Universul, septembrie 1948 (Anul 65, nr. 202-227)

1948-09-01 / nr. 202

e MAINE PREMIERA O PRODUCŢIE: CEHOSLOVACĂ GRADINA ItAROjj; PROGRES REGIA LOTAKAR YAYRA la Gradina FK©GEES „învăţătoarea din Satru­" filmele zilei vin începând de mâine HWU vârsta primejdioasă CspitoS­IHSENIMAKtE Sală şi gr. J. L. Barrault-E. FeuiUere Trianon asteapta-ma" *______" sl, Divertisment muzical Kuta drumul ocnei * ' CU.VIVIANE ROMANCE Mignon Totul pr. o femeie Sală şl gr. şl Divertisment muzical Grădina Învăţătoarea din Satrul Progres cu Vera Mareţkala FominaM­OCHH TAI CITESC c 111111 a MINCIUNA­­ L. Nnccî păY EDITIE SPECIALA I nn PIERRE FRESNAY Şef de Şantier Inginer constructor, prima forţă caută schimbarea postului, cu salariu suficient retribuit. La ziar sub Capabil 46 P Primar­ulB Ma Ch­ell PIELE — VARICE — PAR­­VENERICE — SIFILIS —IMPOTENTA Blenoragia vindecă ca o singură In­ lecţie Cons, io—2 şi 3—1. Tel. 0.30.60 CĂLĂRAŞILOR 51 (colt Mircea Vodă) Impotent EStâbiciune sexuală.țTîm­iditate. Mormoni. Electricitate. Jnalta frecventa.:___ ' Inoragîe. Sifilis . - -'OstcUi’tăi Piele, ewcilină asortată. Neo-Bismuf­­țir. Lupojtoyi /im/,'/« «RSă I F*7, SQ-dlul'O­sttourtle 1 si fost Jindul Elisabeta.­ FE« rtBfclUS­­A. !//■». no ru^.c... _ . ...........S,J U 10-2 si 3-a. ES 37 Dr. N. HALPERN 'Ctyi­­­a 2 ie. Tel.­ 4.96.59 BOLI DE PL­AMA M­­INIMA Raze X Radioscopie SifH's, Bleno­ragie (o singură înjecție) Cons. 8­2 1 .4­0. Telefon 5.49.90. Cavafii Vechi. 5 (Piața Sf. Gheorghe) TnovapInfianTa­U DEPOUL C.F.R. PLOEŞTI Ploeşti, 31 (Agerpres). —Mun­­citării de la Depaid C. F. R. Ploeşti-Sud, îmbunătăţesc con­tinuu metodele de muncă. Astfel, maeştrii Sabin Puşcaşiu, N. Mo­­raru şi D. Catargiu au construit un cuptor de topit fontă cu o capacitate de 1.200 kgr. pe oită şi un cuptor de topit bronz cu şi ,un cuptor de­­topit bronz cu o capacitate de topit de 450 Vhr la o şarjă. După ce au r­ăut ambel cuptoare, au reuşit ca e anul de topire prevăzut pupa 23 August să fie depăşit cu 50%. Această lucrare a fost excutată prin muncă voluntară, în­ afară de orele de lucru. SPECTACOLE GRADINA VOX: (Birlic) Sugea ca tata. MIC : Micul Infern. TEATRUL FILOTTD IV, fatal. VOLTA BUZESTI : Revista lui Stroe. GRADINA SAVOY (str. Doamnei): Dai un ban dar face. LIRIC: (Strada Matei Basarab S3): Extemporalul. 3 acte de Paul Gusty CINEMA TOCIRĂ F* ARTA: Drumul Ocnei. CASA PRIETENIEI SOVIETO-RO­­MANE: şoimul mări!. CAPITOL (sală şi grădină): Inseni.­nare TRIANON: Aşteaptă-mă şi revistă. PAX: Ediţie specială. FILIMON SARBU: (fost Luxor): Iu­birea mea. GRADINA şi SALA CTOCONDA : Vraja tinereţu­i MIGNON (grădină şi sală): „Totul pentru o femeie” şi artişti. GRADINA PROGRES: învăţătoarea din Satru­. FEMINA: in ochii tăi citesc min­­dana. SCALA: Dragoste dincolo de viaţă şi moarte. SAVOY: Fata cu biciuşca. Of CARTIERE AIDA: Chestiunea Tuşă. AVRIG (fost Ileana): Binefăcătorii! si truna de reviste. AMERICAN: Mărite şi trupa de re­viste. APOLO: Cenuşereasa. ALIANŢA : Căpitan la is­ani BRAGADIRU: Flăcăul din oraşul no­­stru. BARCELONA : Poveste muzicală. CLASIC: Campionul boxului. C. F­­R. GIULEŞTI: Universităţile mele. DACIA : Carmen şi Jurnal. FLORIDA : învăţătoarea din Satâl şi revistă. IZBANDA (sală şi grădină)! Lacrimi de artist. LIA: Vinovaţi fără vină. LIRA: Căpitan la 15 ani LUTHER (grădină şi sală) : Rivalii şi colectivul Nr. 10 (Titu Colum­­­beanu). MARNA: Doi camarazi şi revistă. MARCONI: Andante — Melodia Iu­birii şi revistă. MILANO : Opereta şi revista Titi Mihăilescu. (sală şi grădină). MIORIŢA: Nimic nu mai cade. Is­pitele din Monte Carlo. MODEL: Calul năzdrăvan şi Parada Muncii şi artişti. MALAXA: Mihluho Maklal. NONT : Stan şi Bran contrabandişti. ODEON: Pierre et Jean şi Jurnal. PACHE: Simfonia Fantastică şi re­­vistă. POLTAVA: Poveste muzicală, Jur­nal şi revistă. RAHOV'S: o fată cu noroc, Jurnal şi artişti. SPLENDID: Dubrovski Jurnal 34 şi artişti. TOMIS: (sala şi grădina): Pentru cel de pe mare. TRIUMF: Aventurile lul Tarzan se­ria­l-a şi jurnal. UNIRF.A: Comoara din trecătoare şi revistă. UNIC : Tarzan seria Tit­a şi Jurnal. VOLGA : Poveste muzicală. VERGU: Oameni pe rug şi trupa de revistă. VENUS: Destinul unei iubiri. Jurnal şi complectare. Azi ultima zi DEPĂŞIREA NORMEI LA * C.F.R. BÂRLAD Bârlad, 30 (Agerpres).