Universul - Provincie, august 1943 (Anul 60, nr. 207-237)
1943-08-01 / nr. 207
UNIVERSUL| ii: „TRUP şi SUFL-Kr fand moşie Ide Munte Buzău 600 pogoane pădure, arătură, livezi de pruni, pomi fructiferi, subsol petrolifer, ecareturi mari, cu grădină și inventar ! Oferte direct cumpărător , ziar sub 56 R. f 9 L Apicultori! S T U P I (ULEIE) „DADANT-BL ATT“ De vânzare la „MONDIAL“ * București, Str. Carol 6 Tel, 5.26.28. 873 Inginer (technician, aquisitor) pentru vizitarea clientelei de Stat, creștin, cetățean român, cunoscând bine lim- Ne româna și germana ieantă „Cosmos" Birou Tech*nic, str. Doamnei, 25. p 895 Ifc'SfMMMM99MCMMM9 Mazăre CUMPĂR orice cantităţi oferte detailate la ziar Ilsuţa 218 P. 89. PUBLICAŢIE Nr. 632.881 Se aduce la cunoştinţă celor invesaţi, că in ziua de 9 August A3 ora 10 a. m., se va ţine lahitectura ministerului finanţelor Plaiul vechi. Calea Griviţei Nr. licitaţie publică pentru aprovi■ narea ad-ttei centrale şi şervi■ T financiare din Capitală cu teriale de întreţinere, icitaţia se va tine cu oferte Inse si sigilate în conformitate cu ' poziţhunile art. 88-110' inclusiv ’a contabilităţii publice (inodite prin decretul lege Nr. 2125 licată in Monitorul Oficial Nr. 1 partea I-a din 24 Iulie 1941)ulamentul oficiului central de saţii şi normele generale pentru Prea licitaţiilor, publicate Initorul Ofical Nr. 127 din 7 Iu- 1931. vor putea lua parte la licitaţie iai firmele româneşti cari vor opta acte ca atare. Persoanele cari vor lua parte la arte, vor, depune odată cu ofer' , în plic separat şi sigilat — oanţie de 5 la sută din valoarea ■ Titurii oferite. '"actul de sarcini cuprinzând:tatea, formatul condiţiunile de ore şi de plată, poate fi cerceîn fiecare zi de lucru, între ' 10-14 la arhitectura rmniste - i finanţelor din Calea Griviţei 2. . . Primar, Indescifrabil >*+++ <■ ♦ 2500 Tractor Hanomag nou 40 H. P. de vânzare V ITEX Str. Luterană 29 Telefon 5.20.12 886 + »♦+.+»»4 ♦ ♦ < MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Direcţiunea Contabilităţii Publicaţiune Nr. 12813 / 28 Iul. 1943 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 9 August 1943, orele 11, se va ţine o tratare prin bună învoială, în localul Ministerului Afacerilor Interne din B-dul Banu Manta Nr. 9 pentru procurarea medicamentelor necesare Serviciului Medical al Prefecturii Poliţiei Capitalei, în valoare totală de circa 500.000 Ie. Tratarea prin bună Învoială se va ţine în conformitate cu dispoziţiunile art. 88-110 din Legea Contabilităţii Publice. Regulamentului Oficiului Central de Licitaţii şi normelor publicate în Monitorul Oficial Nr. 127/931. Dnii concurenţi vor depune odată cu oferta în plic separat, garanția legală de 5% din valoarea ofertei. Cadtul de sarcini întocmit pentru această furnitură, se poate consulta in orice zi la Direcţiunea Contabilităţii din Ministerul Afacerilor Interne din B-dul Banu Manta Nr. 9, între orele 2-14. 9206» + ♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦■♦■»♦ ♦ ♦4-4-4-» 4 »4 JEANA şi av. Adolf Rottmann, frate (Franţa), Jacques Can, cumnat, Liza şi Stelian Can, nepoţi, Simon Rottmann şi M. Rottmann, veri primari, precum şi întreaga familie, veri şi verişoare, au nemărginta durere de a anunţa pierderea iubitului şi scumpului lor fel veci neuitat. Dr. David Rottmann Economist după o lungă şi grea suferinţă înhumarea s’a făcut Vineri 30 crt., ora 3,30 p. m. la Cimitirul Filantropia în capela căruia se afla depus. Rugăm a nu se face vizite de condoleanţe. 49 Cu nespusă durere: Elena B. Kanner, soţie, Cornelia şi dr. Ioan Dichter, fiică şi ginere cu copiii, Miron Kanner, fiu, Adolphe şi Berthe Kanner, frate şi cumnată cu copiii (din Paris), ing. Jac şi Rebeca Kanner, frate şi cumnată cu copiii, şi familiile înrudite aduc la cunoştinţă stingerea din vieaţă a DOCTORULUI Benedict Kanner fost profesor secundar Şeful Secţiei de Cult din C. E. R. a cărui înhumare s’a făcut Vineri 30 Iulie cor., ora 5 d. a., la cimitirul Filantropia. 14 Societatea Sacră de înmormântare a Evreilor din Bucureşti.