Universul, octombrie 1949 (Anul 66, nr. 229-255)

1949-10-01 / nr. 229

2 EXTRAS din Procesul-Verbal Nr. 5, încheiat în ședința din 21 Septembrie 1949 a Consiliulu­i de Administraţie al So­cietății Sovieto-Română pe acţiuni ,SOVROMMETAL". La pctt. 2 din ordinea de zi: D-l Director General ing. Simo­­nenco propune Consiliului de Ad­ministraţie să aprobe numirea ur­mă­torului personal de conducere cu atributiunile şi dreptul de semnă­turi după cum urmează : 1) D-l Ing. Rădulescu Mihai pen­tru îndeplinirea atributiunilor de Şef al Departamentului­ Comercial, conferindu-i dreptul de semnătură la fel cu ceilalţi Şefi de Departa­mente, precizat la pct. B al. 1 din procesul-verbal Nr. 2 al Consiliu­lui de Administraţie din 13 Au­gust 1949, privind acordarea drep­turilor de semnătură socială, pu­blicat în ziarul „România Libera“ Nr. 1548­­ din 7 Sept. 1949 şi ziarul „Universul“ Nr. 209 din 7 Sept. 1949. 2) D-l Ing. Encesch­ Dincă, pen­tru îndeplinirea atribuţiunilor de Şef al Serviciului Aprovizionării, conferindu-i dreptul de semnătură la fel ca acela al şefilor de servi­ciu, precizat la pct B aliniat 2 prin procesul-verbal Nr. 2 din 13 August 1949, publicat în ziarele „România Liberă“ Nr. 1548­­ şi „Universul“ Nr. 209 din 7 Sep­tembrie 1949. 3) D-l Bendel Solomon, locţiito­rii de Şef al Serviciului Financiar, conferindu-i dreptul de a doua semnătură la fel cu acela acordat d-lui Andreescu Alexandru, Șeful Serviciului Financiar, precizat la ♦.♦44-*-»*■*■*■* pct. B aliniat 2 din procesul-ver­­bal Nr. 2 din 13 August a. c., pu­blicat în ziarele „România Liberă“ Nr. 1548 c şi „Universul" Nr. 209 din 7 Septembrie 1949. 4) In timpul absenţei d-lui Ilie Paşca, Contabil Şef, atribuţiunile sale vor fi îndeplinite de către­­ d-l Andreescu Alex., Şeful Servi­­­­ciului Financiar, care în timpul , respectiv va exercita dreptul de semnătură acordat d-lui Ilie Paş­ca, Contabil Şef, astfel cum s’a­­ precizat la pct. A din procesul­­- verbal Nr. 2 din 13 August 1949, publicat în ziarele „România Li­beră“ Nr. 1548­­ c şi „Universul" Nr. 209 din 7 Septembrie 1949. Consiliul de Administraţie, în u­­nanimitate, aprobă propunerile d-lui Director General Ing. Simonenco, arătate mai sus. Consiliul de Administraţie pt. conf. Director General Adj. I. Puvaci Comitetul provizoriu al Capitalei Secțiunea Comercială Comisia Registrului Comerț Se aprobă de noi spre publicare într’un ziar de mare tiraj. Director, Indescifrabil 017117X29 Sept. 1949 ^ ^ f ^ 4-f* *-■ ■**> -’• ^^444 NAFTALINA Fistă Cristalizată LEI 200 Kgr. De vânzare la toate Farmaciile $i Drogneriile de Stat. k A -A- *­ LABORATOR PANIFICATIE cauta urgent următoarele aparate: 1) APARAT UMIDITATE 2) APARAT SQXLET 5) APARAT INCINERAT CEREALE 4) BALANTA ÎNALTA PRECIIIt 5) DIFERITE MAȘINI (MINIATURA) MACINAT SI CERNUT S! APARATE NECESARE LABORATORULUI DE PANIFICATIE (MOBILIER, ETC). TELEFON :5.51.15 LICITAŢIE la fabrica de ULEI „ROŞIORI“ din ROŞIORI DE VEDE se va ţine în 14 octombrie 1949 o licitaţie pen­tru complectarea şi amenajarea a 9 rezervoare de ulei. COMITETUL PROVIZORIU AL CAPITALEI GOSPODĂRIA HORTICOLA „1 MAI“ Pentru ziua Internaţională a luptei pt. pace (2 Oct) vinde: Flori tăiate (tufărică albă) Instituţiile şi întreprinderile doritoare se vor adresa : B-dul Schitu Măgureanu 10 TeL 1$,έ­ntreprinde­rea Comercială de Stat „FEROMETAL anunţă că, magazinele sale vor fi închise, în mod special, și după amiaza, zilei de Vineri 30 ort. în vederea lucrărilor de inventar C­umpăr urgent bnză de bandseg de 15-40 mm. lat. 0,7-0,8 mm. gremme, orte© cantitate. Adresați] telefon 5.17.04 _______ ÎNTREPRINDERE DE STAT Calea Rahovei 264 Telefon 5.11.30 cauta pentru exe­cutare urgentă de lucrări de calo­rifer cooperativa sau instalator autorizat. Valoarea lucră­rilor lei 500.000 wani Angajăm M­ECANICI pentru utilaj de construcţii la şantiere şi atelier® Energo Construcţia Şos. Măgurele 109 Prezentarea In orele de birou ♦♦♦♦♦♦♦♦ EMlifMP. tr'ra-lc — 330/350 V. - ' 90 în­­•vârt.tmi minut vând în perfectă, stare funcţionare adresaţi la zia­r sub „Electromotor” 15 H. P. Căsuţa 53 V. Dărâmare Vindem eftin Cărămidă groasă şi subţire Tâmplarie, grinzi de fer şi lemn, tablă, etc. moloz și cioate cărămizi ducem gratis Adresa: Spitalul de Stat No. 5 (Filantropia) »+■•♦-» 4-»-»44-4444444 44 » 4 444-V[infim Mit 127 5128 B-duL Dacia 34 " Telef. 