­­ Da­torită unei munci planificate şi a acţiunei de lămurire duse de­rganizaţia P. M. R., muncitorii cfr.-işti din Bârlad au făcut ca producţia la toate secţiile, să fie depăşită cu 38 la sută. In afară de program şi prin muncă voluntară au reparat o batoză care astăzi treeră grâu pentru SALA *?' FEMINA MIGMOM şS^ĂDIW­ţ , DE AZI PROGRAM NOU, DIVERTISMENT MUZICAL Poveşti cu muzienţe cu: LENUŢ­A BOIDUR şi COLEA RÂUTU cu BENO VEREA. — DUO NICANDROV împreună cu FRANCISCA VERI­NI şi LOUIS JUMPING Cond- muzicală: GELU SOLOMONESCU şi ultima sa cel mai bun film din Capitală Totul pentru o femeie (TTTTTO PER LA DONA) I cu VITTORIO DE SICA și ELSA MERLINI Programul filmelor sovietics în săptămâna dela 30 Aug.—5 Sept. 1948. FANTASIO : Flăcăul din oraşul nostru. BRAGADIRU : Vulturul Mărilor. FILIMON SARBU: Iubirea mea. CARMEN : Cenuşăreasa­, AIDA : chestiunea rusă. APOLLO : colţ Alb VOLTA BUZEŞTI: Copilăria mea. UNIC: Criminalii printre noi MARNA : Doi Camarazi SPLENDID : Dubrovski BARCELONA : Floarea de Pia­tră. FLORIDA : învăţătoarea din Şatrai AMERICAN : Marita RAHOVA : O fată cu noi’Oc MILANO : Opereta TOMIS : Pentru cei de pe mare. VOLGA : Poveste muzicală ODEON : Primăvara LIA: Vinovaţi fără vină. Pepite Medici şi Studenţi Edituri de Stat [ pentru Literatura Medicală tensoară: Lei Prof. M. N. Lebedeva: MANUAL PRACTIC DE MI­­CROBIOLOGIE 350 Conf. Dr. A. Kreindler: LES REFLEXES CONDITION­­NELS 350 Prof. Dr. I. W. Heupke: DIETETICA 250 Dr. Maur Mihail Neuman: L'ANNÉE MEDICALE 1948 650 Dr. Carii Maren: MEDICAMENTELE IN TERAPEUTICA 400 — ★ — MALARIA 80 Conf. Dr. A. Radovici şi Dr. Paparian: HIPERTENSI­UNEA ARTERIALĂ ş! ACCIDENTELE El CEREBRALE 400 Dr. Octav Maller: EREDITATE Şl MEDIU 60 Dr. Paul Pruteanu: ASIGURĂRILE SOCIALE IN URSS 60 Dr. G. Băjeu: ANESTEZII LOCALE ŞI ANALGEZII TE­RAPEUTICI 520 Comenzi însoţit© de cost se fac la Editură, Strada Brezeiar­ii Nr. 25 FARMACIILE DE SERVICIU GRUPA L — Farmaciile deschise in ziua de 1 a fiecărei luni pentru executarea ordonanţelor medicale ur­­gente In timpul repausului de prânz şi noaptea. „Helios” Josefsohn I., calea Victo­riei 50 (telefon 5.14.70); Cu­cuiu Focşa G., b-dul Tache Ionescu 22, (telefon 2.22.43); „Viitor“, str. Romană, 13­1, (telefon 1.23.56); „Albina” Colobeucs, Calea Moşilor 217, (telefon 1.01.57); Garusa N., sos. Stefan cel Mare, 56; Mazilu Atra, str. av. Radu Beller 13, (telefon 2.85.38); „Tei” Golden­berg I, str. Drumul Lacul Tei, 31; Dr. Popovici Nic., B-dul 1843, 27, (telefon 5.21.03); „Tu­ia” b-dul Recu­­buicii, 52 ; Arabin I., calea Văcăreşti, 83; Sega­ Sedi, calea Dudeşti, 91; Barozzi Vasile, calea Călăraşi 104, tel. 5.05.95 ; „Sf. Anton” Dr. Kijic A., şos. Mihai Bravu, 203, (telefon 6.26.64); Niţescu Sebastian, b-dul Gh. Dimitrov, 103 ; „Dr. Davilla”, calea Moşilor, 364, (telefon 1.06.21); Patri­che Lucia, şos. Colentina, 170; Apă­­teanu Dora, şos. Pantelimon, 262 ; Grisaru M., b-dul Schitu Măgureanu, 10 (tel. 5.05.12); Lazeanu Maria, str. Sf. Apostoli, 40 ; „Sanitas”, b-dul Mareşal Tito, 29 (tel. 6.30.67); „Novo” Nicolaescu C., calea Rahovei, 216 ; Ciolacu A., Prelungirea Rahovei 86; Marcescu Cristea, calea Serban Vodă 9 (tel. 5.96.93); Dr. Sima Gh., calea Serban Vodă 198 ; Bărdeanu Ion, șos. Giurgiului, 138, telefon 5.75.47 ; Tabacu Gloria, splaiul Unirii, 132; „Salvator" Dr. Ulmeanu, str. Carol Davi­la, 7, (telefon 3.00 30); Păpurica Eugenia, str. Uranus, 108; Hamat Dr Săndulescu, prel. 13 Septembrie, 2, (telefon 6.38.35); Manolescu V , calea Victoriei, 159, (telefon 3.17.15); ..Mar­coni”, calea Grivital, 98, (telefon 5.90.79); „Iubirea de Oameni”, calea Griviţei. 267, (telefon 7.24.60); Isacu Constanţa, şos. Grozăveşti. ?; Mano­­lescu Gh., str. Scarlat Vamav. 46; Paleacu M . b-dul 1 Mai. Jos; Mundo­­s­eanu C . b-dul 1 Mat. 337; GRIVIŢA: Popescu E. Mehedinţi, b-dul Gloriei, MILITARI * Dr. Drăgan Parva, ti dul Libertății. 72 (telefon 4.9. 66); AP. PATRIEI: Akerman T., sos. Epr­ien­. 153; BANEASA- Rădulescu Va­leria, sos. București-Ploesti. 