Universul, mai 1937 (Anul 54, nr. 120-131)
1937-05-01 / nr. 120
11 ra UADRQNAL NU TREBUE SA UPSEASCĂ fie DIN NICI O CASĂ Simbia ! Mai hifim pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Soc. „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23 suma de lei 304, vor primi: 1. O poliţă de asigurare de 20.000 Iei, COMPLECT ACHITATA PE 4 LUNI, cu anexa de 8 numere participând la tragerile din 15 MAI, 15 IUNIE, 15 IULIE, 15 AUGUST, 1937. Ieşind la sorţi numărul poliţei se achită lei 20.000, iar dacă ese numai unul din numerile din anexă, lei 4.000 sau lei 2.000 2. ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus în vitrina ziarului „UNIVERSUL“. Aceşti Abonaţi asiguraţi, care vor complecta achitarea primelor anului întâi de asigurare socotite a lei 76 lunar, vor mai primi UN SERVICIU DE ŞASE PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus la ziarul „Universul“. Costul abonamentului la ziarul „UNIVERSUL“ este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni .. 200 pe 3 luni Gripei laa urma unor minuţioase experienţe, verificate în marile spitale şi de către cei mai de seamă profesori, s'a realizat remediul de absolută şi rapidă eficacitate, care e: QUADRONAL Un celebru clinician scrie: „Experienţe numeroase au dovedit ca remediul QUADRONAL este un produs nespus de „remarcabil, câruia i se „cuvine un loc din cele „mai de seama în arsenalul medicamentelor „necesare." QUADRONAL se recomandă: • la stări de depresiune, premergătoare gripei sau oricărei răceli, • la migrene, • la nevralgii, • la dureri consecutive unei infecțiuni, • la dureri musculare și reumatismale, • în cazul menstrualilor dureroase, • înaintarea oricărei operații. Oricine doreşte să afle epoiţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat in rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul in timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările refentoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică. „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universul“, Brezoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De vorbă cu cititorii“. Intrebările vor fi înţlt de bonul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui „D. DIN RĂDĂUŢI”. 11. Adresaţi-vă ministerului apărării naţionale. 2) Faceţi acţiune în daune, după dreptul comun. D-lui M. VOLINTIRESCU. — Dacă aţi făcut proces, nu mai e nevoe de reiterarea acţiunei. D-lui „CITITOR DE 50 ANI”.Brăila. — Păcat de bani. S’a prescris acum orice acţiune, încercaţi totuşi să cereţi ’ ministerului din nou, cu o petiţie explicativă. N’avem insă nici-o nădejdie. D-lui „ABONAT 11.539”.— Vă adresaţi ministerului agriculturii şi domeniilor. D-lui „ABONAT VECHI”-Galaţi. — 1. Credem că da, adresaţi-vă societăţii 2) Idem, ca mai sus. D-lui „ABONAT A. B. C.”. — Da„— dar cu autorizarea tribunalului de tutele. D-lui „ABONAT MOARA DOMNEASCA”. — N’avea caracter oficial, evident. Deci trebue să mai plătiţi odată (urmând să cereţi banii dela familia defunctului). D-lui „UN PRIMAR NECĂJIT”. — Procedeul este, neîndoios, ilegal şi abusiv. N’aveţi însă decât calea de atac la comitetul de revizuire şi întâmpinarea la minister. D-lui M. V.T. Severin.— De ce nu întrebaţi direct la B. N. R.? D-lui „VIRAMENT TRANSFER. — E vorba de lei interni. Prin urmare numai prin B. N. R. se poate lichida creanţa, altfel e oprit de lege. D-lui RICO.— 1. Naturalizare. 2. Adresaţi-vă casei generale de pensii (mai exact: urmaşii în drept, trebuesc să facă cererea). Consultaţi avocat. D-lui „NĂPĂSTUIT”. — In chestiunea plângerii prealabile părerile sunt împărţite. Nu cred că va triumfa susţinerea dvs. Mai bine împăcaţi-vă cu reclamantul (atunci se stinge singur urmărirea). D-nei ELENA GOGU FUTNA.Procuraţi-vă legea respectivă. Sunt amărunte ce nu încap aci. D-lui SFARGHIE ION. — Aveţi dreptul la una sau la cealaltă, deopotrivă. Interveniţi prin M. A. N. D-lui ION DUMITRESCU, Tărgovişte. — Viitoarea soţie a unui locotenent trebue să aibe o dotă care să aducă un venit de cel puţin 40.000 lei, (socotit cu 6 la sută). D-lui GHEORGHE T. DUŢA, Bolintin. — 1) Cei născuţi în 1913 nu sunt obligaţi să facă instrucţia P. P. 2) Toate amânările medicale sunt scutite de P. P. 3) Dispensa condiţională se dă numai până la vârsta de 27 ani. D-lui „ABONAT VECHI Nr. 9070—30”. — In adevăr, înalta Curte de Casaţie aşa a decis. D-lui „OFIŢER SUPERIOR DIN CONSTANŢA”. — Chestiunea e