Universul, aprilie 1937 (Anul 54, nr. 105-119)
1937-04-16 / nr. 105
fel OBOSITĂ NERVOASĂ NELINIŞTITĂ S’parte deprimată din De vid«tâ ce »3 »imfifi de• cauza unor neplăceri, primată, turnaţi un flacon Wg&lL s’! scrie D-na G. DUMONT- d* Quintonine într'un litru Iggpr' ' r« FAYEN, din Bains-lei-Bains de vin de masă, instan- «lliEj,’Css« (Vosges), nu aveam dispo- taneu obţineţi un vin for- ’&&&&' * sfire de lucru şi îmi fătifiant delicios, suveran in ceam mult sânge rău, toate carurile de anemie, de Dacă afişti cum mă simt sfarşeală, de nervozitate. Un astăzi de bine, sprintenă, păhărel înaintea fiecărei veselă, mult mai puter- me se redeşteaptă pedrada mea. Aceasta o datorez mâncare, redă forţe şi bani Excelentului Quintonine". dispoziţie. QUINTONINE PRODUS FRANCEZ. —LABORATOARELE HELIN dă înfăţişare bună lA FARMACII ŞI DROGUERII 1628 Sminaii Mit Pili» pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Soc. „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23 suma de lei 304, vor primi: 1. O poliţă de asigurare de 26.000 lei, COMPLECT ACHITATA PE 4 LUNI, cu anexa de 8 numere participând la tragerile din 15 APRILIE, 13 MAI, 13 IUNIE şi 13 IULIE 1937. Ieşind la sorţi numărul poliţei se achită lei 20.000, iar dacă ese numai unul din numerile din anexă, lei 4.000 sau lei. 2.000 2. ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AUDITE CIZELATE, într-o frumoasă cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus în vitrina ziarului „UNIVERSUL“. Aceşti Abonaţi asiguraţi, care vor complecta achitarea primelor anului întâi de asigurare socotite a lei 76 lunar vor mai primi UN SERVICIU DE ŞASE PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT într-o frumoasă cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus la ziarul „Universul“. Costul abonamentului la ziarul „UNIVERSUL“ este: Lei 750 pe un an % „ 380 pe 6 luni u 200 pe 3 luni “+ »♦♦♦+444+444 HtHHHtUtMr+-++ Şedinţa Asociaţiei profesorilor de limba română Luni, 12 Aprilie, s-a ţinut şedinţa „Asociaţiei profesorilor de limba română din învăţământul secundar“ la sediul Cercului Bucureşti. Au prezidat, pe rând d-nii: I. Nisipeanu, preşedintele Asociaţiei, generale a profesorilor secundari din România, şi d. Şt. Pop, directorul colegiului Sf. Sava. In urna propunerii d-lui Paul Papadopol, s’a hotărit ca Asociaţia să delege câţiva profesori cari să conferenţieze la ateneele populare din Bucureşti, de ziua cărţii. Discutându-se nevoia de a se pune la îndemâna tineretului cărţi bune, eftine şi bine editate, în urma propunerilor d-lor Paul Papadopol, C. Gerota şi I. Nisipeanu, s’a hotărit ca asociaţia să facă un program de activitate editorială, pentru înfăptuirea căruia să intre în legătură cu o editură românească. S’a continuat apoi, cu discuţia asupra numelui revistei, şi asupra articolelor prezentate de d. Ştefan Pop şi d-ra Zoe Verbiceanu. Asociaţia şi-a însuşit convocarea prezentată de d. V. Grecu pentru constituirea definitivă a Asociaţiei, în congresul de la 16 Mai cu orele 10 dim. ,cu următoarea ordine de zi: Votarea statutelor. Alegerea comitetului. Discuţii şi hotărîri pentru apărarea limbii româneşti. Apariţia revistei asociaţiei. Şedinţa viitoare se va ţine Luni 19 Aprilie la orele 18 luni. întâmplări din Capitală Accidente de circulaţie Pe ziua de Marţi circulaţia a făcut mai multe victime. Astfel, automobilul taxi 11.288 a lovit pe pietonul E. Constantin, din str. Zamfir Araghel 17, când trecea drumul D-na Leia Lupovici, din calea Văcăreşti 104, a