19. (te­­lefon 7.18.72); PANTELIMON : Fascu Florica, sos. Brăilei. 1. IA R.-SĂRAT IA FIINŢA MAGAZINUL DE STAT „30 DECEMBRIE“ R.-Sărat, 30­­Agerpres. — In cursul lunii Septembrie c. se va deschide la R.-Sărat, intr’un lo­cal în curs de transformare, ma­gazinul de stat , 30 Decembrie", care va aproviziona atât coope­rativele din oraş şi judeţ, cât şi magazinele particulare, cu arti­cole de ferărie, menaj, tehnice şi sanitare, precum şi cu vop­­selării. --------pop-------­ MAGAZIN DE STAT CU APE MINERALE Ploeşti, 31 Agerpres.­­ Zilele trecute a avut loc în localitate inaugurarea primului magazin de Stat cu ape minerale, reci şi termale, in prezenta prelegatului Ministerului Sănătăţii. -------©O©-------­ A sosit un nou transport de iută Agerpres, 31.­­ Cu motonava ,,Transilvania“ a sosit la Con­stanţa un nou transport de iută, care a fost imediat preluat de Centrala Industrială a Inului şi Canenei. Noua cantitate de iută va fi repartizat­ă fabricilor pre­lucrătoare, pentru a asigura pro­ducţia în perioada Octombrie- Decembrie 1948. -------------------------­ La Gura Ocniţei sa forat o nouă sondă in timp record Ploeşti, 31 Agerpres.­­ Mun­citorii de la schela „Concordia“­­Gura Omisei au pus în produc­ţie o sondă cu 4 luni înainte de termen. Muncitorii care au exe­cutat această lucrare au terminat forajul în­tr-un timp record, de­­păşindu-se programul cu 461%, prin obţinerea unei medii de 59 intre foraţi în 24 de ore, iar in­stalaţia de foraj a fost montată în patru zile în z­ie de 10 zile cât era normal, depăşindu-se programul cu 250%. --------•)♦(•·------­ întrecere intre fabricile de sticlă Turda-Târnăveni- Mediaş Turda, 31, (Agerpres).­­Mun­citorii de la fabrica de sticlă din Turda au câştigat întrecerile cu fabricile de sticlă din Târnăveni şi Mediaş. Producţia trimestru­lui Iunie-August, raportată la media lunară în perioada Ianua­­rie-Mai, a fost depăşită la cele trei fabrici în întrecere în felul următor: Turda cu 53%, Târnă­veni cu 15% şi Mediaş cu 12%. ■er* ♦ ♦♦ ♦ ♦ ♦■»♦♦♦♦ 4­4­4 » UNIVERSUD PODGORENII SE PREGĂTESC DE CULES A mai rămas puţin timp, până se va culege mult aşteptatul rod al unei munci de un an de zile. Nu trebue uitat că în munca câm­pului, mai mult ca oriunde, se duce o luptă aprigă şi neîncetată intre om şi natură, ceea ce a făcut pe cel mai mare agronom şi sa­vant din U.R.S.S. — I. Miciu­­rin — să spună cu o profundă în­ţelepciune: „Noi nu trebue să aş­teptăm dărnicia naturii, ci să smulgem dela ea; aceasta este mi­siunea noastră” — lozincă ce tre­­bue să ne călăuzească paşii în munca de toate zilele. In anul acesta vom avea rod mai puţin la vii, dar din atât Cât va fi să căutăm să obţinem un vin de bună calitate. Sunt şi astăzi unii podgoreni, care potrivit datinelor învechite, culeg strugurii în căldări de tablă, îi trec prin zdrobitori şi teascuri ruginite şi pun vinul în butoaie clătite în pripă cu puţină apă, bu­toaie care au stat toată vata cu drojdie pe doage. De aceea se obţin vinuri oţetite, mucegăite, borşite, etc . Cele mai muite boli şi defecte ale vinului provin de la necurăţe­nia şi neîngrijirea vaselor, precum şi a cramei sau localului în care se păstrează. Față de această stare de lucruri se impun, acum in preajma cu­lesului,­ următoarele măsuri: 1. Să pregătim din vreme toate vasele, vesela, maşinile (presele, zdrobitorile) şi instrumentele cu care vom lucra la cules şi vini­­ficaţie astfel: a) In vederea culesului să ne procurăm sau să ne facem sin­guri, coşuieţe de răchită, hârdae din lemn sau galeri smălţuite pe care să le folosim în locul găle­ţilor de tablă care coclesc. b) Zdrobitorile, presele, pompele de vin şi pâlniile, trebuesc cură­ţate bine, apoi toate părţile fie­­roase (valţurile la zdrobitori şi ta­lerul la presă) trebuesc vopsite cu vopsea albă, iar şuruburile şi la­gărele,­­ unse cu uleiuri minerale, curate şi fără miros. c) Vasele — butoaie, budane şi tocitori — trebuesc revăzute, bu­cată cu bucată. Cercurile vechi şi ruginite se vor curăţi cu glaspa­­pier şi se vor vopsi cu vopsea neagră, cele prea uzate se vor în­locui cu cercuri noi. Butoaiele care nu prezintă nici o boală sau defect ce ar