Universul, octombrie 1949 (Anul 66, nr. 229-255)
1949-10-01 / nr. 229
2 EXTRAS din Procesul-Verbal Nr. 5, încheiat în ședința din 21 Septembrie 1949 a Consiliului de Administraţie al Societății Sovieto-Română pe acţiuni ,SOVROMMETAL". La pctt. 2 din ordinea de zi: D-l Director General ing. Simonenco propune Consiliului de Administraţie să aprobe numirea următorului personal de conducere cu atributiunile şi dreptul de semnături după cum urmează : 1) D-l Ing. Rădulescu Mihai pentru îndeplinirea atributiunilor de Şef al Departamentului Comercial, conferindu-i dreptul de semnătură la fel cu ceilalţi Şefi de Departamente, precizat la pct. B al. 1 din procesul-verbal Nr. 2 al Consiliului de Administraţie din 13 August 1949, privind acordarea drepturilor de semnătură socială, publicat în ziarul „România Libera“ Nr. 1548 din 7 Sept. 1949 şi ziarul „Universul“ Nr. 209 din 7 Sept. 1949. 2) D-l Ing. Encesch Dincă, pentru îndeplinirea atribuţiunilor de Şef al Serviciului Aprovizionării, conferindu-i dreptul de semnătură la fel ca acela al şefilor de serviciu, precizat la pct B aliniat 2 prin procesul-verbal Nr. 2 din 13 August 1949, publicat în ziarele „România Liberă“ Nr. 1548 şi „Universul“ Nr. 209 din 7 Septembrie 1949. 3) D-l Bendel Solomon, locţiitorii de Şef al Serviciului Financiar, conferindu-i dreptul de a doua semnătură la fel cu acela acordat d-lui Andreescu Alexandru, Șeful Serviciului Financiar, precizat la ♦.♦44-*-»*■*■*■* pct. B aliniat 2 din procesul-verbal Nr. 2 din 13 August a. c., publicat în ziarele „România Liberă“ Nr. 1548 c şi „Universul" Nr. 209 din 7 Septembrie 1949. 4) In timpul absenţei d-lui Ilie Paşca, Contabil Şef, atribuţiunile sale vor fi îndeplinite de către d-l Andreescu Alex., Şeful Serviciului Financiar, care în timpul , respectiv va exercita dreptul de semnătură acordat d-lui Ilie Paşca, Contabil Şef, astfel cum s’a precizat la pct. A din procesul- verbal Nr. 2 din 13 August 1949, publicat în ziarele „România Liberă“ Nr. 1548 c şi „Universul" Nr. 209 din 7 Septembrie 1949. Consiliul de Administraţie, în unanimitate, aprobă propunerile d-lui Director General Ing. Simonenco, arătate mai sus. Consiliul de Administraţie pt. conf. Director General Adj. I. Puvaci Comitetul provizoriu al Capitalei Secțiunea Comercială Comisia Registrului Comerț Se aprobă de noi spre publicare într’un ziar de mare tiraj. Director, Indescifrabil 017117X29 Sept. 1949 ^ ^ f ^ 4-f* *-■ ■**> -’• ^^444 NAFTALINA Fistă Cristalizată LEI 200 Kgr. De vânzare la toate Farmaciile $i Drogneriile de Stat. k A -A- * LABORATOR PANIFICATIE cauta urgent următoarele aparate: 1) APARAT UMIDITATE 2) APARAT SQXLET 5) APARAT INCINERAT CEREALE 4) BALANTA ÎNALTA PRECIIIt 5) DIFERITE MAȘINI (MINIATURA) MACINAT SI CERNUT S! APARATE NECESARE LABORATORULUI DE PANIFICATIE (MOBILIER, ETC). TELEFON :5.51.15 LICITAŢIE la fabrica de ULEI „ROŞIORI“ din ROŞIORI DE VEDE se va ţine în 14 octombrie 1949 o licitaţie pentru complectarea şi amenajarea a 9 rezervoare de ulei. COMITETUL PROVIZORIU AL CAPITALEI GOSPODĂRIA HORTICOLA „1 MAI“ Pentru ziua Internaţională a luptei pt. pace (2 Oct) vinde: Flori tăiate (tufărică albă) Instituţiile şi întreprinderile doritoare se vor adresa : B-dul Schitu Măgureanu 10 TeL 1$,Întreprinderea Comercială de Stat „FEROMETAL anunţă că, magazinele sale vor fi închise, în mod special, și după amiaza, zilei de Vineri 30 ort. în vederea lucrărilor de inventar Cumpăr urgent bnză de bandseg de 15-40 mm. lat. 0,7-0,8 mm. gremme, orte© cantitate. Adresați] telefon 5.17.04 _______ ÎNTREPRINDERE DE STAT Calea Rahovei 264 Telefon 5.11.30 cauta pentru executare urgentă de lucrări de calorifer cooperativa sau instalator autorizat. Valoarea lucrărilor lei 500.000 wani Angajăm MECANICI pentru utilaj de construcţii la şantiere şi atelier® Energo Construcţia Şos. Măgurele 109 Prezentarea In orele de birou ♦♦♦♦♦♦♦♦ EMlifMP. tr'ra-lc — 330/350 V. - ' 90 în•vârt.tmi minut vând în perfectă, stare funcţionare adresaţi la ziar sub „Electromotor” 15 H. P. Căsuţa 53 V. Dărâmare Vindem eftin Cărămidă groasă şi subţire Tâmplarie, grinzi de fer şi lemn, tablă, etc. moloz și cioate cărămizi ducem gratis Adresa: Spitalul de Stat No. 5 (Filantropia) »+■•♦-» 4-»-»44-4444444 44 » 4 444-V[infim Mit 127 5128 B-duL Dacia 34 " Telef. 