— Cu adâncă durere aducem la cunoştiinţa membrilor Societăţii noastre încetarea din viaţă a mult regretatului nostru DOCTOR Benedict Kanner fost timp de aproape 30 ani secretar general onorific serviciul divin s’a oficiat Vineri 30 Iulie 1943, orele 5 în capela cimitirului Filantropia unde se afla depus corpul defunctului. Comitetul 17 împlinindu-se un an dela decesul celui ce a fost Ing. Conrad Lerner rudele şi prietenii roagă pe cei ce l-au cunoscut, să binevoiască a lua parte la requiemul ce va avea loc Duminica, 1 August 1943, ora 10 precis, la Crematoriul Cenuşa. 16 Familiile Susmann şi Weissberg anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă a iubitei lor Ana Susmann în vârstă de 83 ani înmormântarea s-a făcut Vineri 30 Iulie ora 3 p. m. la Cimitirul Giurgiului în capela căruia se afla depusă. Rugăm a nu se face vizite de condoleanţe. 509171 (Urmare din pag. 1a) agrare. Ea a avut de scop deplasarea locuitorilor, îndreptăţiţi la împroprietărire dar nesatisfăcuţi din lipsă de pământ, in regiuni cu populaţie rară cum a fost Dobrogea, Bărăganul şi câteva localităţi din Vestul ţării ; era, prin urmare, o lucrare accesorie a operaţiilor de împroprietărire, căreia nu i s’a dat prea mare atenţie, dat fiind că preocuparea principală era satisfacerea îndreptăţiţilor la împroprietărire, fără grija de asistenţă şi de urmărire a desvoltării coloniştilor, cum s’a accentuat mai târziu. De altfel ce conta suprafaţa de colonizare de aproximativ 250.000 ha., faţă de 6 milioane de hectare, cari s'au expropriat şi repartizat, în urma reformei agrare ? In urmă s’a văzut că opera de colonizare merită o atenţie deosebită şi că ea nu reprezintă numai o simplă atribuţie de pământ, pe care colonistul de multe ori îl închiria, fără să se stabilească pe lot, ci reprezintă o problemă complexă de ordin social, naţional şi economic, ce nu trebuie neglijată. Aşa se explică interesul arătat pentru colonizări, prin legea specială din 1930, care a creat un „fond imobiliar al colonizărilor" şi un serviciu special, care a suferit diferite transformări şi care se găseşte astăzi în faţa unor probleme şi mai complexe, în urma evenimentelor, ce s-au succedat: emigrarea populaţiei turceşti din Dobrogea Nouă, schimbul de populaţii româno-bulgare, părăsirea teritoriului basarabean de către coloniştii germani repatriaţi în ţara de origină şi exproprierea , bunurilor evreieşti. Despre toate acestea va fi vorba într’un articol viitor. E. GRINŢESCU COLONIZAREA ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ ATENŢIE LA SERVITORI Există la prefectura poliţiei Capitalei un birou de servitori organizat pe baze moderne, ştiinţifice, cu un personal stilat şi serviabil, cu fişele fiecărui servitor, cu fotografii, amprente, e.c., care au de scop să identifice imediat orișice persoană care a fost înscrisă acolo. Stăpânii au obligaţia ca la angajarea personalului de serviciu, să le ceară condicuţa și, indiferent dacă o au sau nu, sa meargă personal împreună cu persoana nou angajată în serviciu, la acest birou și să cerceteze dacă este înscrisă acolo, dacă n’a fost condamnată sau nu e urmărită pentru furt, etc. N’are mei un rost să trimeată servitorea singură, pentru că aceasta, dacă nu e cinstită, va găsi întotdeauna upu motiv pentru a amâna aducerea actelor până când va putea sâ fure ce e de preț în casă și să dispară. Când lucrurile aceste sunt cunoscute de toată lumea, când s’a scris de nenumărate ori prin ziare, când zilnic se publică furturile comise de aceste servitoare hoaţe, e de neînchipuit şi da condamnat uşurinţa cu care gospodinele noastre îşi lasă avutul pe seama unor femei necunoscute, fără a se interesa cine sunt şi crezând basmele pe care acestea le spun, numai spre a nu se obosi şi a se deplasa o jumătate de oră spre a îndeplini formalităţile legale. Rezultatul acestei neglijenţe îl vede toată lumea: numeroase gospodării prădate. Dar nimeni nu se învaţă minte. Din cauza aceasta poliţia are enorm de mult de lucru şi faptul că în cele mai multe cazuri hoţii sunt prinşi nu poate să consoeze pe păgubaşi, pentru că cea mai