putea fi transmise vinului se pregătesc în mod obişnuit, adică: se spală cu apă caldă şi sodă (2 kg. sodă de rufe la o găleată cu apă), se clă­tesc în câteva ape reci şi după ce se svântă, se afumă cu fum de pucioasă şi se ţin astupate până în momentul când se toarnă vinul în ele. Butoaiele cu boli şi defecte se tratează după natura acestora şi anume: Vasele oţeţite se tratează astfel: butoaiele se spală cu o soluţie de vitriol. Se socoteşte 1 kg. acid sulfuric la 100 litri apă, iar din această soluţie, 50 litri pentru 100 dai. capacitate. Acest amestec se ţine în butoi 24 ore, rostogolindu-1 din când în când, apoi se spală cu apă şi sodă, tratându-1 mai departe în mod obişnuit. Vasele mucegăite (uşor muce­găite) se tratează scoţând fundul butoiului şi frecându-1 pe di­şăun­­tru cu o perie de sârmă şi so­luţie de apă şi sodă de rufe, 10s/». Dacă vasele sunt puternic mu­cegăite, atunci se foloseşte una din reţetele următoare: 10 grame permanganat de potasiu socotit la 10 dai, capacitate butoiu. Se um­ple butoiul cam trei sferturi, se adaugă permanganatul şi se ţine astfel 3-4 zile, după care se spală cu o soluţie de 0,2’/« acid sulfuric care scoate urmele permangana­­tului. Se poate trata numai cu vitriol în soluţie mai concentrată, dându­­se_ IO"*, dar trebue ţinut minte că mânuirea acidului sulfuric cere multă atenţie şi cunoştinţe. In cazul când mucegaiul a pă­truns adânc în doage, atunci bu­toiul se desface, se pârlesc doa­gele şi se trag la rindea. Tot aşa se procedează şi cu va­sele care au miros de doagă. 2. Afară de pregătirea vaselor ceea ce trebue să facem tot din timp,­­­este­­ pregătirea localului (cramă şi pivniţă) în care urm­ea­ză să depozităm vinurile pentru fermentare şi păstrare. Atât crama cât şi pivniţa tre­buesc ţinute în perfectă stare de curăţenie. Pereţii şi postamentele butoaie­lor se vor unge cu o soluţie de var, piatră vânătă şi piatră acră, în proporţie : 100 litri apă­­t- 3 kgr. var ne­stins + 2 kgr. piatră vânătă + 2 kgr. piatră acră (alaun). Se desinfectează pivniţa cu fum de pucioasă, arzând 1 gram de pucioasă la 1 metru cub­ spaţiu. Cu aceste­­ pregătiri vrednice da un bun spirit gospodăresc, cei ce muncesc pe ogoare, mânaţi de a­­celaşi ideal ca şi confraţii lor din fabrici şi uzine, în lupta­ lor co­mună pentru „ridicarea calităţii produselor”, să întâmpinăm hris­­tovul viilor din anul acesta sub lozinca: „Prin calitate să com­pensăm cantitatea”. RECHEMĂRI LA CATEDRA ŞI DELEGĂRI LA CON­M, IN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ELEMENTAR Ministerul invătământului p­u­blic, prin decizia Nr. 209-141 din 1948, recheamă la posturile din Învăţământul elementar, ur­mătoarele organe de control, din regiunea Galaţi: Cosma Ioan, insp. şef al jud. Tutova; Tofanu Gh., subinsp. şc. jud. Tutova; Simion Pascu, insp. şc. de control jud. Tutova; Constantin Doncea, insp. şc. de control jud. Tutova; Stoica Du­mitru, insp. şc. de control jud. Tu­tova; Marinică Ion, insp. şc. de îndrumare, control şi cultu­ralizare în jud. Brăila; Danciu Petre, subinspector şcolar la insp. şc. jud. Brăila; Vasilescu C-tin, subinspector şcolar de control la jud. Brăila; Stoichiţescu Alex., insp. şc. şef al jud. Gorj; Giur­­giulescu Vasile, subinsp. şc. de cancelarie la insp. Gorj. Tot prin aceeaşi decizie, se delegă in controlul înv. elemen­tar din regiunea Galaţi, urmă­torii învăţători: Dumbravă Gh., înv. de la şc. Murgeni Tutova, se delegă insp. şc. şef al jud. Tu­tova; Glislasie Gh., subinsp. şc. plasa Ianca Brăila, se delegă insp. şc. de îndrumare şi con­trol şef al secţiei pedagogice, din jud. Brăila; Nica Niculae, înv. dela şc. Urleasca Brăila, se delegă subinsp. şc. la plasa Ra­du Negru Brăila; Lepădatu Va­sile, înv. deleg. din com. suburb. Nedelcu Chercea Brăila, se de­legă subinsp. şc. la plasa Fău­­rei Brăila; Pavel Niculae, dela şc. Murgeni, se delegă insp. de îndrumare şi control, şeful sec­ţiei pedagogice la insp şc. jud. Tutova; Româniţă Anton, actual insp. şc. de îndrumare la jud. Tutova, se delegă subinsp. şc. de plasă al jud. Tutova; Tătaru E­­caterina, înv. de la şc. de fete nr. 4, Bârlad, se delegă subinsp. şcolar