fost isbită de automobilul 69 Iaşi-Taxiul 10.940, pe str. N. Golescu, a dat peste biciclistul ştefan Bardid, din str. Anastase Simu. 6. Autobuzul 15.982, pe bulev. I. Gh. Duca, a rănit pe femeia Paula Crenovschî, din str. Elena Clucereasa 5. Automobilul taxi 11.601, pe bulev. Ferdinand, a isbit pe Eleonora Hrănişeanu, din fund. Fântânica 8. Şi, în sfârşit, şi o brişcă, proprietatea locuitorului Nistorescu Teologu, din com. Dărăşti, a lovit pe d-na Maria Popescu, din str. Vlaicu Vodă 39. Victimele au fost pansate şi unele trimise la spital. Sinuciderea din str. Braziliei O impresionantă sinucidere s-a întâmplat Marţi seară, în strada Braziliei, în dreptul casei cu nr. 12. Tânărul Traian Cărăuşu, de 31 ani din str. Traian 228, de fel din comuna Zvorâştea (Dorohoi), trecând pe sus zisa stradă, şi-a tras un glonte de revolver în tâmpla dreaptă. Ladetunătura armei, au a-argat mai mulţi trecători, cari au anunţat salvarea. Sinucigaşul a fost dus la spitalul de urgenţă, unde a murit după două ore. Comisarul circumscripii respective, care a făcut ce” 'Ama steam că motivul disparatului act este mizeria. In rutil lul tâmp, Cărăuşu era fără ocupaţie. Asupra sinucigaşului s’a găsit o scrisoare adresată părinţilor, în care cere iertare pentru supărarea pe care le-o pricinueşte. Din ordinul d-lui procuror de serviciu, cadavrul a fost transportat la morgă, împuşcat de un glonte rătăcit Gardianul public Dumitru Mărculescu, care face de serviciu la peronul gării de Nord, a fost împuşcat aseară, în omoplatul drept de un glonte rătăcit. Otrăvire Tânăra Tamara Goder, din str. Maramureş 9, a încercat să se omoare bând ,,spirt denaturat. Ajutoarele medicale date la timp au scăpat-o de consecinţe. A murit la serviciu Funcţionarul comercial Ion Vasilescu, din str. Papiu Marian 15, în vârstă numai de 26 ani, pe când se afla la serviciu la Cartea Românească, i s’a făcut rău şi a murit înainte de a i se da vr’un ajutor. Ce-aţi zice de un aparat de radio gratuit ? _______________ _____________________________! Revista „Radio-Universul“ invită cititorii săi la un nou concurs înzestrat cu un splendid premiu: un aparat de radio „Euring“, gratuit. Şi d-voastră puteţi lua parte la acest concurs! Condiţiunile, foarte uşoare, te găsiţi in ultimul număr din „Gladio-Universul‘ . Un exemplar 3 iei. E UnVERSat dcdo^dcxo* JOI, 15 APRILIE Joia Canonului cel Mare. Ort.: Sfinţii Aristarch, Pud. şi Trofim (67). Cat.: Sfântul Paternu. PrwL: Charts!«. Evreesc : 3 Ijâr 5697. Mahomedan: 3 Safar 1356. # Răs. soarelui 5,36. Apusul 18,58. JOI, 15 APRILIE RADIO-BUCUREȘTI ! 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. , 6.30: Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică; Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă (discuri) ; Parada piticilor de Noack şi Cortegiul Cenuşeresei de Dicker ; Două , valsuri de Leo Fall; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport. Cota apelor Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Muzici distractivă (discuri) . Două poloi , de pfttschmann . A fost odată, lied , şi Dragostea vine din ţara basmelor de Lincke, (voce: Greta Keliner). Fericit sunt fericit rămân de Sauer şi Niciodată n’au cântat viorile atât de frumos de Melichar ; Două foxtroturi de Kern (pian : Peter Kreuder) ; Rumba şi serenadă de Simons (voce : Lina d’A . costa) ; Două foxtroturi de Gershwin ; Pentru tine ! şi Intermezzo de Boulanger ; Tu şi eu ! potpuriu de cântece de dragoste (voce : Aulkki Rautawaara şi Peter Anders) : Mamă ţi-am găsit o fată de Vil Inov (voce : Raul Ionescu şi Dumitrescu) şi Marusia de Villnov (voce : P. Alexandru). 