1.08.03 NU COLECȚIONĂM ZIARE VECHI Persoanele care au anun­țurri publicate în „Univer­sul" sunt rugat© să-și pro­cure darul, chiar în tiup când spare anunțul, admi­nistrația neputând satisface ulterior cereri pentru nu­mere vechi. REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Ministerul Artelor şi Informaţiilor Centrala Industrială a Artelor Grafice EXTRAS din procesul verbal al şedinţei colectivului din 6 Septembrie 1949 Colectivul de directori decide : 1. Centrala­ Industrială a Ar­telor Grafice va fi valabil anga­jata prin semnătura colectivă: al a d-lui Director Mura Eu­gen, împreună cu aceea a unuia din d-nii directori adjuncţi: Moise Şvaiţer sau Alfred Reiner. b) a oricăreia din persoanele de mai sus împreună cu aceea a unuia din şefii de serviciu: An­drei Gheorghe, Pilschi Iosif, Teo­dor Ştefan, Cosaşu Raul, Badea Dumitru, Coman Avram şi Cosma M­işu. 2. D. Ion Vâjâianu, cassierul Centralei Industriale a Artelor Grafice, are dreptul să încaseze orice sume de bani sau valori, de l­a orice persoane fizice sau ju­ridice, întreprinderi şi instituţii de Stat, Ministere, Regii Publi­ce, CEC, Banca R.F.R., adminis­traţii financiare, etc., semnând în mod valabil de primire în numele Centralei Industriale a Artelor Grafice. 3. Orice alte drepturi de semnă­tură acordate altor persoane decât cele­­arătate mai sus sunt și rămân anulate. Director, E. Mura. Director adjunct, M. Svaiţer Director adjunct, A. Reiner. Certific semnăturile. avocat, Indescifrabil. Comitetul Provizoriu al Capito­ei SECȚIUNEA comerciala Oficiul Registrului Comerțului Se vizează de noi spre publi­care într’un ziar local de mare tiraj. Director (Nedescifrabil) CENTRALA MINEREURILOR DE FIER MANGAN întreprindere de Stat București Str. A. S. Popov Nr. 90 DECIZIUNE Subscrisul Alexandru Gomoiu, Director al Centralei Minereurilor de fier mangan, In baza Drepturilor ce am conform Decretului Nr. 119 din 1949, hotărăsc următoa­rele: Se desărcinează pe data de 1 Octomvrie 1949 din funcţiunile ce deţin şi se ridica drepturile de semnătură. Tov. Stanciu Simion din funcţia de director la C.M.F.M. Mittele de molibden Bălţa. Tov. Scorobete Avram din func­ţia de director la C.M.F.M. Mine­le de Fier­beniuc. Tov. Enescu Ştefan din funcţia de locţiitor al contabilului şef la C.M.F.M. Minele de Fier Lueta. Se numesc pe data de 1 Octomb­vrie 1949. Tov. Kabath Ludovic în funcţia de director la C.M.F.M. Minele de molibden Bălţa. Tov. Sulică Gheorghe In funcţia de director la C.M.F.M. Minele de Fier Teliuc. Aceştia vor avea dreptul să an­gajeze unităţile Centralei la care sunt numiţi prin semnătura lor Împreună cu a inginerilor şefi pen­tru toate chestiunile tehnice şi îm­preuna cu a contabililor şefi pen­tru toate chestiunile contabile şi financiare. Tov. Spitzer Ladislau se numeş­te In funcția de contabil șef la C.M.F.M. Minele de Fier Lucia, având dreptul de a doua semnătu­ră pentru toate chestiunile conta­bile și financiare privind unitatea. Director (ss) Alex. Gomoiu ♦ ♦♦ »44 ♦»♦♦4444» ♦♦■»♦♦♦+» Extras din procesul verbal al şedin­ţei Consiliului de Administra­ţie din 6 Sept. 1949 al Socie­tăţii pe acţiuni sovieto-române „SOVROMCARBINE” Consiliul aprobă angajarea în funcţia de Director al Minelor Anina, cu dreptul de prima semnătură la Minele Anina, cu excepţia cecurilor, poliţelor a­­supra contului Centralei, a ing. Anatolie Anatolieviei Sudacov. Sovromcărbune Societate Sovieto-Română