Universul, septembrie 1948 (Anul 65, nr. 202-227)
1948-09-01 / nr. 202
e MAINE PREMIERA O PRODUCŢIE: CEHOSLOVACĂ GRADINA ItAROjj; PROGRES REGIA LOTAKAR YAYRA la Gradina FK©GEES „învăţătoarea din Satru" filmele zilei vin începând de mâine HWU vârsta primejdioasă CspitoSIHSENIMAKtE Sală şi gr. J. L. Barrault-E. FeuiUere Trianon asteapta-ma" *______" sl, Divertisment muzical Kuta drumul ocnei * ' CU.VIVIANE ROMANCE Mignon Totul pr. o femeie Sală şl gr. şl Divertisment muzical Grădina Învăţătoarea din Satrul Progres cu Vera Mareţkala FominaMOCHH TAI CITESC c 111111 a MINCIUNA L. Nnccî păY EDITIE SPECIALA I nn PIERRE FRESNAY Şef de Şantier Inginer constructor, prima forţă caută schimbarea postului, cu salariu suficient retribuit. La ziar sub Capabil 46 P PrimarulB Ma Chell PIELE — VARICE — PARVENERICE — SIFILIS —IMPOTENTA Blenoragia vindecă ca o singură In lecţie Cons, io—2 şi 3—1. Tel. 0.30.60 CĂLĂRAŞILOR 51 (colt Mircea Vodă) Impotent EStâbiciune sexuală.țTîmiditate. Mormoni. Electricitate. Jnalta frecventa.:___ ' Inoragîe. Sifilis . - -'OstcUi’tăi Piele, ewcilină asortată. Neo-Bismufțir. Lupojtoyi /im/,'/« «RSă I F*7, SQ-dlul'Osttourtle 1 si fost Jindul Elisabeta. FE« rtBfclUSA. !//■». no ru^.c... _ . ...........S,J U 10-2 si 3-a. ES 37 Dr. N. HALPERN 'Ctyia 2 ie. Tel. 4.96.59 BOLI DE PLAMA MINIMA Raze X Radioscopie SifH's, Blenoragie (o singură înjecție) Cons. 82 1 .40. Telefon 5.49.90. Cavafii Vechi. 5 (Piața Sf. Gheorghe) TnovapInfianTaU DEPOUL C.F.R. PLOEŞTI Ploeşti, 31 (Agerpres). —Muncitării de la Depaid C. F. R. Ploeşti-Sud, îmbunătăţesc continuu metodele de muncă. Astfel, maeştrii Sabin Puşcaşiu, N. Moraru şi D. Catargiu au construit un cuptor de topit fontă cu o capacitate de 1.200 kgr. pe oită şi un cuptor de topit bronz cu şi ,un cuptor detopit bronz cu o capacitate de topit de 450 Vhr la o şarjă. După ce au răut ambel cuptoare, au reuşit ca e anul de topire prevăzut pupa 23 August să fie depăşit cu 50%. Această lucrare a fost excutată prin muncă voluntară, în afară de orele de lucru. SPECTACOLE GRADINA VOX: (Birlic) Sugea ca tata. MIC : Micul Infern. TEATRUL FILOTTD IV, fatal. VOLTA BUZESTI : Revista lui Stroe. GRADINA SAVOY (str. Doamnei): Dai un ban dar face. LIRIC: (Strada Matei Basarab S3): Extemporalul. 3 acte de Paul Gusty CINEMA TOCIRĂ F* ARTA: Drumul Ocnei. CASA PRIETENIEI SOVIETO-ROMANE: şoimul mări!. CAPITOL (sală şi grădină): Inseni.nare TRIANON: Aşteaptă-mă şi revistă. PAX: Ediţie specială. FILIMON SARBU: (fost Luxor): Iubirea mea. GRADINA şi SALA CTOCONDA : Vraja tinereţui MIGNON (grădină şi sală): „Totul pentru o femeie” şi artişti. GRADINA PROGRES: învăţătoarea din Satru. FEMINA: in ochii tăi citesc mindana. SCALA: Dragoste dincolo de viaţă şi moarte. SAVOY: Fata cu biciuşca. Of CARTIERE AIDA: Chestiunea Tuşă. AVRIG (fost Ileana): Binefăcătorii! si truna de reviste. AMERICAN: Mărite şi trupa de reviste. APOLO: Cenuşereasa. ALIANŢA : Căpitan la isani BRAGADIRU: Flăcăul din oraşul nostru. BARCELONA : Poveste muzicală. CLASIC: Campionul boxului. C. FR. GIULEŞTI: Universităţile mele. DACIA : Carmen şi Jurnal. FLORIDA : învăţătoarea din Satâl şi revistă. IZBANDA (sală şi grădină)! Lacrimi de artist. LIA: Vinovaţi fără vină. LIRA: Căpitan la 15 ani LUTHER (grădină şi sală) : Rivalii şi colectivul Nr. 10 (Titu Columbeanu). MARNA: Doi camarazi şi revistă. MARCONI: Andante — Melodia Iubirii şi revistă. MILANO : Opereta şi revista Titi Mihăilescu. (sală şi grădină). MIORIŢA: Nimic nu mai cade. Ispitele din Monte Carlo. MODEL: Calul năzdrăvan şi Parada Muncii şi artişti. MALAXA: Mihluho Maklal. NONT : Stan şi Bran contrabandişti. ODEON: Pierre et Jean şi Jurnal. PACHE: Simfonia Fantastică şi revistă. POLTAVA: Poveste muzicală, Jurnal şi revistă. RAHOV'S: o fată cu noroc, Jurnal şi artişti. SPLENDID: Dubrovski Jurnal 34 şi artişti. TOMIS: (sala şi grădina): Pentru cel de pe mare. TRIUMF: Aventurile lul Tarzan serial-a şi jurnal. UNIRF.A: Comoara din trecătoare şi revistă. UNIC : Tarzan seria Tita şi Jurnal. VOLGA : Poveste muzicală. VERGU: Oameni pe rug şi trupa de revistă. VENUS: Destinul unei iubiri. Jurnal şi complectare. Azi ultima zi DEPĂŞIREA NORMEI LA * C.F.R. BÂRLAD Bârlad, 30 (Agerpres). Datorită unei munci planificate şi a acţiunei de lămurire duse derganizaţia P. M. R., muncitorii cfr.