gingaşă. Aparţine numai instanţelor s’o tranşeze. Se pune pentru prima oară, după ştiinţa mea. Personal cred că tribunalul a greşit. D-lui „CONTRIBUABIL 69”, Ploeşti. — Cereţi repede ministerului finanţelor, restituirea. D-nei „PATRIOATA”. — Nu. --------xoxQxox------- FURTUNĂ $1 GRINDINĂ IN JUU. TELEORMAN Alexandria, 28 Aprilie Astăseară, la ora 7 jum., o furtună violentă, însoţită de grindină de mărimea unei nuci, s’a abătut asupra oraşului nostru, pricinuind pagube însemnate. Multe case au fost desvelite. Şi în com. Adaneşti, trăsnetele şi furtuna au cauzat pagube mari, grindina atingând grosimea de câţiva centimetri. Se crede că sunt şi victime omeneşti. ASTĂZI APARE „RADIOUNIVERSUL“ De PAŞTI UN NUMĂR EXCEPŢIONAL 7 LEI UNIVERSUL) Gedeficiar VINERI 30 APRILIE Ort.: Sfânta şi Marea Vineri a Patimilor Mântuitorului. Sfântul apostol Iacob, fratele Sf. loan Evanghelistul. Cat.: Sfânta Ecaterina de Siena. Prot.: Iosif. Evresc : 18 Itar. 5697 Lag. Be Omer (Sărbătoarea Şcolarilor). Mahomedan: 18 Safar 1356. Giu-Răs. soarelui 5,11. Apusul 19,16. « Se cântă în biserici prohodul Domnului și se face ocolirea Sf. Epitaf VINERI, 30 APRILIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 13. Concert de prânz. Muzică clasică (discuri): Simfonia de Joh. Crist. Bach (arch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Concertul în labemol pentru 4 piane şi orch. de coarde de Vivaldi-Bach şi Partea a doua din Concertul în si minor pentru 4 viori, clavecin şi orch. de Vivaldi; Arie din „Anotimpurile“ de Haydn (voce: Friedrich Schorr); Sonata pentru flaut şi instrumente de coarde de Alexandre Scarlatti (quintetul instrumental din Paris). Suita No. 3 în re major de Joh. Seb. Bach (arch. Conservatorului din Bruxelle, dirij. de Désiré Defaux). 14,10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Ştiri interne şi externe. Sport. 18: Concert de muzică religioasă gregoriană al Asociaţiei pentru cultivarea şi răspândirea muzicii religioase, cond. de Paul Constantinescu. Cuvânt introductiv de pr. I. D. Petrescu; Două intruituri arm. de pr. I. D. Petrescu: a) Vărsatu-s’a dragostea lui Dumnezeu în inimile noastre; b) Făcutus’a Domnul sprijinitorul meu; O mare mister, motet de Vittoria; Doamne nu sunt vrednic, motet de Vittoria; Eu sunt pâinea cea vie, motet de Palestrina; O, voi toţi, motet de Vittoria. 18:40: Muzică Religioasă. Alex. Lupescu (canto): Passi Flora de Sgambatti; Panis angelicus de Paul Fauchey; Cântare de René Quid’beuf; Milueşte-mă Doamne, din oratoriul „Paulus“ de Mendelsohn. 19: Sfânta slujbă a prohodului, transmisă de la Sf. Patriarhie. 21,30: Radio-jurnal. Sport. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 21,10: Concert de orgă. 21,30: Concert simfonic. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,20: Muzică variată. 20,45: Fragmente din opere. 21,15: Concert simfonic 23,30: Sketch radiofonic. 23,45: Muzică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. __ 18,30: Orchestră de ţigani. 23,40: Orchestră de ţigani. 24: Ştiri în engleză. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. _ 20: Concert £e seară. 21,10: Recital de canto. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Recital de canto. 23,45: Deutschlandsender. Concert nocturn. 1: Concert nocturn Beethoven. Viena, 507 m. 592 kKz. 150 kw. / — 20,15: Concert vocal. 20,45: Concert de muzică variată. 22,30: Concertul Filarmonicei. 0,05: Muzică de dans pe plăci. I Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20,10: Concert. 22: Concert simfonic. 23:Inf., Sport. 23,20: Plăci. 24: Inf. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,30: Ora naţiunii. 20,50: Concert coral. 23: Reportaj. 23,20: Retransmitere de la o biserică. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: Muzică variată. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal. 22: Concert simfonic. 23,10: Varietăți. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. München, 405 m. 216 kHz. 100 kw. — 20,15: Concert vocal. 21: Ora, Meteor, Inf. 21,10: Concert de sear. 23: Ora, Meteor, Inf., Sport. 23,30: Muzică variată. 0,30: Deutschlandsender. Concert nocturn. Katovice, 396 m. 758 kHz. 12 kw. 19,25: Arii din opere. 19,45 : Programul pe mâine. 20: Programul general. 