Universul, aprilie 1937 (Anul 54, nr. 90-104)

1937-04-01 / nr. 90

asfidis­ .Microbul nu este nimic terenul este toiul" Us-I&O" Natura a dat sângelui nostru puterea de a Învinge toţi microbi, cu condiţia de a avea un sânge bo­­gat, viguros şi limpede. După gri-­ pă, in urma bolilor pernicioase, sângele devenind­­sărac, sunteţi lipsiţi de apărare. Puteţi fi prada tuturor micro­bilor. D©aceia, după un guturai mai puternic este absolut necesar să ne întărim pentru a învinge consecinţele: stări de slăbiciune, gripa şi­­ celelalte boli. Sănătatea fiind cel mai preţios bun al nostru, trebue să alegem imediat, tonicul cel mai puternic. Toată lumea ştie astăzi că to­nicul cel mai puternic este Vinul de Friteuse, care nu poate fi com­parat vechilor tonice Întrebuinţate altădată. Este un produs nou, activ şi ştiinţific, un aducător de globule roşii. Facultatea Vinului de Friteuse de a mări numărul globulelor roşii explică rezultatele lui miraculoase. Vinul de Frlleuse, se vinde sub formă de extract cu bază de VI­TAMINE din coji proaspete de portocale şi ,,UVARIA de MA­DAGASCAR”, şi pe care il pre­paraţi singuri — fumându-l in­­tr’un litru de Vin preferabil roşu. ■yijwde Frlleuse deşi este tonicul cel mai puternic, costă numai Lei 105. ' flaconul Şi se vinde in principalele Farmacii si Droguerii. Auuide având la bază Uvaria de Madagascar lot tonicul cel mai puternic 1631 Nu aveam poftă de mâncare și nu-mi plă­cea nimic. Totul îmi­­ era indife­rent. Citind apoi in jurnal, anunțul Dv., am urmat timp de 21 zile o cură cu Vin d­' Frlleuse. După a 15-a zi ,m început să mă simt lal sprinten, mă Ine*?®' sem, îmi revenise 0TvR și veselia și acu? nu mai reuşesc să-11 P°' tolesc foamea.. . Nu m’am simt nicio­­odată atât de'are 08 acum. M am dec' î®Prfu­­nă cu soți­?1 ff*®® mea, să fe®11 câte 0 cură în *ca­re sezonu­l viARD, maca­­gin lasa­l*a­rie de­:E5Î- tongwy­­jjAt Franța. Asigurarea „Franco-Română“ Bucureşti, Griviţei 23. Fondată 1920 (M. O. 182/920)____ LĂMURIRI pentru asiguraţii Secţiunii „UNIVERSUL“ 1. Asiguraţii, cari, din diferite motive bine justificate, au ră­mas, in urmă cu plata ratelor, pot trimite ratele întârziate. Asi­gurarea li se va repune in vigoare şi vor luă parte la trageri. 2) Asiguraţii cari doresc să economisească spezele poştale pot trimite deodată mai multe rate. 3) Asigurarea cu portofel şi cu caseta de bani „Pichet”, publi­cată în numerele din Februarie, se poate face şi acum trimiţând Societăţii lei 84. 4) Toţi asiguraţii cari au primit poliţa cu începutul 1 Dec. 1936, cu portofel şi cassetă, şi­ cari n’au achitat încă rata Ia­nuarie 1937 pot trimite deodată ratele Ian.-Febr.-Mart. 1937 in sumă totală de lei 228 şi vor luă parte la tragerea din 15 Apri­lie 1937. 5) Toţi asiguraţii cari au primit poliţa cu portofel şi cassetă cu începutul 1 Ianuarie 1937 şi cari n’au achitat încă rata Fe­bruarie 1937, pot trimite deodată ratele Februarie şi Martie 1937 — în sumă totală de lei 152 — şi vor luă parte la tragerea din 15 Aprilie 1937. 6) Toţi asiguraţii cari au primit poliţa cu începutul 1 Februa­rie 1937, c­u portofel şi cassetă — şi cari n’au achitat incă rata Martie 1937, au luat parte totuş la tragerea din 15 Martie 1937, ei fiind în resp­rtul legal. La tragerea, însă, din 15 Aprilie 1937 vor luă parte numai dacă vor achita rata Martie 1937 de lei 76. DE VORBĂ CU CITITORII # icon # 1 APRILIE 1937 * Oricine doreşte să afle so­luţia unei chestiuni care îl fră­mântă, oricine doreşte o lămu­rire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încre­­dere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea in timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau în­­tr-una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul in timpul cel mai scurt, regulamentul ru­brică va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două Întrebări; 2) întrebările referioare la chestiuni diferite vor fi scrise J pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât In- j trebărilor cu caracter general.­­ Corespondenţa privitoare la­­ această rubrică „De v­orbă cu cititorii" va fi expediată pe a­­dresa ziarului „Universul", Bre­­zoianu 25, București I, purtând rizibil menţiunea: Pentru ru­brica „De­­ ochi cu cititorii", în­trebările vor fi tr­mit de ba­nui alarm­at. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Consultaţiile juridice care a­­par la această rubrică sunt date de a. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre - D-lui LOCOT. REZ. N. S.