-işti din Bârlad au făcut ca producţia la toate secţiile, să fie depăşită cu 38 la sută. In afară de program şi prin muncă voluntară au reparat o batoză care astăzi treeră grâu pentru SALA *?' FEMINA MIGMOM şS^ĂDIWţ , DE AZI PROGRAM NOU, DIVERTISMENT MUZICAL Poveşti cu muzienţe cu: LENUŢA BOIDUR şi COLEA RÂUTU cu BENO VEREA. — DUO NICANDROV împreună cu FRANCISCA VERINI şi LOUIS JUMPING Cond- muzicală: GELU SOLOMONESCU şi ultima sa cel mai bun film din Capitală Totul pentru o femeie (TTTTTO PER LA DONA) I cu VITTORIO DE SICA și ELSA MERLINI Programul filmelor sovietics în săptămâna dela 30 Aug.—5 Sept. 1948. FANTASIO : Flăcăul din oraşul nostru. BRAGADIRU : Vulturul Mărilor. FILIMON SARBU: Iubirea mea. CARMEN : Cenuşăreasa, AIDA : chestiunea rusă. APOLLO : colţ Alb VOLTA BUZEŞTI: Copilăria mea. UNIC: Criminalii printre noi MARNA : Doi Camarazi SPLENDID : Dubrovski BARCELONA : Floarea de Piatră. FLORIDA : învăţătoarea din Şatrai AMERICAN : Marita RAHOVA : O fată cu noi’Oc MILANO : Opereta TOMIS : Pentru cei de pe mare. VOLGA : Poveste muzicală ODEON : Primăvara LIA: Vinovaţi fără vină. Pepite Medici şi Studenţi Edituri de Stat [ pentru Literatura Medicală tensoară: Lei Prof. M. N. Lebedeva: MANUAL PRACTIC DE MICROBIOLOGIE 350 Conf. Dr. A. Kreindler: LES REFLEXES CONDITIONNELS 350 Prof. Dr. I. W. Heupke: DIETETICA 250 Dr. Maur Mihail Neuman: L'ANNÉE MEDICALE 1948 650 Dr. Carii Maren: MEDICAMENTELE IN TERAPEUTICA 400 — ★ — MALARIA 80 Conf. Dr. A. Radovici şi Dr. Paparian: HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ş! ACCIDENTELE El CEREBRALE 400 Dr. Octav Maller: EREDITATE Şl MEDIU 60 Dr. Paul Pruteanu: ASIGURĂRILE SOCIALE IN URSS 60 Dr. G. Băjeu: ANESTEZII LOCALE ŞI ANALGEZII TERAPEUTICI 520 Comenzi însoţit© de cost se fac la Editură, Strada Brezeiarii Nr. 25 FARMACIILE DE SERVICIU GRUPA L — Farmaciile deschise in ziua de 1 a fiecărei luni pentru executarea ordonanţelor medicale urgente In timpul repausului de prânz şi noaptea. „Helios” Josefsohn I., calea Victoriei 50 (telefon 5.14.70); Cucuiu Focşa G., b-dul Tache Ionescu 22, (telefon 2.22.43); „Viitor“, str. Romană, 131, (telefon 1.23.56); „Albina” Colobeucs, Calea Moşilor 217, (telefon 1.01.57); Garusa N., sos. Stefan cel Mare, 56; Mazilu Atra, str. av. Radu Beller 13, (telefon 2.85.38); „Tei” Goldenberg I, str. Drumul Lacul Tei, 31; Dr. Popovici Nic., B-dul 1843, 27, (telefon 5.21.03); „Tuia” b-dul Recubuicii, 52 ; Arabin I., calea Văcăreşti, 83; Sega Sedi, calea Dudeşti, 91; Barozzi Vasile, calea Călăraşi 104, tel. 5.05.95 ; „Sf. Anton” Dr. Kijic A., şos. Mihai Bravu, 203, (telefon 6.26.64); Niţescu Sebastian, b-dul Gh. Dimitrov, 103 ; „Dr. Davilla”, calea Moşilor, 364, (telefon 1.06.21); Patriche Lucia, şos. Colentina, 170; Apăteanu Dora, şos. Pantelimon, 262 ; Grisaru M., b-dul Schitu Măgureanu, 10 (tel. 5.05.12); Lazeanu Maria, str. Sf. Apostoli, 40 ; „Sanitas”, b-dul Mareşal Tito, 29 (tel. 6.30.67); „Novo” Nicolaescu C., calea Rahovei, 216 ; Ciolacu A., Prelungirea Rahovei 86; Marcescu Cristea, calea Serban Vodă 9 (tel. 5.96.93); Dr. Sima Gh., calea Serban Vodă 198 ; Bărdeanu Ion, șos. Giurgiului, 138, telefon 5.75.47 ; Tabacu Gloria, splaiul Unirii, 132; „Salvator" Dr. Ulmeanu, str. Carol Davila, 7, (telefon 3.00 30); Păpurica Eugenia, str. Uranus, 108; Hamat Dr Săndulescu, prel. 13 Septembrie, 2, (telefon 6.38.35); Manolescu V , calea Victoriei, 159, (telefon 3.17.15); ..Marconi”, calea Grivital, 98, (telefon 5.90.79); „Iubirea de Oameni”, calea Griviţei. 267, (telefon 7.24.60); Isacu Constanţa, şos. Grozăveşti. ?; Manolescu Gh., str. Scarlat Vamav. 46; Paleacu M . b-dul 1 Mai. Jos; Mundoseanu C . b-dul 1 Mat. 337; GRIVIŢA: Popescu E. Mehedinţi, b-dul Gloriei, MILITARI * Dr. Drăgan Parva, ti dul Libertății. 72 (telefon 4.9. 66); AP. PATRIEI: Akerman T., sos. Eprien. 153; BANEASA- Rădulescu Valeria, sos. București-Ploesti. 