la cancelaria insp. şc. Tutova; Apostoleanu Virgil, ac­tual subinsp. şc. la cancelaria insp. şc. Tutova se delegă sub­­inspector şcolar de plasă în jud. Tutova; Bleoju C-tin, înv. dela şc. elementară Bogdăneşti Tu­tova se delegă subinsp. şc. de plasă la jud. Tutova; Arsene Spiridon, înv. dela şc. Saratec Tutova, se delegă subinsp. şco­lar de control la jud. Tutova; Chiată C-tin, înv. din Tg. Jiu, se delegă insp. şc. şef al jud. Gorj; Tătăroiu Dumitru, înv. la şc. de băeţi din Tg Jiu, se delegă insp şcolar de îndruma­re şi control şef al secţiei pe­dagogice de la insp şc. Gorj; E­­remia Vasile, înv. la şc nr. 2 băeţi Tg. Jiu, se delegă subinsp. de cancelarie la insp. şc. Gorj. Prin decizia Nr. 209.146/948, se recheamă la posturile din învăţământ, următoarele organe de control din jud. Năsăud: O­­prea Iuliu, insp şc. de îndruma­re şi control, jud. Neamţ; Dă­­nilă Ştefan, subinsp. şc. la can­celaria insp. şc. Năsăud; Lupu loan, subinsp. şc. de îndrumare şi control. Tot prin aceeaşi decizie se numesc în controlul învăţămân­tului elementar din jud. Nă­săud, următorii înv.: Pop Pe­tru, înv. gr. sup. de la şc. Cris­­tur-Sieu, se numeşte insp. şc. de îndrumare şi control şef a secţiei pedagogice din jud. Nă­săud; Mariaşu Aurelia, înv. gr. I dela şc. elementară Lechinţa, se numeşte subinsp. şc. la can­celaria insp. şc. Năsăud; Briceag Adela, înv. cond. gr. I dela şc. copii mici Sângeorz-Băi, se nu­meşte subinsp. şc. pentru înv. preşcolar; Rajnay Gaşpar înv. gr. I la şcoala de stat Bistriţa, se numeşte subinsp. şc. pentru inv. maghiar; Beli­vacă Marin, înv gr. I de la şc. elementară Domneşti, se numeşte subinsp. şcolar la plasa Centrală; Haja Vasile, înv. gr. I şc. elementa­ră Ruştişor, se numeşte subinsp. şcolar la plasa Sieu. Prin decizia nr. 209.145/948, se recheamă la posturile din înv. următoarele organe de con­trol din judeţul Neamţ: Ştefan Vasile subinsp. şcolar dela pla­sa Tg. Neamţ; Cercel Gheorghe, subinsp. şcolar dela plasa P.­­Neamţ; Ionescu Gheorghe sub­­inspector şcolar dela plasa Bu­­huşi; Man­caş Gheorghe subinsp. şcolar dela plasa Ştefan cel Mare; Popescu Ioan, su­binsp. şcolar dela plasa Ceahlău. Tot prin aceeaşi decizie se numesc în controlul înv. ele­mentar din jud. Neamţ, urmă­torii înv.: Olaru Ion, înv. gr. I dela şc. Barca, se numeşte subinsp. şc. de control la plasa Ceahlău; Matei Constantin, înv. gr. I dela şc. Secu, se numeşte subinsp. şc. de control în plasa P. Neamţ; Cristea Gavril, inv. gr. superior dela dispoziţia mi­nisterului, se numeşte subinsp. Şv. la plasa Buhuşi; Petraru Va­sile, înv. gr. I dela şc. Secu, se numeşte subinsp. şc. de control la plasa Ştefan cel Mare; Ruşeţ Ecaterina, inv. gr. superior de la şc. de fete nr. 2 Tg. Neamţ, se numeşte subinsp. şc. de control la plasa Tg. Neamţ. Prin decizia nr. 209.143/048, sunt numiţi în controlul înv. din jud. Iaşi, următorii învăţă­tori: Gherasim Vasile, înv. gr. I dela şc. Ţigăneşti-Iaşi se nume­şte subinsp. şc. la plasa Copou- Iaşi; Vieru Ioan, înv. gr. I dela şc. Copoşeni-Iaşi, se numeşte subinsp. şc. la plasa Bucium- Iaşi; Luţă Iancu, înv. gr. II dela şc. Lungani-Iaşi, se numeşte sub­­inspector şc. la plasa Podul I­­loaiei-Iași; Vartic Ioan, înv. gr. superior de la sc. Coarnele Ca­­prii-Iași, se numește subinspector şc. de control la plasa Tg. Fru­­mos-Iași. -©♦©­ CĂRŢI NOUI Conf. Dr. A. RADOVICI ŞI Dr. R. PAPAZIAN Hipertensiunea arterială şi Accidentele ei cerebrale (320 pagini, 16 figuri, 4 planşe in culori) Lei 400 I EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA MEDICALA 1948 O monografie complectă a hiper­tensiunii arteriale văzută din punct de vedere neurologic. Pentru medicii practicieni cât şi pentru studenţi, volumul consti­tuie un ghid de o valoare necon­testată. Contribuţia autorilor lămureşte pe deplin problema hipertensiunii. O pa­rte utilă pentru medici şi studenţi. De vânzare la toate librăriile. Se pot comanda şi direct la Edi­tură trimiţând valoarea anticipat prin mandat poştal. Comenzile librăriilor se vor adresa Centrului de Difu­zare a Cărţii, Bucureşti , Calea Moşrter 62-63 Contrabande descoperite in portul Constanta Organele vamale