mare parte a lucrurilor furate sunt vândute imediat şi banii cheltuiţi.Aşa încât nu numai spre a-şi apăra avutul propriu, dar şi dintr’o datorie cetăţenească, spre a ajuta la stârpirea răului, gospodinele noastre au datoria de a nu angaja şi nu primi în casă nici o persoană de serviciu, înainte de a merge cu ea la prefectura poliţiei imediat, orice pretext ar aduce aceasta pentru amânare. ♦ D. comisar şef Al. Stratan a arestat. Joi, pe două servoace hoaţe. Prima. Lanciu Ghizela, de 17 ani, originară din judeţul Ciuc, fiind angajată la d. N. Jack Constantinescu, consilier la Curtea de casaţie, a furat suma de 100.000 de leişi a dispărut. Din aceşti bani şi-a cumpărat o bicicletă, o rochie şi cheltuia în fiecare zi câte 4—5000 de lei A doua este Florica Antonescu, de 29 de ani, originară din Piteşti, care angajându-se servitoare, a prădat pe următorii stăpâni ai săi: d-na Veronica Dumitrescu, str. Matei Voevod 57; d -a Maria Negru, din calea Griviei 33 ; d. Nichita Boaru, din str. Al. Lahovari 7; d-na Valeria Boeru tot din str. Al. Lahovari 7, D. S. PENTRU CULTURA POPORULUI (Urmare din pagina l-a) pentru toate“. Cum e nevoie de o realizare la sate, cum e şi gata soluţia: să o facă preoţii şi învăţătorii Problema cărţilor şi gazetelor pentrusăteni trebue îmbrăţişată cu entuziasm şi de lumea scriitorilor şi a gazetarilor. Trebue să se termine cu superstiţia că tot ce se adresează poporului trebue neapărat să fie opera unor personagii de mâna zecea Cu catalogarea ironică de gazetar poporul nu se poate merge înainte pe calea progresului cultural la sate. Trebue deci să ne schimbăm în primul rând părerile despre cei ce muncesc în ogorul scrisului poporal. Şi aici, ne va ajuta mai ales presa poporală din Transilvania, ţinainte de unire. Vasile Goldiş, părintele Ion Moţa, păr. Ion Agârbiceanuu nu erau personalităţi de la periferia vieţii culturale româneşti. Dimpotrivă! Ei au îmbrăţişat scrisul pentru popor convinşi că îndeplinesc o mare operă culturală românească şi educativă. Scrisul pentru popor era atunci un apostolat şi nu un refugiu al tuturor nechemaţilor. Din acest® foi poporale au învăţat Românii de peste munţi istoria, şi geografia neamului românesc, din aceste foi a pornit glasul redeşteptării naţionale. E concludent în acest sens,răspunsul dat la o alichiţă,destiiatorul plugar Dumitru * Stânzeî" din Ciclova Banatului, despre formaţia lui culturală. „Sunt născut în comuna Ciclova-Română, jud. Caraş, la 12 Februarie 1884. Carte am învăţat la şcoala primară confesională pe vremea când era procesul Memorandului. Pe alunei mulţi regretaţii mei învăţători Pavel Fiştea şi Savu Fetrovici ne învăţau noaptea pe furiş, doina lui Lucaci. Grele vremuri, dar mult suflet era pe atunci!.. La şcoală nu am învăţat în acele vremuri atâta ortografie şi gramatică şi istorie. Pe urmă, după ce am ieşit din şcoală am învăţat mai multe din cărţi şi din foi , mai cu seamă din foaia „Poporul Român“ al lui Birăuţi, şi din „Foaia Interesantă“, a păr. Ion Moţa, de unde am învăţat „Istoria neamului românesc“. Şi am devenit om cu patimă, tot am cumpărat cărţi şi tot am citit pentru că în sufletul meu şi-a făcut loc vorba cronicarului, că : „cea mai frumoasă zăbavă în viaţa omului este cititul cărţilor“. Iată ce-au însemnat foile poporale în Transilvania: o adevărată şcoală a naţiunii, îndreptare de românism. După Unire, frăţia desinteresată dintre conducători şi popor a încetat din nenorocire şi în Transilvania. Intelectualii descindeau la sate, ce e drept cam des, dar cu interese şi poporul n’o putea trece cu vederea. Am asistat astfel la un fenomen unic în viaţa publică românească:pierzându-şi încrederea în conducătorii lor fireşti,ţăranii bănăţeni şi-au făcut singuri gazete, neîndrumaţi de nimeni. Am avut în total 4 gazete ţărăneşti scrise şi conduse de către ţărani şi 2 reviste. Ce indicaţie mai precisă a marei dragoste de cultură la ţărănimea noastră, poate fi, decât aceste făclii aprinse de ţărani, dintre care una a avut o existenţă de peste 10 ani? Iată deci, tineri condeeni, că satul românesc