23,45: Plăci. SAMBATA, 1 MAI RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 13: Concert de prânz. Muzică serioasă (discuri). Uvertură în re major de Haydn (orch. filam. din Viena, dirijată de Robert Heger); Sonată în re bemol de Pader Soler şi Sonată în ml major de Scarlatti (clavecin: Roesgen-Champion); Finale Allegro din Quartet No. 1 în re major de Dittersdorff (quartetul Lener); Dublu concert în re minor de Bach (2 viori: Yehudi Menuhin şi George Enescu); Simfonia No. 40 în sol minor de Mozart (orch. simf. din Berlin, dirij. de Bruno Walter); Tocata şi Fuga de Bach (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski). 14,10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Ştiri interne şi externe. Sport. 19: Ora, Mersul vremii. 19,02: „MESSIA“, oratoriu de Händel (discuri). (Executat de orch. şi corul Societăţii Radio engleze, dirij. de Thomas Beecham) 21,25: Sfântul evanghelist loan, de prof. Ion Savin. 21,45—22,30: Concert de muzică religioasă (retransmis de la Biserica Evanghelică: Johannes Stadelmann, orgă; Vasile Jianu, flaut şi George Jarosevici (viola da gamba) ; Diacona un mi minor pentru orgă de D. Buxtehude; Sonata pentru flaut şi orgă de G. F. Händel; Coral şi 2 variaţiuni pentru orgă de G. Walther; Sonata pentru flaut, viola da gamba şi orgă de J. S. Bach; Arie din Porpora şi Arie de Tenaglia. Preludiu pentru orgă de J. S. Bach. 24. Sf. Slujbă a învierii Domnului, transmisă de la Sf. Patriarhie din Bucureşti. — Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — Ziua muncii. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,30: Concert. 21,05: Recital de vioară. 21,30: Reportaj. 21,45: Radiojurnal. 21,55: Știri. 22: Concert. 23: Ora veselă. 23,30: Muzică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19,30: Recital de canto. 22: Știri. 22,20: Concert de orchestră. 23,50: Plăci. 1,05: Știri. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. — Ziua muncii. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 20,30: Muzică distractivă. 21: Concert vocal. 21,30: Concert de muzică vieneză. 22,35: Muzică de dans pe plăci. 23,10: Inf., Programul pentru mâine. Sport. 23,30: O oră de muzică, vieneză. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20,05: Plăci. 20,35: Program popular. 23: Inf., Sport. 23,20: Inf. în germană. 23,25: Concert variat. 24,30: Slujba. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,30: Ora națiunii. 20,50: Concert coral. 1: Retransmitere. # xoxxox- Tragicul sfârşit al unei studente Noui amănunte asupra dramei sentimentale din munţii Jepi Sinaia, 28 Aprilie Am transmis cm ştirea despre sguduitoarea dramă desfăşurată în cabana „Regele Carol II“, din munţii Jepi, ai cărei eroi au fost tinerii ştefan Davidescu şi Silvia Murga Irinel, din Bucureşti. Revenim azi cu amănunte ce ne-au fost puse la dispoziţie de d. inspector Atanasiu, şeful poliţiei Sinaia. Intre tinerii Ştefan Gh. Davidescu, de 23 ani, fiul preotului Davidescu, din Bucureşti, str. Olimpului 17 şi Silvia Murga Irinel, de 20 ani, fiica d-lui Avram Murga, pensionar, tot din Bucureşti, str. Bouilescu 15, se înfiripase o dragoste încă de astă toamnă, când s’au început cursurile la facultate, amândoi tinerii fiind studenţi la chimia industrială, anul I. Eroina era o fire sentimentală şi nervoasă, fiind de mult obsedată de ideia morţii. Davidescu suferea şi el de nervi. Din ce motive nu se ştie încă precis, s’au hotărît amândoi să moară. Au plecat Sâmbătă din Bucureşti şi s’au oprit la Buşteni. De aci, au urcat la casa Schill, spre a poposi, dar negăsind loc, au plecat mai departe,, la cabana „Regele Carol II“. Aci, au stat două zile, Duminică şi Luni. Intre timp, Davidescu a căutat să-şi convingă iubita să plece înapoi şi să renunţe la ideia morţii. El avea un revolver cu butic, iar între lucrurile fetei, s-a găsit un tub cu cianură de potasiu, care era spart şi conţinutul risipit. Davidescu susţine că ea n’a vroit să renunţe la moarte şi i-ar fi spus că dacă nu vrea să moară amândoi, se otrăveşte. El, fiind o fire slabă, lipsit de voinţă, s’a lăsat convins, şi ori dimineaţă, fiind în pat, a tras un foc de revolver asupra fetei. Glontele a pătruns prin tâmpla stângă şi a ieşit prin partea opusă. Moartea a fost fulgerătoare. Davidescu a rămas lângă ea şi a încercat şi el să se sinucidă, trăgându-şi mai multe focuri de revolver în cap. Mâna tremurându-i însă, numai un singur glonte i-a atins ţeasta, zgâriindu-l uşor. Rana nu prezintă nici o gravitate, însă el este extrem de surescitat. Asupra lor s-au găsit numeroase scrisori de