pe acţiuni ss. Ing. Gaina Gh. ss. Creţulescu D. pt. conformitate. Serviciul Contencios ss. Dr. Marcel Valentin, Avocat Comitetul Provizoriu al Capitalei SECŢIUNEA COMERCIALA Oficiul Registrului Comerțului Se vizează de noi spre publi­care într’un ziar de mare tiraj, (ss) (Nedescifrabil). CĂUTĂM TĂMPLARI priceput! la confecţionarea materiale decorative şi banxcgMfîi Oferte scris» LIBRĂRIA TINERETULUI 5cMtu Măriureanu 4 -4 + +■* 4 4- >*•*♦♦♦* * întovărăşirile pentru insamânţârile din toamna aceasta Pini în prezent t'au întovărăşit pentru campania insiminţirilor cua toamna aceasta, na număr de 70.298 țărani muncitori. In 1888 în­tovărășiri, întovărășirile continuă. UNIVERSUL Nr. 229 MUNCITORIMEA DIN R. P. R.­OPUNE UN NU CATEGORIC TUTUROR AŢÂŢĂTORILOR LA RĂZBOIU (Urmare din pagina 1­ ac­ embrie, pentru realizarea de economii, devin arme eficace în lupta împotriva celor ce aţâţă le Aproape trei mii de studenţi au demonstrat, în cadrul meetingului ce s’a ţinut în Aula Facultăţii de Drept, ferma lor hotărîre de luptă pentru apărarea păcii. Prin glasul tuturor vorbitorilor, studenţimea a spus: Nu, tuturor aţâţătorilor la un nou război. Studentul Timon, dela Agrono­mie, a arătat rolul studenţimii în lupta pentru apărarea păcii. Studentul Ciumăgeanu, de la Fa­cultatea de Psiho-Pedagogie, a spus Intre altele : „Noi vrem să învăţăm, noi vrem pace. In su­fletele noastre, tinereţea se Îm­pleteşte cu viaţa. Noi Iubim Uniu­Oamenii artei se alătură şi el, cu tot entuziasmul, luptei pentru pace dusă de clasa muncitoare din lumea întreagă. Pentru a întâmpina ziua de 2 octombrie, personalul artistic şi tehnic al Teatrului Naţional din Capitală s-a întrunit erl după a­­miază în sala din pasajul Come­dia. A vorbit cu acest prilej d. Li­­veanu, din partea,, Sectorului IV Roşu P.M.R. care, între altele, a spus : Artiştii au posibilitatea, poate mai m­ult decât oricine, de a în­făţişa efortul pe care oamenii muncii din ţara noastră îl depun pentru făurirea unei vieţi mai bune şi mai fericite, ei au posibilitatea să înfăţişeze lupta pe care oamenii muncii o aduc împotriva corbilor im­perialişti. Alături de Întreaga clipă muncitoare, oamenii artei trebue să-şi aducă aportul lor preţios în lupta pentru apărarea păcii şi a progresului. Actorul N. Fă'­ădaru a avut ac­cente vibrante pline de sinceritate când a Înfierat Încercările impe­rialiştilor de a provoca un nou m­ăcel. Noi nu­ ne temem. Noi luptăm — a spus vorbitorul — pentru ca un nou măcel să nu se mai repete. In mintea noastră este încă vie amin­tirea ororilor trecutului război. Noi nu cerşim pacea, noi luptăm pentru apărarea ei şi vom şti să o impunem. LA UZINELE „STEAUA ROŞIE" La uzinele „Steaua Roşie’’ m­eed­lingul de emi a fost o înflăcărată manifestaţie pentru pace. Cuvântarea rostită de d. Nico­­lae Alexandrescu a fost Întreruptă, în repetate rânduri, de aplauzele puternice ale celor prezenţi. Când, vorbind despre uneltirile criminale ale imperialiştilor, d. Alexandrescu a spus­­: „Lumea este sătulă de război”, din sală s-au auzit glasurile a o mulţime de muncitori şi muncitoare cărora războiul le-a îndoliat casele, oa­meni hotăriţi acum să facă totul pentru apărarea păcii, pentru a opri mâna nouilor criminali de război. . In entuziasmul celor prezenţi, s’au citit apoi angajamentele luate in cinstea zilei de 7 Noembrie, angajamente care dovedesc drago­stea cu care oamenii­ muncii din ţara noastră se pregătesc sa În­tâmpine cea de a 32-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. IN SALA CINEMATOGRA­FULUI „TOMIS” .Sunt văduvă de război" — a spu­s Idles Iţicovici, la marea adu­nare a populaţiei evreeşti, care a avut loc ori după amiază în sala cinematografului Tomis. Sunt una din acele mii şi mii de văduve care au pierdut în cel de al doilea răz­boi mondial, tot ce au avut mai scump. Am Învăţat să urăsc răz­boiul, pe cei care-l susţin şi