Universul - Provincie, august 1943 (Anul 60, nr. 207-237)

1943-08-01 / nr. 207

UNIVERSUL| ii: „TRUP şi SUFL-Kr fand moşie Ide Munte Buzău 600 pogoane pădure, arătură, livezi de pruni, pomi fructiferi, subsol petrolifer, ecareturi mari, cu grădină și inventar ! Oferte direct cumpărător , ziar sub 56 R. f 9 L Apicultori! S T U P I (ULEIE) „DADANT-BL ATT“ De vânzare la „MONDIAL“ * București, Str. Carol 6 Tel, 5.26.28. 873 Inginer (technician, aquisitor) pen­tru vizitarea clientelei de Stat, creștin, cetățean ro­mân, cunoscând bine lim- Ne româna și germana ieantă „Cosmos" Birou Tech*­nic, str. Doamnei, 25. p 895 Ifc'Sf­MMMM99MCMMM9 Mazăre CUMPĂR orice cantităţi oferte detailate la ziar Ilsuţa 218 P. 89. PUBLICAŢIE Nr. 632.881 Se aduce la cunoştinţă celor in­­vesaţi, că in­ ziua de 9 August A3 ora 10 a. m., se va ţine la­hitectura ministerului finanţelor Plaiul vechi. Calea Griviţei Nr. licitaţie publică pentru aprovi­■ narea ad-ttei centrale şi şervi­­■ T financiare din Capitală cu teriale de întreţinere, icitaţia se va tine cu oferte In­se si sigilate în conformitate cu ' poziţhunile art. 88-110' inclusiv ’a contabilităţii publice (inodi­­te prin decretul lege Nr. 2125 licată in Monitorul Oficial Nr. 1 partea I-a din 24 Iulie 1941)­ulamentul oficiului central de s­­aţii şi normele generale pentru Prea licitaţiilor, publicate In­­itorul Ofical Nr. 127 din 7 Iu- 1931. v­or putea lua parte la licitaţie iai firmele româneşti cari vor opta acte ca atare. Persoanele cari vor lua parte la arte, vor, depune odată cu ofer­­' , în plic separat şi sigilat — o­­anţie de 5 la sută din valoarea ■ Titurii oferite. '"actul de sarcini cuprinzând:­tatea, formatul condiţiunile de ore şi de plată, poate fi cerce­­în fiecare zi de lucru, între '­­ 10-14 la arhitectura rmniste­ - i finanţelor din Calea Griviţei 2. . . Primar, Indescifrabil >*+++ <■ ♦ 2500 Tractor Hanomag nou 40 H. P. de vânzare V IT­E­X Str. Luterană 29 Telefon 5.20.12 886 + »♦+.+»»4 ♦ ♦ < MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Direcţiunea Contabilităţii Publicaţiune Nr. 12813 / 28 Iul. 1943 Se aduce la cunoştinţa generală că în­ ziua de 9 August 1943, orele 11, se va ţine o tratare prin bună învoială, în localul Ministerului Afacerilor Interne din B-dul Banu Manta Nr. 9 pentru procurarea medicamentelor necesare Servi­ciului Medical al Prefecturii Po­liţiei Capitalei, în valoare totală de circa 500.000 Ie. Tratarea prin bună Învoială se va ţine în conformitate cu dispozi­­ţiunile art. 88-110 din Legea Con­tabilităţii Publice. Regulamentului Oficiului Central de Licitaţii şi normelor publicate în Monitorul Oficial Nr. 127/931. D­nii concurenţi vor depune o­­dată cu oferta în plic separat, ga­ranția legală de 5% din valoarea ofertei. Cadtul de sarcini întocmit pen­tru această furnitură, se poate consulta in orice zi la Direcţiunea Contabilităţii din Ministerul Afa­cerilor Interne din B-dul Banu Manta Nr. 9, între orele 2-14. 9206­­» + ♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦■♦■»♦ ♦ ♦4-4-4-» 4 »4 JEANA şi av. Adolf Rottmann, frate (Franţa), Jacques Can, cum­nat, Liza şi Stelian Can, nepoţi, Simon Rottmann şi M. Rottmann, veri primari, precum şi întreaga familie, veri şi verişoare, au ne­­mărginta durere de a anunţa pier­derea iubitului şi scumpului lor fel veci neuitat. Dr. David Rottmann Economist după o lungă şi grea suferinţă înhumarea s’a făcut Vineri 30 crt., ora 3,30 p. m. la Cimitirul Fi­lantropia în capela căruia se afla depus. Rugăm a nu se face vizite de condoleanţe. 49 Cu nespusă durere: Elena B. Kanner, soţie, Cornelia şi dr. Ioan Dichter, fiică şi ginere cu copiii, Miron Kanner, fiu, Adolphe şi Berthe Kanner, frate şi cumnată cu copiii (din Paris), ing. Jac şi Rebeca Kanner, frate şi cumnată cu copiii, şi familiile înrudite a­­duc la cunoştinţă stingerea din vieaţă a DOCTORULUI Benedict Kanner fost profesor secundar Şeful Secţiei de Cult din C. E. R. a cărui înhumare s’a făcut Vineri 30 Iulie cor., ora 5 d. a., la cimiti­rul Filantropia. 14 Societatea Sacră de înmormân­tare a Evreilor din Bucureşti.