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică variată (discuri) . Potpuriu de valsuri de Robrecht (orch. Odeon) ; Din munţi şi văi, potpuriu (voce : Rosf Seegers şi I Hellmann) ; Uvertură la „Fiica regimentului“ de Donizetti (orch. Operei Scala dirij. de Gabrielle 5chilni). ÎS: Ultimele ştiri. 14.45 : Ora Copiilor : I. Şezătoarea şcoalei primare no. 1 din Otopeni sub conducerea d-rei Floric» Avramescu : „Excursie «la primăvară“ piesă radofonică de N. Papanastasiu* II. Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa. 18 . Muzică executată de instrumentiști celebri (discuri) : Siciliană « Rigaudon de Francoeur-Kreialer (vioară : Yehudi Menuhin) ; Largo de Händel şi Dans spaniol Nr. 5 de Granados (violoncel: Gáspár Cassado) ; Preludiu şi fuga din sonata în sol minor de Joh. Seb. Bach (vioară: Jan Dahmen) ; Concertul No. 5 în mi bemol major de Beethoven (pian: Artur Schnabel şi orch. simf. din Londra, dirij. de Malcolm Sargent). 19: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10 : Concert de muzică variată, Orchestra Radio, dirij. de Const. ; Nottara : -Mică suită No. 2 de Mi-chelii; - Muzică din opera „Mireasa vândută“ de Smetana; „Din ţara mea“ suită românească No. 2 de George Ochi Albi. 20.05 : Arta noastră românească, în epoca brâncovenească, de Victor Brătulescu. 20.25: D-na DoraMassini (canto) acomp. de Orch. Radio : Aria Contesei din „Nunta lui Figaro“ de Mozart; Balada și aria bijuteriilor ■ din „Faust“ de Gounod ; Ave Maria din „Othello“ de Verdi; Ru- I gădurea din „Tosca“ de Puccini. 20.35: Programul concertului simfonic, de Emanoil Ciomac. 21.15: Concert simfonic al Orchestrei Filarmonica, dirij. de Mihail Jora. ( Transmisie de la Ateneul Român) , Simfonia No. 5 in I si bemol major de Schubert; Concert în la minor pentru pian şi orchestră de Schumann (solist : I Ovid Dramba). In pauză (22.15—22.30): Radiojurnal ; Sport. 22.30: Continuarea concertului simfonic: Privelişti moldoveneşti de Mihail Jora ; Dansurile din „Prinţul Igor“ de Borodin. 23.15 : Muzică distractivă (discuri) : Stele şi lună, lied de Sattler (voce : Erna Sack) ; Frumoasa vecină de Kneip (quartet vocal); Rosemarie de Jede şi Mii de stele I strălucesc pe bolta cerului de Geisler (voce : Karl Schhmitt-Wal Iter) ; Tango-habanera şi Rumba de Pavesse (voce : Maria Basca); Lied de Strecker (voce : Greta Keller) ; Mă voiu feri de tine tango de Data (voce : Lungeanu). 23.45 . Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55 . Ultimele știri. Deutschlandsender 1571 in., 191 kHz., 60 kw. — 20. Muzică ușoară; 21. Inf.; 21.10. Scene radiofonice ; 21.30. Concert de orchestră sub conducerea lui Ionel Perlea ; 23.30. Concert nocturn; 23.45. Inf. locale; 24. Muzică de dans pe plăci. Varşovia 1339 m., 224 kHz- 120 kw. — 18.15. Concert; 19. ştiri; 19.25. Plăci ; 20. Audiţie ; 20.40. Concert; 21. Muzică uşoară ; 21.45. Radiojurnal; 23. Concert; 23.40. Plăci. Budapesta 549 m., 546 kHz., 120 kw. — 19.30. Orchestră de salon; 20.50. Seară artistică ; 21.10. Orchestră de țigani ; 22.55. Concert de orchestră ; 24.10. Orchestră jazz; 1.05. Știri. Stuttgart 523 m., 574 kHz., 100 kw. — 20. Plăci; 21. Inf.; 21.10. Concert de seară; 22.15. Suită la Idiofonică; 23. Ora, Inf., Meteor, Sport; 23.30. Concert de muzică populară . 