dragoste. Până mâine, când vor sosi de prim procuror Constantin Ghiţeanu şi medicul legist, spre a face ancheta şi autopsia, Davidescu rămâne arestat la poliţia Sinaia. Cadavrul fetei a fost transportat la morga spitalului „Dr. Cantacuzino“. Echipa care a transportat cadavrul fetei de la cabana „Regele Carol II“ la Sinaia a fost condusă de d. locat. Leon Hardt, iar cercetările la faţa locului au fost f făcute de d. comisar Bucureşteanu, de la poliţia Sinaia şi de d. plutonier Crângaşu Iordan, șeful postului jandarmi din Poiana Țapului. Concursurile soc. „Tinerimea Română“ Anul acesta societatea „Tinerimea Română” a organizat concursuri pentru zilele de 7—10 Mai, între studenţi, elevi ai şcoalelor secundare şi şcoalelor practice şi elevii şcoalelor primare. In afară de concursul intelectual, va fi anul acesta şi un concurs de desen artistic, liniar şi decorativ. Sosirea concurenţilor va fi în ziua de 7 Mai La 8 Mai vor avea loc concursurile la facultatea de ştiinţe, liceul „Lazăr” şi şcoala primară Romaneses Duminică 9 Maiu va fi un serviciu religios la Biserica Sf. Spirior. Nou, apoi coloana Concurenţilor se va îndrepta spre Statuia lui Mihai Viteazu, unde va depune o coroană. La ora 1 va fi serbarea ciocnirii ouălor roşii. La ora 5 d. a. d. prof .univ. D. G. Antonescu va conferenţia despre „Problema şcolară”, în sala de festivităţi a Societăţii. Seara la ora 9, în onoarea profesorilor şi elevilor, se va da un festival artistic în sala Societăţii, cu concursul şcoalelor secundare din Abrud. Luni 10 Mai concurenţii şi însoţitorii vor asista la festivităţile organizate cu ocazia acestei sărbători naţionale, iar în seara aceleiaşi zile, vor pleca spre domiciliu. Vineri 21 Mai va fi serbarea distribuirii premiilor, iar în dimineaţa zilei de 22 Mai premianţii, însoţitorii şi membrii Societăţii, vor pleca în excursia organizată în Ardeal, spre a vizita centrele: Alba Iulia, Orâştie, Deva, Haţeg, Sarmisegetuza, Lugoj şi Caransebeş. Excursia va dura cinci zile. INSTRUCŢIUNI PENTRU CONDUCĂTORI, ÎNSOŢITORI ŞI ELEVI PENTRU TOT TIMPUL CONCURSURILOR In ziua sosirii, adică Vineri 7 Mai, toţi conducătorii grupelor se vor prezenta la biroul societăţii instalat în gară pentru a lua cunoştinţă de toate dispoziţiunile şi informaţiile cu privire la concursuri, serbări, primind şi biletele de încartiruire şi masă, precum şi cocardele Toate obiectele aduse pentru muzeu se vor depune contrachitanţă la cancelaria societăţii în Bulev. Schitu Măgureanu 4 D-nele şi d-nii conducători vor însoţi elevii până la localul unde se vor ţine concursurile având grija să se prezinte la timp după ora indicată pe programul de mai sus fâcându-se I răspunzători şi de ţinuta şi I felul cum se vor prezenta şi parcurge străzile precum şi de exactitatea executării programului. Teza se va scrie pe hârtie dată de societate şi cu stilou.Toţi elevii însoţiţi de conducători sunt obligaţi a lua parte la serviciul divin de Duminică la Biserica Sf. Spiridon Nou — Calea Şerban Vodă conform programului. Toţi participanţii ce beneficiază de reducere pe CF.R. sunt obligaţi ca la înapoiere să prezinte odată cu biletul şi cocarda societăţii. Hrana elevilor este considerată ca începând din ziua de 7 seara,, 8, 9 şi 10 Mai prânz, locurile de găzduire vor fi eliberate până cel mai târziu Luni 10 Mai, seara. Se recomandă tuturor ca să-şi procure din vreme biletele de participare la festivităţi pentru a evita aglomeraţia la casă ţinând seamă de numărul cel mare al participanţilor. In ce priveşte concursul de desen, elevii vor avea . Pentru desen după natură să se aducă hârtie o coală de Bele Arte şi cărbune sau creion după cum au învăţat. Colori de aquarele şi cele 3 culori • roşu galben şi albastru, o pensulă şi goden. Pentru desen liniar o linie, equer, compas, trăgător, hârtie de desen, cerneală neagră sau tuş dacă s’a făcut în şcoală şi culoare. --------xoxQfcox------- OTRĂVURILE, care se formează în intestinul omului, pot fi curând şi sigur îndepărtate, luându-se zilnic, dimineaţa, un pahar cu apă naturală purgativă „FRANCISC IOSIF“. Recomandată de medicii. 