­­CETATEA ALBA. ( 1) Decizia Curţii de apel nu este definitivă. Numai hotărîrea înaltei Curţi de casaţie va putea constitui o j­urisprudenţă în această chesti­une. 2) Răspunsurile la între­bările pentru timpul de mobili­zare şi timpul util la pensie le găsiţi în „îndreptarul practic pentru valorificarea drepturilor la pensie de dir. I. Coconeţu. ,(Ed. Universul, 60 lei). D-lui AL. BARBULESCU. — Faceţi contract de închiriere, autentic, pentru încăperea pe ocupaţi iar proprietarului îi daţi un contra înscris, următor con­­­­venţiei. D-nei „MAMA BATP­ANA“.— Fiţi liniştită: oamenii de rea­credinţă pot ataca şi actele cele mai tari din lume. Numai justiţia decide insă — şi justiţia nu face nedreptăţi. D-lui CISMER. — Trebuie să cereţi naturalizarea lor. D-lui , ,RE­SER­VISTUL GENT DUCA“. — 1) Nu târâţi această chestie în desbateri publice, toc­mai pentru prestigiul înaltei instituţii auguste de care vor­biţi. Reclamaţi mai bine direct d-lui general Pârâianu, coman­dantul jandarmeriei. 2) Idem. D-lui CITITOR. 2912. — Ce­reţi ordonanţă presidenţial de desfiinţarea ’ împrejmuirii re­­zervându-vă dreptul la daune. )-- 1­­­444444444 lată câteva titluri I din sumarul foarte interesant al „Ziarului Ştiinţelor“ apărut astăzi : Spital de plante şi fructe. — O femee în submarin, spre pol.—­­Maşina de scris pentru note muzi­cale. — Superioritatea motoru­lui Diesel. — Ultimele procedee tehnice pentru filmul în culori. — Diplodocus redivivus ? — In­sula Rhodos. — Tracţiunea me­canică. — Ce trebue să ştim des­pre răcitoare şi frigorifere. — Viaţa grea a plantelor alpine, etc. Sfaturi practice, splendide ilustraţiuni. Un exemplar 5 lei pretutindeni — Octhendevr’ MIERCURI 31 MARTIE Ortodox : Sf. Martir Ipati­e Epis­copul Gangrelor (( 378). Catolic : Sf. Balbina F. Evreesc: 18 Nissan 5697 Pesach (Fastele), ziua IV-a. Mahomedan: 18 Muharem­ 1356. Protestant: Filipin. Răsăritul soarelui 6.2; apusul 18.40. @&CtcLL& UNIVERSUL Anul al 54-lea Nr. 90 Joi 1 Aprilie 197 MIERCURI, 31 MARTIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gim­­­nastică ritmică. Radio jurnal. Con­cert de d­imineaţă (discuri) : Val­suri din „Prinţesa dolarilor” şi „După divorţ” de Leo Fall. Bac­chanalia, fantazie de Herman Finck. Sfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 7.30: Includerea emisiunii. 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri). Paso doble de M­ohr şi Fox de Cowler . Pentru tine, Madona de Neuville şi Te iu­besc... e totul de Gardoni, (voce : Jeanne Aubert); Vorbeşte-mi de dragoste de Bixie şi înfloresc mii de trandafiri de Meisel (voce: Wal­ther Ludwig); Black Bottom de Henderson şi Cântec de Kalmar (duetiştii Layton şi Johnston); Ra­mona de Wayne şi Slowfox de Whiting. Potpuriu de melodii ma­rinăreşti (voce: Isa Vermehren) ; Până’n zori de Sena şi Odată de Bardach (voce: Cristian Vasile) ; E romantic, fox de Duke şi Fox de Woods. 14.10: Radio Jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi ex­terne. 14.30: Muzică variată (discuri) . Poloneza No. 2 de Liszt (arch. Ope­rei din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Dunărea albastră și Trandafirii din Sud, valsuri de Joh. Strauss (voc. Sud, valsuri de Joh. Strauss (voce: motive de Offenbach (orch. Marek Weber). 15 : Ultimele știri. Bursa cereale­lor.18 : Concert de după amiază. — Orchestra de salon Radio dirij. de D. Teodoru : Flori din câmpul Ra­iului, potpuriu de Paschili; Ploaie de diamante, vals de Waldteufel ; La primul sărut, fox de Carste: în­tâlnire nocturnă de Zander; Tan­­ganilla de Bazant; Fiametta de Brusso; La mustărie, potpuriu de Kronegger. 19 . Ora. Mersul vremii. 19.02 : Istoria muzicii (XI): Mu­zică populară românească. 20 : Melodii vesele. Orchestra Ra­dio dirij. de Th. Rogalski: Potpu­riu de valsuri şi cântece studen­ţeşti de Hildebrandt; Potpuriu din cele mai cunoscute operete, de Hruby; Aclamaţiuni, vals de Wald­teufel; Veselie da Savino; Şanso­­netă de Frimi; Marş umoristic de Micheli. 21: Cuvinte despre interpretarea legilor, de prof. Andrei Rădulescu. RADIO - BUCUREȘTI 21.20 : Concert de violoncel — Th. Lupu ; Sonată în mi minor de Vi­valdi; Siciliana de Gabriel Fauré ; Piesă in stil popular de Schumann; Vals sentimental de Ceaikovsky ; Malaguena de Albeniz. 21.50 : Actualităţi anglo-america-­­ ne, de prof. Dragoş Protopopescu. 22.10 : D-na Constanţa Dobrescu [ (canto): Dacă versurile mele ar a- I vea aripi de Reynaldo Hahn; Dacă forile ar avea ochi, de Massenet; Liniştit ca noaptea de Carl Bohm; Visul Elsei din „Lohengrin” de Wagner: O, primăvară! de Tirin­­delli. RADIO - ROMANIA 21.20: Muzică de dans (discuri). 21.50 : Actualităţi anglo - ameri­cane, de prof. Dragoş Protopopescu. 