1. Concert nocturn. Viena 507 m„ 592 kHz., 150 kw. — 20.10. Actualităţi; 20.25. „Der Schmuck der Madona“ Operă de Wolf-Ferrari; 23.10. Inf., Meteor, Programul pentru mâine ; 23.20. Concert de muzică uşoară. Fraga 470 m„ 638 kHz., 120 kw. — 20.25. Recital de vioară; 21.40. Romaneto radiofonic; 22. Concert de orchestră; 23. Inf., Sport; 23.20. Brno. Belgrad 437 m„ 686 kHz., 2,5 kw. — 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Cântece populare ; 21.40. Concert de orchestră; 22.05. Concert; 23. Reportaj ; 23.20. Melodii populare. Roma 713 kHz.. 420,8 m„ 50 kW. — 20. Muzică variată; 20.40. (Bari) Program special pentru Grecia; 21.05. Ora, Inf.. Radiojurnal; 21.40. Muzică variată; 22. „Mosé“, operă de Rossini. München, 405 m„ 261 kHz., 100 kw. — 20.20. Melodii din Tirol; 21. Ora, Meteor, Inf. 21.10. „Fulgi de zăpadă“ operă de Rimski-Korsakow ; 23. Ora, Meteor, Info Sport; 23.45. Stuttgart. Concert de muzică populară. Katowice 396 m„ 758 kHz., 12 kw. — 19.35. Plăci; 19.45. Programul pe mâine ; 19.50. Program general; 23.40. Plăci. VINERI, 16 APRILIE RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz., 364,5 m, 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică ; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri) : De ziua copilului de Ronell şi Zece cenţi un dans de Rodgers ; Polca de Josef Strauss şi Polia de Johann Strauss; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport. Cota apelor Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) : Veronika- Marie, de Niel şi Vals de Balz (voce : Erwin Hartung) ; Vals de Doelle şi •Amintiri din Grinzing, vals de Muhr) ; Lolita şi Mal d’amore de Buzzi-Peccia (voce : Joseph Schmidt) ; Fox de Young şi Fox de Smith ; Surâzi de Bixio şi Coboară în gondolă de Vellones (voce : Tino Rossi) ; Potpuriu de cântece populare bavareze ; Cântec popular spaniol şi Dans spaniol (voce : Maria Basca) ; Păpuşa veselă de Boulanger şi In Wachau de Arnold ; Povestea căpriţelor şi Mai dă-mi o halbă blondă de Villnov (voce : P. Alexandru). 14.10 : Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30 : Muzică variată (discuri) . Uvertura „Balul“ de Sullivan (orch. simţ din Londra, dirij. de Malcolm Sargent) ; Două lieduri din „Peer Gynt“ de Grieg (voce : Rauta Waara) ; Fantazie pe motive de Mozart (orch. Marek Weber). 15. Ultimele ştiri. 18 . Concert de după amiază. Orchestra Gică Ionescu-Găini : Romanţe şi arii naţionale ; Selecţiuni din „Ciocârlia“ de Lehar ; Adio de Tosti: O mică conversaţie de Ochi- Albi; Foxtrot de Carii Pagnini; Vals de Rousseau; Cântece Bănăţene ; Dacă ai fi draga mea, tango de Elly Roman ; Hil căluţule de M. Constantinescu ; Marinela, rumba de Scotto. 19. Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10; Continuarea concertului: Viaţă de artist, vals de John Strauss ; Spune unde, când şi cum, tango de Vasilescu ; Sufletul mi-e trist fără tine, tango de Max I Halm; Ce ştii tu ce-i dragostea de I Vasilescu; Arii boereşti; Ţi-am luat un mărţişor, tango de Vasilescu; Frumoasa mea cu ochii verzi, romanţă de Manzatti şi Hora de la Văleni; Măslinul, tango de Scarasso-Vivas; Oro, pasodobele de Grana Durau ; Iţi aminteşti, foxtrot de Carii Paganini; Sârba din căruţă. 20.15 : Problema Universităţilor, de prof. Gh. Brătianu. 20.35 : „Povestirile lui Hoffmann“ operă In 3 acte de Offenbach (Transmisie de la Opera Română). Distribuţia : Olimpia, Felicia Vasiliu Giuletta, Maria Cojocăreanu ; Antonia, Lydia Bahici; Nikolaus, Aura Davideanu ; O voce, Olimpia Grozowska ; Hoffmann, Mircea Lazăr ; Spalanzani, I. Manolescu; Nathanael, Sp. Dumitrescu ; Crespel, R. Steiner ; Luther, V. Iacobescu ; Lindorf, Coppelius, Dappertutto, Dr. Miracol, George Niculescu - Basu; Hermann, C. Teodorian; Schlemil, I. Roșea; Cochenille, Pitticinaccio, Frantz, Andreas, Lucian Nanu. Conducerea muzicală, I. Bein. I In pauza I-a (21.40-22.05) : Cărţi j şi reviste. I In pauza Il-a . (22.30-22.50) : 1 Radio-jurnal ; Sport. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. Deutschland sender 1571 m„ 191 kHz., 60 kw. — 19. Muzică uşoară; 20. Muzică de dans pe plăci; 21. Inf.; 21.10. München. Concert de valsuri şi marşuri; 23. Meteor. Inf., Sport; 23.30. Concert nocturn. Varşovia 1339 m„ 224 kHz., 120 kw. — 18.15. Concert ; 19.20. Plăci; 20.20. Audiţii; 20.45. Fragment de operă ; 21.15. Concert simfonic ; 23.45. Plăci. Budapesta 549 m„ 546 kHz., 120 kw. — 19.10. Orchestră de ţigani; 20.30. Retransmitere de la operă ; 23.30. Plăci; 24.05. Orchestră de ţigani; 1.05. Ştiri, Stuttgart 523 m„ 574 kHz., 100 kw. — 20. Concert variat; 21. Inf.; 21.10. Plăci; 21.45. Concert de orchestră ; 23. Ora, Inf. Meteor, Sport; 23.30. Deutschlandsender. Concert nocturn ; 1. Concert nocturn pe plăci. Viena 507 m„ 592 kHz., 150 kw. 19.45. Int. Meteor ; 21. Plăci ; 21.25. Concert ; 22,20. Bmo ; 23. Inf.; 23.25. Plăci. Roma 713 kHz., 420,8 m„ 50 kw. — 20. Muzică variată; 20.45. (Bari). Program special pentru Grecia; 21.05. Ora, Inf., Radiojurnal ; 21.40. Muzică variată ; 22. „Mugika“ operetă de Tagliaferri; 24. Radiojurnal ; 0.15. Muzică de dans. München 405 m„ 216 kHz., 100 kw. — 20.15. Concert vocal; 21. Ora, Meteor, Inf.; 21.10. Concert de valsuri şi marşuri; 23. Ora, Meteor, Inf., Sport; 23.30. Concert de orgă ; 0.30. Deutschlandsender. Concert nocturn. Katovice 396 m, 758 kHz., 12 kw. — 19.25. Plăci; 19.45. Programul pe mâine ; 19.50. Inf. ; 20. Program general; 23.45. Plăci. xoxQxox------- STĂRILE DE CONGESTIE se ameliorează adeseori într’o măsură surprinzătoare, dacă se regulează funcțiunea intestinală, luându-se apa naturală purgativă „FRANCISC IOSIF“. Recomandată de medici. 5015 Zâmbesc arborii (Urmare din pag. I-a) când e înţeleasă, pe orice om în grele cumpene din viaţă. Noi, cei mai în vârstă, ne-am anchilozat în greşeli a căror urme cu adâncă părere de rău le constatăm, fără să mai avem puterea a le îndrepta. Pe copil, iubiţi părinţi şi educatori, nu-i mânaţi pe aceleaşi cărări umbrite. Tocmai fiindcă nu ştim ce-i aşteaptă, să-i deprindem cu tot ce le poate da clipe de linişte întremătoare şi reculegere în furtuna vieţii agitate. Folosiţi momentele în care natura, mamă bună pentru toţi, îşi desvăluie manifestaţiunile cele mai uşor de prins, acum în primăvară, pentru a deprinde pe copii să afle că în afară de sălbăticia traiului, există şi o armonie sănătoasă care dă tărie şi curăţenie sufletului. Nu ocoliţi chiar voi cei maturi decorul măreţ al colţurilor de natură, măcar din grădinele oraşelor. Puteţi trăi sguduitoare şi înălţătoare clipe, care v’ar da de gândit asupra vieţii ce o ducem, aşa cum mi s’a întâmplat şi nie în dimineaţa zilei din urmă. Spre a privi mai pe îndelete frumosul tablou ce-i alcătuesc câţiva plopi piramidali înălţaţi dintre sălciile cu biciurile ramurilor numai ochiuri de verdeaţă proaspătă, m-am aşezat pe una din băncile de sub platoul rămuros, cu trunchiul neted, ca lustruit, din dreptul pielii dinspre ministerul de război. Acolo,se odihnesc sau aşteaptă, mai întotdeauna, iarna şi vara, nevoiaşii cari caută de lucru. Şi cum stăteam spate ’n spate cu unul din ei, bătrân cu brăzdături adânci pe faţă, aud vorbe