5015 Grav accident de autobuz Satu-Mare, 28 Aprilie Un grav accident de autobuz, care a costat viaţa unui militar venit in concediu, s’a întâmplat Duminică, pe şoseaua ce trece prin comuna Botiz. Tânărul Ştefan Harcai, soldat în reg. 87 inf. din Satu- Mare, s’a repezit în urma automobilului, proprietatea d-lui Pelle, să ridice niște manifeste politice, pe care acesta le arunca din mers. Din cauza prafului ce se ridicase in urma mașinei, Harcai n’a observat, că din sens contrar venea autobuzul cu nrul 107, proprietatea Margaretei Leibovici, care face cursa între Baia-Mare — Satu-Mare și care era condus de chiar vărul victimei, anume Carol Harcai. Nefericitul soldat nu a mai avut timp să se ferească și a fost lovit atât de puternic de autobuz, încât a rămas mort pe loc. Șoferul a fost arestat. Starea de plâns a şoselelor E nevoie să intrăm in rândul ţărilor civilizate. — Ce s’a făcut până acum. — Programul de lucru — încurajarea muncii naţionale Dacă pentru căile ferate s’a fă şi s’a prevăzut executarea a 341 km. drumuri moderne şi 120 km. drumuri noui. In anul 1940 vom avea 1.500 km drumuri moderne şi, anume: Oradea-Bucureşti (contract 1931), Bucureşti-Giurgiu (lucrat cu străinii 1931), Bucureşti-Constanţa (contract cu românii sub actualul regim), Constanţa-Mangalia (asemenea), Bucureşti-Buzău (contract cu străinii 1931), Buzău-Focşani- Şuşiţa (se va lucra cu români), Bacău-Răcăciuni (15 km. cu români), Bucureşti-Piteşti (până la km. 33 antrepriza franceza, gata la sfârşitul anului 1937, contract 1931 ; restul de 80 km. spre Piteşti se va încheia contract), T.Severin-Mehadia cu ramificaţie spre Băile Herculane (antrepriză română), Tg.-Ocna- Slănic (se încheie contract cu români), Tâncăbeşti - Brătuleşti (contract în execuţie cu român), Ţigăneşti-Snagov (idem). Cei aproape 800 km. de drumuri moderne, ce se angajează actualmente se fac exclusiv prin antreprenori români, prin licitaţie publică, şi cu preţuri mult mai mici ca cele plătite firmelor străine. Astfel: pavele normale m. p. la străini 842 lei, după licitaţiile din 1936 şi 1937 la români între 405 şi 570 lei; Calapuri m. p. la străini 815 lei, 1937 între 400 şi 492 lei; îmbrăcăminte permanentă de beton, la străini 627 lei m. p., la români în 1937 lei 373; asfalt turnat în 1932 lei 628, în 1937 cu 264 lei m. p. îmbrăcăminte semipermanente. Macadam cimentat. Cu străinii în 1931 383 lei m. p. cu românii în 1936 lei 236-239, iar în 1937 lei 200-229 m. p. Macadam penetrat cu bitum. Cu străinii 383 lei m. p. cu românii 188 lei m. p. Dacă se mai ţine seama că antreprizele străine mai au avantajul scutirii de impozite şi reduceri la taxe de import, se poate ajunge la constatarea că lucrările încheiate pentru modernizarea drumurilor prin antreprize româneşti, în ultimii ani, sub actualul regim sunt uneori şi cu peste 50 la sută mai eftine ca cele încheiate prin contractul drumurilor la 1931. cât mult după război, ţara noastră situându-se din acest punct de vedere în rândul statelor civilizate, drumurile — şoselele naţionale şi judeţene, — sunt într’o stare de inferioritate păgubitoare nu numai pentru nevoile economice, pentru interesele locale, pentru necesitatea de a cunoaşte ţara mai bine şi pentru desvoltarea turismului, dar şi spre a face faţă imperioaselor trebuinţe de ordin strategic. Abia în 1931 s’a contractat cu case străinte modernizarea a 796 km. pe şoseaua Oradea-Sibiu- Braşov-Bucureşti-Giurgiu, în valoare de 3.200 milioane lei, plătiţi din subvenţia acordată de stat prin C. A. M. Termenul de completare a acestor lucrări, este fixat pentru anul viitor. Faţă de această proastă situaţie a drumurilor, actualul ministru al comunicaţiilor a dispus încă din 1933 întocmirea unui plan general de lucru, ţinânduse seama de posibilităţile materiale, de nevoile economice şi cerinţele statului-major. PROGRAMUL DE REFACERE Rezumativ acest program prevede : 1 Construcţii de drumuri noui (2000 km.) naţionale, şi 14.000 km. judeţene şi comunale, în valoare de 16.500 milioane lei; 2. Construirea de poduri definitive, pentru cursurile de ape mari, printre care 5 poduri peste Dunăre la Hârşova, Galaţi, Brăila, Ismail şi Tulcea, în valoare de 2.200 milioane lei; 3. Modernizări de drumuri, 10.000 km., in valoare de 30 miliarde lei. In total, lucrări de 48.700 milioane lei. Eşalonând executarea acestor lucrări pe 10 ani, e nevoie de 4.870 milioane anual, iar pentru întreţinerea drumurilor naţionale împietruite şi moderne de 800 milioane anual. Actualmente, în bugetul drumurilor e alocată suma de 120 milioane lei pentru întreţinere Ţinând seama de costul unui metru cub de pietriş (200 lei în medie gata împrăştiat), şi dacă repartizăm această sumă la cei 12 mii km. de drumuri