19. (telefon 7.18.72); PANTELIMON : Fascu Florica, sos. Brăilei. 1. IA R.-SĂRAT IA FIINŢA MAGAZINUL DE STAT „30 DECEMBRIE“ R.-Sărat, 30Agerpres. — In cursul lunii Septembrie c. se va deschide la R.-Sărat, intr’un local în curs de transformare, magazinul de stat , 30 Decembrie", care va aproviziona atât cooperativele din oraş şi judeţ, cât şi magazinele particulare, cu articole de ferărie, menaj, tehnice şi sanitare, precum şi cu vopselării. --------pop------- MAGAZIN DE STAT CU APE MINERALE Ploeşti, 31 Agerpres. Zilele trecute a avut loc în localitate inaugurarea primului magazin de Stat cu ape minerale, reci şi termale, in prezenta prelegatului Ministerului Sănătăţii. -------©O©------- A sosit un nou transport de iută Agerpres, 31. Cu motonava ,,Transilvania“ a sosit la Constanţa un nou transport de iută, care a fost imediat preluat de Centrala Industrială a Inului şi Canenei. Noua cantitate de iută va fi repartizată fabricilor prelucrătoare, pentru a asigura producţia în perioada Octombrie- Decembrie 1948. ------------------------- La Gura Ocniţei sa forat o nouă sondă in timp record Ploeşti, 31 Agerpres. Muncitorii de la schela „Concordia“Gura Omisei au pus în producţie o sondă cu 4 luni înainte de termen. Muncitorii care au executat această lucrare au terminat forajul într-un timp record, depăşindu-se programul cu 461%, prin obţinerea unei medii de 59 intre foraţi în 24 de ore, iar instalaţia de foraj a fost montată în patru zile în zie de 10 zile cât era normal, depăşindu-se programul cu 250%. --------•)♦(•·------ întrecere intre fabricile de sticlă Turda-Târnăveni- Mediaş Turda, 31, (Agerpres).Muncitorii de la fabrica de sticlă din Turda au câştigat întrecerile cu fabricile de sticlă din Târnăveni şi Mediaş. Producţia trimestrului Iunie-August, raportată la media lunară în perioada Ianuarie-Mai, a fost depăşită la cele trei fabrici în întrecere în felul următor: Turda cu 53%, Târnăveni cu 15% şi Mediaş cu 12%. ■er* ♦ ♦♦ ♦ ♦ ♦■»♦♦♦♦ 444 » UNIVERSUD PODGORENII SE PREGĂTESC DE CULES A mai rămas puţin timp, până se va culege mult aşteptatul rod al unei munci de un an de zile. Nu trebue uitat că în munca câmpului, mai mult ca oriunde, se duce o luptă aprigă şi neîncetată intre om şi natură, ceea ce a făcut pe cel mai mare agronom şi savant din U.R.S.S. — I. Miciurin — să spună cu o profundă înţelepciune: „Noi nu trebue să aşteptăm dărnicia naturii, ci să smulgem dela ea; aceasta este misiunea noastră” — lozincă ce trebue să ne călăuzească paşii în munca de toate zilele. In anul acesta vom avea rod mai puţin la vii, dar din atât Cât va fi să căutăm să obţinem un vin de bună calitate. Sunt şi astăzi unii podgoreni, care potrivit datinelor învechite, culeg strugurii în căldări de tablă, îi trec prin zdrobitori şi teascuri ruginite şi pun vinul în butoaie clătite în pripă cu puţină apă, butoaie care au stat toată vata cu drojdie pe doage. De aceea se obţin vinuri oţetite, mucegăite, borşite, etc . Cele mai muite boli şi defecte ale vinului provin de la necurăţenia şi neîngrijirea vaselor, precum şi a cramei sau localului în care se păstrează. Față de această stare de lucruri se impun, acum in preajma culesului, următoarele măsuri: 1. Să pregătim din vreme toate vasele, vesela, maşinile (presele, zdrobitorile) şi instrumentele cu care vom lucra la cules şi vinificaţie astfel: a) In vederea culesului să ne procurăm sau să ne facem singuri, coşuieţe de răchită, hârdae din lemn sau galeri smălţuite pe care să le folosim în locul găleţilor de tablă care coclesc. b) Zdrobitorile, presele, pompele de vin şi pâlniile, trebuesc curăţate bine, apoi toate părţile fieroase (valţurile la zdrobitori şi talerul la presă) trebuesc vopsite cu vopsea albă, iar şuruburile şi lagărele, unse cu uleiuri minerale, curate şi fără miros. c) Vasele — butoaie, budane şi tocitori — trebuesc revăzute, bucată cu bucată. Cercurile vechi şi ruginite se vor curăţi cu glaspapier şi se vor vopsi cu vopsea neagră, cele prea uzate se vor înlocui cu cercuri noi. Butoaiele care nu prezintă nici o boală sau defect ce ar putea fi