— Cu adâncă durere aducem la cunoş­­tiinţa membrilor Societăţii noastre încetarea din viaţă a mult regre­tatului nostru DOCTOR Benedict Kanner fost timp de aproape 30 ani secre­tar general onorific serv­iciul divin s’a oficiat Vineri 30 Iulie 1943, orele 5 în capela ci­mitirului Filantropia unde se afla depus corpul defunctului. Comitetul 17 împlinind­u-se un an dela dece­sul celui ce a fost Ing. Conrad Lerner rudele şi prietenii roagă pe cei ce l-au cunoscut, să binevoiască a lua parte la requiemul ce va avea loc Duminica, 1 August 1943, ora 10 precis, la Crematoriul Cenuşa. 16 Familiile Susmann şi Weissberg anunţă cu profundă durere înce­tarea din viaţă a iubitei lor Ana Susmann în vârstă de 83 ani înmormântarea s-a făcut Vi­neri 30 Iulie ora 3 p. m. la Cimi­tirul Giurgiului în capela căruia se afla depusă. Rugăm a nu se face vizite de condoleanţe. 50­9171 (Urmare din pag. 1­a) agrare. Ea a avut de scop depla­sarea locuitorilor, îndreptăţiţi la împroprietărire dar nesatisfă­­cuţi din lipsă de pământ, in re­giuni cu populaţie rară cum a fost Dobrogea, Bărăganul şi câ­teva localităţi din Vestul ţării ; era, prin urmare, o lucrare ac­cesorie a operaţiilor de împro­prietărire, căreia nu i s’a dat prea mare atenţie, dat fiind că preocuparea principală era sa­tisfacerea îndreptăţiţilor la îm­proprietărire, fără grija de asis­tenţă şi de urmărire a desvol­­tării coloniştilor, cum s’a accen­tuat mai târziu. De altfel ce conta suprafaţa de colonizare de aproximativ 250.000 ha., faţă de 6 milioane de hectare, cari s'au expropriat şi repartizat, în urma reformei agrare ? In urmă s’a văzut că opera de colonizare merită o atenţie deosebită şi că ea nu reprezintă numai o sim­plă atribuţie de pământ, pe care colonistul de multe ori îl închi­ria, fără să se stabilească pe lot, ci reprezintă o problemă com­plexă de ordin social, naţional şi economic, ce nu trebuie negli­jată. Aşa se explică interesul ară­tat pentru colonizări, prin legea­­ specială din 1930, care a creat un­­ „fond imobiliar al colonizărilor" şi un serviciu special, care a su­ferit diferite transformări şi care se găseşte astăzi în faţa unor probleme şi mai complexe, în urma evenimentelor, ce s-au suc­cedat: emigrarea populaţiei tur­ceşti din Dobrogea Nouă, schim­bul de populaţii româno-bul­gare, părăsirea teritoriului basa­rabean de către coloniştii ger­mani repatriaţi în ţara de origină şi exproprierea , bunurilor evre­ieşti. Despre toate acestea va fi vorba într’un articol viitor. E. GRINŢESCU COLONIZAREA ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ ATENŢIE LA SERVITORI Există la prefectura poliţiei Ca­pitalei un birou de servitori or­ganizat pe baze moderne, ştiinţi­fice, cu un personal stilat şi ser­viabil, cu fişele fiecărui servitor, cu fotografii, amprente, e.c., care au de scop să identifice imediat orișice persoană care a fost în­scrisă acolo. S­tăpânii au obligaţia ca la an­gajarea personalului de serviciu, să le ceară condicuţa și, indife­rent dacă o au sau nu, sa meargă personal împreună cu persoana nou angajată în serviciu, la acest birou și să cerceteze dacă este înscrisă acolo, dacă n’a fost condamnată sau nu e urmărită pentru furt, etc. N’are mei un rost să trimeată servito­rea sin­gură, pentru că aceasta, dacă nu e cinstită, va găsi întotdeauna upu motiv pentru a amâna aducerea actelor până când va putea sâ fure ce e de preț­ în casă și să dispară. Când lucrurile aceste sunt cu­noscute de toată lumea, când s’a scris de nenumărate ori prin ziare, când zilnic se publică fur­turile comise de aceste servitoare hoaţe, e de neînchipuit şi da condamnat uşurinţa cu care gos­podinele noastre îşi lasă avutul pe seama unor femei necunos­cute, fără a se interesa cine sunt şi crezând basmele pe care aces­tea le spun, numai spre a nu se obosi şi a se deplasa o jumă­tate de oră spre a îndeplini for­malităţile legale. Rezultatul acestei neglijenţe îl vede toată lumea: numeroase gospodării prădate. Dar nimeni nu se învaţă minte. Din cauz­a aceasta poliţia are enorm de mult de lucru şi fap­tul că în cele mai multe cazuri hoţii sunt prinşi nu poate să con­­so­eze pe păgubaşi, pentru că cea mai mare parte a lucrurilor fu­rate sunt vândute imediat şi ba­nii cheltuiţi.