1.08.03 NU COLECȚIONĂM ZIARE VECHI Persoanele care au anunțurri publicate în „Universul" sunt rugat© să-și procure darul, chiar în tiup când spare anunțul, administrația neputând satisface ulterior cereri pentru numere vechi. REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Ministerul Artelor şi Informaţiilor Centrala Industrială a Artelor Grafice EXTRAS din procesul verbal al şedinţei colectivului din 6 Septembrie 1949 Colectivul de directori decide : 1. Centrala Industrială a Artelor Grafice va fi valabil angajata prin semnătura colectivă: al a d-lui Director Mura Eugen, împreună cu aceea a unuia din d-nii directori adjuncţi: Moise Şvaiţer sau Alfred Reiner. b) a oricăreia din persoanele de mai sus împreună cu aceea a unuia din şefii de serviciu: Andrei Gheorghe, Pilschi Iosif, Teodor Ştefan, Cosaşu Raul, Badea Dumitru, Coman Avram şi Cosma Mişu. 2. D. Ion Vâjâianu, cassierul Centralei Industriale a Artelor Grafice, are dreptul să încaseze orice sume de bani sau valori, de la orice persoane fizice sau juridice, întreprinderi şi instituţii de Stat, Ministere, Regii Publice, CEC, Banca R.F.R., administraţii financiare, etc., semnând în mod valabil de primire în numele Centralei Industriale a Artelor Grafice. 3. Orice alte drepturi de semnătură acordate altor persoane decât celearătate mai sus sunt și rămân anulate. Director, E. Mura. Director adjunct, M. Svaiţer Director adjunct, A. Reiner. Certific semnăturile. avocat, Indescifrabil. Comitetul Provizoriu al Capitoei SECȚIUNEA comerciala Oficiul Registrului Comerțului Se vizează de noi spre publicare într’un ziar local de mare tiraj. Director (Nedescifrabil) CENTRALA MINEREURILOR DE FIER MANGAN întreprindere de Stat București Str. A. S. Popov Nr. 90 DECIZIUNE Subscrisul Alexandru Gomoiu, Director al Centralei Minereurilor de fier mangan, In baza Drepturilor ce am conform Decretului Nr. 119 din 1949, hotărăsc următoarele: Se desărcinează pe data de 1 Octomvrie 1949 din funcţiunile ce deţin şi se ridica drepturile de semnătură. Tov. Stanciu Simion din funcţia de director la C.M.F.M. Mittele de molibden Bălţa. Tov. Scorobete Avram din funcţia de director la C.M.F.M. Minele de Fierbeniuc. Tov. Enescu Ştefan din funcţia de locţiitor al contabilului şef la C.M.F.M. Minele de Fier Lueta. Se numesc pe data de 1 Octombvrie 1949. Tov. Kabath Ludovic în funcţia de director la C.M.F.M. Minele de molibden Bălţa. Tov. Sulică Gheorghe In funcţia de director la C.M.F.M. Minele de Fier Teliuc. Aceştia vor avea dreptul să angajeze unităţile Centralei la care sunt numiţi prin semnătura lor Împreună cu a inginerilor şefi pentru toate chestiunile tehnice şi împreuna cu a contabililor şefi pentru toate chestiunile contabile şi financiare. Tov. Spitzer Ladislau se numeşte In funcția de contabil șef la C.M.F.M. Minele de Fier Lucia, având dreptul de a doua semnătură pentru toate chestiunile contabile și financiare privind unitatea. Director (ss) Alex. Gomoiu ♦ ♦♦ »44 ♦»♦♦4444» ♦♦■»♦♦♦+» Extras din procesul verbal al şedinţei Consiliului de Administraţie din 6 Sept. 1949 al Societăţii pe acţiuni sovieto-române „SOVROMCARBINE” Consiliul aprobă angajarea în funcţia de Director al Minelor Anina, cu dreptul de prima semnătură la Minele Anina, cu excepţia cecurilor, poliţelor asupra contului Centralei, a ing. Anatolie Anatolieviei Sudacov. Sovromcărbune Societate