şi cele poli­ţieneşti, au descoperit pe bordul vaporului italian „Morelli C.” 48 kgr. cafea şi 100 ţigări Camei, nedeclarate la revizia vamală. La revizia vamală făcută pe corăbiile toceşti „Tarik”, „Ti­­karet” şi „Galegnese”, s’au des­coperit în hambare 30 genţi de damă, 39 curele de „nylon” , 10 kgr. crep pentru pantofi şi 53 pachete de ţigări străine. Constanţa, 25 August Muncitorii dela minele de aur din feţii Apuseni s’au distins la întrecerile in muncă Brad, 28 August În clasamentul întrecerilor pe judeţ, locul al doilea l’au obţi­nut muncitorii dela exploată­rile auro-argintifere din Munţii Apuseni (foste „Mica” din Brad. Aceste întreceri s’au făcut în cinstea zilei de 23 August, locul întâi revenind I. M. S. Hune­doara. Programul producţiei de aur a fost depăşit cu 16,87 la sută, ceea ce reprezintă o apreciabilă cantitate de aur extras. Deasemeni a crescut mult şi productivitatea muncii, de la 1,807 grame aur pe om/post, la 2,312 grame aur pe om/post. Absen­ţele nemotivate au crescut de la 4,94 la sută la 6,95 la sută, fapt­ care a împiedecat o sporire mai consistentă a productivităţii muncii. Un succes evident care a fost realizat după naţionalizarea în­treprinderii, este reducerea pre­ţului de cost a aurului cu 50 la sută faţă de perioada anterioară întrecerilor Muncitorii de la exploatările auro-argintifere din Munţii A­­puseni lucrează cu elan sporit. Lucrările pentru scoaterea la suprafaţă a vasului „Oituz“ 19­ Constanţa, 28 August La dana 22 din port, unde a fost scufundat de hitlerişti va­porul „Oituz”, acum patru ani, 40 tehnicieni şi muncitori din Direcţia porturilor maritime, lu­crează la scoaterea la suprafaţă a vasului. Lucrările, cari se execută sub conducerea d-lui Gh. Dică, in­spector tehnic maritim, sunt înaintate ,până acum aplicân­­du-se cinci plasturi de fier pe spărtura de 84 m. p. peste care să fixat un plasture de lemn. Urmează să se aplice de către scafandri, încă șapte plasturi de lemn și doi de fier. S’au mai a­­plicat alţi cinci plasturi de lemn în borduri, la spărtura din bor­dul babord. Toate aceste lucrări au fost executate după schiţele luate în apă de către d. inspec­tor Dică, fiind ajutat de două echipe de scafandri. Totodată, s’au montat la bord două autopompa centrifuge ,cu o capacitate de 900 tone pe oră, pentru eliminarea apei şi face­rea problelor de astuparea per­fectă a spărturilor prin plasturii aplicaţi pe corpul vasului. Aceste lucrări de scoatere la suprafaţă a unui vas de mare tonaj, sunt primele la noi în ţară­ PROGRAM DE LUCRĂRI LA COMPLEXUL C.F.R.-BRAŞOV Agerpres. 31. — In­ cadrul lu­crărilor dela complexul CFR— Braşov, se efectuiază şi un triaj nou, menit să mărească capaci­tatea de manevrare a trenurilor de mărfuri prin această staţie, precum şi o mare magazie de materiale. Pentru aceasta s’au prevăzut circa 45 km. linie, dintre care 33 km. vor folosi exclusiv tria­jului, care va avea 21 de linii de garaje. In cadrul campaniei de lu­crări din anul acesta se va ter­mina montarea a 33 km. linie, din care până in prezent s’au montat 13 km. Restul se va ter­mina până la 1 Noembre nr­., iar diferența pănâ la 45 km. se va executa în viitoarele etape de lucrări. ECHIPA DE DANSURI „DERMATA“ A FOST PREMIATĂ Cluj, 31 (Agerpres). — l­a con­cursul organizat de Consiliul Judeţean Sindical între echipele de dansuri populare al sindica­telor din Cluj, premiul I a fost acordat echipei de dansuri ro­mâneşti de la uzinele „Dermata“, premiul IT echipei de dansuri maghiare de la aceeaşi uzină, iar premiul III sindicatelor C.F.R. şi Grafic. INTELECTUALII LUPTA PENTRU SALVAREA PACII ŞI A CIVILIZAŢIEI­ ­Urmare in greş, sunt înăbuşite cu bruta­litate. Cu durere şi revoltă, consta­tă acest lucru intelectualii pro­­gresişti d­in lumea întreagă, nu pot însă tolera reînvierea fascismului, incită­rile la războiu, dispreţul făţiş al omului, aduse de imperia­lism. Tocmai pentru aceasta intelectualii conştienţi au intrat in arena luptei pentru pace şi democraţie. Ei şi-au dat seama că poziţia rezervei sterile, a izo­lării de­ mase, închide în ea renunţarea la lupta pentru mai bine a omenirii. Or, datoria intelectualilor