transmise vinului se pregătesc în mod obişnuit, adică: se spală cu apă caldă şi sodă (2 kg. sodă de rufe la o găleată cu apă), se clătesc în câteva ape reci şi după ce se svântă, se afumă cu fum de pucioasă şi se ţin astupate până în momentul când se toarnă vinul în ele. Butoaiele cu boli şi defecte se tratează după natura acestora şi anume: Vasele oţeţite se tratează astfel: butoaiele se spală cu o soluţie de vitriol. Se socoteşte 1 kg. acid sulfuric la 100 litri apă, iar din această soluţie, 50 litri pentru 100 dai. capacitate. Acest amestec se ţine în butoi 24 ore, rostogolindu-1 din când în când, apoi se spală cu apă şi sodă, tratându-1 mai departe în mod obişnuit. Vasele mucegăite (uşor mucegăite) se tratează scoţând fundul butoiului şi frecându-1 pe dişăuntru cu o perie de sârmă şi soluţie de apă şi sodă de rufe, 10s/». Dacă vasele sunt puternic mucegăite, atunci se foloseşte una din reţetele următoare: 10 grame permanganat de potasiu socotit la 10 dai, capacitate butoiu. Se umple butoiul cam trei sferturi, se adaugă permanganatul şi se ţine astfel 3-4 zile, după care se spală cu o soluţie de 0,2’/« acid sulfuric care scoate urmele permanganatului. Se poate trata numai cu vitriol în soluţie mai concentrată, dânduse_ IO"*, dar trebue ţinut minte că mânuirea acidului sulfuric cere multă atenţie şi cunoştinţe. In cazul când mucegaiul a pătruns adânc în doage, atunci butoiul se desface, se pârlesc doagele şi se trag la rindea. Tot aşa se procedează şi cu vasele care au miros de doagă. 2. Afară de pregătirea vaselor ceea ce trebue să facem tot din timp,este pregătirea localului (cramă şi pivniţă) în care urmează să depozităm vinurile pentru fermentare şi păstrare. Atât crama cât şi pivniţa trebuesc ţinute în perfectă stare de curăţenie. Pereţii şi postamentele butoaielor se vor unge cu o soluţie de var, piatră vânătă şi piatră acră, în proporţie : 100 litri apăt- 3 kgr. var nestins + 2 kgr. piatră vânătă + 2 kgr. piatră acră (alaun). Se desinfectează pivniţa cu fum de pucioasă, arzând 1 gram de pucioasă la 1 metru cub spaţiu. Cu aceste pregătiri vrednice da un bun spirit gospodăresc, cei ce muncesc pe ogoare, mânaţi de acelaşi ideal ca şi confraţii lor din fabrici şi uzine, în lupta lor comună pentru „ridicarea calităţii produselor”, să întâmpinăm hristovul viilor din anul acesta sub lozinca: „Prin calitate să compensăm cantitatea”. RECHEMĂRI LA CATEDRA ŞI DELEGĂRI LA CONM, IN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ELEMENTAR Ministerul invătământului public, prin decizia Nr. 209-141 din 1948, recheamă la posturile din Învăţământul elementar, următoarele organe de control, din regiunea Galaţi: Cosma Ioan, insp. şef al jud. Tutova; Tofanu Gh., subinsp. şc. jud. Tutova; Simion Pascu, insp. şc. de control jud. Tutova; Constantin Doncea, insp. şc. de control jud. Tutova; Stoica Dumitru, insp. şc. de control jud. Tutova; Marinică Ion, insp. şc. de îndrumare, control şi culturalizare în jud. Brăila; Danciu Petre, subinspector şcolar la insp. şc. jud. Brăila; Vasilescu C-tin, subinspector şcolar de control la jud. Brăila; Stoichiţescu Alex., insp. şc. şef al jud. Gorj; Giurgiulescu Vasile, subinsp. şc. de cancelarie la insp. Gorj. Tot prin aceeaşi decizie, se delegă in controlul înv. elementar din regiunea Galaţi, următorii învăţători: Dumbravă Gh., înv. de la şc. Murgeni Tutova, se delegă insp. şc. şef al jud. Tutova; Glislasie Gh., subinsp. şc. plasa Ianca Brăila, se delegă insp. şc. de îndrumare şi control şef al secţiei pedagogice, din jud. Brăila; Nica Niculae, înv. dela şc. Urleasca Brăila, se delegă subinsp. şc. la plasa Radu Negru Brăila; Lepădatu Vasile, înv. deleg. din com. suburb. Nedelcu Chercea Brăila, se delegă subinsp. şc. la plasa Făurei Brăila; Pavel Niculae, dela şc. Murgeni, se delegă insp. de îndrumare şi control, şeful secţiei pedagogice la insp şc. jud. Tutova; Româniţă Anton, actual insp. şc. de îndrumare la jud. Tutova, se delegă subinsp. şc. de plasă al jud. Tutova; Tătaru Ecaterina, înv. de la şc. de fete nr. 4, Bârlad, se delegă subinsp. şcolar la cancelaria