Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-10-20 / nr. 8039
ATA SOD Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8039 MARȚI 20 OCTOMBRIE 1970 s i PAGINI — 30 BANI Proletari din toate tablej uniti-va! Citiți in pag. a IV-a — Vietnamul de sud Succese ale forțelor patriotice încheierea Consiliului al Păcii Restabilirea calmului în Reggio-Calabria Turneul electoral al președintelui Nixon sesiunii Mondial la Cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite NEW YORK 19 (Agerpres). Trimișii speciali transmit : Primit cordial, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Așteptată cu vădit și deosebit interes, cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a ONU, a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însemnătate atenția generală a reprezentanților statelor membre, a cercurilor politice și ziaristice de la Națiunile Unite. La ședința de luni dimineață erau prezenți în sală șefi de state, de guverne, miniștri de externe ai peste 90 de țări — aspect caracteristic momentelor importante din viața organizației. „Seismograful' politic al ONU - etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenții internaționale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10,40, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoțesc, a sosit la sediul Națiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată șefilor de state, în întîmpinarea sa a venit directorul protocolului ONU, care l-a condus în sala de ședințe. Președintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegației române, pe primul fotoliu din șirul celor în fața cărora se află plăcuța cu inscripția România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, șeful misiunii permanente a României la ONU. Tovarășa Elena Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc pe președintele Consiliului de Stat al României au fost conduse în loja invitaților. Însoțit de șeful protocolului, la ora 11,55 președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu ,a urcat la tribuna acestui important for internațional, rostindu-și cuvîntarea urmărită cu un viu interes de cei prezenți. Aparatele fotografice și camerele de luat vederi din cabinele rezervate presei fixează pe peliculă acest moment de seamă. La foarte scurt timp după începerea discursului, puse la dispoziția presei textele s-au epuizat, iar marile agenții au și transmis primele ecouri conținînd coordonatele sale esențiale. Cuvîntarea înfățișînd liniile fundamentale ale politicii externe a României este transmisă în eter de posturi de radio și televiziune. Dintr-o cabină specială, echipa de reporteri a televiziunii române oferă milioanelor de telespectatori din țară posibilitatea de a urmări nemijlocit acest eveniment. Prin glasul reprezentantului său cel mai autorizat, România și-a făcut cunoscută, în acest cadru solemn al sesiunii jubiliare a Organizației Națiunilor Unite, în fața a numeroși șefi de state și guverne, poziția sa față de marile probleme care confruntă lumea contemporană, principiile care o călăuzesc în străduința sa de a-și contribuția la realizarea aduce unei lumi a cooperării între toate popoarele. Discursul a fost îndelung aplaudat. Numeroși șefi de delegații au venit la masa României ,felicitîndu-l și salutîndu-l cu căldură pe președintele Consiliului de Stat al țării noastre. Domnule președinte. Onorați reprezentanți ai Statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite. Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe ,Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă singele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă. Însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer in fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Invocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului, ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică socială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția contemporană, tehnico-științifică pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare realizarea bunăstării să permită întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere. In state independente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se manifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voința lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei internaționale publice democrate Cursul evenimentelor internaționale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărâte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeași perioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luîndu-și soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orînduirea socialistă — poporul român a obținut, intr-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propășirea sa economică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vizitînd România, și-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. România își propune să depună în continuare eforturi susținute pentru amplificarea potențialului ei economic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, învățămîntului, culturii , factori de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate — pentru ridicarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber și independent numai în măsura în care își asigură o puternică bază economică, științifică și culturală. In același timp, România se preocupă de dezvoltarea colaborării cu toate națiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa doar faptul că România are în prezent relații diplomatice cu 97 de state și întreține schimburi comerciale cu peste 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, România acordă o atenție specială colaborării și cooperării cu celelalte state socialiste ; în același timp, ea se preocupă de extinderea relațiilor, pe planuri multiple, cu toate țările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internațională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale și spirituale putem asigura progresul propriei noastre țări și, totodată, ne putem aduce contribuția