vă aşteaptă. Vă aşteaptă slova pornită, din suflet curat şi fără gânduri ascunse. Vă aşteaptă cei din împărăţia lutului să le îndreptaţi paşii spre cărări de lumină. Avem prea puţine cărţi pentru popor şi prea incolore gazete Scrisul pentru popor a ajuns o îndeletnicire secundară, un fel de refugiu, în loc să fie cea mai aleasă dintre misiuni. Doar câteva făclii, din cele vechi, mai pâlpâie discret, în lumea satelor, încolo aşa zisele gazete poporale, nu sunt decât o prelungire a cotidianelor noastre, fără să ţină seama de mediul cărora se adresează, fără un limbaj adecvat, fără subiecte ce interesează lumea satelor. Sunt gazete ce pot fi citite cel mult de preoţi şi învăţători. Totuşi domnii redactori sunt convinşi că fac o mare „operă culturală“. A scrie pentru popor nu e o sarcină uşoară. Aici trebue să intervie personalităţi de mâna întâia din viaţa noastră culturală, să scoată scrisul poporal de pe făgaşul unei consideraţii de cenuşatcă... E o datorie de onoare pentru orice scriitor să se intereseze de cultura poporului şi cel puţin ca un intermezzo să aştearnă câteva rânduri, câteva îndemnuri pentru cei dela sate. Alături de măreţe său efort sprecreaţie, Eminescu n’a dispreţuit scrisul pentru popor, dându-ne câteva minunate basme. Tineretului nostru cărturăresc îi revine sarcina de a rupe cu trecutul, de a înlătura prejudecăţile şi a păşi viguros pe făgaşul îndrumării culturale a satelor. Opera multor scriitori cade în desuetudine dar rămâne în picioare rolul lor de îndrumători culturali. Să ne gândim numai ce rămâne din opera lui Alecsăndri, faţăde sufletul larg, faţă de entuziasmul cultural al boerului moldovean! Organizaţia de stat trebue să intervină şi ea în stimularea culturalizării satelor. Pentru intelectualii noştri, scriitori, medici, profesori, artişti, există tot felul de Academii şi premii, tot felul de societăţi care-i aclamă şi încurajează. Ce avem însă pentru ţărani? E tot una pentru lumea noastră de la oraş ţăranul care a cetit pe Rebreanu şi Dostoevschi, ţăranul autor de sonete şi romane, cu ţăranul analfabet, de pe nu ştiu care muche da deal! Ţăran, şi atâta tot. Trebue să conchidem că o astfel de consideraţie nu est© de natură,a-i încuraja pe cei din lumea satelor cari îşi rup pâinea de la gura familiei pentru o carte. Deci organizaţia de stat trebue să ia cunoştinţă de ţăranii buni gospodari, buni mânuitori de condei, de ţăranii cărturari, etc. De ce n’ar avea şi ei unele satisfacţii sufleteşti ca şi intelectualii, de ce nu i-am încuraja? Gazetele ţărăneşti trebuie să redevină o şcoală a naţiunii. Scrisul pentru popor trebue să fie considerat ca un blazon de nobleţe sufletească pentru scriitor, şi nu ca ceva periferic, ca un refugiu. De aceea am vrea să vedem pe lângă gazetele ţărăneşti scriitori autentici, cu dragoste pentru popor, adevăraţi îndrumători şi nu personagii dubioase. Iată o sarcină ce revine tineretului. Despre celelalte vom mai vorbi. __________GABRIEL ŢEPELEA CURIER JUDICIAR SERVITOARELE... Parchetul nu mai pridideşte în administrarea acţiunei represive contra slujnicelor — în deosebi slujnicelor! — hoaţe. Joi bunăoară, a fost pus sub urmărire penală încă un lot de duşmani ai căminurilor ospitaliere în cari au pătruns — ca stăpâne, mai de grabă — cu casă, leafă, masă, dulciuri, favoruri, bielşug, răsfăţ şi minimum de muncă. E vorba de servantele Ana Ionescu, Ioana Staicu zisă Stela şi concubinul variabil Dumitru Turculeţ. Terţetul de haimanale cu condicuţă a colindat în scurt timp prin numeroase servicii, furându-i pe toţi stăpânii! TRAFIC DE INFLUENTA SAU... AMABILITATE Trib. Ilfov s. VII a judecat procesul de trafic de influenţă al lui Constantin Necşulescu, funcţionar particular din calea Călăraşilor 254. Apărarea a arătat lipsa elementelor constitutive ale delictului, subliniind că toată activitatea imputată în cauză s-a redus la o simplă amabilitate faţă de reclamantă, d-ra Dorina Grecu, ca reprezentantă a unor minori din Timişoara, amabilitate terminată cu ceartă. Înscenări şi răzbunare. Faţă de această situaţie, găsindu-se