Sovieto-Română pe acţiuni ss. Ing. Gaina Gh. ss. Creţulescu D. pt. conformitate. Serviciul Contencios ss. Dr. Marcel Valentin, Avocat Comitetul Provizoriu al Capitalei SECŢIUNEA COMERCIALA Oficiul Registrului Comerțului Se vizează de noi spre publicare într’un ziar de mare tiraj, (ss) (Nedescifrabil). CĂUTĂM TĂMPLARI priceput! la confecţionarea materiale decorative şi banxcgMfîi Oferte scris» LIBRĂRIA TINERETULUI 5cMtu Măriureanu 4 -4 + +■* 4 4- >*•*♦♦♦* * întovărăşirile pentru insamânţârile din toamna aceasta Pini în prezent t'au întovărăşit pentru campania insiminţirilor cua toamna aceasta, na număr de 70.298 țărani muncitori. In 1888 întovărășiri, întovărășirile continuă. UNIVERSUL Nr. 229 MUNCITORIMEA DIN R. P. R.OPUNE UN NU CATEGORIC TUTUROR AŢÂŢĂTORILOR LA RĂZBOIU (Urmare din pagina 1 ac embrie, pentru realizarea de economii, devin arme eficace în lupta împotriva celor ce aţâţă le Aproape trei mii de studenţi au demonstrat, în cadrul meetingului ce s’a ţinut în Aula Facultăţii de Drept, ferma lor hotărîre de luptă pentru apărarea păcii. Prin glasul tuturor vorbitorilor, studenţimea a spus: Nu, tuturor aţâţătorilor la un nou război. Studentul Timon, dela Agronomie, a arătat rolul studenţimii în lupta pentru apărarea păcii. Studentul Ciumăgeanu, de la Facultatea de Psiho-Pedagogie, a spus Intre altele : „Noi vrem să învăţăm, noi vrem pace. In sufletele noastre, tinereţea se Împleteşte cu viaţa. Noi Iubim UniuOamenii artei se alătură şi el, cu tot entuziasmul, luptei pentru pace dusă de clasa muncitoare din lumea întreagă. Pentru a întâmpina ziua de 2 octombrie, personalul artistic şi tehnic al Teatrului Naţional din Capitală s-a întrunit erl după amiază în sala din pasajul Comedia. A vorbit cu acest prilej d. Liveanu, din partea,, Sectorului IV Roşu P.M.R. care, între altele, a spus : Artiştii au posibilitatea, poate mai mult decât oricine, de a înfăţişa efortul pe care oamenii muncii din ţara noastră îl depun pentru făurirea unei vieţi mai bune şi mai fericite, ei au posibilitatea să înfăţişeze lupta pe care oamenii muncii o aduc împotriva corbilor imperialişti. Alături de Întreaga clipă muncitoare, oamenii artei trebue să-şi aducă aportul lor preţios în lupta pentru apărarea păcii şi a progresului. Actorul N. Fă'ădaru a avut accente vibrante pline de sinceritate când a Înfierat Încercările imperialiştilor de a provoca un nou măcel. Noi nu ne temem. Noi luptăm — a spus vorbitorul — pentru ca un nou măcel să nu se mai repete. In mintea noastră este încă vie amintirea ororilor trecutului război. Noi nu cerşim pacea, noi luptăm pentru apărarea ei şi vom şti să o impunem. LA UZINELE „STEAUA ROŞIE" La uzinele „Steaua Roşie’’ meedlingul de emi a fost o înflăcărată manifestaţie pentru pace. Cuvântarea rostită de d. Nicolae Alexandrescu a fost Întreruptă, în repetate rânduri, de aplauzele puternice ale celor prezenţi. Când, vorbind despre uneltirile criminale ale imperialiştilor, d. Alexandrescu a spus: „Lumea este sătulă de război”, din sală s-au auzit glasurile a o mulţime de muncitori şi muncitoare cărora războiul le-a îndoliat casele, oameni hotăriţi acum să facă totul pentru apărarea păcii, pentru a opri mâna nouilor criminali de război. . In entuziasmul celor prezenţi, s’au citit apoi angajamentele luate in cinstea zilei de 7 Noembrie, angajamente care dovedesc dragostea cu care oamenii muncii din ţara noastră se pregătesc sa Întâmpine cea de a 32-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. IN SALA CINEMATOGRAFULUI „TOMIS” .Sunt văduvă de război" — a spus Idles Iţicovici, la marea adunare a populaţiei evreeşti, care a avut loc ori după amiază în sala cinematografului Tomis. Sunt una din acele mii şi mii de văduve care au pierdut în cel de al doilea război mondial, tot ce au avut mai scump. Am Învăţat să urăsc războiul, pe cei