22.10: Muzică de dans (discuri). RADIO-ROMANIA şi RADIO­­BUCUREŞTI 22.30: Radio Jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al orches­trei Grigoraş Dinicu, transmis de la restaurantul „Continental”. 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55 : Ultimele știri. RADIO - EXPERIMENTAL (Institutul Electrotechnic) 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. 18.30 : Muzică clasică (discuri) : Contele de Luxemburg şi Văduva veselă. Introducere: Cavaleria Rus­­i­ticană şi Visul (Mascagni). 18.45: Muzică românească (disc.):­­ Cocoşel cu 2 creste şi Bătută să fie de stele, cântate de Miţa Feraru cu orchestra Marin Morcov. O sea- t­ră la Moţoi, cântat de orchestra P. Moţoi. 19 : Informaţiuni. 19.10 : Conferinţă ştiinţifică. 19.30: Muzică distractivă (disc.): Mi-e dor de-o noapte la Viena, vals şi Pardon­­­slow cântate de F. Degescu şi P. Alexandru. Tot te iu­besc, tango, şi Pour vous Madame, vals cântate de Raul Ionescu. Pen­tru bani! cântat de Mia Brala şi De dragul dumitale, fox cântat de P. Alexandru. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20 Muzică variată. 21: Inf. 21.15: Ora tinerei naţiuni. 21.45: Concertul Filarmonicei. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. 23.45 : Inf. locale. 24: Or­chestră de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.20: Concert în la minor (Glazom­off). 20.45: Plăci. 21.45 : Radio-jurnal. 22: Concert Chopin. 23.25: Concert de orchestră. 24 : Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18.30 : Orchestră de țigani. 19.55 : Recital de flaut. 20.30: „Já­nos Viteaz” operă de Kacsoh. 23.40: Orchestră de jazz. 0.10: Orchestră de ţigani. 1.05: Jurnal vorbit. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. — 19: Concert de muzică uşoa­ră. 21.15: Hamburg. Ora tinerei naţiuni. 21.45: Concertul Filarmo­nicei. 23: Ora. Inf., Meteor, Sport. 23.30: Berlin. Muzică da dans. 1 : Concert. Viena, F07 m. 592 kHz. 150 kw.— 18: Ora compozitorilor austriaci contimporani. 19.10: Conf. 20: Ora, Tnf Meteor. 20. 30: Actualităţi. 20.25: „Studentul cerşetor” operă de­­Milöcker. 24 : Muzică de dans pe plăci. Pila­ga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20.20­: Muzică distractivă. 22.30 :­­ Plăci. 22.40 Inf. 23- Ora. Inf., Cro-­­ nica .zilei. Sport. 23.20: Concert de­­ pian­­ Dvorak și Foerster. 23.45: Plăcii Strjasburg. 349 m. 859 kHz 100 kw.­­— 2115 : Plăci cerute. 21.30: Ora. Inf., Meteor în franceză. 22.15: Program ce se va anunța. 22.30 : Concert simfonic 0.30: Radiotur-Belgrad, 437 m. 688 kHz. 2,5 kw. 20.50: Concert de vioară. 21.20 : Plăci. 22.30: Concert de orchestră. 23 : Inf. 23.20: Concert. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20.45: Muzică variată. 20.49:­­Bari. Program special pentru Grecia. 21.05 : Ora, Inf., Radiojurnal. 21.40: Muzică variată. 22: „I. Vespri sici­­lianî” operă de Verdi.­ ­ JOI, 1 APRILIE x 4 RADIO - ROMANIA \ 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii.Gim­nastică ritmică. Radio jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri): Paso doble şi Vals spaniol de Luchesi; Vals romantic de Raie da Costa, (pian, autorul); Parafrază de Jazz pe două cântece­ englezeşti. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13. Ora: Ora. Culturale. Sport, Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz — Or­chestra lone! Oiştea­ (cano. Petre Stamate) ; Arii naţionale; Vârte­jul, vals de Matei; Vânzătorul de păsări, potpuriu de Zeller; Ascul­­tă-ţi cântecul, tango de Andrei ; Mutti, tango de Groff; Mi-e gândul numai la tine, tango de Covadiio ; Antonius cel bun, fox de Jeneş; Arii naţionale. 14.10 : Radio jurmal: Ora, Mer­sul vremii, Bursa, Ş­tiri interne şi externe. 14.30 : Continuarea, concertului : Serenada, vals de Mietro; Angela, tango de Lesso-Valeirio; Trandafi­rul roşu, slow de W. Gross; Sere­nada de Lehar; Romanţe şi arii naţionale. 15 . Ultimele ştiri. Bursa cerea­lelor. 16.45 . Ora copiilor: I) Şezătoa­rea şcoalei primare de fete m­m3, de sub direcţia d-nei Filofteia Dîl­­conescu : Corurile sub conducerea d-nei Marinescu: „Cel mai mititel basm de primăvară” de N. Papa­tanasiu ; II) Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa. 18 . Concert de după amiază — Muzică variată (discuri) : Două intermedii din „Ielele” de Puccini (arch. Operei Scala, dirij. de Sa­­bario); Meditaţie din „Thais” de Massenet şi Legendă de Wieniaw­­ski (vioară: Mischa Elman); Fan­tazie din operele lui Lortzing (voci: Tresi Rudolf, Marie Luise Küster, Benno Arnold, Heinz Nissen și Wil­helm Hiller); Corcovado din „Sau­­dades Braziliene” de Milhaud (vioară: Jos. Szigeti); Potpuriu din operele lui Puccini (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Reuss); Muzi­că de balet din „Cidul” de Masse­net (orch. simf. dirij. de Eugen Goossens). 