pline de înţeles. Dintr’o cărţulie de rugăciuni, bătrânul cetea cu glas destul de tare, abea descifrând pentru el, cuvinte din evanghelie. „Cel smerit se va înălţa, cel trufaş se va scoborî“. Nu cetea într’una. După fiecare precept, ca pentru rugăciune ori meditare, îşi ridica privirea de pe carte şi căta către zâmbetul mugurilor, ce anunţau viaţa. Natura şi înţelepciunea dădeau susţinere necazului. Prof. univ. I. SIMIONESCU Consfinţirea unor încadrări ilegale Prin încadrarea făcută pe baza legii şi regulamentului pentru statutul personalului c. r. din 28 Aprilie 1933 au fost favorizate unele categorii de slujbaşi şi mai ales unele persoane agreate. A urmat o nouă încadrare pe baza decretului regal nr. 1672 din 18 iulie 1936, cu scopul de a se îndrepta., unele nedreptăţi constatate şi formulate energic de federaţia şi uniunea asociaţiilor profesionale c. f. r. Dar, prin noua reîncadrare, favoriţii regimului urmau să fie daţi înapoi şi să primească salarii mai mici la cari aveau dreptul prin noua aşezare în tabelele de funcţiuni şi de salarizare. Şi d. ministru Franasociin a avut toată atenţia faţă de aceşti favoriţi, pentru care a şi întocmit un articol unic pentru completarea unor dispoziţii din legea statutului şi decretului 1672 din anul 1936. Acest articol unic, publicat în Monitorul Oficial nr. 81 din 7 Aprilie a. c. glăsueşte că beneficiarii — cari ar urma să primească un salar mai mic decât cel rezultat din O ÎNCADRARE LEGAL FĂCUTĂ — „vor fi retribuiţi cu salariile mai mari, corespunzătoare încadrării pe baza legii din Aprilie 1933, până când, prin avansări legale şi plătite, vor ajunge la clasa şi categoria a căror salariu îl primesc”. Vor beneficia astfel de salarii mari, cu mulţi ani înainte de avansarea care i-ar fi adus în situaţia de a avea drept la" acele salarii. mmm ŞEDINŢA CONSILULUI GENERAL AL C. A. P. I. R.-ULUI Zilele trecute şi a ţinut şedinţa consiliului general al confederaţie asociaţiunilor de profesionişti intelectuali (CAPIR), la sediul său din localul aisocatiei generale a media. cilor, str. lavor 16............... A prezidat d. av. T. Gr. Ferneţeanu, preşedintele Uniunei generale,a avocaţilor,care pune în desbateri chestiunea organizării congresului general social-etnic al tuturor profesiunilor intelectuale, ce fusese fixat pentru 18 Aprilie. D-sa arată că la 25 Aprilie se va ţine în Capitală congresul barourilor din întreaga ţară, având în desbateri aceeaş chestiune. La acest congres raportori sunt tocmai d-nii: I. Gr. Perieţeanu, Istrate Micescu, Gh. Petrovici, cari sunt desemnaţi şi raportori juridici la congresul tuturor profesiunilor intelectuale. In consecinţă propune amânarea congresului confederaţiei. D. ing. Andrei Ionescu, secretar general al AGIR-ului şi ing. agr. Mândru, preşedintele societăţii inginerilor agronomi, cer relaţii asupra rolului raportorilor fiecărei asociaţiuni. Se decide, în urma discuţiunilor la care mai iau parte d-nii : ing. FI. Demetrescu, preşedintele asociaţiei inginerilor de mine, ing. agr. Gh. Georgescu, ing. silvic D. Grozescu, arh Tăruşanu, etc., ca data ţinerii congresului să fie la 16 Mai, în sala societăţii „Progresul Silvic”. Vor participa numai membrii asociaţiunilor confederate urmând ca alte organizaţiuni profesionale să fie invitate prin persoana preşedinţilor, la şedinţa de deschidere. Pentru coordonarea materialului şi a rapoartelor se formează o comisiune care va fi prezidată de d. av. I. Gr. Perieţeanu, având ca membri pe d-nii : docent M. Popescu