naţionale şoseluite, rezultă că s’ar putea întreţine un strat de numai 7 mm. grosime de pietriş. Deci întreţinerea este iluzorie. NOUI MIJLOACE FINANCIARE Faţă de această situaţie gravă, d. ministru Franasovici s’a preocupat să găsească mijloace financiare, într’o vreme când toate disponibilităţile merg pentru înzestrarea armatei. Totuşi, s’au realizat fonduri peste bugetul ordinar al drumurilor : 350 milioane în 1934 ; 210 milioane în 1935 ; 250 milioane împrumut la C. E. C şi Casa de depuneri în 1936-1937. S’a mai acordat de minister numai pentru şoselele judeţene încă 300 mii. LUCRĂRI DE PRESTAŢIE Pe lângă aceste credite, pe baza jurnalelor de miniştri, pentru rămăşiţele până la 1 Aprilie 1934 din cotele adiţionale administrative şi din amenzi silvice se execută lucrări pe drumuri cu zile de prestaţie — dela 1 Oct. 1934 până la 15 Noembrie 1936 — în valoare de 374 milioane lei, repartizate astfel pe provincii : Oltenia, Muntenia și Dobrogea 135 mii., Transilvania , Banatul 106 mii., Basarabia 8 mii., Moldova 38 mii., Bucovina 14 mii. lei. ALTE LUCRĂRI EXECUTATE In baza fondului creiat prin legea de modernizarea drumurilor naţionale s’au executat lucrări în valoare de 674 milioane lei pentru o lungime de 218 km, lucrări ce vor fi gata în 1939. S’a mai votat legea, prin care C. A. M. este obligată să verse aceeaş cotă anuală ce fusese alocată la contractele cu străinii pentru modernizarea drumurilor. Din această sumă s’au alocat prin împrumut 250 milioanp lei LUCRĂRI URGENTE Intre drumurile noui, ce urmează a fi construite şi pentru cari sumele au şi fost angajate, Basarabia ocupă locul întâi, după cum e şi firesc. In această provincie, pe care ruşii o lăsaseră în părăsire neavând nici un interes s-o civilizeze actualul guvern a înţeles să facă cele mai mari sacrificii, angajând peste 300 km. de drumuri noui. Se va construi, în sfârşit, şoseaua Galaţi-Brăila, atât de necesară pentru legătura celor două mari porturi fluviale. In Dobrogea, pe malul mării, se construeşte şoseaua Mangalia- Balcic-Ecrene, iar în regiunea Moţilor se vor lucra încă 53 km de şosea. Este încă puţin pentru nevoile mari ale ţării. E totuşi un încaput serios, care trebue urmat cu toată stăruinţa, spre a putea corespunde cât mai grabnic şi în cât mai largă măsură poruncii M. S. Regelui . Pentru completarea mijloacelor financiare s’a prevăzut cumpărarea de misini rutiere, car ieftinesc munca şi execută mai rapid lucrările. Legea muncii pentru folosul obştesc urmează să fie de asemeni utilizată în folosul drumurilor, pentru ca braţele tinere, conduse de specialişti români, să ajute la re- întinerirea drumurilor vechi fă■ cându-le să corespundă nevoilor de azi . După datele arătate mai sus, dar , la ce ne-au fost înfăţişate de d. inginer inspector general Traian Pârvu, secretarul general al mi■inisterului de comunicaţii, reese că putem să nădăjduim într’o serioasă îmbunătăţire a stării de lucruri de azi şi o îndreptare a drumurilor imperios reclamată de vremurile şi nevoile moderne. C. F. Anul al 54-lea Nr. 120 Sâmbătă , Mai 1937. Scrisori din Londra (Urmare din pag. 1a) ne permite să presupunem că socoteşte nouile înarmări ale Marei Britanii ca fiind destinate să fie întrebuinţate împotriva Italiei sau Japoniei. Nu vom desvolta mai departe această temă, oricare ar fi ispita de a împinge mai departe analiza noastră a politicii externe a unui cabinet Chamberlain. Dar se înţelege de la sine că viitorul prim-ministru e un partizan convins al înţelegerii cu Franţa. Această înţelegere o vede tocmai sub forma unnei cooperări strânse cu Franţa întreagă şi nu cu un partid politic francez, oricât ar fi acesta de puternic. Am menţionat sancţiunile împotriva Italiei, întrucât a trecut multă vreme, putem considera această ciudată problemă într’o perspectivă plină de tâlc. Lucru ciudat: singura ţară care pare cu adevărat că a profitat de pe urma sancţiunilor împotriva Italiei, este Germania. Frontul de la Stressa, încheiat în 1935, între Marea Britanie, Franţa şi Italia, a făcut să tremure probabil fără voia autorilor înşişi, diplomaţia germană. Cearta între Londra şi Roma, cu privire la Etiopia, a fost primită la Berlin ca un act al Providenţei divine. Propaganda germană lucrează cu iscusinţă la Londra şi la Paris, ca să adâncească prăpastia care despărţea psihologiceşte pe italieni de naţiunile înţelegerii anglo-franceze. Frontul de la Stresa