19 : Ora. Mersul vremii. Actuali­tăţi.19.10: Continuarea, concertului (discuri): Carnaval, uvertură de Dvorak (orch. simf. din Londra, dirij. de Coates); Navarra şi Se­villa de Albeniz (pian Arthur Ru­binstein) ; Aria floarai din „Car­men” de Bizet şi Arie din „Eugen Onegiu” de Ceaikovsky (voce : Pe­ter Anders); Mică suită de concert de Colerige­ Taylor (orch. simf. din Londra, dirij. de Malcolm Sargent); Dansul acrobaţilor şi Furtuna din „Ivan cel Groaznic” de Rimsky - Korsakoff (orchi. sim. din Londra, dirij. de Albert Coates). 19.50: Locuinţa românească, de aici. G. M. Cantacuzino. RADIO - ROMANIA 20.10 : Discuri „Armonia”. Muzi­că românească. RADIO - BUCUREŞTI 20.10 : Concert de pian — Radu­­ Mihail : Trei părţi din baletul „Pe­­truşca” de Igor Stravinsky. 20.35 : Alexandru Grozuţă, canto: De ce nu-mi vii ? de Dima; Lea­­gănă-te frunză’n vânt. de Bredicea­­nu; Trandafir de pe răzoare de Sa­bin Drăgoi; Vai inimă... de Juga Cloşca; Foae verde sălcioară de Montia; S’a dus cucul de p’aici de Brediceanu. RADIO - ROMANIA şi RADIO - BUCUREŞTI 20.55 : Programul concertului simfonic de Emanoil Ciomac. 21.15: Concert simfonic al or­chestrei Filarmonica, dirij. de Io­nel Perlea . (Transmisie de la Ate­neul Român); Uvertura „Manfred” de Schumann; Concert pentru vioară și orchestră de Mendelssohn (solist : Guila Bustabo). In pauză (22) : Radio jurnal. Sport. 22.20: Continuarea concertului simfonic: Simfonia No. 7 ii la ma­jor de Anton Bruckner. 23.05 : Concert de noapte din operete şi filme (discuri): Fox din filmul „Melodia Broadway-ului” de Brown: Lied din filmul ,,Manevrele de toamnă” de Stolz şi Lied din opereta „Gasparone” de Milöcker (voce : Karl Schmitt - Walter) ; Două lieduri din opereta „O noapte in Veneţia” de Johann Strauss (voce : Peter Anders); Fox din fil­mul „Blonda Carmen” de Grothe;­­ Potpuriu din opereta „Fetiţa din Pădurea Neagră” de Glessel; Potpu­riu din opereta „Doamna Luna” de Paul Lincke , Vals de Geister , Slowfox din filmul „Un soţ ideal” de Bochmann şi Lied din opereta „Mult iubita” de Nico Dostal (vo­ce Eric Helgar). 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55 : Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 19 : Muzică varia­tă. 19.45 : Sport. 20.45 : Inf. 21.10: Concert de muzică distractivă. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. 23.45: Inf. locale. 24: Mu­zică de dans pe plăci. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30: Program variat. 21.45: Radio-jurnal. 21.55: Int. 22: Con­cert de siluete de compozitori po­lonezi. 22.50: Concert de orchestră. 23.45: Muzică de dans pe plăci. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw.19.40 : Concert de pian. 21.10: Seară veselă. 23.20: Concert de or­chestră. 0.30: Orchestră de țigani. Stuttgart. 521 m. 574 kHz. 100 kw. 20: Program variat. 21: Inf. 21.10: Concert de muzică uşoară. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23: Concert de muzică populară. 1: „Fra Diavolo” operă de Auber. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.­­ 20.10: Plăci. 20.45: Ascultaţi astăzi... 21.20: Program variat. 22.10: Con­cert de muzică cerută. 23.20: Conti­nuarea concertului. 24: Orches­tră de dans. Praga. 470 m. 638 kHz.. 120 kw.— 20.25: Concert coral. 22.50: Kosice. 22: Concertul Filarmonicei. 23 : Ora. Inf.. Cronica zilei. Sport. 23.20: Plăci. Roma. 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20 : Muzică variată. 20.49: (Bari). Program special pentru Grecia. 21.15: Ora, Inf. Radiojurnal. 21.40: Muzică variată. 22.40: Concert de orchestră. După concert muzică de dans. München. 405 m. 216 kHz. 100 kw — 20.15: Concert de seară 21 : Ora, Meteor. Inf.. Sport. 23.20: Concert vocal. 0.20: Stuttgart. Con­cert de orchestră. Katovice, 396 m. 758 kHz. 12 kw. 18.15 : Concert Beethoven. 19.20 :­­ Ştiri. 19.30: Plăci. 19.45: Progra­­­­mul de mâine. 19.50: Program general. 23.45 : Plăci.