insp. şc. Tutova; Apostoleanu Virgil, actual subinsp. şc. la cancelaria insp. şc. Tutova se delegă subinspector şcolar de plasă în jud. Tutova; Bleoju C-tin, înv. dela şc. elementară Bogdăneşti Tutova se delegă subinsp. şc. de plasă la jud. Tutova; Arsene Spiridon, înv. dela şc. Saratec Tutova, se delegă subinsp. şcolar de control la jud. Tutova; Chiată C-tin, înv. din Tg. Jiu, se delegă insp. şc. şef al jud. Gorj; Tătăroiu Dumitru, înv. la şc. de băeţi din Tg Jiu, se delegă insp şcolar de îndrumare şi control şef al secţiei pedagogice de la insp şc. Gorj; Eremia Vasile, înv. la şc nr. 2 băeţi Tg. Jiu, se delegă subinsp. de cancelarie la insp. şc. Gorj. Prin decizia Nr. 209.146/948, se recheamă la posturile din învăţământ, următoarele organe de control din jud. Năsăud: Oprea Iuliu, insp şc. de îndrumare şi control, jud. Neamţ; Dănilă Ştefan, subinsp. şc. la cancelaria insp. şc. Năsăud; Lupu loan, subinsp. şc. de îndrumare şi control. Tot prin aceeaşi decizie se numesc în controlul învăţământului elementar din jud. Năsăud, următorii înv.: Pop Petru, înv. gr. sup. de la şc. Cristur-Sieu, se numeşte insp. şc. de îndrumare şi control şef a secţiei pedagogice din jud. Năsăud; Mariaşu Aurelia, înv. gr. I dela şc. elementară Lechinţa, se numeşte subinsp. şc. la cancelaria insp. şc. Năsăud; Briceag Adela, înv. cond. gr. I dela şc. copii mici Sângeorz-Băi, se numeşte subinsp. şc. pentru înv. preşcolar; Rajnay Gaşpar înv. gr. I la şcoala de stat Bistriţa, se numeşte subinsp. şc. pentru inv. maghiar; Belivacă Marin, înv gr. I de la şc. elementară Domneşti, se numeşte subinsp. şcolar la plasa Centrală; Haja Vasile, înv. gr. I şc. elementară Ruştişor, se numeşte subinsp. şcolar la plasa Sieu. Prin decizia nr. 209.145/948, se recheamă la posturile din înv. următoarele organe de control din judeţul Neamţ: Ştefan Vasile subinsp. şcolar dela plasa Tg. Neamţ; Cercel Gheorghe, subinsp. şcolar dela plasa P.Neamţ; Ionescu Gheorghe subinspector şcolar dela plasa Buhuşi; Mancaş Gheorghe subinsp. şcolar dela plasa Ştefan cel Mare; Popescu Ioan, subinsp. şcolar dela plasa Ceahlău. Tot prin aceeaşi decizie se numesc în controlul înv. elementar din jud. Neamţ, următorii înv.: Olaru Ion, înv. gr. I dela şc. Barca, se numeşte subinsp. şc. de control la plasa Ceahlău; Matei Constantin, înv. gr. I dela şc. Secu, se numeşte subinsp. şc. de control în plasa P. Neamţ; Cristea Gavril, inv. gr. superior dela dispoziţia ministerului, se numeşte subinsp. Şv. la plasa Buhuşi; Petraru Vasile, înv. gr. I dela şc. Secu, se numeşte subinsp. şc. de control la plasa Ştefan cel Mare; Ruşeţ Ecaterina, inv. gr. superior de la şc. de fete nr. 2 Tg. Neamţ, se numeşte subinsp. şc. de control la plasa Tg. Neamţ. Prin decizia nr. 209.143/048, sunt numiţi în controlul înv. din jud. Iaşi, următorii învăţători: Gherasim Vasile, înv. gr. I dela şc. Ţigăneşti-Iaşi se numeşte subinsp. şc. la plasa Copou- Iaşi; Vieru Ioan, înv. gr. I dela şc. Copoşeni-Iaşi, se numeşte subinsp. şc. la plasa Bucium- Iaşi; Luţă Iancu, înv. gr. II dela şc. Lungani-Iaşi, se numeşte subinspector şc. la plasa Podul Iloaiei-Iași; Vartic Ioan, înv. gr. superior de la sc. Coarnele Caprii-Iași, se numește subinspector şc. de control la plasa Tg. Frumos-Iași. -©♦© CĂRŢI NOUI Conf. Dr. A. RADOVICI ŞI Dr. R. PAPAZIAN Hipertensiunea arterială şi Accidentele ei cerebrale (320 pagini, 16 figuri, 4 planşe in culori) Lei 400 I EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA MEDICALA 1948 O monografie complectă a hipertensiunii arteriale văzută din punct de vedere neurologic. Pentru medicii practicieni cât şi pentru studenţi, volumul constituie un ghid de o valoare necontestată. Contribuţia autorilor lămureşte pe deplin problema hipertensiunii. O parte utilă pentru medici şi studenţi. De vânzare la toate librăriile. Se pot comanda şi direct la Editură trimiţând valoarea anticipat prin mandat poştal. Comenzile librăriilor se vor adresa Centrului de Difuzare a Cărţii, Bucureşti , Calea Moşrter 62-63 Contrabande descoperite in portul Constanta Organele vamale şi cele poliţieneşti, au descoperit