e să fie in frun­tea acestei lupte. Intelectualii nu sa pot situa în afara năzu­n pag. l­a­ vnţelor omeneşti ci, dimpotrivă, ei trebuie să le exprime şi să le dinamizeze în luptă. Me­­lectualii trebue să fie cât mai aproape de masele populare, că fie exponenţi ai idealurilor lor, lumini vii pe calea luptei popoarelor. Iată de ce intelectualii ridică azi puternic glasul lor pentru apar­area democraţiei şi pentru condamnarea imperialismului, in cuvântul lor e glasul omenirii intregi. Iar manifestul lansat de ei va fi un îndemn în­ plus in marea luptă pentru salva­rea păcii și a civilizației, luptă pe care o dau masele populare din lumea întreagă. SILVIA CALIN înfiinţarea casei de economii CECURI ŞI CONSEMNAŢIUNI (Urmare di­n pag. I-a) hotărire judecătorească rămasă definitivă că ar fi dobândite în mod ilicit. Poprirea operează după ce n’au înregistrat toate dispoziţiunile d® plată primite până la momentul popririi. Valoarea buletinelor de vărsământ necontablizate şi a cecurilor în cir­culaţie, precum şi garanţiile contu­rilor curente de cecuri nu pot fi poprite. Sumele consemnat® nu se pot popri in mâinile Cassei de econo­mii, cecuri şi consemnaţiuni, ci nu­mai în mâinile instituţiunii sau in­­stanţei au drept a dispune. Poprirea înfiinţată in mâinile Caasei de economii, cecuri şi con- Semnaţiuni va fi totuşi validată dacă se va dovedi că depunătorul sau cel de contul căruia s’a făcut consemnarea nu s’a desesizat de recipisă. Cesiuniie de orice notificări tin­zând A împiedica o restituire sau a modifica drepturile existente asu­pra consemnării sau depozitului, vor fi notificate prin portărei, aceloraşi Sedii ca şi poprire», şi vor conţine aceleaşi Indicaţiuni. Aceste notificări vor trebui adre­sate instituţiei sau instanţei arătată ca având dreptul de a dispune res­tituirea, iar valabilitatea lor în ceea ce priveşte Cassa de Econom­i, Cecuri şi Consemnaţiuni este condi­ţionată de dispoziţiune­a instituţiei sau instanţei. Dacă cesiunile sau celalte acte nu se vor fi făcut, in­ forma autentică, se va lua act de ele Insă restituirea nu se va face decât după confirma­rea sau refacerea lor prin act au­­ten­tic. Livretele de economii ale Cassel de Economii, Cecuri şi Consemna­ţiuni pot fi primite ca garanţii la casele publice şi la licitaţiuni. Toate a.cfc©le *i contracte­]e Gasse] de economi, cecuri şi consemna­­ţiuni simt considerate ca autentice, fără altă formalitate decât investi­rea lor cu semnătura şi sigiliul Cassei. Identitatea părţilor care contractează cu Cassa de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni se va cer­tifica de către persoanele autorizate a semna în numele Cassei acele acte. Ele se vor învesti cu formula e­­xecutorie, fie de tribunalul Ilfov, fie de tribunalul locului imobilului la care se referă. Transcrierea și înscrierea lor inn registrele respective se va face duP.i s­impla cerere a Cassel, Înaintată tribunalului sau Judecătoriei corupe«­tente, fără a fi nevoie de prezenţa părţilor. Copiile eliberate de Ca­sa de e­­conomie, cecuri şi consemnaţiuni de pe actele ce a încheiat cu te­rţii, precum şi de pe cele aflate în con­servarea Sa şi certificarea pentru exactitatea conformă cu originalul, au putere probantă ca şi copiile eli­berata de instanţele judecătoreşti sau de notarii publici. Declaraţia scrisă, trimisă de Cassa de economii, cecuri şi consemnaţiu­­ni inlocueşte prezenţa sa ca parte în concordate şi falimente, atât in adunarea creditorilor cât şi faţa in­stanţelor judecătoreşti. Răspunsul la interogatoriu al Cassei de Economii, Cecuri şi Con­semnaţiuni citată în instanţele de validare de poprire ca terţă poprită, se va da în scris prin declaraţie ce va putea fi depusă la dosarul cau­zei. Primul bilanţ al Cassei de eco­­nomii, cecuri şi consemnaţiuni, se va încheia la 31 Decembrie 1948 şi va avea ca anexă conturile de exe­cuţie ale bugetelor Cassei Naţional« de Economii şi Cecuri Poştale »­ Cassei de Depuneri şi Consemna­­ţiuni, inchiriate Pe data publicării decretului de faţă şi contul de exe­­cuţie al bugetului Cassei de Econo­mii, cecuri şi Consemnațiuni, abii această dată până la 31 Decembrie 