoasa alianţă nu reprezintă decât un gif metral. De altfel, dacă n’aii/i de considerat decât Fran.aj Rusia, faptul că Belgia are sau. nu complet neutralizat n’ar avea nicio importantă, cd fiecare din aceste doua pitici este capabilă să reziste sigură asaltului militarismului gerDar dacă Belgia este mntralizattă după cum vre(f BJ!n“» sistemul vechilor alian ale Franţei în Europa este anunţat. Statele aliate Franţei din Europa Centrală, Penula, Elba şi Dunăre, nu sunt instare să reziste singure venilul lor german. Aci esteff.duc problemei şi ei n’are nimic pace cu pactul franco-rus. Dar publicul din Londra rut se gândeşte la aceste problerme. Un scriitor englez n’a pus oare că adevăraţii marinari nu privesc marea? Asta însemna că ei n’o văd decât atât cit ii sileşte datoria lor-„ PoliţiCa, englezii preferă să aştepţi ca lucrul să devină în adevăr de actualitate, spre a se ocupa de el. Această metodă are intenveniente, dar ea are deaseiteni avantagiul de a permite oamenilor să rămână calmi și si-și păstreze întreaga energie Pentru momentul crizei. Prebul londonez nu se interesează aeci de Regele Belgiei pentru ci el joacă un rol în politica internaţională, ci pentru că el este fiul acelui Rege Albert care în mintea englezilor este un eon al războiului mondial. Pentru englezi, Regele Albert este un erou demn de a fi englez. In această ţară, nr. p°ti face va ft străin un compliment mai mare, decât să-i spui că el gândeşte şi făptuieşte ca un englez. Englezii mai ştiu apoi că Regele Leopold este un sportiv. .Şi aceasta îl recomandă deasemeni unei naţiuni de pmmni sportivi. Conversaţiile, care au avut în timpul vizitei regale, au fost pregătite temeinic in câteva întrevederi pe care baronul de Cartier, ambasadorul Belgiei la Londra, le-a avut la Foreign Office cu d. Eden şi principalii săi colaboratori. Guvernul francez a fost ţinut la curent de această pregătire, zi de zi, Prinţ. Corbin, ambasadorul Franţei, informat cum trebuie de d. Eden. Guvernul britanic este hotărit să nu facă nimic fără consultarea şi acordul prealabil al partenei sale de înţelegere, înţelegerea aceasta n’a fost niciodată mai strânsă. AUGUR Porunca Regelui (Urmare din pag. 5-a) torii de distracţii. Munca gospodărească nu se realizează în văzul şi aplauzele mulţimii, vorba frumoasă sau meşteşugită nu mai are aci nici un rost. Ea se execută în umbră, fără reclami. Triumful nu mai e public. De aceea executarea ei cere calităţi morale solide. Mai cere şi pricepere. O problemă de gospodărie nu se rezolvă printr’un discurs, ca o problemă politică. Trebuie muncă, răbdare şi perseverenţă. Nu e mirare dar, că îndemnul Suveranului nu a fost urmat. Dar Regele a repetat din nou porunca. De astă dată pentru a da mai multă grije împlinirii ei. El a definit activitateagospodărească pe care o cere guvernelor : armată, sănătate publică şi drumuri. Pentru armată, guvernul a lucrat şi lucrează. Meritul primului ministru e necontestat, încă de la venirea la cârma Statului, el a înţeles dorinţa Regelui şi a realizat-o. După o muncă fără preget, pe care toţi i-o recunoaştem, putem spune astăzi că ţara poate să privească liniştit viitorul. De sănătatea publică se ocupă intens un ministru destoinic şi priceput. Rămân drumurile. Suntem ţara cea mai lipsită de drumuri. Aşi putea spune că stăm mai rău ca pe vremea regulamentului organic, acum o sută de ani. Atunci cel