P® provocatorii lui. Voi lupta din toate puterile mele, alături de toate fe­meile din ţara noastră şi din lu­mea întreagă, pentru a apăra pacea. E bine ca aţâţătorii la un nou război să ştie că poporul muncitor din ţara noastră vrea pace, nu război. .._ Să luptăm, a spus în încheere vorbitoarea, pentru ca viitorul co­piilor noştri să fie un viitor lu­minos şi fericit. . . -Au mai vorbit: acad. Barmi La­­zăreanu, preşedintele C. D E. şi Laurenţiu Bercovici, membru ll Comitetul Central C. D. E. Cuvântările au fost întrerupte de ovaţiile mulţimii care a mani­festat puternic pentru Uniunea Sovietică, pentru genialul condu­cător al luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin. LA „GRIVIŢA ROŞIE" La „Griviţa Roşie“, pe locul unde în Februarie au căzut neîn­fricaţii luptători ceferişti pentru ca­uza clasei muncitoare, străjueşte astăzi, între drapele roşii şi trico­lore, lozinca: „Noi nu cerşim­­pa­cea, dar vom şti s’o impunem . Am luat parte la luptele duse aci, în 1933,­­ ne spune munci­torul D. Godini, de la atelierul de târfiplărie. Am trăit două războaie şi acum Văd că o clică de negus­tori de arme şi de carne de tun vor să deslănţuie un nou război. Am cinci copii şi vreau ca el să nu trăiască viaţa amarnică, pe care am trăit-o eu până când ne-au eli­berat Armatele Sovietice. Vreau ca ei să trăiască viaţa nouă pe care o făureşte clasa muncitoare condusă de Partidul Muncitoresc Român în R.P.R. Cât voi trăi voi fi un soldat credincios In lupta pentru Construirea socialismului In ţara noastră, un luptător pentru pace“. La meetingul de e­l, a vorbit acad. Mihail Roller. Vrem pace şi luptăm pentru menţinerea ei,­­ a spus vorbito­rul. Vrem pace pentruci vrem să construim o tară a poporului mun­citor, în care toate bunurile sunt ale poporului, valorificate de po­por pentru bunăstarea lui. Pacea trebue cucerită in luptă directă cu acei care vor să subjuge clasă muncitoare și cu acei care pe as­..... ___“ nn Ua nou război, pentru făurirea unei păci drepte şi durabile în lume. nea Sovietica pentrucă ea este che­zăşia viitorului nostru şi slăvim pe marele Stalin pentrucă el ne în­vaţă cum să cucerim viaţa". Au luat cuvântul şi alţi studenţi şi studente, înfierând mârşavele încercări ale imperialiştilor anglo­­americani de a deslănţui un nou război şi luându-şi angajamentul de a se pregăti temeinic pentru a pu­tea contribui la construirea socia­lismului în ţara noastră, pentru a putea astfel contribui efectiv la consolidarea forţelor păcii şi ale democraţiei. ‘‘imiurile clasei muncitoare ca s’o prade şi s'o lovească. Cu cât situa­­ţîa economică a Republicii noastre va fi mai bună, cu atât vom fi mai siguri, mai încrezători în forţele n­oastre şi vom impune mai uşor pacea. „Griviţa Roşie“, unde muncitorii nu ştiu­ să ţină sus steagul cuce­ririlor revoluţionare, sa asigure mereu o producţie din ce în ce mai mare şi o productivitate mai bună, pentru că orice plus în Înde­plinirea Planului de Stat înseam­nă întărirea Republicii noastre Populare, înseamnă întărirea lagă­­rului păcii şi al democraţiei. Numeroşi muncitori şi-au luat apoi angajamente în cinstea zilei ne 7 Noembrie. LA FABRICA DE CHIBRITURI „FIlARtr La fabrica de chibrituri „Filaret”, meetingul pentru pace s’a desfăşu­rat Intr’o atmosferă deosebit de însufleţită. Au vorbit câteva muncitoare. Pline de hotărîre, ele şi-au mani­festat voinţa de a lupta, fără şo­văire, pentru apărarea păcii. Printre cei care au luat cu­vântul se afla şi muncitorul Cojo­­caru Ion, fost prizonier în URSS. El a istorisit viaţa pe care a dus-o in vremea prizonieratului, grija cu adevărat părintească de care s’a bucurat, dovedind dragostea şi prietenia popoarelor sovietice faţă de poporul nostru. Muncitorii şi muncitoarele au ascultat cu mare interes şi au manifestat, plini de însufleţire, pentru marea Uniune Sovietică, conducătoarea lagărului democrat şi