era distrus şi axa Berlin-Roma începea să se desemneze în locul lui. De atunci, deşi îşi strângea legăturile cu Roma, Germania şi-a bazat speranţa pe un conflict violent între Marea Britanie şi Italia, căci astfel sunt slujite interesele esenţiale ale patriei. E curios de a vedea, bunăoară, iscusinţa cu care germanii au manevrat, spre a lăsa opinia publică din Marea Britanie sub impresia că în războiul civil din Spania, naziştii n’au aproape nici un amestec şi că numai fasciştii italieni sunt răspunzători de orice. EPILOGUL CAMPANIEI IN ABISINIA Au mai avut, în ultimul timp, incidentul curios al traducerii cărţii mareşalului De Bono, cu privire la cucerirea italiană a Etiopiei. Cartea lui De Bono a fost pu■ublicată la Roma, acum opt luni. Corespondenţii de la Roma ai ziarelor engleze au trimis lungi extrase ale acestei lucrări al cărei cel mai interesant amănunt e că are o prefaţă a lui însuşi. Ştirea n’a avut niciun răsunet la Londra. Chestiunea era uitată, când a apărut aci traducerea cărţii lui De Bono. Deodată, s’a făcut o vâlvă mare în presă. Se vorbea de carte, ca şi cum ar fi cuprins o revelaţie senzaţională. Pretinsa senzaţie era mărturisirea lui De Bono, că cucerirea Etiopiei fusese premeditată de Mussolini. Ne-am dat osteneala să căutăm dedesupturile tainice ale acestei campanii ziaristice împotriva cărţii lui De Bono. Imediat am descoperit că toată această mişcare provenea din dorinţa câtorva grupuri antifasciste de a împiedica apropierea anglo-italiană, care ar putea să se producă în luna Mai, dacă atunci, în lipsa unui nou incident, Marea Britanie, în sfârşit, va trece cu buretele peste chestia etiopiană. Trebuia să se facă să renască agitaţia antimussoliniană. După cum am spus, ne-a fost uşor s’o descoperim, dar răscolind mai departe, am văzut apărând factori şi mai ascunşi. Am fost izbiţi de existenţa unor legături ascunse cu grijă între propaganda împotriva Italiei, provocată de cartea lui De Bono şi anumite cercuri slujind interesele Germaniei. O întreagă mişcare bine organizată era gata să sape din nou o prăpastie între Londra şi Roma. Din fericire, serbările încoronării, care se apropie, fac ca opinia publică din Anglia să rămână insensibilă faţă de orice propagandă politică privitoare la politica externă, dacă această propagandă izvorăşte dintr’o sursă străină. Mareşalul De Bono nu e singurul care n’a nimerit-o cu cartea lui. Distincţiunea aceasta o împarte cu însuşi d. Leon Blum. Tocmai s’a publicat la Londra traducerea cărţii acestuia despre căsătorie. Efectul publicaţiei n’a fost deloc fericit, în sensul că foarte mulţi oameni s’au simţit jigniţi de ideile „tolerante” ale autorului. AUGUR Dunărea s-a revărsat în regiunea Macin Numeroase sate inundate.Pagubele trec de 10 milioane lei Măcin, 28 Aprilie Apele crescute şi ploile din ultimele zile au pricinuit mari inundaţii. Au fost acoperite de apă 7000 hectare izlaz, 100 hectare teren cu lucerna, 7000 hecare teren arabil, 50 hectare vie pe rod, 40.000 hectare fâneaţă. Au suferit pagube satele : Turcoaia, Traian, Macin, Ghecet, Jila, Garvan, Văcăreni, Luncaviţa, Rachel, Ion Brătianu, Pisica, etc. Satul Ghecet este grav ameninţat. Au fost inundate peste 20 de gospodării. Locuitorii s’au retras dealungul şoselei. Autorităţile, în frunte cu d. Niculae Săvescu, pretorul plăşii Măcin, au luat măsuri pentru salvarea gospodăriilor rămase neinundate. Apa apasă digul şi sunt temeri că va fi inundat întreg satul. Toate grădinile de zarzavaturi au fost distruse. Pagubele trec de 10 milioane lei, în regiunea Măcinului. Vitele nu au nutreţ. Se cere grabnica intervenţie a guvernului pentru ajutorarea sinistraţilor. Şi Cartierul din valea oraşului Măcin a fost inundat. Peste zece case sunt inundate. Se lucrează de premilitari la consolidarea digului dinspre baltă pentru apărarea cartierului demobilizaților, din Măcin. Frontul ostăşesc naţionalist Şedinţa extraordinară a delegaţiei permanente Sub preşedinţia d-lui general de divizie, senator de drept, Ioan Popovici, s-a ţinut la sediul central al F. O. N. din strada Pictor Grigorescu 5, şedinţa extraordinară a delegaţiei permanente, înainte de a se intra în ordinea de zi se dă citire unei telegrame expediată d-lui general loan Popovici de către d. mareşal al Palatului, care a ţinut să mulţumească tuturor camarazilor din F. O. N. pentru frumoasele sentimente ce i s’au exprimat într’o şedinţă