­­Aşa încât nu numai spre a-şi apăra avutul propriu, dar şi din­­tr’o datorie cetăţenească, spre a ajuta la stârpirea răului, gospo­dinele noastre au datoria de a nu­­ angaja şi nu primi în casă nici o persoană de serviciu, înainte de a merge cu ea la pre­fectura poliţiei imediat, orice pretext ar aduce aceasta pentru amânare. ♦ D. comisar şef Al. Stratan a arestat. Joi, pe două serv­­oace hoaţe. Prima. Lanciu Ghizela, de 17 ani, originară din judeţul Ciuc, fiind angajată la d. N. Jack Constantinescu, consilier la Curtea de casaţie, a furat suma de 100.000 de lei­­şi a dispăru­t. Din aceşti bani şi-a cumpărat o bicicletă, o rochie şi cheltuia în fiecare zi câte 4—5000 de lei A doua este Florica Antonescu, de 29 de ani, originară din Pi­teşti, care angajându-se servi­toare, a prădat pe următorii stă­pâni ai săi: d-na Veronica Du­­mitrescu, str. Matei Voevod 57; d -­a Maria Negru, din calea Gri­­­vie­i 33 ; d. Nichita Boaru, din str. Al. Lahovari 7; d-na Vale­ria Boeru tot din str. Al. Laho­vari 7, D. S. PENTRU CULTURA POPORULUI (Urmare din pagina l-a) pentru toate“. Cum e nevoie de o realizare la sate, cum e şi ga­­ta soluţia: să o facă preoţii şi învăţătorii Problema cărţilor şi gazetelor pentru­­săteni trebue îmbrăţi­şată cu entuziasm şi de lumea scriitorilor şi a gazetarilor. Tre­bue să se termine cu superstiţia că tot ce se adresează poporului trebue neapărat să fie opera u­­nor personagii de mâna zecea Cu catalogarea ironică de gaze­tar poporul nu se poate merge înainte pe calea progresului cul­tural la sate. Trebue deci să ne schimbăm în primul rând părerile despre cei ce muncesc în ogorul scri­sului poporal. Şi aici, ne va a­­juta mai ales presa poporală din Transilvania,­ ţ­inainte de unire. Vasile Goldiş, părintele Ion Moţa, păr. Ion Agârbiceanuu nu erau personalităţi de la periferia vieţii culturale româneşti. Dim­potrivă! Ei au îmbrăţişat scrisul pentru popor convinşi că înde­plinesc o mare operă culturală românească şi educativă. Scri­sul pentru popor era atunci un apostolat şi nu un refugiu al tu­­turor nechemaţilor. Din acest® foi poporale au în­văţat Românii de peste munţi istoria, şi geografia neamului ro­mânesc, din aceste foi a pornit glasul redeşteptării naţionale. E concludent în acest sens,­­răs­punsul dat la o alichiţă,de­st­iia­torul plugar Dumitru­ * Stânzeî" din Ciclova Banatului, despre formaţia lui culturală. „Sunt născut în comuna Ci­­clova-Română, jud. Caraş, la 12 Februarie 1884. Carte am învăţat la şcoala primară confesională pe vremea când era procesul Memorandu­lui. Pe alunei mulţi regretaţii mei învăţători Pavel Fiştea şi Savu Fetrovici ne învăţau noap­­tea pe furiş, doina lui Lucaci. Grele vremuri, dar mult suflet era pe atunci!.. La şcoală nu am învăţat în a­­cele vremuri atâta ortografie şi gramatică şi istorie. Pe urmă, după ce am ieşit din şcoală am învăţat mai multe din cărţi şi din foi , mai cu seamă din foaia „Poporul Român“ al lui Birăuţi, şi din „Foaia Intere­santă“, a păr. Ion Moţa, de un­de am învăţat „Istoria neamului românesc“. Şi am devenit om cu patimă, tot am cumpărat cărţi şi tot am citit pentru că în sufletul meu şi-a făcut loc vorba cronicaru­lui, că : „cea mai frumoasă ză­bavă în viaţa omului este citi­tul cărţilor“. Iată ce-au însemnat foile po­­porale în Transilvania: o ade­vărată şcoală a naţiunii, îndrep­tare de românism. După Unire, frăţia desintere­­sată dintre conducători şi popor a încetat din nenorocire şi în Transilvania. Intelectualii des­cindeau la sate, ce e drept cam des, dar cu interese şi poporul n’o putea trece cu vederea. Am asistat astfel la un feno­men unic în viaţa publică româ­­nească:­­pierzându-şi încrederea în conducătorii lor fireşti,­­ţăra­nii bănăţeni şi-au făcut singuri gazete, neîndrumaţi de nimeni. Am avut în total 4 gazete ţă­­răneşti scrise şi conduse de că­tre ţărani şi 2 reviste. Ce indi­caţie mai precisă a marei dra­goste de cultură la ţărănimea noastră, poate fi, decât aceste făclii aprinse de ţărani, dintre care una a avut o existenţă de peste 10 ani? Iată deci, tineri condeeni, că­­ satul românesc vă aşteaptă. Vă aşteaptă slova