­­ Toată şedinţa de Luni a fost ocupată cu rechizitoriul parche­tului, care a fost susţinut de d. procuror Moiseanu. Dvs., domnilor juraţi, va tre­bui să daţi o sentinţă în confor­mitate cu conştiinţa dvs., care nu vă va putea dicta decât con­damnarea vinovaţilor. Va trebui să ţineţi seamă de obrăznicia unui Manole Cons­tantin­eseu, de reaua credinţă şi de importanţa lui Solomon Co­­misionerul şi Jean Bacalu. In noaptea de 27 Dec., 1933, ia foc fabrica „Cordiana“ a lui Dvoiris. Vin la faţa locului au­torităţile cari găsesc în fabrică, incă de la primele cercetări, 26 de băşici cu benzină şi află că Dvoiris şi contabilul său stătu­seră la fabrică până la miezul nopţii. Dvoiris şi Cornblitt, la primele cercetări arată pe Jean Ba­calu ca principal autor. Bacalu indică pe tovarăşul său, Solomon Comisionerul; a­­cesta dă relaţii asupra focului dela Cordiana şi arată rolul pe care l-a avut in focurile dela Reprezentanţa şi dela Bereş­­teanu. CINE SUNT ACUZAŢII In focul dela Reprezentanţa Românească — primul act al piesei — autorii materiali sunt Manole Constantinescu şi Solo­mon Comisionerul. autorii mo­rali sunt: Jean Bacalu, N. H. Müller şi defunctul Aurel Scharf, având de complice pe Iosif Fes­sler. In focul dela Bereşteanu, ca şi in cel de pe urmă, de la Cor­diana, autorii materiali sunt a­­ceiaşi: Manole Constantinescu şi Solomon Comisionerul. Autor moral e José Bereşteanu, având de complice pe Mişu Gristescu. Iar la Cor­di­ana, autori morali sunt: Saveli Dvoiris, Jean Bubi si Moritz Bacalu, ajutaţi de A­­lex. Cornblitt, care comite nu­mai delictul de fals. Manole Constantinescu e ci­nic, impertinent, cu o rea cre­dinţă patentă, ca toţi cei cari au un cazier bogat ca al lui, plin de diverse condamnări. Solomon Comisionerul e des­tul de nevoiaş până după răz­­boi, când apare deodată ca mare negustor. Ascensiunea lui nu a­r putea fi explicată altfel, decât fiind pusă în legătură cu focurile de la Bacău şi Galaţi. Amândoi cei de mai sus sunt infractori din obiceiu, cei mai primejdioşi în acţiunea lor şi cari, de aceea, trebuesc pedep­siţi cât mai sever. Dintre ceilalţi, cel mai proe­minent rămâne Jean Bacalu, care trebue socotit tot ca in­fractor din obiceiu. Iar ceilalţi sunit numai de ocazie. „REPREZENTANTA ROMA­NEASCA“ In 1925, Jean Bacalu şi Aurel Scharf înfiinţează „Reprezen­tanţa Românească“, fiind fi­nanţaţi de N. H. Müller, care era şi caasociat tacit, pentru că situaţia lui la fabricile de pos­tav nu-i permiteau să apară ca asociat pe fată. Prin 1030, Soharf se plânge lui Fesisler că treburile merg prost ,; acesta îi dă ideea punerii de foc. Se duc conciliabile,­­se angajează cu un milion lei, So­lomon Comisionerul. Se închiriază o magazie do­sită într’un fund al câmpului Moşilor şi se obţin facturi fic­tive dela Löbel, Finkelstein, I. Fessler, cari arătau a fi fost a­­colo mărfuri in valoare de 17 milioane lei. Dar nu se duc în magazie decât nişte deşeuri, căci tot trebuia să ardă ceva. Se cumpără, băşici şi benzină. Solomon Comisionerul aduce pe Manole Constantinescu de la Ga­laţi şi fixează data focului, pen­tru 23-24 Decembrie 1930. Scharf şi Bacalu pleacă din Bucureşti, în timp ce ceilalţi doi operau în magazie. Se pune­­ focul, care arde­ complet întrea­ga magazie, deşi obişnuit sto­fele — dacă ar­ fi fost acolo — nu ardeau complet. Se dau o serie de telegrame cu conţinut convenţional, lui Jean Bacalu. Acesta vine în Bucureşti şi face diligenţe şi presiuni ca să obţină asigura­rea, dar se mulţumesc cu 11 milioane, dintre cari se dă un milion lui Müller, 800.000 lui Co­misionerul, 600.000 lui Fesisler, etc. Cercetarea făcută de poliţie a fost extrem de sumară , s’a sur­prins buna credinţă a parche­tului şi astfel s’a obţinut ordo­nanţa de clasare. MĂRTURII ŞI DOVEZI CARI ACUZA Martorii veniţi au aradat aici, că nu s’a găsit decât puţin scrum de lemn, nu de stofe, că magazia era goală, dar ardea cu foc mare, cum nu arde decât când sunt materii inflamabile. Reprezentantul ministerului public arată apoi, cu mărturii şi dovada expertizei contabile, că facturile prezentate societă­ţii asigurătoare sunt fictive, iar gajarea mărfurilor ce ar fi exis­tat în magazie, către Banca Fortuna, este de aasemeni fic­tivă. Mai este de remarcat un lu­cru. Inchipuiţi-vă o magazie în care ..se găsesc“ mărfuri de 17 milioane şi e lăsată în plata Domnului, nepăzită de nimeni. După foc, i se dau lui Jean Bacalu telegrame despre fapte puţin importante, dar nu i se spune nimic despre foc. Nu e bătător la ochi ? Sau, admiţând că nu ai nici o vină, de ce tranzacţionezi la 11 milioane, pentru mărfuri de 17 mii. lei, dacă nu ţi-era tea­mă de proces ? Societatea de asigurare de aici, reprezentând pe cea din Anglia, a făcut unele rezerve, timide, e drept, căci reprezen­tanţa din­ Bucureşti a societăţii asigurătoare, ţinea de Banca Fortuna şi aceasta avea interes ca Reprezentanţa să încaseze asigurarea, pentru a-i plăti da­toria de câteva milioane lei. Acuzaţii incearcă să arunce bănueli asupra judecătorului de Instrucţie, că i-a terorizat, căci avea nevoe să scoată pe cineva vinovat. AUTORII ŞI PROFITORII FOCULUI Acuzaţii dau la instrucţie, o serie de amănunte pe cari ju­decătorul de instrucţie n’avea de unde să le ştie. Manole Constantinescu a