pe bordul vaporului italian „Morelli C.” 48 kgr. cafea şi 100 ţigări Camei, nedeclarate la revizia vamală. La revizia vamală făcută pe corăbiile toceşti „Tarik”, „Tikaret” şi „Galegnese”, s’au descoperit în hambare 30 genţi de damă, 39 curele de „nylon” , 10 kgr. crep pentru pantofi şi 53 pachete de ţigări străine. Constanţa, 25 August Muncitorii dela minele de aur din feţii Apuseni s’au distins la întrecerile in muncă Brad, 28 August În clasamentul întrecerilor pe judeţ, locul al doilea l’au obţinut muncitorii dela exploatările auro-argintifere din Munţii Apuseni (foste „Mica” din Brad. Aceste întreceri s’au făcut în cinstea zilei de 23 August, locul întâi revenind I. M. S. Hunedoara. Programul producţiei de aur a fost depăşit cu 16,87 la sută, ceea ce reprezintă o apreciabilă cantitate de aur extras. Deasemeni a crescut mult şi productivitatea muncii, de la 1,807 grame aur pe om/post, la 2,312 grame aur pe om/post. Absenţele nemotivate au crescut de la 4,94 la sută la 6,95 la sută, fapt care a împiedecat o sporire mai consistentă a productivităţii muncii. Un succes evident care a fost realizat după naţionalizarea întreprinderii, este reducerea preţului de cost a aurului cu 50 la sută faţă de perioada anterioară întrecerilor Muncitorii de la exploatările auro-argintifere din Munţii Apuseni lucrează cu elan sporit. Lucrările pentru scoaterea la suprafaţă a vasului „Oituz“ 19 Constanţa, 28 August La dana 22 din port, unde a fost scufundat de hitlerişti vaporul „Oituz”, acum patru ani, 40 tehnicieni şi muncitori din Direcţia porturilor maritime, lucrează la scoaterea la suprafaţă a vasului. Lucrările, cari se execută sub conducerea d-lui Gh. Dică, inspector tehnic maritim, sunt înaintate ,până acum aplicându-se cinci plasturi de fier pe spărtura de 84 m. p. peste care să fixat un plasture de lemn. Urmează să se aplice de către scafandri, încă șapte plasturi de lemn și doi de fier. S’au mai aplicat alţi cinci plasturi de lemn în borduri, la spărtura din bordul babord. Toate aceste lucrări au fost executate după schiţele luate în apă de către d. inspector Dică, fiind ajutat de două echipe de scafandri. Totodată, s’au montat la bord două autopompa centrifuge ,cu o capacitate de 900 tone pe oră, pentru eliminarea apei şi facerea problelor de astuparea perfectă a spărturilor prin plasturii aplicaţi pe corpul vasului. Aceste lucrări de scoatere la suprafaţă a unui vas de mare tonaj, sunt primele la noi în ţară PROGRAM DE LUCRĂRI LA COMPLEXUL C.F.R.-BRAŞOV Agerpres. 31. — In cadrul lucrărilor dela complexul CFR— Braşov, se efectuiază şi un triaj nou, menit să mărească capacitatea de manevrare a trenurilor de mărfuri prin această staţie, precum şi o mare magazie de materiale. Pentru aceasta s’au prevăzut circa 45 km. linie, dintre care 33 km. vor folosi exclusiv triajului, care va avea 21 de linii de garaje. In cadrul campaniei de lucrări din anul acesta se va termina montarea a 33 km. linie, din care până in prezent s’au montat 13 km. Restul se va termina până la 1 Noembre nr., iar diferența pănâ la 45 km. se va executa în viitoarele etape de lucrări. ECHIPA DE DANSURI „DERMATA“ A FOST PREMIATĂ Cluj, 31 (Agerpres). — la concursul organizat de Consiliul Judeţean Sindical între echipele de dansuri populare al sindicatelor din Cluj, premiul I a fost acordat echipei de dansuri româneşti de la uzinele „Dermata“, premiul IT echipei de dansuri maghiare de la aceeaşi uzină, iar premiul III sindicatelor C.F.R. şi Grafic. INTELECTUALII LUPTA PENTRU SALVAREA PACII ŞI A CIVILIZAŢIEI Urmare in greş, sunt înăbuşite cu brutalitate. Cu durere şi revoltă, constată acest lucru intelectualii progresişti din lumea întreagă, nu pot însă tolera reînvierea fascismului, incitările la războiu, dispreţul făţiş al omului, aduse de imperialism. Tocmai pentru aceasta intelectualii conştienţi au intrat in arena luptei pentru pace şi democraţie. Ei şi-au dat seama că poziţia rezervei sterile, a izolării de mase, închide în ea renunţarea la lupta pentru mai bine a omenirii. Or, datoria intelectualilor e să fie in fruntea acestei