pornită, din suflet curat şi fără gânduri ascunse. Vă aşteaptă cei din împărăţia lutului să le îndreptaţi paşii spre cărări de lumină. Avem prea puţine cărţi pentru popor şi prea incolore gazete Scrisul pentru popor a ajuns o îndeletnicire secundară, un fel de refugiu, în loc să fie cea mai aleasă dintre misiuni. Doar câ­­teva făclii, din cele vechi, mai pâlpâie discret, în lumea satelor, încolo aşa zisele gazete poporale, nu sunt decât o prelungire a cotidianelor noastre, fără să ţină seama de mediul cărora se adre­sează, fără un limbaj adecvat, fără subiecte ce interesează lu­mea satelor. Sunt gazete ce pot fi citite cel mult de preoţi şi în­văţători. Totuşi domnii redactori sunt convinşi că fac o mare „o­­peră culturală“. A scrie pentru popor nu e o sarcină uşoară. Aici trebue să intervie personalităţi de mâna întâia din viaţa noastră cultu­rală, să scoată scrisul poporal de pe făgaşul unei consideraţii de cenuşatcă... E o datorie de onoare pentru orice scriitor să se in­tereseze de cultura poporului şi cel puţin ca un intermezzo să aştearnă câteva rânduri, câteva îndemnuri pentru cei dela sate. Alături de măreţe său efort spre­­creaţie,­­ Eminescu­ n’a dispreţuit scrisul pentru popor, dându-ne câteva minunate basme. Tineretului nostru cărturăresc îi revine sarcina de a rupe cu trecutul, de a înlătura prejude­­căţile şi a păşi viguros pe fă­gaşul îndrumării culturale a sa­telor. Opera multor scriitori cade în desuetudine dar rămâne în picioare rolul lor de îndrumători culturali. Să ne gândim numai ce rămâne din opera lui Alecsăn­­dri, faţă­­d­e sufletul larg, faţă de entuziasmul cultural al boeru­­lui moldovean! Organizaţia de stat trebue să intervină şi ea în stimularea culturalizării satelor. Pentru in­telectualii noştri, scriitori, me­­dici, profesori, artişti, există tot felul de Academii şi premii, tot felul de societăţi care-i aclamă şi încurajează. Ce avem însă pentru ţărani? E tot una pentru lumea noastră de la oraş ţăranul care a cetit pe Rebreanu şi Dos­­toevschi, ţăranul autor de sonete şi romane, cu ţăranul analfabet, de pe nu ştiu care muche da deal! Ţăran, şi­ atâta tot. Trebue să conchidem că o astfel de con­sideraţie nu est© de natură,a-i încuraja pe cei din lumea sate­lor cari îşi rup pâinea de la gura familiei pentru o carte. Deci or­ganizaţia de stat trebue să ia cunoştinţă de ţăranii buni gos­podari, buni mânuitori de con­dei, de ţăranii cărturari, etc. De ce n’ar avea şi ei unele satisfac­ţii sufleteşti ca şi intelectualii, de ce nu i-am încuraja? Gazetele ţărăneşti trebuie să redevină o şcoală a naţiunii. Scrisul pentru popor trebue să fie considerat ca un blazon de nobleţe sufletească pentru scrii­tor, şi nu ca ceva periferic, ca un refugiu. De aceea am vrea să ve­dem pe lângă gazetele ţărăneşti scriitori autentici, cu dragoste pentru popor, adevăraţi îndru­mători şi nu personagii dubioase. Iată o sarcină ce revine tine­­retului. Despre celelalte vom mai vorbi. __________GABRIEL ŢEPELEA CURIER JUDICIAR SERVITOARELE... Parchetul nu mai pridideşte în administrarea acţiunei represive contra slujnicelor — în deosebi slujnicelor! — hoaţe. Joi bunăoară, a fost pus sub urmărire penală încă un lot de duşmani ai căminurilor ospita­liere în cari au pătruns — ca stăpâne, mai de grabă — cu casă, leafă, masă, dulciuri, favoruri, bielşug, răsfăţ şi minimum de muncă. E vorba de servantele Ana Io­­nescu, Ioana Staicu zisă Stela şi concubinul variabil Dumitru Turculeţ. Terţetul de haimanale cu con­dicuţă a colindat în scurt timp prin numeroase servicii, furân­­du-i pe toţi stăpânii! TRAFIC DE INFLUENTA SAU... AMABILITATE Trib. Ilfov s. VII a judecat procesul de trafic de influenţă al lui Constantin Necşulescu, funcţionar particular din calea Călăraşilor 254. Apărarea a arătat lipsa ele­mentelor constitutive ale delic­tului, subliniind că toată activi­tatea imputată în cauză s-a re­dus la o simplă amabilitate faţă de reclamantă, d-ra Dorina Gre­­cu, ca reprezentantă a unor mi­nori din Timişoara, amabilitate terminată cu ceartă. Înscenări şi răzbunare. Faţă de această situaţie, gă­­sindu-se că este vorba de o în­scenare, tribunalul a achitat