care-l susţin şi P® provocatorii lui. Voi lupta din toate puterile mele, alături de toate femeile din ţara noastră şi din lumea întreagă, pentru a apăra pacea. E bine ca aţâţătorii la un nou război să ştie că poporul muncitor din ţara noastră vrea pace, nu război. .._ Să luptăm, a spus în încheere vorbitoarea, pentru ca viitorul copiilor noştri să fie un viitor luminos şi fericit. . . -Au mai vorbit: acad. Barmi Lazăreanu, preşedintele C. D E. şi Laurenţiu Bercovici, membru ll Comitetul Central C. D. E. Cuvântările au fost întrerupte de ovaţiile mulţimii care a manifestat puternic pentru Uniunea Sovietică, pentru genialul conducător al luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin. LA „GRIVIŢA ROŞIE" La „Griviţa Roşie“, pe locul unde în Februarie au căzut neînfricaţii luptători ceferişti pentru cauza clasei muncitoare, străjueşte astăzi, între drapele roşii şi tricolore, lozinca: „Noi nu cerşimpacea, dar vom şti s’o impunem . Am luat parte la luptele duse aci, în 1933, ne spune muncitorul D. Godini, de la atelierul de târfiplărie. Am trăit două războaie şi acum Văd că o clică de negustori de arme şi de carne de tun vor să deslănţuie un nou război. Am cinci copii şi vreau ca el să nu trăiască viaţa amarnică, pe care am trăit-o eu până când ne-au eliberat Armatele Sovietice. Vreau ca ei să trăiască viaţa nouă pe care o făureşte clasa muncitoare condusă de Partidul Muncitoresc Român în R.P.R. Cât voi trăi voi fi un soldat credincios In lupta pentru Construirea socialismului In ţara noastră, un luptător pentru pace“. La meetingul de el, a vorbit acad. Mihail Roller. Vrem pace şi luptăm pentru menţinerea ei, a spus vorbitorul. Vrem pace pentruci vrem să construim o tară a poporului muncitor, în care toate bunurile sunt ale poporului, valorificate de popor pentru bunăstarea lui. Pacea trebue cucerită in luptă directă cu acei care vor să subjuge clasă muncitoare și cu acei care pe as..... ___“ nn Ua nou război, pentru făurirea unei păci drepte şi durabile în lume. nea Sovietica pentrucă ea este chezăşia viitorului nostru şi slăvim pe marele Stalin pentrucă el ne învaţă cum să cucerim viaţa". Au luat cuvântul şi alţi studenţi şi studente, înfierând mârşavele încercări ale imperialiştilor angloamericani de a deslănţui un nou război şi luându-şi angajamentul de a se pregăti temeinic pentru a putea contribui la construirea socialismului în ţara noastră, pentru a putea astfel contribui efectiv la consolidarea forţelor păcii şi ale democraţiei. ‘‘imiurile clasei muncitoare ca s’o prade şi s'o lovească. Cu cât situaţîa economică a Republicii noastre va fi mai bună, cu atât vom fi mai siguri, mai încrezători în forţele noastre şi vom impune mai uşor pacea. „Griviţa Roşie“, unde muncitorii nu ştiu să ţină sus steagul cuceririlor revoluţionare, sa asigure mereu o producţie din ce în ce mai mare şi o productivitate mai bună, pentru că orice plus în Îndeplinirea Planului de Stat înseamnă întărirea Republicii noastre Populare, înseamnă întărirea lagărului păcii şi al democraţiei. Numeroşi muncitori şi-au luat apoi angajamente în cinstea zilei ne 7 Noembrie. LA FABRICA DE CHIBRITURI „FIlARtr La fabrica de chibrituri „Filaret”, meetingul pentru pace s’a desfăşurat Intr’o atmosferă deosebit de însufleţită. Au vorbit câteva muncitoare. Pline de hotărîre, ele şi-au manifestat voinţa de a lupta, fără şovăire, pentru apărarea păcii. Printre cei care au luat cuvântul se afla şi muncitorul Cojocaru Ion, fost prizonier în URSS. El a istorisit viaţa pe care a dus-o in vremea prizonieratului, grija cu adevărat părintească de care s’a bucurat, dovedind dragostea şi prietenia popoarelor sovietice faţă de poporul nostru. Muncitorii şi muncitoarele au ascultat cu mare interes şi au manifestat, plini de însufleţire, pentru marea Uniune Sovietică, conducătoarea