1948. IMPORTANTE LUCRĂRI PORTUARE LA BRĂILA Sindicatul P. C. A. a câştigat drapelul producţiei Brăila, 28 August Graţie eforturilor muncitorilor din sindicatul P.C.A. Brăila s-au realizat lucrări portuare peste nor­ma prevăzută până la 23 August de 110 la sută. In ce priveşte norma programată până la finele lui 1948, s’a realizat până acum 63 la sută în valoare şi 16 la sută în volumul lucrărilor exe­cutate. •Valoarea lucrărilor de investiţii, aprobate pentru direcţiunea portu­lui Brăila, se ridică la 16.200.000 lei, plus un supliment de 24 milioane, a­probate de ministerul finanţelor. Iată lucrările prevăzute în planul întocmit de P.C.A. Brăila: termi­narea lucrărilor de refacere a molu­lui (cap de dig) de la bazinul docu­­rilor; refacerea pardoselei la tu­nelul magaziei cu silozuri; punerea în stare de funcţiune a doua uscă­­toare Bou­ri de pe lângă magazia cu silozuri; refacerea liniilor ferate din incinta docurilor; repararea e­­levatorului plutitor ,,Doc A.“ (corp şi instalaţie); executarea de foraje pa platforma morii Violatos, pentru studiul stabilităţii cheiurilor; cons­truirea unei estacade de legătură între magazia cu silozuri şi uscă­­tor; refacerea de pereuri degradate; repararea parţială a pontoanelor, repararea clădirilor şi instalaţiilor mecanice de la staţiunea petroliferă „Concordia”, cum şi refacerea li­niei ferate care deserveşte zonă S. R.T., din incinta docurilor, planul lucrărilor suplimentare, în valoare de 24 milioane, cuprinde: construirea a 10 bitoane de smart la cheiul de Vest al bazinului do­­curilor; construirea gardului de be­ton armat, pentru incinta docurilor; repararea exterioară și interioară la siloz, atelier și uzină; repararea magaziilor direcţiei porturilor Bră­ila; punerea în stare funcţiune a 8 ventilatoare de siloz; curăţirea şi repararea a 270 metri liniari tubu­latură pentru praf; construirea u­­nui elevator de 1,5 vag. şi monta­rea unui cântar automat d® 100 kg. forţă pentru inmagazinarea mecani­că a porumbului în siloz. Se vor achiziţiona două cântare a 500 kg. forţă pentru înlocuirea celor vechi, de la estacada N. şi montarea celor vechi, la secţia curăţiri; repararea elevatorilor plu­titoare: .Oitina“, „Speranţa”, „Nel­ly” şi „Luiza”; construirea unui şa­­land pentru dragaj de 100 m. c- ca­pacitate şi 100 tone încărcătură; re­­pararea de cale ferată în do­curi zona D.P.R.; revizuirea şi înlocui­rea parţială a instalaţiilor electrice din tunelurile silozurilor din docuri; instalarea de ventilatoare exhaus­­toare la platforma şi tunelurile si­lozurilor; repararea a 1.350 m. p. pavaj în port; construirea a 4 dre­naje în port, pentru evacuarea a­­pelor staţionare. In planul de lucrări suplimentare, se prevede şi construirea unei ma­carale electrice de 2,5 ton® pentru portalul existent şi rep­ararea linii­lor ferate cum şi diferite amena­jări la bazinele de siguranţă şi la instalaţia de predare-primire a so­­­­cietăţilor petrolifere din docuri, etc. Ele se vor executa în minimul de timp posibil, datorită eforturilor pe care le fac membrii sindicatului P. C.A. din Brăila. Este locul să arătăm că munci­torii sindicatului P.C.A. Brăila, fiind în întrecere cu tovarăşii lor din direcţia portului Galaţi şi rea­lizând 56 la sută în volum de lu­crări executate faţă de 47,5 la sută cât au realizat cei din portul ve­cin, au câştigat drapelul producţiei, oferit de Uniunea port şi transport, secţia sindicală P.C.A. Brăila. -©♦©­ BUCĂTARII DIETETICE PENTRU COPIi Oradea, 31 Agerpres.­­ Din iniţiativa Oficiului Judeţean pentru Ocrotirea Mamei şi Co­pilului, in col­aborare cu Servi­­ciul Sanitar Municipal, se vor deschide în curând în localitate noul bucătării dietetice pentru copiii debili ai muncitorilor şi funcţionarilor. Prima bucătărie dietetică a luat fiinţă d­e lângă Ambulatoriul Policlinic, dând re­zultate satisfăcătoare. Nouile bu­cătării dietetice, care urmează să se deschidă peste câteva zile, vor fi situate în cartierele Vei­lenţa şi Ioşia. ***.+ *♦* *.* *■*■* A-A-* A 4-a SAPTAMANA SUCCES@ SUCCES T SUCCES © Zilnic Matineu CAPITOL .SALA SI GRADINA-» însemnare /LA PART DE L'OMBRE/ /AaiUEAN DELANIM07

Next