pe inculpat de orice penalitate. AU FOST TRIMISI IN JUDECATA Parchetul a pus joi sub rigo­rile legii penale, cu concluzii de trimitere dea dreptul în judecata instanţelor represive competente, pe următorii infractori: Constantin Nicolescu, din şos. Ştefan cel Mare 23, Gheorghe Boacă şi Florea Radu, din Intra­rea A, nr. 9 (Herăstrău), vulca­­nizatori, pentru că au traficat două cauciucuri de automobil de provenienţă dubioasă : Ion Bărătianu, fugar din uni­tatea de delicvenţi a centrului de instrucţie Sărata, Ştefan Duck­­man, Vasilichia Dumitru şi Pe­tre Voinea, pentru nesfârşita serie de furturi, cu soi fără spar­geri, ce au căşunat victimelor pagube de peste 2,0 milioane lei; — Iosefina Matrachfe, din strada Laborator 31, Aijiflandrina Bri­­­hag, din strada Vlad Dracul 29 şi Maria Tănăsescu,, din calea Văcăreşti 418, complice şi concu­bine găzduitoare, ale bandei — şi Cristache Bobonac, negustor din aleea Niculescu 9, primul dintre tăinuitorii­ hoţilor, ce a putut fi identificat până acum. Cea mai mare parte din fur­turi fiind comise noaptea, res­pectivii au fost îndrumaţi Curţii Marţiale... spre cele legale ;­­ Margareta Bojincă, lucrătoare ambulantă, pentru escrocherie şi fals in declaraţii. Drama din str. Lucaci La direcţia financiară c. f. r. din str. Lucaci nr. 53, printre alţi funcţionari se afla şi Lidia Marcu, în vârstă d­e 36 ani, do­miciliată în str. Maior Vârteja­­nu şi tânărul Victor Popescu, în etate de 29 ani, din str. Octav August nr. 7. Din ce motive nu se ştie încă, joi înainte de amiază, în timp ce amândoi slujbaşii se aflau, ca de obiceiu, la serviciu, s’au în­tâlnit pe culoar şi o discuţie vio­lentă s’a iscat între ei, în urma căreia Lidia Marcu, înfuriindu­­se peste măsură, s’a năpustit cu un cuţit asupra colegului său, a­­plicându-i o puternică lovitură în abdomen. Apoi, fără a mai sta 11% o clipă la gânduri, şi-a spintecat şi dânsa pântecele. „Salvarea“ fiind anunţată, la faţa locului a venit un intern care ridicând pe cei doi răniţi, i-a transportat cu o ambulanţă la spitalul Colţea, unde au fost internaţi. Starea lui Victor Popescu, da­­torită marii pierderi de sânge, este extrem de gravă, astfel că nu sunt speranţe să mai poată scă­pa cu viaţă. Atentatoarea se află şi ea în stare destul de gravă, astfel că, neputând vorbi, nu­­ s-a luat pâ­nă acum vreo declaraţie Circumscripţia de poliţie res­pectivă se ocupă cu facerea an­­­­chetei necesare. ATACUL BANDITESC DIN STR. ORHEI Joi la amiază s’a prezentat la d-na Maria Stigler din str. Orhei 29, doi inşi bine îmbrăcaţi, cu serviete, spunând că sunt de la societatea telefoanelor. Abia in­traţi în casă, unul din cei doi a dat un brânci d-nei Stigler, care a căzut jos. Agresorul i-a băgat o batistă în gură, spre a o împie­dica să strige după ajutor, şi i-a legat mâinile şi picioarele. Celă­lalt a început să răscolească prin casă şi dintr’un dulap a furat suma de 22.000 de lei şi un colier de puîlp după carpe .arpgnjjtţi au dispărut. ISPRAVA UNUI CHEFLIU, SCANDALAGIU Eri noapte pe la ora 12, gardia­nul public cu seria No. 139, a condus la circumscripţia VII po­liţienească pe individul , Ioan Mangea domiciliat în şoseaua Panduri No. 63. Numitul, după ce a consumat băutură de 2000 lei în localul comerciantului Barbu Rădulescu din calea Dorobanţi No. 138, a provocat un enorm scandal refu­zând să plătească şi lovind cu un baston în cap pe patronul lo­calului. Condus la comisariat, a spart geamurile, insultând atât pe co­misarul de serviciu cât şi pe gardian şi continuând scandalul până la orele 3 noaptea în aşa fel încât s’au alarmat şi locatarii din împrejurimile comisariatului. ARESTAREA UNEI BANDE DE SPĂRGĂTORI Prefectura poliţiei Capitalei (serviciul judiciar) a reuşit să a­­resteze zilele acestea o nouă bandă de spărgători, care sub conducerea cunoscutului infrac­tor Ion Baraitaru zis Marin Cotigă, a săvârşit în ultimul timp numeroase spargeri în Ca­pitală, furând diferite sume de bani şi obiecte de valoare care se cifrează în total la câteva milioane lei. Din bandă făceau parte urmă­torii cunoscuţi răufăcători: Pe­tre Voinea zis Vlaşca, Vasilica Dumitru şi Ştefan Ducman zis