Buzău şi ing. Andrei Ionescu. Se ia in desbateri recensământul şomerilor intelectuali. Dună discuţiuni la care iau parte pet. dr. Gh. Manolescu, delegatul asociaţiei medicilor veterinari; sculptor Dimo Pavelescu, preşedintele sindicatului artelor frumoase; ing. Tiberiu Eremia, delegatul societăţii Politehnica ; prof. Roger Nicolescu, etc., se constată că operaţia recensământului nu corespunde realităţii, din 2 motive: nu s’au prezentat toţi, mai ales cei titraţi; nu s’a ţinut socoteala de semi-şomeri titraţi, cari ocupă o slujbă provizorie cu 2-3000 lei lunar, dar cari sunt departe de a avea standardul de viaţă necesar unui titrat. . Problema va fi desbătută amplu in raportul asupra Oficiului muncii intelectuale, ce va îi prezentat la congresul de la 16 Mai a. c. de la in discuţie „Biurourile de prioritate pentru invenţiunile medicale şi ştiinţifice”. D. dr. M. Popescu Buzău expune bazele raportului pe care îl va prezenta la congresul internaţional al profesioniştilor intelectuali ce se va ţine la Paris. După discuţia la care au luat parte d-nii: agr. dr. Gh. Marinescu, delegatul comitetului executiv al colegiilor medicilor; dr. Tătaru, ing. chimist ştefănescu, delegatul asociaţiei chimiştilor, etc. se aprobă concluziile referatului ca să se obţie o lege internaţională pentru savanţi, în general, nu numai pentru medici, urmând a se creia o secţiune pe lângă biroul internaţional de la Berna. -------xoxOxox------- Pentru repararea unei biserici Comitetul pentru reparaţia bisericei din comuna Manga, jud. Dâmboviţa, apelează pe acaastă cale la bunii creştini de a ajuta să ducă la bun sfârşit opera începută. Daniile se primesc fie în numerar, fie in natură (tablă de învelit, ciment, clopot, fier pentru beton armat). Ofrandele se vor trimite d-lui I. Andreescu, preşedinte activ al comitetului pentru ridicarea acestei opere religioase in comuna Manga, oficiul poștal Voinești, jud. Dîmbovița. tin grup de funcţionari din toată ţara, care urmează cursurile centrului de pregătire tehnică profesională ad-tivă, în vizită la ziarul nostru ’Anul al 54-lea Nr. 165 Veri 16 Aprilie 1937 Lemnul nu va mai fi un material comun .........—--------_ ^ ! Sau găsit utilizări noi pentru materialul lemnos. — Case de lemn, fără cue. — Problema ligninei Detronat pentru un timp din fruntea materialelor de construcție, lemnul e pe cale de a-și relua locul. Revenirea se datorește, în parte, scumpirii excesive a tuturor metalelor, dar mai ales noilor metode pentru tratarea materialelor lemnoase, găsite de tehnicienii de peste ocean. Mulţumită acestor procedee, duşmanii din totdeauna ai lemnului vor putea fi ţinuţi la distanţă şi materialul acesta pe care ni-l oferă cu dărnicie natura va găsi utilizări tot atât de variate ca şi oţelul. După părerea multora, începe un capitol nou în istoria construcţiilor: epoca lemnului. S’a încercat din totdeauna tratarealemnului cu diferite substanţe sau procedee fizice spre a-l apăra de umezeală şi uscăciune, cele două extreme primejdioase. Metodele semiempirice, afumarea, gudronarea, şi altele de acelaş fel, n’au dat rezultate prea strălucite. In căutarea metodei ideale, cercetătorii s’au întrebat dacă n’ar fi cu putinţă să se răstoarne procedeul natural de uscare, prin care lemnul se usucă de la exte- I rior spre interior. După trei ani de sforţări, încercările aureuşit: afundând lemnul verde în soluţii sărate, de anumite concentraţii, el se usucă de la interior spre exterior, printr’un fenomen fizic foarte uşor de înţeles