mărturisit toată partea lui de vină, atunci când a aflat că el n’a luat decât vreo 20 mii lei, in timp ce Comisionerul luase 800.000. Şi a arătat şi toată par­tea de vinovăţie a acestuia. Autorii morali, după sinuci­derea lui Scharf rămân Jean Bacalu şi Müller. In afară de Bacalu, care, ca membru al fir­mei, avea interes să încaseze a­­sigurarea, este vinovat şi Mü­ller, care avea interes să-şi sca­pe girul său de o mare datorie, care a luat parte la conciliabu­lele avute în vederea punerii de foc şi s-a interesat de lichida­rea părţii băneşti a lui. Fessler e complicele lor. El a făcut legătura intre Scharf şi Comisionerul. Jean Bacalu recunoaşte la instrucţie, toate faptele şi tra­tativele purtate In vederea fo­cului şi indică pe mulţi dintre cei pe cari instrucţia i-a găsit vinovaţi, pe Müller, Fessler, Co­misionerul, etc Iar Fessler declară că Solo­mon Comisionerul i-a prezen­tat mijloacele de asanare ce propunea pentru „Reprezentan­ţa“ şi anume, punerea de foc. Declaraţia lui Scharf e mai grea, in defavoarea acuzaţilor, decât o piatră de mormânt. El indică pe Müller ca tovarăş în afacerile lor, după care arată conciliabulele in vederea focu­lui. Tot el arată factura lui F­es­­sler ca fiind fictivă. Pe Mül­ler îl arată că a primit 2 mi­lioane. FOCUL DELA BEREŞTEANU Trecând apoi la focul de la Be­reşteanu, d. procuror arată că Mişu Cristescu a fost cel care a stabilit legătura intre Bereştea­nu şi Solomon Comisionerul. Bereşteanu ia cu chirie o ma­gazie mare, pleacă la Londra, unde face asigurarea la 4 So­cietăţi şi când vine, Cristescu a­­nunţă telegrafic pe Comisione­­rul.Bereşteanu avea să fie marele profitor. El işi procură facturi de mărfuri, în valoare de cca. 11 mii. lei, dar nu duce in ma­gazie, în realitate, decât nişte lăzi cu câlţi, în valoare de şease sute mii lei. Comisionerul dă­ instrucţiuni lui Cristescu, acesta cumpără benzină şi o duce la fabrică in­damigene. Când fusese la Londra, Baret­­teanu obţinuse reprezentanţa, firmei Kay Brothers. Ajuns la Bucureşti, el face comenzi la a­­ceastă firmă în numele unor firme cu cari s’a dovedit că n’avea legătură. Scoate mărfu­rile din vamă și are astfel, o sumă de cheltuit, de aproape două milioane, in dauna firmei engleze. In ziua focului, ca şi la celă­lalt foc, proprietarul depozitu­lui pleacă la Braşov. Comisionerul şi Manole Cons­tantinescu, ajutaţi de Mişu Cristescu intră în magazie şi dau focul. Bereşteanu şi Mişu Cristescu sunt arestaţi, se dă ordonanţă de urmărire contra lui Bereş­teanu ca autor moral şi a lui Mişu Cristescu ca autor mate­rial Focul de la Cordiana a dovedit însă, că Mişu Cristescu e nu­mai complice şi că autori ma­teriali sunt tot, Comisionerul şi Constantinescu. D. jude -instructor Stratulat, care a făcut chiar atunci an­cheta la faţa locului, a cons­tatat că marfa din magazie consta din câteva pături, cari nu erau teancuri, ci desfăcute pe rafturi pentm a putea arde. Experţii i-au arătat locul u­­nui prim focar, mirosind uşor a benzină, după care s-au consta­tat încă 11 focare, cari toate au fost fotografiate şi se găsesc la dosar Bereşteanu nu făcea prea mari afaceri pe cont propriu. El n’avea bani să plătească mărfuri de 2 milioane de lei. Cum e de crezut atunci, că putea să bage 11 milioane lei în mărfuri pe cari le ţinea în­­tr’o magazie din care nu sco­tea niciodată ? El a procurat facturi fictive şi a falsificat şi registrele, cum constată expertul. Astfel se și explică de ce, la micul capital de 100.000 cu care începuse, ajunge într’un an și jumătate, să înscrie un bene­ficiu de peste două milioane lei. Și tot a­tât de contestabil este, ca în plină criză, un negustor cu un capital de 100.000 lei, să poa­tă ajunge a avea în magazie mărfuri in valoare de 12 mili­oane lei. Este cel puţin de bănuit, când Bereşteanu pleacă la Braşov, înainte de foc. Martorul Manolovici, a arătat că de la început a avut impre­sia că focul a fost pus. Şi Be­reşteanu avea tot interesul să o facă. In timp ce Bereşteanu era a­­restat împreună cu Mişu Cris­tescu, Solomon Comisionerul se interesează de aproape de soarta lor şi e chemat chiar, la Bucureşti, de Bereşteanu. Le­gătura dintre aceştia toţi este evidentă. La instrucţie, Mişu Cristescu arată partea lui de vină. De a­­semeni, Bereşteanu, Manole Constantinescu şi Comisionerul. Oprindu-se apoi la procesul verbal al pompierilor, d-sa ara­tă că el nu face dovadă ju­ridică, dar chiar aşa, el nu este favorabil acuzaţilor, căci cau­zele incendiului au fost trecu­te „necunoscute“ în condica, pe care d. procuror o prezintă în instanţă. Şedinţa s-a ridicat la ora 7 seara. __ .