la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asuprirea străină, poporul român își îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominația imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea și consolidarea pendenței și suveranității undelor naționale. Țara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă și este hotărâtă să extindă tot mai mult colaborarea și cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă și că orice conflict își exercită influența, intr-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam și de perpetuarea conflictului din Orientul Appropiat. Împreună cu cercurile argi ale opiniei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam și intervenției străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală, din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii și ale aliaților lor din Vietnam. Poporul vietnamez și celeilalte popoare din Indochina să fie lăsate să-și rezolve singuremele existenței lor, fără problenici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Național de Eliberare oferă o bază rațională pentru soluționarea conflictului pe cale politică. In ce privește Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluția Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluționarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea independenței și integrității lor teritoriale. In același timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluție privind situația populației palestiniene, soluție care să țină seama de dorințele și năzuințele naționale ale acestei populații. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retragerea trupelor S.U.A. din Coreea, asigurîndu-se poporului coreean posibilitatea de a-și realiza singur, pe cale pașnică, aspirația spre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect și încredere între națiuni, să se dezvolte relații noi de colaborare și cooperare între toate statele. Noi considerăm că există condiții favorabile ca Europa — leagăn al civilizației, care a dat omenirii mari valori materiale și spirituale, dar este și locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale — să devină o zonă a păcii și cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci intereselor tuturor popoarelor lumii. Desigur, consolidarea securității în Europa presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial și a perioadei războiului rece, recunoașterea inviolabilității granițelor existente și, în general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoașterea de către toate statele a Republicii Democrate Germane, asigurarea participării ambelor state germane la viața politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită în soluționarea chestiunilor in suspensie pe continentul nostru considerăm că ar avea realizarea unei conferințe general europene consacrate securității. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele și acordurile bilaterale dintre state, indiferent de orînduirea socială România dezvoltă ample raporturi diplomatice, promovează relații multilaterale cu toate țările europene. In acest context, încheierea tratatului sovieto-vest-german reprezintă un important pas înainte pe calea normalizării relațiilor interstatale de pe continent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regionale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internațională. De aceea, România acționează cu consecvență pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecinătate, înțelegere și colaborare multilaterală cu toate țările balcanice, fără deosebire de orînduire socială, pentru transformarea acestei zone a lumii într-o zonă a colaborării și păcii, lipsită de arme nucleare. Pornind de la premisa că organismele internaționale pot juca un rol important în respectarea principiilor dreptului internațional și în dezvoltarea relațiilor dintre state, țara noastră își aduce contribuția activă la întreaga viață a Organizației Națiunilor Unite și a celorlalte foruri cu caracter mondial. Este știut că din inițiativa României și a altor state, O.N.U. a adoptat unele rezoluții importante — și anume cea cu privire la dezvoltarea acțiunilor pe plan regional și a relațiilor de bună vecinătate între state cu orînduiri sociale diferite, precum și cea referitoare la promovarea în rîndurile tineretului a idealurilor păcii, respectului reciproc (Continuare in pag. a II-a) Cu 41 de zile mai devreme A FOST PUSA IA FÜNCPIMIMA (Fiii A COMPLEXULUI MICUL IMFCIUS CALAU Elaborînd Programul național de dezvoltare a zootehniei și creșterea producției animaliere, conducerea partidului și statului nostru a pus, între altele, un accent deosebit pe construcția unor noi obiective zootehnice, de mare complexitate, alocînd în acest scop, pentru perioada anilor 1970 — 1980, un însemnat volum de investiții. In rîndul marilor construcții zootehnice industriale se înscrie și Complexul avicol integrat de carne Galați. Ieri, pe șantierul acestui obiectiv, a avut loc un ment deosebit : cu 41 de eventzile înainte de termen, a fost dată în funcțiune prima fermă a acestui mare combinat — ferma de găini ouătoare P1, din cadrul sectorului reproducție. La festivitatea prilejuită de momentul inaugural au luat parte tovarășii : Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Galați, Ion Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii, Costică Ionescu, adjunct al ministrului construcțiilor industriale, Constantin Doncea, consilier la Consiliul de Miniștri, Nicolae Dan, Gheorghe Boroga, Ion Iosefide, Emil Petrache, secretari ai Comitetului județean de partid, Mircea Samoil, membrui Comitetului supleant al Biroului județean de partid, directorul Direcției agricole județene, Ticu Stoleru, membru al Comitetului județean de partid, directorul Inspectoratului I.A.S. Galați, reprezentanți ai unor organe de stat centrale, activiști de partid și de stat, cadre de conducere de la I. C.M., proiectanți, directori ai întreprinderilor agricole de stat din județul Galați. Cu acest prilej, tovarășii Ticu Stoleru, directorul Inspectoratului județean I.A.S. și Paul Popa, directorul general al I. C.M., adresîndu-se tovarășului Constantin Dăscălescu, au relevat faptul, că punerea în funcțiune înainte de termen a primului obiectiv din cadrul noii unități județene a agricul- GH. TEODORESCU Ing. VIOREL BUCUR (Continuare in pag. a 11-a) TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarășului Nicolae Ceaușescu București Acționînd cu fermitate neabătută pentru îndeplinirea Directivelor Congresului al X-lea al partidului, și urmînd calea prețioaselor indicații conținute în cuvîntarea dv., stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din 17 — 19 martie a.c., oamenii muncii din agricultura județului nostru — țăranii cooperatori, mecanizatorii, muncitorii din I.A.S.