antiimperialist, chezăşia victoriei păcii, victoriei vieţii asupra morţii. LA TABACARIA NAŢIO­NALA in meetingul ţinut la fabrica „Tăbăcăria Naţională“, a luat cuvântul d. Paul Cornea, secre­tar al C. C. al U.T.M., subliniind semnificaţia grandioasă a luptei pentru pace dusă de toate po­poarele lumii, în frunte cu po­poarele sovietice. In această lup­tă, uneltitorii la un nou război vor ieşi fără îndoială înfrânţi. Situaţia orânduirii capitaliste este asemănătoare cu aceea a unei corăbii gata să se scufunde, sub loviturile valurilor puterni­ce, care nu sunt altceva decât voinţa nestrămutată de pace a tuturor popoarelor din lume. Meetingul de la Facultatea de Drept La Teatrul Naţional din Capitala VMM PACE S! LUPTAM PENTRU EA (Urmare din pagina l-a) „IN DORINŢA MEA PENTRU PACE NU SUNT SINGUR f flfilor poporului muncitor, duş­manilor Republicii noastre popu­lare, duşmanilor Uniunii Sovie­tice, duşmani care in ace­a-? timp, sunt unelte ale imperialismului agresiv anglo-american, duşmani ai păcii şi colaborării între po­poare". D. Ion M. Georgescu, pensionar de Stat, spune : „Am 3 copii : 2 băeţi şi o fată. Toţi sunt cu rosturile lor, cu­ ser­­viciul lor, cu şcoala lor. Am mun­cit o viaţa ca să-l văd aşa. De a­­ceia numai gândul unui nou răz­boi mă cutremură. Dar ştiu că un război nu­ va pu­tea fi ’ stârnit, oricât s’ar sbate aceia care din sângele popoarelor îşi agonisesc averi. Nu va putea fi stârnit pentrucă eu ştiu că în dorinţa mea pentru pace mi sunt singur. Am alături de mine milioane şi milioane de oa­meni care conduşi de luminoasa Ţară a Socialismului, doresc pacea, luptă pentru ea“. „LUPTA NOASTRA ESTE PENTRU PACE ŞI PACE VA FI" “, Ioan Chiş, funcţionar public, domiciliat în str. Leandrului Nr. 6, declară: „Astăzi când oamenii muncii din întreaga lume manifestează pen­tru o pace durabilă între popoare, o clică caută din nou să învrăj­bească popoarele. Poporul nostru a avut mult de suferit din cauza criminalului răz­­boiu hltlerist, ale cărui urme le mai simţim şi azi. Noi nu dorim războiul. Lupta noastră este pentru pace,­­ şi pace va fi. Imperialiştii nu vor izbuti nicio­dată să stârnească un nou război de agresiune. Imperialiştii anglo-americani şi agenţii lor din alte ţări nu vor putea niciodată atinge scopul lor, atâta timp cât acţiunea pentru pace este dusă de marile mase munci­toare de pe Întreg globul pămân­tesc, de milioanele de oameni cari doresc să trăiască liberi, cinstiţi şi din rodul muncii lor. Dat fiind superioritatea scopuri­lor şi idealurilor urmărite de lagă­rul păcii cum şi forţele imense de care dispune acest lagăr, condus de Uniunea Sovietică, este evident succesul păcii. Ziua de 2 octombrie, ziua in­ternaţională a luptei pentru Pace odată ft mai mult cimentarea şi­ dâr­zenie marilor forţe puse in slujba păcii, binelui şi propăşirii sociale, care prin ea însăşi constituie che­zăşia succesului partizanilor păcii în contra uneltirilor la un nou răz­boi“. „Emoţionantele cuvinte pentru pace rostite de Ehrenburg, Fadeev, Simonov înseamnă un viguros îndemn la lupta pentru pace“ D. W. Siegfried, director de scenă, decorat cu „Ordinul Mun­cii’’ declară următoarele: „Lite­ratura, filmul şi teatrul sovietic înfăţişează lupta paşnica «­ cetăţeanului sovietic, pentru construirea lumii noul. In erois­mul omului sovietic este un ero­ism pentru cucerirea păcii. Emoţionantele cuvinte pentru pace rostite de Ilya Ehrenburg, Fadeev, Simonov, înseamnă pen­tru noi artiştii un viguros în­demn la lupta pentru pace”. „ALĂTURI DE TOATE MAMELE $I DE TOŢI OAMENII CINSTIŢI DIN LUME, MĂ RIDIC CONTRA RĂZBOIULUI“ Augustina C. Pădureanu, taran­ca muncitoare, văduvă de război, declară următoarele : „Se împlinesc 8 ani de când băr­batul meu a fost trimis pe front, de unde nu s’a mai întors, dându- şi viaţa pentru interesele ălor de­la cârmuire. Am muncit din greu pentru a-mi creşte copiii rămaşi orfani. Azi