­­xoxQxox­ Procesul bandei de incendiatori Scrisori din Lonch Ziua 17-a Rechizitoriul d-lui procuror Moiseanu (Urmare din pag. I-a­­ păra independenţa, o înţelegere pare uşor de realizat. Un fapt fericit, deasemeni, e­­ste prezentarea notei germane de răspuns la oferta britanică a unui nou Locarno. Acest do­cument, credem noi, trebue să fi arătat belgienilor că la Ber­lin dorinţa lor de a-şi păstra întreagă independenţa este in­terpretată altfel decât la Bru­xelles. Pentru germani, statutul politic care trebue dat Belgiei echivalează cu o neutralitate dintre cele mai severe, spre a incomoda cât mai mult posibil Franţa in sistemul său de a­­lianţe in Europa. Nu numai a­­tăt, în imaginaţia Berlinului, „neutralitatea“ Belgiei exclude orice cooperare cu Liga Naţiu­­nilor. Bine­înţeles, Geneva este o necropolă. Totuşi, gândul de a fi răspunzători de un nou a­­front adus Ligii Naţiunilor, fie ea chiar muriibundă, nu tre­bue­ să placă belgienilor. Şi lo­gic, ei trebuie să fie înclinaţi mai mult ca niciodată, să nu se despartă de Marea Britanie şi de Franţa. Conversaţia cu Belgia, o repetăm, începe în îm­prejurări favorabile unei înţe­legeri. Toate acestea nu înseamnă că la Londra, şi mai puţin la Pa­ris, oamenii de stat se pot bu­cura de o asemenea rezolvare a problemei Belgiei. Accepţi ceea ce nu poţi să eviţi. Înţele­gem motivele politicii belgiene. Totuş, la Londra ca şi la Paris, guvernul este silit să privească mult mai departe influenţa pe care o poate avea hotărîrea bel­giană asupra desvoltării situa­ţiei internaţionale în Europa. Din punctul de vedere special britanic, se pune problema apă­rării Siguranţei regatului unit. Din punctul de vedere francez, se pune problema apărării sis­temului alianţelor europene. Din punctul de vedere al înţe­legerii anglo-franceze, trebuie să se evite ca Germania să-şi stabilească dominaţia absolută în Europa. Se spune că la origina proble­mei belgiene se află pactul Franţei cu Rusia. Dacă la Pa­ris, ca şi la Moscova, oamenii politici ar avea imaginaţie, ni­mic n’ar fi mai uşor decât să ţină piept acestei acuzaţii. Di­plomaţii ar explica celor cari ar voi să-i auză, că ameninţarea acestei alianţe nu există decât în reaua credinţă a adversari­lor săi. In loc de a păstra tă­cerea în jurul faptului, diplo­maţii ar vorbi necontenit de ab­senţa unui tratat militar, în lipsa căruia faimoasa alianţă n­u reprezintă decât un gif met­­ral. De altfel, dacă n’aii/i de considerat decât Fran.aj Ru­sia, faptul că Belgia ar­e sau. nu complet neutralizat n’ar avea nicio importantă, cd­ fie­care din aceste doua pitici e­­ste capabilă să reziste sigură asaltului militarismului ger­Dar dacă Belgia este mntra­­lizattă după cum vre(f BJ!n“­» sistemul vechilor alian ale Franţei în Europa este anun­ţat. Statele aliate Franţei din Europa Centrală, Pe­nula, Elba şi Dunăre, nu sunt insta­­re să reziste singure ven­ilul lor german. Aci este­­ff.duc problemei şi ei n’are nimic pa­­ce cu pactul franco-rus. Dar publicul din Londra rut se gândeşte la aceste proble­­rm­e. Un scriitor englez n’a pus oare că adevăraţii marinari nu privesc marea? Asta însem­na că ei n’o văd decât atât cit ii sileşte datoria lor-„ PoliţiCa, englezii preferă să aştepţi ca lucrul să devină în adevăr de actualitate, spre a se ocupa de el. Această metodă are inten­­veniente, dar ea are deaseiteni avantagiul de a permite oame­­nilor să rămână calmi și si-și păstreze întreaga energie Pen­tru momentul crizei. Prebul londonez nu se interesează aeci de Regele Belgiei pentru ci el joacă un rol în politica interna­ţională, ci pentru că el este fiul acelui Rege Albert care în mintea englezilor este un eon al războiului mondial. Pentru englezi, Regele Albert este un erou demn de a fi englez. In această ţară, nr. p°ti face va ft străin un compliment mai ma­re, decât să-i spui că el gânde­şte şi făptuieşte ca un englez. Englezii mai ştiu apoi că Rege­le Leopold este un sportiv. .Şi aceasta îl recomandă dease­­meni unei naţiuni de pmm­ni sportivi. Conversaţiile, care au avut în timpul vizitei regale, au fost pregătite temeinic in câteva în­trevederi pe care baronul de Cartier, ambasadorul Belgiei la Londra, le-a avut la Foreign O­­ffice cu d. Eden şi principalii săi colaboratori. Guvernul fran­cez a fost ţinut la curent de a­­ceastă pregătire, zi de zi, Prin­ţ. Corbin, ambasadorul Fran­ţei, informat cum trebuie de d. Eden. Guvernul britanic este hotărit să nu facă nimic fără consultarea şi acordul prealabil al partenei sale de înţelegere, înţelegerea aceasta n’a fost nici­odată mai strânsă.