lagărului democrat şi antiimperialist, chezăşia victoriei păcii, victoriei vieţii asupra morţii. LA TABACARIA NAŢIONALA in meetingul ţinut la fabrica „Tăbăcăria Naţională“, a luat cuvântul d. Paul Cornea, secretar al C. C. al U.T.M., subliniind semnificaţia grandioasă a luptei pentru pace dusă de toate popoarele lumii, în frunte cu popoarele sovietice. In această luptă, uneltitorii la un nou război vor ieşi fără îndoială înfrânţi. Situaţia orânduirii capitaliste este asemănătoare cu aceea a unei corăbii gata să se scufunde, sub loviturile valurilor puternice, care nu sunt altceva decât voinţa nestrămutată de pace a tuturor popoarelor din lume. Meetingul de la Facultatea de Drept La Teatrul Naţional din Capitala VMM PACE S! LUPTAM PENTRU EA (Urmare din pagina l-a) „IN DORINŢA MEA PENTRU PACE NU SUNT SINGUR f flfilor poporului muncitor, duşmanilor Republicii noastre populare, duşmanilor Uniunii Sovietice, duşmani care in acea-? timp, sunt unelte ale imperialismului agresiv anglo-american, duşmani ai păcii şi colaborării între popoare". D. Ion M. Georgescu, pensionar de Stat, spune : „Am 3 copii : 2 băeţi şi o fată. Toţi sunt cu rosturile lor, cu serviciul lor, cu şcoala lor. Am muncit o viaţa ca să-l văd aşa. De aceia numai gândul unui nou război mă cutremură. Dar ştiu că un război nu va putea fi ’ stârnit, oricât s’ar sbate aceia care din sângele popoarelor îşi agonisesc averi. Nu va putea fi stârnit pentrucă eu ştiu că în dorinţa mea pentru pace mi sunt singur. Am alături de mine milioane şi milioane de oameni care conduşi de luminoasa Ţară a Socialismului, doresc pacea, luptă pentru ea“. „LUPTA NOASTRA ESTE PENTRU PACE ŞI PACE VA FI" “, Ioan Chiş, funcţionar public, domiciliat în str. Leandrului Nr. 6, declară: „Astăzi când oamenii muncii din întreaga lume manifestează pentru o pace durabilă între popoare, o clică caută din nou să învrăjbească popoarele. Poporul nostru a avut mult de suferit din cauza criminalului războiu hltlerist, ale cărui urme le mai simţim şi azi. Noi nu dorim războiul. Lupta noastră este pentru pace, şi pace va fi. Imperialiştii nu vor izbuti niciodată să stârnească un nou război de agresiune. Imperialiştii anglo-americani şi agenţii lor din alte ţări nu vor putea niciodată atinge scopul lor, atâta timp cât acţiunea pentru pace este dusă de marile mase muncitoare de pe Întreg globul pământesc, de milioanele de oameni cari doresc să trăiască liberi, cinstiţi şi din rodul muncii lor. Dat fiind superioritatea scopurilor şi idealurilor urmărite de lagărul păcii cum şi forţele imense de care dispune acest lagăr, condus de Uniunea Sovietică, este evident succesul păcii. Ziua de 2 octombrie, ziua internaţională a luptei pentru Pace odată ft mai mult cimentarea şi dârzenie marilor forţe puse in slujba păcii, binelui şi propăşirii sociale, care prin ea însăşi constituie chezăşia succesului partizanilor păcii în contra uneltirilor la un nou război“. „Emoţionantele cuvinte pentru pace rostite de Ehrenburg, Fadeev, Simonov înseamnă un viguros îndemn la lupta pentru pace“ D. W. Siegfried, director de scenă, decorat cu „Ordinul Muncii’’ declară următoarele: „Literatura, filmul şi teatrul sovietic înfăţişează lupta paşnica « cetăţeanului sovietic, pentru construirea lumii noul. In eroismul omului sovietic este un eroism pentru cucerirea păcii. Emoţionantele cuvinte pentru pace rostite de Ilya Ehrenburg, Fadeev, Simonov, înseamnă pentru noi artiştii un viguros îndemn la lupta pentru pace”. „ALĂTURI DE TOATE MAMELE $I DE TOŢI OAMENII CINSTIŢI DIN LUME, MĂ RIDIC CONTRA RĂZBOIULUI“ Augustina C. Pădureanu, taranca muncitoare, văduvă de război, declară următoarele : „Se împlinesc 8 ani de când bărbatul meu a fost trimis pe front, de unde nu s’a mai întors, dându- şi viaţa pentru interesele ălor dela cârmuire. Am muncit din greu pentru a-mi