precedentă a F. O. N. Intrându-se în ordinea de zi, d. Ştefan Tătărăscu-colonel de rezervă — secretar general al F. O. N. de pe tot cuprinsul ţării, arătând că această febrilă organizare care înglobează zeci de mii de membri, este rezultatul spiritului ostăşesc ■ cetăţenesc, care solidarizează massele de foşti combatanţi de la oraşe şi sate, în jurul Memorandum-ului şi Doctrinei F. O. N. — Românimea înţelege să fie unită şi solidară ca şi pe front, astfel mai mult ca oricând, privind ameninţările ce ni se aruncă din toate părţile. Comandamentele judeţene F. O. N. au afirmat deviza peste tot valabilă, că înţeleg să rămână ultima rezervă pe care Neamul Românesc contează în consolidarea sa de pace. D. căpitan invalid Iacob Munteanu citeşte articolul „Prezentarea armelor” datorit distinsului scriitor naţionalist d. Nichifor Crainic. — Delegaţia permanentă aplaudă acest articol şi hotărăşte a se trimite d-lui Crainic o adresă de omagiu. D. general ATANASE NEGRU, comandantul F. O. N. pentru Bucureşti şi Ilfov, face un călduros apel la toate cadrele de foşti combatanţi ofiţeri şi subofiţeri, de a se grupa în jurul F. O. N. asigurând isbânda idealurilor ostăşeşti, ce trebue să ne anime. D. SAVEL MANU, sublocotenent în rezervă, cere românizarea instituţiilor de comerţ, principiu care justifică întemeierea cooperativelor ostăşeşti. D. general de divizie IOAN ANASTASIU, în calitate de preşedinte al comisiunei pentru Cooperativele Ostăşeşti, arată concluziile la cari s’a ajuns în comisiunea care a examinat această problemă la Centrala Cooperativelor de îndrumare şi organizare. Faţă de concursul şi sprijinul făgăduit de către oficialitate şi având în vedere dorinţa fermă a foştilor combatanţi de a se grupa în cooperative ostăşeşti, ce trebue considerate ca noi unităţi de luptă economică a ţării, d-sa crede în succesul final. D. general JITIANU cere ca F. O. N. să-şi dea tributul său bine studiat şi ferm pentru realizarea cooperativelor ostăşeşti. D. căpitan HANDA-Teleorman arată că rolul ostăşimei de rezervă trebue căutat în primul rând în organizarea cooperatistă ostăşească. Streinismul nu poate fi biruit în lupta economică decât prin cooperativele ostăşeşti. Construcţii pentru foştii luptători, consum şi credit ieftin, a- I provizionarea armatei active şi instituţii de Stat, totul prin cooperativele ostăşeşti. D. general GH. DRAGANESCU arată că în viitoarele cooperative ostăşeşti, trebue organizate secţiuni speciale în vederea cadastrării urbane şi rurale. D. căpitan BRANZARU I. arată rolul primordial economic care revine cooperativelor ostăşeşti. D. general de divizie IOAN POPOVICI, comandantul suprem F. O. N., arată că într’un stat , sunt forţe constructive şi forţe destructive. F. O. N. se înscrie ca fundament al forţelor constructive naţionale. Aduce elogii ziarului „Universul“ în care trebue să vedem cu toţii nu numai un cotidian, dar şi o tribună pentru difuzarea românismului. , In continuare, arată că Frontul Ostăşesc Naţionalist reprezintă imaginea de pace a frontului însângerat, în care ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii au luptat cot la cot animaţi de o discipli- I nă admirabilă. Organizarea dispărută şi izolatorie a ofiţerilor, a subofiţerilor şi eventual a soldaţilor, constitue ceva anti-ostăşesc, s’ar putea spune „un embrion sovietic“. Iată de ce astăzi sub aripa Frontului Ostăşesc Naţionalist, ofiţerii dela treptele cele mai ’ înalte, subofiţerii şi soldaţii con- stituesc una şi aceiaşi falangă, luptând ca şi pe front pentru Rege şi Patrie. ’ Organizaţiunile F. O. N. din toate colţurile ţării, cari constituesc astăzi un factor de care toată lumea trebue să ţină seama, şi-au exprimat voinţa de a întemeia cooperativele ostăşeşti. Aduce mulţumiri d-lui Stănescu, care a pus la dispoziţia Frontului Ostăşesc Naţionalist - încăperile de care se serveşte astăzi, pentru înfăptuirea misiunei sale. D. secretar general ŞT. TATARESCU aduce mulţumiri d-nilor: colonel Em. Boteanu, căpitan Brânzaru, căpitan invalid Iacob Munteanu şi plut. majori: Dobrin, Enache, Georgescu Gh., Verbuncu, Abagiu, Iovan Const. şi Solomonescu Nic., care lucrează zilnic pentru punerea la punct şi expedierea lucrărilor centrului F. O. N. Delegaţia permanentă aprobă trecerea la înfiinţarea practică a cooperativelor ostăşeşti, pe dată ce lucrările comisiunei prezidată de d. general Ioan Anastasia vor fi terminate. ____