­­ AUGUR Porunca Regelui (Urmare din pag. 5-a) torii de distracţii. Munca gos­podărească nu se realizează în văzul şi aplauzele mulţimii, vorba frumoasă sau meşteşu­gită nu mai are aci nici un rost. Ea se execută în umbră, fără reclami. Triumful nu mai e public. De aceea executarea ei cere calităţi morale solide. Mai cere şi pricepere. O problemă de gospodărie nu se rezolvă printr’un discurs, ca o proble­mă politică. Trebuie muncă, răbdare şi perseverenţă. Nu e mirare dar, că îndem­nul Suveranului nu a fost ur­mat. Dar Regele a repetat din nou porunca. De astă dată pen­tru a da mai multă gri­je împli­nirii ei. El a definit activitatea­­gospodărească pe care o cere guvernelor : armată, sănătate publică şi drumuri. P­entru armată, guvernul a lucrat şi lucrează. Meritul pri­mului ministru e necontestat, încă de la venirea la cârma Sta­tului, el a înţeles dorinţa Rege­lui şi a realizat-o. După o muncă fără preget, pe care toţi i-o recunoaştem, putem spune astăzi că ţara poate să priveas­că liniştit viitorul. De sănăta­tea publică se ocupă intens un ministru destoinic şi priceput. Rămân drumurile. Suntem ţara cea mai lipsită de drumuri. Aşi putea spune că stăm mai rău ca pe vremea regulamentului organic, acum o sută de ani. Atunci cel puţin, pământul era necultivat şi dru­murile puteau avea lăţimea care trebuia circulaţiei. Când o pârtie sau şleau din cauza gro­pilor sau a noroiului erau prea grele de umblat, se făcea drum alături, pe ţelină. Acum nu se mai poate, arătura ajunge până în marginea drumului, adese­ori sunt şi şanţuri, şanţurile şo­selei viitoare şi atunci vai de bieţii cărăuşi. Gropile şi hâr­toapele „şoselei“ le schilodesc vitele şi le strică căruţele. Pa­guba face mai mult decât chi­ria. Pe vreme de noroi, toamna şi primăvara, sunt săptămâni întregi când nici o circulaţie nu mai e cu putinţă. Satele sunt închise. Nu vorbesc de şoselele naţio­nale. Ministerul comunicaţiilor are meritul de a fi continuat şi sporit activitatea pentru refa­cerea drumurilor Statului. Cu nouile fonduri pe care le-a ob­ţinut e posibil, ca într’un timp nu prea îndepărtat, să vedem modernizate principalele şosele naţionale. Dar vorbesc de cele­lalte drumuri,, acelea care sunt condiţia activităţii clasei celei mai numeroase, a ţăranilor şi fără de care nu se poate îmbu­nătăţi producţia economică cea mai de seamă a ţării: agricul­tura. Drumurile comunale şi judeţene sun­t într’o stare jal­nică. Nici nu se poate închipui un început de progres fără pie­truirea lor, iar cu mijloacele pe cari le au azi judeţele nu e nici o nădejde. Vom rămâne mereu o ţară primitivă, căci fără drumuri nu e civilizaţie. Desigur, ministerul comuni­caţiilor nu e vinovat că s’a des­fiinţat prestaţia din care cauză s’au ruinat şi puţinele drumuri şoseluite pe care le aveam. Dar sunt vinovate guvernele, toate guvernele, că au încuviinţat în­fiinţarea de impozite care storc punga săracă a plugarilor fără să le dea nimic în schimb. Fără să le dea drumurile atât de necesare meseriei lor. Dăm bucuros pentru ţară. Plătim pentru oştire, plătim pentru sănătate, plătim cu de­osebire pentru drumuri, dar să nu ni se ceară impozite pentru a înmulți numărul atât de mare azi, al celor cari trăesc din buget. CONST. GAROFLID MB Şi-a vândut fata vitregă Tg.-Mureş, 29 Martie Şeful postului de jandarmi din Stânceni, a fost sesizat de mai mulţi locuitori, că în lo­cuinţa ţiganului Ioan Moldo­van, negustorul ambulant, Froim Goldstein, din Deda, a făcut un târg scandalos, cu un­gurul Deneş Piry. Ultimul ar fi vândut primului, pe fiica sa vitregă, în etate de 15 ani, iar preţul vânzării ar fi fost de 10.000 lei, 2 cai şi o căruţă. Şeful postului începând cer­cetările, Goldstein a negat la început, dar mai târziu a de­clarat următoarele : Eu sunt negustor ambulant şi fac transporturi cu căruţa. De câte ori treceam de la Re­ghin la Topliţa, sau de la To­­pliţa la Reghin, poposeam la pădurarul Moldovan. Acolo am cunoscut-o pe Rozsica, servi­toare la el, de care m’am amo­­rezat. Intri o seară, fiind de faţa I şi tatăl ei vitreg, am ceruţi să-mi dea fata, lucru ce a ad­mis, cerându-mi o garanţie de 10.000 lei, caii şi căruţa, în caz dacă o gonesc pe fată ulteriori sau dacă rămâne gravidă. Am­ făcut hârtie, am băut aldăma­l şui, am luat fata şi am plecat.„ Am trăit cu ea 2 zile şi 20 nopţi, iar a treia zi a plecat, nu­­ ştiu unde. Am auzit că pe la­ Topliţa, Froim Goldstein, este în vârstă de 50 de ani, negustor ambulant, vinde în special ra­chiuri şi pietre de scăpărat. Căsătorit legitim, are un co­pil de aceeaş­itate cu fata cum­părată. Ca să scape de soţia legitimă, o maltrata zilnic, până când aceasta şi-a luat lumea in cap. Ancheta continui. ^ - *

Next