că este vorba de o înscenare, tribunalul a achitat pe inculpat de orice penalitate. AU FOST TRIMISI IN JUDECATA Parchetul a pus joi sub rigorile legii penale, cu concluzii de trimitere dea dreptul în judecata instanţelor represive competente, pe următorii infractori: Constantin Nicolescu, din şos. Ştefan cel Mare 23, Gheorghe Boacă şi Florea Radu, din Intrarea A, nr. 9 (Herăstrău), vulcanizatori, pentru că au traficat două cauciucuri de automobil de provenienţă dubioasă : Ion Bărătianu, fugar din unitatea de delicvenţi a centrului de instrucţie Sărata, Ştefan Duckman, Vasilichia Dumitru şi Petre Voinea, pentru nesfârşita serie de furturi, cu soi fără spargeri, ce au căşunat victimelor pagube de peste 2,0 milioane lei; — Iosefina Matrachfe, din strada Laborator 31, Aijiflandrina Brihag, din strada Vlad Dracul 29 şi Maria Tănăsescu,, din calea Văcăreşti 418, complice şi concubine găzduitoare, ale bandei — şi Cristache Bobonac, negustor din aleea Niculescu 9, primul dintre tăinuitorii hoţilor, ce a putut fi identificat până acum. Cea mai mare parte din furturi fiind comise noaptea, respectivii au fost îndrumaţi Curţii Marţiale... spre cele legale ; Margareta Bojincă, lucrătoare ambulantă, pentru escrocherie şi fals in declaraţii. Drama din str. Lucaci La direcţia financiară c. f. r. din str. Lucaci nr. 53, printre alţi funcţionari se afla şi Lidia Marcu, în vârstă de 36 ani, domiciliată în str. Maior Vârtejanu şi tânărul Victor Popescu, în etate de 29 ani, din str. Octav August nr. 7. Din ce motive nu se ştie încă, joi înainte de amiază, în timp ce amândoi slujbaşii se aflau, ca de obiceiu, la serviciu, s’au întâlnit pe culoar şi o discuţie violentă s’a iscat între ei, în urma căreia Lidia Marcu, înfuriinduse peste măsură, s’a năpustit cu un cuţit asupra colegului său, aplicându-i o puternică lovitură în abdomen. Apoi, fără a mai sta 11% o clipă la gânduri, şi-a spintecat şi dânsa pântecele. „Salvarea“ fiind anunţată, la faţa locului a venit un intern care ridicând pe cei doi răniţi, i-a transportat cu o ambulanţă la spitalul Colţea, unde au fost internaţi. Starea lui Victor Popescu, datorită marii pierderi de sânge, este extrem de gravă, astfel că nu sunt speranţe să mai poată scăpa cu viaţă. Atentatoarea se află şi ea în stare destul de gravă, astfel că, neputând vorbi, nu s-a luat până acum vreo declaraţie Circumscripţia de poliţie respectivă se ocupă cu facerea anchetei necesare. ATACUL BANDITESC DIN STR. ORHEI Joi la amiază s’a prezentat la d-na Maria Stigler din str. Orhei 29, doi inşi bine îmbrăcaţi, cu serviete, spunând că sunt de la societatea telefoanelor. Abia intraţi în casă, unul din cei doi a dat un brânci d-nei Stigler, care a căzut jos. Agresorul i-a băgat o batistă în gură, spre a o împiedica să strige după ajutor, şi i-a legat mâinile şi picioarele. Celălalt a început să răscolească prin casă şi dintr’un dulap a furat suma de 22.000 de lei şi un colier de puîlp după carpe .arpgnjjtţi au dispărut. ISPRAVA UNUI CHEFLIU, SCANDALAGIU Eri noapte pe la ora 12, gardianul public cu seria No. 139, a condus la circumscripţia VII poliţienească pe individul , Ioan Mangea domiciliat în şoseaua Panduri No. 63. Numitul, după ce a consumat băutură de 2000 lei în localul comerciantului Barbu Rădulescu din calea Dorobanţi No. 138, a provocat un enorm scandal refuzând să plătească şi lovind cu un baston în cap pe patronul localului. Condus la comisariat, a spart geamurile, insultând atât pe comisarul de serviciu cât şi pe gardian şi continuând scandalul până la orele 3 noaptea în aşa fel încât s’au alarmat şi locatarii din împrejurimile comisariatului. ARESTAREA UNEI BANDE DE SPĂRGĂTORI Prefectura poliţiei Capitalei (serviciul judiciar) a reuşit să aresteze zilele acestea o nouă bandă de spărgători, care sub conducerea cunoscutului infractor Ion Baraitaru zis Marin Cotigă, a săvârşit în ultimul timp numeroase spargeri în Capitală, furând diferite sume de bani şi obiecte de valoare care se cifrează în total la câteva milioane lei. Din bandă făceau parte următorii