creşte copiii rămaşi orfani. Azi insă au un sprijin, acela al Partidului Muncitoresc Român şi al Guvernului, care au in grija lor pe toţi acei, cari până maluri nu aveau parte decât de obidă. Cu sufletul plin de dorinţă de a fi pace, alături de toate mamele, alături de toţi oamenii cinstiţi din lume, strig şi eu : trăiască frontul partizanilor păcei, condus de prietena noastră din Răsărit! Jos cu aţâţătorii la un nou războiţi ! „Ne alăturăm cu toată hotărârea puternicului front al păcii condus de marea Uniune Sovietică“ D. Dr. Gh. Negreanu, directorul spitalului „Iile Priblie”, spu ■ ne următoarele: La apelul Comitetului Permanent pentru apărarea Păcii, noi oamenii muncii sanitare avem datoria să răspundem printre primii. Prin munca noastră de zi de zi, prin eforturile neprecupeţite ale întregului personal sanitar, noi luptăm pentru a menţine o sănătate cât mai perfectă capitalului cel mai de preţ, OMUL. Intr’adevăr, niciodată în ţara noastră noi n’am avut posibilităţile de muncă pe care ni le oferă azi regimul de democraţie populară, pentru a duce la bun sfârşit lupta noastră. Prin creiarea numeroaselor unităţi sanitare, prin mărirea numărului caselor de naşteri, prin legea asigurărilor sociale de Stat, prin legea de pro- tecţie a muncii, noi putem munci azi In aşa fel încât sa merităm I încrederea clasei muncitoare, a poporului muncitor. Acei care a ţâţă la un nou răsboi, v-» să ne dărâme toate eforturile, vor sa ne arunce inapoi in starea de înapoiere ştiinţifică şi technics in care am trăit până acum. Noi care am văzut îndeaproape in spitalele noastre, toate ororile şi grozăviile pe care le produce răsboiul, spunem un hotărit NU acelora care vor un nou măcel. Noi muncim pentru a avea un popor sănătos, plin de vlagă şi pentru aceasta noi dorim sincer PACEA. Deaceia noi, oamenii muncii sanitare, ne opunem cu toată energia acelora care aţâţă la un nou război, şi urmând exemplul muncitorilor sanitari din Ţara Socialismului, ne alăturăm cu toată hotărîrea puternicului front al păcii, condus de marea Uniune Sovietică”. „NOI, FEMEILE, VOM LUPTA DIN TOATE PUTERILE NOASTRE PENTRU APĂRAREA PĂCI!“ Ediiţia Comşe, şefă de serviciu în Ministerul Construcţiilor, spune următoarele : „Noi femeile care am suferit cel 'i mai mult de pe urma groaznicu- I Iul răzbelu ale căror orori nu leam uitat nici astăzi, ne cutremurăm la gândul repetarea acestui nou flagel. Conduse de lozinca Eugeniei Cotton la congresul F. D. I. F.,: „Noi creştem copiii pentru viaţă nu pentru moarte“, vom lupta din toate puterile noastre pentru apărarea păcii şi consolidarea ei, convinse că numai astfel vom creea copiilor noştri o viaţă mai bună şi mai fericită. Ştim că vom izbândi în lupta noastră fiindcă suntem mulţi, fiindcă suntem uniţi, fiindcă în fruntea luptei noastre stă invincibila Uniune Sovietică“. TELEGRAMA TRIMISA GENERALISIMULUI STALIN (Urmare din pagina l-a) învăţătura lui Pavlov nu numai că a asigurat prioritatea Uniunii Sovietice în domeniul fiziologiei dar a constituit o puternici armă în lupta împotriva idealismului şi a obscurantismului, fiind de un mare ajutor pentru medicina sovietică pentru a veghea asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor muncii. Preţuind imensul rol al Statului sovietic în încurajarea şi desvoltarea ştiinţei înaintate, Ivan Pavlov scria : „Este o mare bucurie să te simţi cetăţean al unei ţări în care ştiinţa ocupă un loc de frunte şi de cinste. Te poţi mândri din toată inima cu o patrie In care se Încurajează atât de mult şi cu atâta grijă progresul ştiinţei şi al culturii". In timp ce forţele întunecate ale imperialismului pregătesc un nou război şi renasc fascismul, iar reacţionarii anglo-americani propagă făţiş ideile urii de oameni şi ale obscurantismului, şi persecută pe savanţii progresişti, întregul popor sovietic, apărând