lupte. Intelectualii nu sa pot situa în afara năzun pag. la vnţelor omeneşti ci, dimpotrivă, ei trebuie să le exprime şi să le dinamizeze în luptă. Melectualii trebue să fie cât mai aproape de masele populare, că fie exponenţi ai idealurilor lor, lumini vii pe calea luptei popoarelor. Iată de ce intelectualii ridică azi puternic glasul lor pentru apararea democraţiei şi pentru condamnarea imperialismului, in cuvântul lor e glasul omenirii intregi. Iar manifestul lansat de ei va fi un îndemn în plus in marea luptă pentru salvarea păcii și a civilizației, luptă pe care o dau masele populare din lumea întreagă. SILVIA CALIN înfiinţarea casei de economii CECURI ŞI CONSEMNAŢIUNI (Urmare din pag. I-a) hotărire judecătorească rămasă definitivă că ar fi dobândite în mod ilicit. Poprirea operează după ce n’au înregistrat toate dispoziţiunile d® plată primite până la momentul popririi. Valoarea buletinelor de vărsământ necontablizate şi a cecurilor în circulaţie, precum şi garanţiile conturilor curente de cecuri nu pot fi poprite. Sumele consemnat® nu se pot popri in mâinile Cassei de economii, cecuri şi consemnaţiuni, ci numai în mâinile instituţiunii sau instanţei au drept a dispune. Poprirea înfiinţată in mâinile Caasei de economii, cecuri şi con- Semnaţiuni va fi totuşi validată dacă se va dovedi că depunătorul sau cel de contul căruia s’a făcut consemnarea nu s’a desesizat de recipisă. Cesiuniie de orice notificări tinzând A împiedica o restituire sau a modifica drepturile existente asupra consemnării sau depozitului, vor fi notificate prin portărei, aceloraşi Sedii ca şi poprire», şi vor conţine aceleaşi Indicaţiuni. Aceste notificări vor trebui adresate instituţiei sau instanţei arătată ca având dreptul de a dispune restituirea, iar valabilitatea lor în ceea ce priveşte Cassa de Economi, Cecuri şi Consemnaţiuni este condiţionată de dispoziţiunea instituţiei sau instanţei. Dacă cesiunile sau celalte acte nu se vor fi făcut, in forma autentică, se va lua act de ele Insă restituirea nu se va face decât după confirmarea sau refacerea lor prin act autentic. Livretele de economii ale Cassel de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni pot fi primite ca garanţii la casele publice şi la licitaţiuni. Toate a.cfc©le *i contracte]e Gasse] de economi, cecuri şi consemnaţiuni simt considerate ca autentice, fără altă formalitate decât investirea lor cu semnătura şi sigiliul Cassei. Identitatea părţilor care contractează cu Cassa de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni se va certifica de către persoanele autorizate a semna în numele Cassei acele acte. Ele se vor învesti cu formula executorie, fie de tribunalul Ilfov, fie de tribunalul locului imobilului la care se referă. Transcrierea și înscrierea lor inn registrele respective se va face duP.i simpla cerere a Cassel, Înaintată tribunalului sau Judecătoriei corupe«tente, fără a fi nevoie de prezenţa părţilor. Copiile eliberate de Casa de economie, cecuri şi consemnaţiuni de pe actele ce a încheiat cu terţii, precum şi de pe cele aflate în conservarea Sa şi certificarea pentru exactitatea conformă cu originalul, au putere probantă ca şi copiile eliberata de instanţele judecătoreşti sau de notarii publici. Declaraţia scrisă, trimisă de Cassa de economii, cecuri şi consemnaţiuni inlocueşte prezenţa sa ca parte în concordate şi falimente, atât in adunarea creditorilor cât şi faţa instanţelor judecătoreşti. Răspunsul la interogatoriu al Cassei de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni citată în instanţele de validare de poprire ca terţă poprită, se va da în scris prin declaraţie ce va putea fi depusă la dosarul cauzei. Primul bilanţ al Cassei de economii, cecuri şi consemnaţiuni, se va încheia la 31 Decembrie 1948 şi va avea ca anexă conturile de execuţie ale bugetelor Cassei Naţional« de Economii şi Cecuri Poştale » Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni, inchiriate Pe data publicării decretului de faţă şi contul de execuţie al bugetului Cassei de Economii, cecuri şi Consemnațiuni, abii această dată până la 31 