cunoscuţi răufăcători: Petre Voinea zis Vlaşca, Vasilica Dumitru şi Ştefan Ducman zis Dumitru Ştefan. Lucrurile rezultate din furturi erau vândute prin intermediul: femeii Maria Tănăsescu, concubina şefului bandei, Alexandrinei Brohach, Iosefinei Matache şi al lui Cristache Bobonac. Cu ocazia descinderilor făcute la domiciliul sus numiţilor, s’a găsit o bună parte din lucrurile furate care au fost restituite păgubașilor. Cu actele dresate, întreaga bandă a fost înaintată Parchetului de Ilfov. DOUA FOCURI Joi a luat foc casa din str. Traversei 61, proprietatea d-lui Iordan Iliescu. Postul de pompieri Radu Vodă, sub comanda d-lui cpt. Hagicon Mihail, a localizat focul după două ore. A ars acoperişul dela trei camere, o bucătărie şi un şopron. Al doilea foc a fost la locuinţa d-nei Disperr Polly, din str. Stelea 25. Au ars lucruri din cameră, uşile şi ferestrele. Deasemenea d-na Polly s’a ales cu arsuri pe faţă şi pe corp şi a fost internată în spital. Postul central de pompieri a stins focul S'AU FURAT DOUA AUTOMOBILE In ultimul timp s’au furat în Capitală numeroase, cauciucuri de automobile. De astă dată hoţii au început să fure automobilele cu totul. Astfel joi noapte, două automobile lăsate în stradă de stăpânii lor, au fost furate. Primul este turismul 6819 C.D., marca De Soto, de două locuri, de culoare neagră, care staţiona pe strada Dionisie în dreptul casei cu numărul 65. Al doilea este tot un turism, Hanomag, închisă, de Culoarea vişinei putrede, care staţiona pe str. Călăraşi 33. --------©♦O------- Anul al 60-lea Nr. 207 Duminică 1 August 1943 ■ . SERVITOR NECINSTIT D. Pascu Ganciovici, depozitar de lemne din str. Sf. Ion Moşi 27, a încredinţat, băiatului său de servici Vasile Grecu, zis Ciungu, din str. Sf. Nicolae Tei 94, suma de 27.000 de lei, spre a o duce la un birou din gara de Est. Dar acesta în loc să depună banii unde trebuia, şi i-a însuşit şi a dispărut. ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE D-na Virginia Gheorghiu, în vârstă de 50 ani, fostă artistă, proprietara imobilului din str. Armenească nr. 41, unde şi locueşte singură, pe când se afla joi acasă , ia încercat să se sinucidă, tăindu-şi arterele de la mâna stângă cu o lamă de ras. Cauza disperatului gest este boala de nervi (neurastenia), ce-o chinuia de la o vreme. A fost internată de „Salvare“ la spitalul Colţei. Inspectorul financiar Moise Bobravchi, în etate de 46 ani, pe când se afla la locuinţa sa din calea Călăraşi nr. 215, a încercat, — din ce motive nu se ştie— să-şi pue capăt zilelor, înghiţind 10 pastile de quadronox. „Salvarea“ l-a transportat la spital. FURTUL DE BIJUTERII DIN B-DUL BRATIANU D. Ioan S. Laufer, din bulevardul Brătianu nr. 38, proprietarul magazinului „Expoziţia genţi de lux“, a făcut cunoscut circumscripţiei I de poliţie, următoarele: pe la ora 12, s-a introdus în magazinul său o fată care a furat geanta soţiei sale, de culoare maron, format mare, cu două mânere, şi în care se afla un inel de aur cu briliante în valoare de 150.000 lei, o brăţară străină de aur, suma de 100.000 lei precum și actele personale. CALENDAR SAMBATA 31 IULIE Ortodox, Muc. Evdochîm Catolic Ignatiu de Loyola. Protestant: Ernestina a Bis. soarelui 4.44. Ap. soarelui 19.28. FAZELE LUNEI 31. Răsărit 4 h. 11 ru. Apus 19 h. 18 . RAIUL , SAMBATA, 31 IUNIE 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55— 8 : ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii : Radio-Jurnal; Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii: Radiojurnal (informativ, agricol şi culturali * 13 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.56 : ştirile serviciului german. U : Radio-Jurnal. 14.36 : ORA RĂNIŢILOR. 15.30 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17 : Concert de fanfare. 18 : LECTURA. 18.15 : Muzica din operete (discuri). RADIO ROMANIA 19 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19 :ntîririle serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45 : Radio-Jurnal (informativ si cultural). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO. Ciclul „Corespondenţa scriitorilor noştri“, d-na El. Rădulescu-Posoneanu : Corespondenţa lui Vasile Alexandri. 22 : Radio-Jurnal; Sport. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 48,5 12: Deschiderea emisiunii: învăţătura zilei . Cântece şi jocuri din Moldova, Basarabia şi Transnistria (disc.). 12.30 : Duete din opere şi operete (discuri). 13.30 : Radio-Jurnal (I). 14 : Cântece populare şi romanţe româneşti (discuri). 14.30: închiderea emisiunii de prânz 19 : Deschiderea emisiunii. 19.15: Muzică variată spaniolă (disc.). 20 : Cronica războiului. 20.15 : Marşuri germane (discuri). 20.25 : Cântă Beniamino Gigli şi Heinrich Schlusnus (discuri). 21 : Radio Jurnal (IT). 22 : Operete moderne (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. DACIA ROMÂNA 32,4 m 9260 kHZs 2 Kw. 21.40 : Jurnal în limba italiană: Muzică. 22 : Emisiune în limba germană : Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.20 : Emisiune în limba italiană: Muzică. 22.50—23: Emisiune în limba engleză. DUMINICA, 1 AUGUST 1943 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 7.55— 9: ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.30: ORA RELIGIOASA. Transmisia slujbei religioase de la Biserica Boteanu. 12.45: Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13: Concert de masă (dscuri). 13.45: PUBLICITATE. Vasilica Năstăsescu cu Janina* Tută, Fănel, Lazăr, Horia, Iliana şi Mihaela-Sânziana, anunţă parastasul de nouă luni al mult iubitei şi neuitatei lor fiică, soră, soţie şi mamă Zoica Inginer Ionescu şi de 40 zile a nepreţuitului lor tată şi bunic Iancu Năstăsescu şi roagă pe toţi cei ce i-au cunoscut să ia parte la slujba religioasă ce se va oficia Duminică 1 August cor, ora 11 în biserica parohială din Valea Călugărească Prahova. 23 Familia Ion lonescu — „Dă-ne Doamne” — aduce la cunoştinţa rudelor şi celor ce au cunoscut-o că se împlinesc patru ani de la încetarea din viaţă a scumpei noastră soţie şi mamă. Paulina Ionescu Şi îi roagă să ia parte la parastasul ce se va oficia Sâmbătă 81 Iulie col., ora 10* în biserica Buna Vestire Ploeşti. Cu aceiaş nemărginită durere şi în veci nemângâiaţi părinţii: Dănică şi Maria Iliescu, Căpitan Jean Gh. Carp soţ, surorile, fratele, cumnaţii şi nepotul aduc la cunoştinţă că s’a scurs un an de suferinţă, de când i-a părăsit pentru totdeauna scumpa lor fică, soţie, soră, cumnată şi mătuşe LAURENŢIA (LORICA) Căpitan Jean Gh. Carp Rugăm pe cei ce au iubit-o şi apreciat-o să ia parte la trista pomenire a sufletului ei bun şi nobil Sâmbătă 31 Iulie ora 10 a. m., in Biserica Mătăsari din B-dul Pache şi de acolo la cimitirul .,Reînvierea”, 34 13.50: ştirile serviciului german, 1 14: Radio-Jurnal. 14.36: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Ionel Budişteanu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞtI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 16: ORA SATULUI: Semnalul orel) învăţătura duminicală; Al. Iascarov Moldovaiul: De vorbă CU sătenii; La horării sat (Taraful Claudiu Moldovaiul, vote: Luţă Ioviţă, Clarinet); Valeriu Măgureanu: Gazeta sătenilor; Sfaturi agricole. 17: ORA MUNCA ŞI LUMINA Lozinca bunului muncitor; Cuvânt către muncitori; Orchestra populară „M. LA* (Solo saxofon: Gh. Bogdan, muncitori). 18: Muzică cerută de abonaţii Soc. Române de Radiodifuziune (discuri). 18.30: Orchestra fraţii Stângaciu. 19: TARA: Dobrogea dunăreană de N. Papatanasiu Muzică dobrogeană — Orchestra Costică Tandin. 19.40: PUBLICITATE. 19.45: Radio-Jurnal (informativ şi cultural). 20: Orchestra Dinu Șerbănescu, voce: Gicu Petrescu. 20.45: Cronica războiului de Romulus Seişanu. 21: Orchestra Luceafărul. 22: Radio-Jurnal, Sport. 22.15: PUBLICITATE. 20.20: Muzică variată uşoară (disc.), RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 48,59.30: Transmisiunea Serviciului Re®ligios de la Sf. Mitropolie. 11.30: CRONICA VIEŢII RELIGIOASE-Preot Neculai Donose. 12: Deschiderea emisiunii, învăţătura zilei. Jocuri şi doine româneşt (discuri). 13.30: Radio-Jurnal (I). 13.45: Orchestra Mihai Bănică continuare. 14: Muzică Variată (discuri). 