cauza păcii, munceşte cu abnegaţie la îndeplinirea sarcinilor construirii societăţii comuniste, la îmbogăţirea culturii înaintate sovietice. Sărbătorind într’un cadru solemn cea de a 100-a aniversare a naşterii marelui fiziolog materialist, savanţii sovietici işi exprimă împreună cu întregul popor sovietic ataşamentul faţă de ideile atot biruitoare ale lui Lenin şi Stalin, fiind gata să nu precupeţească nici un efort în lupta împotriva forţelor întunecate ale reacţiunii şi pentru victoria comunismului. Trăiască ştiinţa sovietică înaintată ! Trăiască Partidul lui Lenin şi Stalin! Trăiască conducătorul şi învăţătorul nostru, corifeul ştiinţei înaintate, marele Stalin” ! UNIUNEA SOVIETICA SE CONSUM LIBERA DE OBLIGATIILE CE DECURG DIN TRATATUL DE PRIETENIE, ASISTENTĂ MUTUALĂ SI COLABORARE POSTBELICĂ DINTRE U. R. S. S. SI IUGOSLAVIA (Urmare din pagina l-a frunte cu Tito, au aservit Iugoslavia puterilor apusene, răpindu-i orice urmă de suveranitate şi independenţă naţională. Uniunea Sovietică nu poate întreţine relaţii de prietenie cu lacheii imperialismului, trădători ai poporului lor şi ai luptei pentru pace şi democraţie a tuturor popoarelor lumii. Denunţarea tratatului sovieto-iugoslav nu înseamnă nicidecum curmarea prieteniei reale ce leagă poporul iugoslav de popoarele Uniunii Sovietice, eliberatoarea Iugoslaviei de sub jugul hitlerismului. Niciun trădător şi dezertor nu e capabil să smulgă din conştiinţa poporului iugoslav recunoştinţa şi prietenia profundă faţă de Marea Uniune Sovietică. Trădătorii de la Belgrad au fost demascaţi definitiv în faţa opiniei publice mondiale şi în faţa propriului lor popor, ca duşmani laşi şi lipsiţi de scrupule ai Uniunii Sovietice, ai păcii şi înţelegerii între popoare. ÎMPOTRIVA PROPAGANDEI RĂZBOINICE (Urmare din pagina la rul lui Mac Cormick, „Chicago Dayly Tribune”. Radiofonia din Statele Unite, din Angllia, din Franţa, Canada ca şi marele din aceste ţări servesc cu credinţă interesele stăpânilor lor, ale magnaţilor industriei şi finanţelor. Presa sovietică, presa din ţările cu regim de democraţie populară şi presa democrată din ţările capitaliste au arătat în repetate rânduri, în modul cel mai concret, în ce fel cele mai multe servicii de informaţii din ţările capitaliste sunt stăpânite de monopolişti. Vocea celor mai multe ziare şi a celor mai mutte posturi de radio din ţările capitaliste este vocea acelora care doresc şi uneltesc un nou război mondial, este vocea acelui pumn de monopolişti care stăpânesc ţările capitaliste. Zilnic propaganda motopoliştilor insultă forţele democrate, zilnic această propagandă varsă torente de ură împotriva forţelor care luptă pentru pace. Massele populare s’au manifestat mereu împotriva monavandei imperialiste aţâţătoare la război. Un loc însemnat, in lupta pentru pace a milioanelor de oameni din lumea întreagă, îl constitue acţiunea împotriva propagandei de săn- I ţate pe care o duc trusturile ■ cu scopul de a răpi liniştea oamenilor, de a le perverti cinstea şi conştiinţa, de a-i împinge într’o nouă încăerare mondială. La 2 octombrie forţele democrate din lumea întreabă având în fruntea lor Uniunea Sovietică, îşi vor arăta dragostea faţă de cauza păcii, cauza imensei majorităţi a omenirii. Forţele democrate Vor arăta la 2 octombrie că sunt împotriva deşănţatei propagande războinice pe care o duc presa şi radioul din ţările imneraliste. Marea majoritate a omenirii în frunte cu Uniunea Sovietică, luptă împotriva imperialismului înrobitor, împotriva războiului pe care acesta vrea să-l provoace, dar pe care nu va reuşi să-l provoace, dată fiind covârşitoare?, superoritate a forţelor păcii, conduse de marea vampirană a luptei împotriva războiului, Uniunea Sovietică. 