insă au un sprijin, acela al Partidului Muncitoresc Român şi al Guvernului, care au in grija lor pe toţi acei, cari până mal­uri nu aveau parte decât de obidă. Cu sufletul plin de dorinţă de a fi pace, alături de toate mamele, alături de toţi oamenii cinstiţi din lume, strig şi eu : trăiască fron­tul partizanilor păcei, condus de prietena noastră din Răsărit! Jos cu aţâţătorii la un nou războiţi ! „Ne alăturăm cu toată hotărârea puternicului front al păcii condus de marea Uniune Sovietică“ D. Dr. Gh. Negreanu, directo­rul spitalului „Iile Prib­lie”, spu­ ■ ne următoarele: La apelul Comitetului Perma­nent pentru apărarea Păcii, noi oamenii muncii sanitare avem da­toria să răspundem printre primii. Prin munca noastră de zi de zi, prin eforturile neprecupeţite ale întregului personal sanitar, noi luptăm pentru a menţine o sănă­tate cât mai perfectă capitalului cel mai de preţ, OMUL. Intr’adevăr, niciodată în ţara noastră noi n’am avut posibilită­ţile de muncă pe care ni le oferă azi regimul de democraţie popu­lară, pentru a duce la bun sfârşit lupta noastră. Prin creiarea nu­meroaselor unităţi sanitare, prin mărirea numărului caselor de naş­teri, prin legea asigurărilor so­ciale de Stat, prin legea de pro-­­ tecţie a muncii, noi putem munci azi In aşa fel încât sa merităm I încrederea clasei muncitoare, a poporului muncitor. Acei care a­ ţâţă la un nou răsboi, v-» să ne dărâme toate eforturile, vor sa ne arunce inapoi in starea de îna­poiere ştiinţifică şi technics in care am trăit până acum. Noi care am văzut îndeaproape in spitale­le noastre, toate ororile şi groză­viile pe care le produce răsboiul, spunem un hotărit NU acelora care vor un nou măcel. Noi mun­cim pentru a avea un popor sănă­tos, plin de vlagă şi pentru a­­ceasta noi dorim sincer PACEA. Deaceia noi, oamenii muncii sa­nitare, ne opunem cu toată ener­gia acelora care aţâţă la un nou război, şi urmând exemplul mun­citorilor sanitari din Ţara Socia­lismului, ne alăturăm cu toată ho­­tărîrea puternicului front al păcii, condus de marea Uniune Sovie­tică”. „NOI, FEMEILE, VOM LUPTA DIN TOATE PUTERILE NOASTRE PENTRU APĂRAREA PĂCI!“ Ediiţia Comşe, şefă de serviciu în Ministerul Construcţiilor, spune următoarele : „Noi femeile care am suferit cel 'i mai mult de pe urma groaznicu- I Iul răzbelu ale căror orori nu le­am uitat nici astăzi, ne cutremu­răm la gândul repetarea acestui nou flagel. Conduse de lozinca Eugeniei Cot­ton la congresul F. D. I. F.,: „Noi creştem copiii pentru viaţă nu pentru moarte“, vom lupta din toate puterile noastre pentru apă­rarea păcii şi consolidarea ei, con­vinse că numai astfel vom creea copiilor noştri o viaţă mai bună şi mai fericită. Ştim că vom izbândi în lupta noastră fiindcă suntem mulţi, fiind­că suntem uniţi, fiindcă în frun­tea luptei noastre stă invincibila Uniune Sovietică“. TELEGRAMA TRIMISA GENERALISIMULUI STALIN (Urmare din pagina l-a) învăţătura lui Pavlov nu numai că a asigurat prioritatea Uniunii Sovietice în domeniul fiziologiei dar a constituit o puternici armă în lupta împotriva idealismului şi a obscurantismului, fiind de un mare ajutor pentru medicina so­vietică pentru a veghea asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor mun­cii. Preţuind imensul rol al Statului sovietic în încurajarea şi desvol­­­tarea ştiinţei înaintate, Ivan Pav­lov scria : „Este o mare bucurie să te simţi cetăţean al unei ţări în care ştiinţa ocupă un loc de frunte şi de cinste. Te poţi mân­dri din toată inima cu o patrie In care se Încurajează atât de mult şi cu atâta grijă progresul ştiinţei şi al culturii". In timp ce forţele întunecate ale imperialismului pregătesc un nou război şi renasc fascismul, iar reacţionarii anglo-americani pro­pagă făţiş ideile urii de oameni şi ale obscurantismului, şi persecută pe savanţii progresişti, întregul popor sovietic, apărând cauza păcii, munceşte cu abnegaţie