puţin, pământul era necultivat şi drumurile puteau avea lăţimea care trebuia circulaţiei. Când o pârtie sau şleau din cauza gropilor sau a noroiului erau prea grele de umblat, se făcea drum alături, pe ţelină. Acum nu se mai poate, arătura ajunge până în marginea drumului, adeseori sunt şi şanţuri, şanţurile şoselei viitoare şi atunci vai de bieţii cărăuşi. Gropile şi hârtoapele „şoselei“ le schilodesc vitele şi le strică căruţele. Paguba face mai mult decât chiria. Pe vreme de noroi, toamna şi primăvara, sunt săptămâni întregi când nici o circulaţie nu mai e cu putinţă. Satele sunt închise. Nu vorbesc de şoselele naţionale. Ministerul comunicaţiilor are meritul de a fi continuat şi sporit activitatea pentru refacerea drumurilor Statului. Cu nouile fonduri pe care le-a obţinut e posibil, ca într’un timp nu prea îndepărtat, să vedem modernizate principalele şosele naţionale. Dar vorbesc de celelalte drumuri,, acelea care sunt condiţia activităţii clasei celei mai numeroase, a ţăranilor şi fără de care nu se poate îmbunătăţi producţia economică cea mai de seamă a ţării: agricultura. Drumurile comunale şi judeţene sunt într’o stare jalnică. Nici nu se poate închipui un început de progres fără pietruirea lor, iar cu mijloacele pe cari le au azi judeţele nu e nici o nădejde. Vom rămâne mereu o ţară primitivă, căci fără drumuri nu e civilizaţie. Desigur, ministerul comunicaţiilor nu e vinovat că s’a desfiinţat prestaţia din care cauză s’au ruinat şi puţinele drumuri şoseluite pe care le aveam. Dar sunt vinovate guvernele, toate guvernele, că au încuviinţat înfiinţarea de impozite care storc punga săracă a plugarilor fără să le dea nimic în schimb. Fără să le dea drumurile atât de necesare meseriei lor. Dăm bucuros pentru ţară. Plătim pentru oştire, plătim pentru sănătate, plătim cu deosebire pentru drumuri, dar să nu ni se ceară impozite pentru a înmulți numărul atât de mare azi, al celor cari trăesc din buget. CONST. GAROFLID MB Şi-a vândut fata vitregă Tg.-Mureş, 29 Martie Şeful postului de jandarmi din Stânceni, a fost sesizat de mai mulţi locuitori, că în locuinţa ţiganului Ioan Moldovan, negustorul ambulant, Froim Goldstein, din Deda, a făcut un târg scandalos, cu ungurul Deneş Piry. Ultimul ar fi vândut primului, pe fiica sa vitregă, în etate de 15 ani, iar preţul vânzării ar fi fost de 10.000 lei, 2 cai şi o căruţă. Şeful postului începând cercetările, Goldstein a negat la început, dar mai târziu a declarat următoarele : Eu sunt negustor ambulant şi fac transporturi cu căruţa. De câte ori treceam de la Reghin la Topliţa, sau de la Topliţa la Reghin, poposeam la pădurarul Moldovan. Acolo am cunoscut-o pe Rozsica, servitoare la el, de care m’am amorezat. Intri o seară, fiind de faţa I şi tatăl ei vitreg, am ceruţi să-mi dea fata, lucru ce a admis, cerându-mi o garanţie de 10.000 lei, caii şi căruţa, în caz dacă o gonesc pe fată ulteriori sau dacă rămâne gravidă. Am făcut hârtie, am băut aldămal şui, am luat fata şi am plecat.„ Am trăit cu ea 2 zile şi 20 nopţi, iar a treia zi a plecat, nu ştiu unde. Am auzit că pe la Topliţa, Froim Goldstein, este în vârstă de 50 de ani, negustor ambulant, vinde în special rachiuri şi pietre de scăpărat. Căsătorit legitim, are un copil de aceeaşitate cu fata cumpărată. Ca să scape de soţia legitimă, o maltrata zilnic, până când aceasta şi-a luat lumea in cap. Ancheta continui. ^ - *