1 MIRCEA RAPITEANU ■HHKn-man Femeile in lupta pentru pace (Urmare din păgână l-a curg toată ţara şi vânzând masiv insigna „Francul Păcii” pentru susţinerea financiară a mişcării. Tot acolo, delegaţiile regionale ale Uniunii Femeilor pentru Pace au cerut parlamentarilor să voteze împotriva Pactului Atlantic. In Canada, 17 organizaţii de femei au luat parte la marele Con- I gres pentru pace ce s’a ţinut la Toronto. , După măreţele manifestaţii ce , aU însoţit Congresul Mondial din Aprilie la Paris, femeile franceze au avut lut şir de prcmuri de a-şi proclama voinţa de luptă din ce In ce mai dârză: Congresul Uniunii Femeilor Franceze la Marsilia, Congresul Asociaţiei Franţa-U. R. S. S„ marile manifestaţii sindicale, campania populară pentru adunarea fondurilor în vederea plecării echipelor, caravarteior şî ştafetelor de tineret la Festivalul şi Congresul Mondial a! Ti '«fitului din îludepesta, au softHt cpacila- I?« de luptă a femeilor şi au atras ‘n rândurile luptătoarelor pentru pace femei din toate categoriile şi de toa’e opiniile. La toate tribunele unde se discută soarta păcii, apare Vestită figura a D-rtei Eugenie Cotton, preşedinta Federaţiei Democratice Internaţionale a Femeilor şi Uniunii Femeilor Franceze, vicepreşedintă a Congresului Mondial . Păcii, dârză, neobosită şi neîn- Mrată luptătoare Femei de culoare, în Algeria şi Maroc, în Africa Centrală şi Madagascar, eroicele luptătoare din Viet-Nam, aduc contribuţia popoarelor lor la acţiunea activă pentru pace. Nume bine Cunoscute de Femei — Anna Seghers in Comitetul german din zona occidentală. Edith Oarcia, în Cuba lona Ciolan, in Uraei, Sverdrup Lufiden îr Nor- Ivegîa — afirmă sprijinul pe care organizaţiile feminine îl dau în toate ţările mişcării pentru pare şi răspunderea pe care o simt milioane de femei ale acestor organizaţii în izbânda forţelor păcii. Din Anglia vin veşti arătând mijloacele de luptă ale femeilor de acolo. Astfel de „Zi a Armatei“ grupuri masive de femei şi-au pus peste haine şorţuri mari albe pe care erau zugrăvite lozinci ale păcii. Camuflându-le sub paltoane, ele au înaintat spre defilare şi, ajunse în faţa trupelor, şi-au scos paltoanele. S’a produs o mare învălmăşeală, în care lozincile păcii erau discutate cu aprindere. De partea lor, femeile americane luptă pentru pace: o „Petiţie a Păci!“ cu 100.000 semnături a fost prezentata d-lui Austin, reprezentantul american pe lângă Naţiunile Unite de către Congresul Femelor Americane; aceeaşi organizaţie printr’art manifest cere „o largă mobilizare a femeilor pentru scoaterea din lege a bombei atomice, pentru a cere guvernului înlocuirea bugetelor de război cu bugete de sănătate şi educaţie“, s-a organizat apoi „turneul păcii“ undn state americanei au participat la mişcarea pentru pace 38 de uniuni Sindicale progresiste şift Conferinţa celor 1.300 conducători sindicalişti împotriva „istoriei războiului“, In toate comitetele de iniţiativă pentru pace, împotriva antisovietismului şi a rasismului, prin scrieri, discursuri, manifeste, apeluri, conferinţe, luptă femei. In această luptă femeile din democraţiile populare îşi aduc contribuţia permanentă şi activă. Lupta pentru pace este temeiul acţiunii puternicelor lor organizaţii. Femeile noastre iau parte cu însufleţire la această luptă, conştiente de faptul că „Pacea rai se aşteaptă, dar se câştigă“ şi că numai prin luptă vor putea înlătura urgia războiului şi asigura vitorul luminos al copiilor lor. Alături de femeile de pretutindeni ele duc o luptă statornică şi organizată, având drept călăuze pe glorioasele luptătoare sovietice. Obiectivul lor imediat este ziua de 2 Octombrie, Ziua Intermftonală s Luptei pentru Pace. Va fi o zi de bit aht sî de recapitulare, tn aeeîfts timp o « a «wssensnelor pentru viitor O zî pe care femeile rtoastre se »regătesc a o sărbători cu tot elanul tor Si a o cinsti cu toată puterea lor de muncă și de luptă. E ’ M1CAE101 CATARG!