la îndepli­nirea sarcinilor construirii socie­tăţii comuniste, la îmbogăţirea culturii înaintate sovietice. Sărbătorind într’un cadru solemn cea de a 100-a aniversare a naş­terii marelui fiziolog materialist, savanţii sovietici işi exprimă îm­preună cu întregul popor sovietic ataşamentul faţă de ideile a­tot biruitoare ale lui Lenin şi Stalin, fiind gata să nu precupeţească nici un efort în lupta împotriva forţelor întunecate ale reacţiunii şi pentru victoria comunismului. Trăiască ştiinţa sovietică înain­tată ! Trăiască Partidul lui Lenin şi Stalin! Trăiască conducătorul şi învăţă­torul nostru, corifeul ştiinţei înain­tate, marele Stalin” ! UNIUNEA SOVIETICA SE CONSUM LIBERA DE OBLIGATIILE CE DECURG DIN TRATATUL DE PRIETENIE, ASISTENTĂ MUTUALĂ SI COLABORARE POSTBELICĂ DINTRE U. R. S. S. SI IUGOSLAVIA (Urmare din pagina l-a­ frunte cu Tito, au aservit Iu­goslavia puterilor apusene, răpindu-i orice urmă de suve­ranitate şi independenţă na­ţională. Uniunea Sovietică nu poate­­ întreţine relaţii de prietenie cu lacheii imperialismului, trădători ai poporului lor şi ai luptei pentru pace şi de­mocraţie a tuturor popoarelor lumii. Denunţarea tratatului so­­vieto-iugoslav nu înseamnă nicidecum curmarea priete­niei reale ce leagă poporul iugoslav de popoarele Uniu­nii Sovietice, eliberatoarea Iugoslaviei de sub jugul hit­­lerismului. Niciun trădător şi dezertor nu e capabil să smulgă din conştiinţa poporului iugoslav recunoştinţa şi prietenia pro­fundă faţă de Marea Uniune Sovietică. Trădătorii de la Belgrad au fost demascaţi definitiv în faţa opiniei publice mondia­le şi în faţa propriului lor popor, ca duşmani laşi şi lip­siţi de scrupule ai Uniunii Sovietice, ai păcii şi înţele­gerii între popoare. ÎMPOTRIVA PROPAGANDEI RĂZBOINICE (Urmare din pagina l­a­­ rul lui Mac Cormick, „Chicago Dayly Tribune”. Radiofonia din Statele Unite, din Angllia, din Franţa, Canada ca şi marele din aceste ţări servesc cu credinţă interesele stăpânilor lor, ale magnaţilor industriei şi finanţelor. Presa sovietică, presa din ţările cu regim de democraţie populară şi presa democrată din ţările capitaliste au arătat în repe­tate rânduri, în modul cel mai concret, în ce fel cele mai multe servicii de informaţii din ţările capitaliste sunt stă­pânite de monopolişti. Vocea celor mai multe ziare şi a ce­lor mai mut­te posturi de ra­dio din ţările capitaliste este vocea acelora care doresc şi uneltesc un nou război mon­dial, este vocea acelui pumn de monopolişti care stăpânesc ţările capitaliste. Zilnic propaganda mot­opo­­liştilor insultă forţele demo­crate, zilnic această propa­gandă varsă torente de ură împotriva forţelor care luptă pentru pace. Massele populare s’au mani­festat mereu împotriva m­ona­­vandei imperialiste aţâţătoare la război. Un loc însemnat, in­­ lupta pentru pace a milioane­lor de oameni din lumea în­treagă, îl constitue acţiunea împotriva propagandei de săn- I ţate pe care o duc trusturile ■ cu scopul de a răpi liniştea­­ oamenilor, de a le perverti­­ cinstea şi conştiinţa, de a-i îm­pinge într’o nouă încăerare­­ mondială. La 2 octombrie forţele de­mocrate din lumea întreabă a­­vând în fruntea lor Uniunea Sovietică, îşi vor arăta dra­gostea faţă de cauza păcii, ca­uza imensei majorităţi a ome­nirii. Forţele democrate Vor a­­răta la 2 octombrie că sunt împotriva deşănţatei propa­gande războinice pe care o duc presa şi radioul din ţările imne­r­aliste. Marea majoritate a omenirii în frunte cu Uniunea Sovieti­­că, luptă împotriva imperia­lismului înrobitor, împotriva războiului pe care acesta vrea să-l provoace, dar pe care nu va reuşi să-l provoace, dată fiind covârşitoare?, super­ori­­tate a forţelor păcii, conduse de marea vampirană a luptei împotriva războiului, Uniunea Sovietică. 