Dumitru Ştefan. Lucrurile rezultate din furturi erau vândute prin intermediul: femeii Maria Tănăsescu, concu­bina şefului bandei, Alexandri­nei Brohach, Iosefinei Matache şi al lui Cristache Bobonac. Cu ocazia descinderilor făcute la domiciliul sus numiţilor, s’a găsit o bună parte din lucrurile furate care au fost restituite păgubașilor. Cu actele dresate, întreaga bandă a fost înaintată Parchetu­lui de Ilfov. DOUA FOCURI Joi a luat foc casa din str. Tra­­versei 61, proprietatea d-lui Ior­dan Iliescu. Postul de pompieri Radu Vodă, sub comanda d-lui cpt. Hagicon Mihail, a localizat focul după două ore. A ars aco­perişul dela trei camere, o bucă­tărie şi un şopron.­­ Al doilea foc a fost la lo­cuinţa d-nei Disperr Polly, din str. Stelea 25. Au ars lucruri din cameră, uşile şi ferestrele. Dea­­semenea d-na Polly s’a ales cu arsuri pe faţă şi pe corp şi a fost internată în spital. Postul central de pompieri a stins focul S'AU FURAT DOUA AUTOMOBILE In ultimul timp s’au furat în Capitală numeroase, cauciucuri de automobile. De astă dată ho­ţii au început să fure automobi­lele cu totul. Astfel joi noapte, două automobile lăsate în stradă de stăpânii lor, au fost furate. Primul este turismul 6819 C.D., marca De Soto, de două locuri, de culoare neagră, care staţiona pe strada Dionisie în dreptul ca­sei cu numărul 65. Al doilea este tot un turism, Hanomag, închisă,­­ de Culoarea vişinei putrede, care staţiona pe str. Călăraşi 33. --------©♦O-------­ Anul al 60-lea Nr. 207 Duminică 1 August 1943 ■ . SERVITOR NECINSTIT D. Pascu Ganciovici, depozitar de lemne din str. Sf. Ion Moşi 27, a încredinţat,­ băiatului său de servici Vasile Grecu, zis Ciungu, din str. Sf. Nicolae Tei 94, suma de 27.000 de lei, spre a o duce la un birou din gara de Est. Dar acesta în loc să depună banii unde trebuia, şi i-a însuşit şi a dispărut. ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE D-na Virginia Gheorghiu, în vârstă de 50 ani, fostă artistă, proprietara imobilului din str. Armenească nr. 41, unde şi lo­­cueşte singură, pe când se afla joi acasă , ia încercat să se sinu­cidă, tăi­n­du-şi arterele de la mâ­na stângă cu o lamă de ras. Cauza disperatului gest este boala de nervi (neurastenia), ce-o chinuia de la o vreme. A fost internată de „Salvare“ la spitalul Colţei.­­ Inspectorul financiar Moise Bobravchi, în etate de 46 ani, pe când se afla la locuinţa sa din calea Călăraşi nr. 215, a încer­cat, — din ce motive nu se ştie— să-şi pue capăt zilelor, înghiţind 10 pastile de quadronox. „Salvarea“ l-a transportat la spital. FURTUL DE BIJUTERII DIN B-DUL BRATIANU D. Ioan S. Laufer, din bule­vardul­­ Brătianu nr. 38, pro­prietarul magazinului „Expozi­ţia genţi de lux“, a făcut cunos­cut circumscripţiei I de poliţie, următoarele: pe la ora 12, s-a in­trodus în magazinul său o fată care a furat geanta soţiei sale, de culoare maron, format mare, cu două mânere, şi în care se a­­fla un inel de aur cu briliante în valoare de 150.000 lei, o bră­ţară străină de aur, suma de 100.000 lei precum și actele per­­sonale. CALENDAR SAMBATA 31 IULIE Ortodox, Muc. Evdochîm Catolic Ignat­i­u de Loyola. Protestant: Ernestina a Bis. soarelui 4.44. Ap. soarelui 19.28. FAZELE LUNEI 31. Răsărit 4 h. 11 ru. Apus 19 h. 18 . RAIUL , SAMBATA, 31 IUN­IE 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55— 8 : ORA DIMINEŢII : Deschi­derea emisiunii : Radio-Jurnal; Con­cert de dimineaţă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii: Radio­jurnal (informativ, agricol şi cul­turali * 13 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.56 : ştirile serviciului german. U : Radio-Jurnal. 14.36 : ORA RĂNIŢILOR. 15.30 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA. RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17 : Concert de fanfare. 18 : LECTURA. 18.15 : Muzica din operete (discuri). RADIO ROMANIA 19 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19 :­ntîririle serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45 : Radio-Jurnal (informativ si cultural). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO. Ciclul „Corespondenţa scriitorilor noştri“, d-na El. Rădulescu-Posonea­­nu : Corespondenţa lui Vasile A­­lexandri. 