dacă ne amintim că sarea e higroscopică, adică are afinitate pentru apă. Lemnul afundat în apă se acoperă la exterior cu o pătură mai mult sau mai puţin groasă de sare. Apa, aflată în mod natural în miezul lemnului, este atrasă spre suprafaţa saturată cu sare, iar aci se evaporă automat. Transportul de apă de la interior spre exterior continuă până când lemnul s-a uscat cu desăvârşire. Cu această ocazie, experimentatorii au găsit că atracţia lemnului pentru apă este de două ori mai mare decât atracţia apei pentru lemn. Se caută acum un tratament dublu, priin care lemnul să fie, în acelaş timp, uscat şi făcut rezistent la foc. In scurtă vreme, datorită succesului colaborării dintre chimişti şi specialiştii industriei lemnului, vor apare pe piaţa americană case de lemn de un tip cu totul nou. Ele nu vor fi simple vile sau căsuţe de vacanţă de felul celor care au apărut şi la noi, ci locuinţe serioase, ai căror pereţi vor fi construiţi din panouri duble de lemn special tratat, iar acoperişul va fi şi el de lemn impermeabil. .O curiozitate a acestor locuinţe va fi lipsa aproape totală a cuelor sau altor piese metalice, obişnuite în construcţie, toate piesele de lemn vor filipiteîntre ele ca un nou clei, cu bază de caseing, rezistent la apă şi la tracţiuni cât de puternice. Intre timp, laboratoarele de peste ocean au pus la punct un procedeu pentru prepararea unui material plastic, asemănător ebonitei, dar care nu cere altă materie primă decât rumeguşul de lemn. Acest material, al cărui nume n’a fost încă stabilit, este greu, rezistent, impermeabil, şi poate fi vândut cu un preţ abia de două ori mai mare decât preţul lemnului obişnuit. Lemnul este compus, din punctul de vedere al structurii sale chimice, din celuloză şi lignină. Se cunosc întrebuinţările celulozei: ele merg de la hârtia de tipar până la praful de puşcă. Lignina, în schimb, n’a găsit până astăzi nici-o întrebuinţare. Ea constitue douăzeci şi cinci la sută din volumul lemnului şi în zilele noastre, când se utili- I zează până şi resturile resturilor, risipa pe care o impune exploatărilor forestiere absenţa unei folosiri comerciale a ligninei a atras atenţia tuturor oamenilor cu socoteală. Până în clipa de faţă, toate încercările de a-i găsi un debuşeu au dat greş. In ziua când problema ligninei va fi rezolvată, lemnul va înceta de a mai fi un material comun şi preţul său va înregistra o urcare considerabilă. In ziua aceea, o pădure va fi poate mai preţioasă decât o mină de aur. I. J. F. Maşina aceasta transformă rumeguşul de lemn într’un material plastic, foarte cftin -xox® xox- Doua incendii in Prahova Ploeşti, 13 Aprilie Din neglijenţa lui Varii® Alexiu, din com. Fulga, car® a uitat o lumânare aprinsă impun hambax, s’a declarat ura violent incendiu la locuinţa sa. .Flăcările, alimentate de un vânt puternic, au cuprins cu repeziciune casa, mai multe nmgazii şi două hambare, car® au fost mistuite în câteva ore. Fiind dată alarma, a sărit în ajutor tot satul şi cu mare greutate focul a putut fi stins. Pagubele sunt de 200.000 lei. Câţiva copii din corn. Drăgăneşti-Prahova, s’au dus in pădurea din vecinătatea comunei., proprietatea d-raei Cleopatra Chiriazi, unde au făcut un foc mare. După ce au stat câtva timp lângă foc şi s’au încălzit, au plecat, lăsându-l aprins. Focul s’a întins la ierburile uscate dinprejur, apoi la arbori cuprinzând o mare parte din pădure. Pagubele trec de 50.000 lei. Jandarmii, fiind anunţaţi, au luat măsuri pentru identificarea copiilor.