1 MIRCEA RAPITEANU ■HHKn-man Femeile in lupta pentru pace (Urmare din păgână l-a­ curg toată ţara şi vânzând masiv insigna „Francul Păcii” pentru susţinerea financiară a mişcării. Tot acolo, delegaţiile regionale ale Uniunii Femeilor pentru Pace au cerut parlamentarilor să voteze împotriva Pactului Atlantic. In Canada, 17 organizaţii de femei au luat parte la marele Con- I gres pentru pace ce s’a ţinut la Toronto. , După măreţele manifestaţii ce , aU însoţit Congresul Mondial din Aprilie la Paris, femeile franceze au avut lut şir de prc­­muri de a-şi­­ proclama voinţa de luptă din ce In ce mai dârză: Congresul Uniunii Femeilor Franceze la Marsilia, Congresul Asociaţiei Franţa-U. R. S. S„ marile manifestaţii sindi­cale, campania populară pentru a­­dunarea fondurilor în vederea ple­cării echipelor, caravarteior şî şta­fetelor de tineret la Festivalul şi Congresul Mondial a! Ti '«fitului din îludepesta, au softHt cpacila- I?« de luptă a femeilor şi au at­ras ‘n rândurile luptătoarelor pentru pace femei din toate categoriile şi de toa’e opiniile. La toate tribunele unde se discută soarta păcii, apare Vestită figura a D-rtei Eugenie Cotton, preşedinta Federaţiei De­mocratice Internaţionale a Femeilor şi Uniunii Femeilor Franceze, vice­preşedintă a Congresulu­i Mondial .­ Păcii, dârză, neobosită şi neîn- Mrată luptătoare Femei de culoare, în Algeria şi Maroc, în Africa Centrală şi Ma­dagascar, eroicele luptătoare din Viet-Nam, aduc contribuţia popoa­relor lor la acţiunea activă pen­tru pace. Nume bine Cunoscute de Femei — Anna Seghers in Comitetul ger­man din zo­na occidentală. Edith­­ Oarcia, în Cuba lona Ciolan, in­­ Uraei, Sverdrup Lufiden îr­ Nor- I­vegîa — afirmă spri­jinul pe care organizaţiile feminine îl dau în­­ toate ţările mişcării pentru pare şi­­ răspunderea pe care o simt milioa­ne de femei ale a­cestor organizaţii în izbânda forţelor păcii. Din Anglia vin veşti arătând mijloacele de luptă ale femeilor de acolo. Astfel de „Zi a Armatei“ gru­puri masive de femei şi-au pus peste haine şorţuri mari albe pe care erau zugrăvite lozinci ale păcii. Camuflându-le sub paltoane, ele au înaintat spre defilare şi, a­­junse în faţa trupelor, şi-au scos paltoanele. S’a produs o mare în­vălmăşeală, în care lozincile păcii erau discutate cu aprindere. De partea lor, femeile americane luptă pentru pace: o „Petiţie a Păci!“ cu 100.000 semnături a fost prezentata d-lui Austin, reprezen­tantul american pe lângă Naţiunile Unite de către Congresul Femel­or Americane; aceeaşi organizaţie printr’art manifest cere „o largă mobilizare a femeilor pentru scoa­terea din lege a bombei atomice, pentru a cere guvernului înlocui­rea bugetelor de război cu bugete de sănătate şi educaţie“, s-a orga­nizat apoi „turneul păcii“ un­d­n state americanei au participat la mişcarea pentru pace 38 de uniuni Sindicale progresiste şi­­ft Confe­rinţa celor 1.300 conducători sin­dicalişti împotriva „istoriei războiu­lui“, In toate comitetele de iniţia­tivă pentru pace, împotriva anti­­sovietismului şi a rasismului, prin scrieri, discursuri, manifeste, ape­luri, conferinţe, luptă femei. In această luptă femeile din de­mocraţiile populare îşi aduc contri­buţia permanentă şi activă. Lupta pentru pace este temeiul acţiunii puternicelor lor organizaţii. Femei­le noastre iau parte cu însufleţire la această luptă, conştiente de fap­tul că „Pacea rai se aşteaptă, dar se câştigă“ şi că numai prin lup­tă vor putea înlătura urgia războ­iului şi asigura vitorul luminos al copiilor lor. Alături de femeile de pretutindeni ele duc o luptă stator­nică şi organizată, având drept că­lăuze pe glorioasele luptătoare so­vietice. Obiectivul lor imediat este ziua de 2 Octombrie, Ziua Interm­­ftonală s Luptei pentru Pace. Va fi o­ zi de bit aht sî de reca­pitulare, tn aeeîfts timp o « a «wssensnelor pentru viitor O zî pe care femeile rtoastre se »regătesc a o sărbători cu tot elanul tor Si a o cinsti cu toată puterea lor de muncă și de luptă. E ’ M1CAE101 CATARG!

Next