22 : Radio-Jurnal; Sport. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 48,5 12: Deschiderea emisiunii: învăţă­tura zilei . Cântece şi jocuri din Mol­dova, Basarabia şi Transnistria (disc.). 12.30 : Duete din opere şi operete (discuri). 13.30 : Radio-Jurnal (I). 14 : Cântece populare şi romanţe ro­mâneşti (discuri). 14.30: închiderea emisiunii de prânz 19 : Deschiderea emisiunii. 19.15: Muzică variată spaniolă (disc.). 20 : Cronica războiului. 20.15 : Marşuri germane (discuri). 20.25 : Cântă Beniamino Gigli şi Heinrich Schlusnus (discuri). 21 : Radio Jurnal (IT). 22 : Operete moderne (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. DACIA ROMÂNA 32,4 m 9260 kHZs 2 Kw. 21.40 : Jurnal în limba italiană: Muzică. 22 : Emisiune în limba germană : Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.20 : Emisiune în limba italiană: Muzică. 22.50—23: Emisiune în limba engleză. DUMINICA, 1 AUGUST 1943 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 k­z. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 7.55— 9: ORA DIMINEŢII. Deschide­rea emisiunii. Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.30: ORA RELIGIOASA. Transmi­sia slujbei religioase de la Biserica Boteanu. 12.45: Deschiderea emisiunii. Ra­dio-Jurnal (informativ, agricol şi cul­tural). 13: Concert de masă (dscuri). 13.45: PUBLICITATE. Vasilica Năstăsescu cu Janina* Tută, Fănel, Lazăr, Horia, Iliana şi Mihaela-Sânziana, anunţă pa­rastasul de nouă luni al mult iu­bitei şi neuitatei lor fiică, soră, soţie şi mamă Zoica Inginer Ionescu şi de 40 zile a nepreţuitului lor tată şi bunic Iancu Năstăsescu şi roagă pe toţi cei ce i-au cu­noscut să ia parte la slujba re­ligioasă ce se va oficia Duminică 1 August cor, ora 11 în biserica parohială din Valea Călugărească Prahova. 23 Familia Ion lonescu — „Dă-ne Doamne” — aduce la cunoştinţa rudelor şi celor ce au cunoscut-o că se împlinesc patru ani de la în­cetarea din viaţă a scumpei noas­tră soţie şi mamă. Paulina Ionescu Şi­ îi roagă să ia parte la pa­rastasul ce se va oficia Sâmbătă 81 Iulie col., ora 10­* în biserica Buna Vestire Ploeşti. Cu a­ceiaş nemărginită durere şi în veci nemângâiaţi părinţii: Dă­­nică şi Maria Iliescu, Căpitan Jean Gh. Carp soţ, surorile, fratele, cumnaţii şi nepotul aduc la cu­noştinţă că s’a scurs un an de su­ferinţă, de când i-a părăsit pen­tru totdeauna scumpa lor fică, so­ţie, soră, cumnată şi mătuşe LAURENŢIA (LORICA) Căpitan Jean Gh. Carp Rugăm pe cei ce au iubit-o şi apreciat-o să ia parte la trista po­menire a sufletului ei bun şi nobil Sâmbătă 31 Iulie ora 10 a. m., in Biserica Mătăsari din B-dul Pache şi de acolo la cimitirul .,Reînvie­rea”, 34 13.50: ştirile serviciului german, 1 14: Radio-Jurnal. 14.36: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Ionel Budişteanu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­­REŞtI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 16: ORA SATULUI: Semnalul orel) învăţătura duminicală; Al. I­ascarov Moldovaiul: De vorbă CU sătenii; La horării sat (Taraful Claudiu Moldo­vaiul, vote: Luţă Io­viţă, Clarinet); Valeriu Măgureanu: Gazeta sătenilor; Sfaturi agricole. 17: ORA MUNCA ŞI LUMINA­­ Lozinca bunului muncitor; Cuvânt către muncitori; Orchestra populară „M. LA* (Solo saxofon: Gh. Bogdan, muncitori). 18: Muzică cerută de abonaţii Soc. Române de Radiodifuziune (discuri). 18.30: Orchestra fraţii Stângaciu. 19: TARA: Dobrogea dunăreană de N. Papatanasiu Muzică dobrogeană — Orchestra Costică Tandin. 19.40: PUBLICITATE. 19.45: Radio-Jurnal (informativ şi cultural). 20: Orchestra Dinu Șerbănescu, voce: Gicu Petrescu. 20.45: Cronica războiului de Romu­lus Seişanu. 21: Orchestra Luceafărul. 22: Radio-Jurnal, Sport. 22.15: PUBLICITATE. 20.20: Muzică variată uşoară (disc.), RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 48,5­9.30: Transmisiunea Serviciului Re®­ligios de la Sf. Mitropolie. 11.30: CRONICA VIEŢII RELI­­GIOASE-Preot Neculai Donose. 12: Deschiderea emisiunii, învăţătu­ra zilei. Jocuri şi doine româneşt (discuri). 13.30: Radio-Jurnal (I). 13.45: Orchestra Mihai Bănică con­tinuare. 