Decembrie 1948. IMPORTANTE LUCRĂRI PORTUARE LA BRĂILA Sindicatul P. C. A. a câştigat drapelul producţiei Brăila, 28 August Graţie eforturilor muncitorilor din sindicatul P.C.A. Brăila s-au realizat lucrări portuare peste norma prevăzută până la 23 August de 110 la sută. In ce priveşte norma programată până la finele lui 1948, s’a realizat până acum 63 la sută în valoare şi 16 la sută în volumul lucrărilor executate. •Valoarea lucrărilor de investiţii, aprobate pentru direcţiunea portului Brăila, se ridică la 16.200.000 lei, plus un supliment de 24 milioane, aprobate de ministerul finanţelor. Iată lucrările prevăzute în planul întocmit de P.C.A. Brăila: terminarea lucrărilor de refacere a molului (cap de dig) de la bazinul docurilor; refacerea pardoselei la tunelul magaziei cu silozuri; punerea în stare de funcţiune a doua uscătoare Bouri de pe lângă magazia cu silozuri; refacerea liniilor ferate din incinta docurilor; repararea elevatorului plutitor ,,Doc A.“ (corp şi instalaţie); executarea de foraje pa platforma morii Violatos, pentru studiul stabilităţii cheiurilor; construirea unei estacade de legătură între magazia cu silozuri şi uscător; refacerea de pereuri degradate; repararea parţială a pontoanelor, repararea clădirilor şi instalaţiilor mecanice de la staţiunea petroliferă „Concordia”, cum şi refacerea liniei ferate care deserveşte zonă S. R.T., din incinta docurilor, planul lucrărilor suplimentare, în valoare de 24 milioane, cuprinde: construirea a 10 bitoane de smart la cheiul de Vest al bazinului docurilor; construirea gardului de beton armat, pentru incinta docurilor; repararea exterioară și interioară la siloz, atelier și uzină; repararea magaziilor direcţiei porturilor Brăila; punerea în stare funcţiune a 8 ventilatoare de siloz; curăţirea şi repararea a 270 metri liniari tubulatură pentru praf; construirea unui elevator de 1,5 vag. şi montarea unui cântar automat d® 100 kg. forţă pentru inmagazinarea mecanică a porumbului în siloz. Se vor achiziţiona două cântare a 500 kg. forţă pentru înlocuirea celor vechi, de la estacada N. şi montarea celor vechi, la secţia curăţiri; repararea elevatorilor plutitoare: .Oitina“, „Speranţa”, „Nelly” şi „Luiza”; construirea unui şaland pentru dragaj de 100 m. c- capacitate şi 100 tone încărcătură; repararea de cale ferată în docuri zona D.P.R.; revizuirea şi înlocuirea parţială a instalaţiilor electrice din tunelurile silozurilor din docuri; instalarea de ventilatoare exhaustoare la platforma şi tunelurile silozurilor; repararea a 1.350 m. p. pavaj în port; construirea a 4 drenaje în port, pentru evacuarea apelor staţionare. In planul de lucrări suplimentare, se prevede şi construirea unei macarale electrice de 2,5 ton® pentru portalul existent şi repararea liniilor ferate cum şi diferite amenajări la bazinele de siguranţă şi la instalaţia de predare-primire a societăţilor petrolifere din docuri, etc. Ele se vor executa în minimul de timp posibil, datorită eforturilor pe care le fac membrii sindicatului P. C.A. din Brăila. Este locul să arătăm că muncitorii sindicatului P.C.A. Brăila, fiind în întrecere cu tovarăşii lor din direcţia portului Galaţi şi realizând 56 la sută în volum de lucrări executate faţă de 47,5 la sută cât au realizat cei din portul vecin, au câştigat drapelul producţiei, oferit de Uniunea port şi transport, secţia sindicală P.C.A. Brăila. -©♦© BUCĂTARII DIETETICE PENTRU COPIi Oradea, 31 Agerpres. Din iniţiativa Oficiului Judeţean pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, in colaborare cu Serviciul Sanitar Municipal, se vor deschide în curând în localitate noul bucătării dietetice pentru copiii debili ai muncitorilor şi funcţionarilor. Prima bucătărie dietetică a luat fiinţă de lângă Ambulatoriul Policlinic, dând rezultate satisfăcătoare. Nouile bucătării dietetice, care urmează să se deschidă peste câteva zile, vor fi situate în cartierele Veilenţa şi Ioşia. ***.+ *♦* *.* *■*■* A-A-* A 4-a SAPTAMANA SUCCES@ SUCCES T SUCCES © Zilnic Matineu CAPITOL .SALA SI GRADINA-» însemnare /LA PART DE L'OMBRE/ /AaiUEAN DELANIM07