14.30: închiderea emisiunii de prânz. 19: Deschderea emisiunii: Sfaturi practice. 19.15: D. Rudolf Podlovschi vioară. 19.35: Muzică simfonică românească (discuri). 20: CONFERINŢA. D-l Prof. Const. Stamboliu: Stolnicul Cantacuzino şi cultura italiană. 20.15: D-na Ecaterina Carp (voce). 20.35: Orchestra de Café Concert (discuri). 21: Radio-Jurnal (II). 21.15: Muzică uşoară cântată de Helga Wille (discuri). 21.30: Muzică de dans (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz 2 Kw. 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22: Emisiune în limba germană* Muzică. 22.20: Emisiune în limba italiană* Muzică. 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50—23. Emisiune în limba engleză. 40 zila de durere şi lacrămi au trecut de la plecarea dintre noi a scumpei şi în veci neuitatei noastre fetiţă Marietta D. Alexandrescu^ Licenţiată in litere Bibliotecară a Şcoalei Centrale Medaliată de Onor. Ministerul Externelor în etate de 27 ani pentru pomenirea sufletului ei bun şi nobil, se va oficia un parastas Sâmbătă 31 iulie a. c. la Biserica Slobozia Şerban Vodă. Colegele, rudele, toţi care au apreciat-o şi iubit-o, sunt rugaţi a lua parte la sfânta slujbă religioasă din Biserica şi Cimitirul Bellu, Casa de veci, Fig. 122. 43 + Adânc îndureraţi: Aurica soţie, Maria Săndulescu, Elena şi Spiru Gârbiş cu Ticu, Marga şi Paul Săndulescu cu Georgeta, Jeny şi Marin Badea cu Gabriela, Nitra şi Constantin Grigore cu Valentin, Dudu şi Petre Săndulescu, Paula şi Mircea Aldea, fii, fice şi nepoţi precum şi familiile înrudite, aduc la cunoştiinţă moartea fulgerătoare a iubitului lor soţ, tată, socru şi bunic Pantelimon Săndulescu Contabil autorizat Pensionar P. T. X. înmormântarea va avea loc Sâmbătă 31 Iulie ora 16 p. m. la Cimitirul Ghencea în a cărui capelă se află depus. Fie-i ţărâna uşoară ! 51 . Mult îndureraţi : Agop Agopian, soţ; împreună cu Tacor Tacorian, familia Garabet Tacorian cu copii; Bezeghiul Agopian şi familia Melchistec Agopian cu copii* tată, frate, soacră, cumnat, cumnate şi nepoţi veri şi verişoare anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor. In veci nemângâiaţi Florica, Costică cu Polineta, Traian, Elisa şi Mitică, Maria şi Iorgu Pantazescu cu Nelu şi Gica, Ecaterina şi Mitica Rainu, Maior Potop şi Mioara, fiice, fii, gineri, nepoţi şi surori, precum şi familiile Bădescu Roşiori, Petrescu şi Colonel Chiriac anunţă cu durere moartea după o scurtă şi grea suferinţă a scumpei lor Florentza A. Agopian Decedată după o îndelungată şi grea suferinţă, înmormântarea va avea loc Vineri 30 Iulie cor. ora 4 d. a. Cortegiul pornind de la locuinţa defunctei Str. Stănică Marin 42, la biserica Sf. Ecaterina şi apoi la Cimitirul „Viişoara’ Ploeşti. D-na Maria I. Roşculeţ, Sylvia şi inginer inspector general George C. Măinescu cu copiii, soră şi cumnat, Stella şi locat, comandor Tudor Popescu cu fica Magda, soră şi cumnat, aduc pe această cale mulţumiri cordiale tuturor rudelor, cunoscuţilor şi prietenilor ,cari prin prezenţă, flori, scris şi cuvântări, au luat parte la marea durere încercată prin pierderea scumpului lor Iuliu V. Roşculeţ Tot deodată anunţă parastasul de 40 zile, care se va oficia Duminecă 1 August la biserica din co- comuna Negreşti (Carabaca) jud. D1173 G. ICDESCU Constanţa. , In aceiaşi zi, vor fi trăsuri la decedata în 28 crt. Inmormântadispoziţie la sosirea trenului în f.ea „va avea ,pc *n ziua de 31 In” gara Coba din orele 13 30 , macavoul familiei de la cimitirul sudic Focşani. Val de căldură asupra Danemarcei Copenhaga, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ştefani comunică : Un mare val de căldură s’a abătut asupra Danemarcei. Urcarea considerabilă a temperaturii a făcut până acum două victime, care au murit pe stradă de insolaţie. In afară de aceasta au fost transportate la spital șase persoane în stare gravă. „RADIO-UNIVERSUL“ apărut astăzi cuprinde ultimele Informaţii din lumea radiofonică, articole tehnice, sfaturi practice şi programele emisiunilor româneşti şi străine. — Un exemplar 20 lei — i