14: Muzică Variată (discuri). 14.30: închiderea emisiunii de prânz. 19: Deschderea emisiunii: Sfaturi practice. 19.15: D. Rudolf Podlovschi vioară. 19.35: Muzică simfonică românească (discuri). 20: CONFERINŢA. D-l Prof. Const. Stamboliu: Stolnicul Cantacuzino şi cultura italiană. 20.15: D-na Ecaterina Carp (voce). 20.35: Orchestra de Café Concert (discuri). 21: Radio-Jurnal (II). 21.15: Muzică uşoară cântată de Helga Wille (discuri). 21.30: Muzică de dans (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz 2 Kw. 21.40: Jurnal în limba italiană : Mu­zică. 22: Emisiune în limba germană* Muzică. 22.20: Emisiune în limba italiană* Muzică. 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50—23. Emisiune în limba engleză. 40 zil­a de durere şi lacrămi au trecut de la plecarea dintre noi a scumpei şi în veci neuitatei noastre fetiţă Marietta D. Alexandrescu^ Licenţiată in litere Bibliotecară a Şcoalei Centrale Medaliată de Onor. Ministerul Ex­­ternelor în etate de 27 ani pentru pomenirea sufletului ei bun­ şi nobil, se va oficia un parastas Sâmbătă 31 iulie a. c. la Biserica Slobozia Şerban Vodă. Colegele, rudele, toţi care au a­­preciat-o şi iubit-o, sunt ru­gaţi a lua parte la sfânta slujbă religioasă din Biserica şi Cimitirul Bellu, Casa de veci, Fig. 122. 43 + Adânc îndureraţi: Aurica soţie, Maria Săndulescu, E­­lena şi Spiru Gârbiş cu Ticu, Marga şi Paul Săn­dulescu cu Georgeta, Jeny şi Ma­rin Badea cu Gabriela, Nitra şi Constantin Grigore cu Valentin, Dudu şi Petre Săndulescu, Paula şi Mircea Aldea, fii, fice şi nepoţi precum şi familiile înrudite, aduc la cunoştiinţă moartea fulgeră­toare a iubitului lor soţ, tată, so­cru şi bunic Pantelimon Săndulescu Contabil autorizat Pensionar P. T. X. înmormântarea va avea loc Sâm­bătă 31 Iulie ora 16 p. m. la Cimi­tirul Ghencea în a cărui capelă se află depus. Fie-i ţărâna uşoară ! 51 . Mult îndureraţi : Agop Agopian,­­ soţ; împreună cu Tacor Tacorian, fami­lia Garabet Tacorian cu copii; Bezeghiul Agopian şi fami­lia Melchistec Agopian cu copii* tată, frate, soacră, cumnat, cum­nate şi nepoţi veri şi verişoare anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor. In veci nemângâiaţi Flori­­ca, Costică cu Polineta, Traian, Elisa şi Mitică, Ma­ria şi Iorgu Pantazescu cu Nelu şi Gica, Ecaterina şi Mitica Rainu, Maior Potop şi Mioara, fiice, fii, gineri, nepoţi şi surori, precum şi familiile Bădescu Ro­şiori, Petrescu şi Colonel Chiriac anunţă cu durere moartea după o scurtă şi grea suferinţă a scumpei lor Florentza A. Agopian Decedată după o îndelungată şi grea suferinţă, înmormântarea va avea loc Vi­neri 30 Iulie cor. ora 4 d. a. Cortegiul pornind de la locuinţa defunctei Str. Stănică Marin 42, la biserica Sf. Ecaterina şi apoi la Cimitirul „Viişoara­’ Ploeşti. D-na Maria I. Roşculeţ, Sylvia şi inginer inspector general Geor­ge C. Măinescu cu copiii, soră şi cumnat, Stella şi locat, comandor Tudor Popescu cu fica Magda, soră şi cumnat, aduc pe această cale mulţumiri cordiale tuturor rudelor, cunoscuţilor şi prietenilor ,cari prin prezenţă, flori, scris şi cuvântări, au luat parte la marea durere în­cercată prin pierderea scumpului lor Iuliu V. Roşculeţ Tot deodată anunţă parastasul­­ de 40 zile, care se va oficia Dumi­necă 1 August la biserica din co- c­o­muna Negreşti (Carabaca) jud. D1173 G. ICDESCU Constanţa. , In aceiaşi zi, vor fi trăsuri la decedata în 28 crt. Inmormânta­dispoziţie la sosirea trenului în f.ea „va avea ,pc *n ziua de 31 In” gara Coba din orele 13 30 , m­acavoul familiei de la cimiti­rul sudic Focşani.­­ Val de căldură asupra Danemarcei Copenhaga, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei Ştefani co­munică : Un mare val de căldură s’a a­bătut asupra Danemarcei. Urca­rea considerabilă a temperaturii a făcut până acum două victime, care­­ au murit pe stradă de in­­solaţie. In afară de aceasta au fost transportate la spita­l șase persoane în stare gravă. „RADIO-UNIVERSUL“ apărut astăzi cuprinde ultimele Informaţii din lumea radiofonică, articole tehnice, sfaturi practice şi programele emisiunilor româneşti şi străine. — Un exemplar 20 lei — i

Next