-uri și specialiștii — sub îndrumarea permanentă a organelor organizațiilor de partid, desfășoară o vastă activitate în redeși rea transpunerii în fapte a programelor naționale de dezvoltare a zootehniei și creșterea producției animaliere, de gospodărire rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și de combatere a eroziunii solului. Deplin recunoscători atenției pe care conducerea partidului și statului, dumneavoastră personal, o manifestă pentru înflorirea continuă a agriculturii județului nostru, prin importantele fonduri de investiții alocate, organele și organizațiile de partid, toți factorii angajați în realizarea unor mari obiective și-au înzecit eforturile în vederea respectării întocmai a termenelor fixate, a devansării punerii lor în funcțiune. Astăzi, 19 octombrie a.c., avem fericitul prilej de a vă raporta, tovarășe secretar general, că unul din importantele obiective incluse în programul național de dezvoltare a zootehniei și creșterea producției animaliere— Complexul avicol integrat de la Galați — a intrat în circuitul producției. Cu 41 de zile înaintea datei fixate prin planul de stat, prima fermă P 1, pentru păsări ouătoare, a fost terminată și a intrat producție, urmind ca în curînd să fie dată în exploatare în și ferma pentru tineret de reproducție. Acest eveniment marchează începuturile combinatului integrat de creștere a păsărilor de carne, cu o capacitate anuală finală de 20 500 tone carne — cea mai mare și modernă unitate de acest gen din agricultura țării noastre. Devansarea punerii în funcțiune a acestui obiectiv — rod al hărniciei și atașamentului în muncă a constructorilor de la I. C.M., al contribuției directe a lucrătorilor din cadrul Inspectoratului județean I.A.S. Galați în frunte cu comuniștii — creează posibilitatea ca în cursul primului an al cincinalului viitor să se realizeze aici, 6,6 milioane ouă, 5,4 milioane pui de o zi și 2 000 tone carne de pasăre vie pentru livrare. Mulțumind conducerii partidului, dumneavoastră personal stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru sprijinul neprecupețit acordat în soluționarea unor probleme importante legate de construcția acestui modern obiectiv, Biroul Comitetului județean Galați al P. C.R., în numele tuturor constructorilor și al lucrătorilor din I.A.S. vă asigură că vor munci în continuare cu toată dăruirea și hărnicia, vor depline toate eforturile pentru realizarea înainte de vreme a tuturor celorlalte ferme care vor completa combinatul, convinși prin aceasta că își aduc contribuția la înfăptuirea programelor de dezvoltare a agriculturii noastre naționale elaborate de partid. BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN GALAȚI AL P. C. R. Vizitînd construcțiile fermei date în folosință. Foto : PAUL POPA Semănatul și plantatul legumelor — sarcină de maximă urgență Dacă în acest an pe piețele orașelor din județul Galați au existat legume proaspete în cantități suficiente eșalonate mai bine ca oricînd, din primăvară și pînă acum, de o calitate incomparabilă cu anii anteriori, aceasta se datorește indicațiilor permanente și sprijinului acordat de către Biroul Comitetului județean de partid pentru buna desfășurare a activității în acest sector. Ca și anul trecut, în această toamnă Biroul Comitetului județean de partid a stabilit o serie de măsuri pe care conducerile unităților agricole socialiste se străduiesc să le aplice pentru a pune baze temeinice producției de legume a anului 1971. In acest scop, la 9 octombrie a.c., la Comitetul județean de partid, a avut loc o consfătuire de lucru cu președinții cooperativelor agricole mari producătoare de legume, cu secretarii comitatelor comunale de partid, inginerii șefi și horticoli, la care au luat parte și reprezentanții organelor contractante, ai bazei de aprovizionare cu materiale de construcții. Cu această ocazie s-a analizat stadiul însămînțării legumelor de primă apariție (ceapă stufar, salată, spanac, verdețuri etc), cît și pregătirea serelor înmulțitor și a salariilor care se vor folosi la producerea răsadurilor și a legumelor timpurii. In ședința de lucru amintită, fiecare conducere de unitate, analizînd posibilitățile de care dispune, s-a angajat ca pînă la 15 și respectiv 20 octombrie a.c. să termine însămînțatul și plantatul legumelor timpurii. Dacă unele consilii de conducere au muncit cu simț de răspundere pentru respectarea termenului pe care și l-au stabilit, sînt și Cazuri cînd aceste termene au fost: pur și sim(Continuare în pag. a Il-a). Cu opt ore înainte de ridicarea cortinei, unul dintre cei mai convinși suporteri ai echipei gălățene a intrat glonț pe ușa redacției și ne-a spus că „băieții se plimbă pe bulevard : „Semn bun, înseamnă că... n-au probleme". Emoțiile noastre însă concentrice cu ora erau Începerii concursului , 18:15. La Galați sosiseră celelalte echipe — de la Vaslui, Bacău, Vrancea. După cum era și firesc, nimeni propusese să piardă ... nu și tuși,, in etapa următoare Tonu putea participa decit o echipă și concursul e . . . concurs. „Televiziunea", poate singurul personaj fără emoții din sala de festivități a Casei de cultură a sindicatelor își înșira cablurile microfoanelor, făcea probe de emisie. Regizorul iși invita tehnicienii la concentrare, adică : sunet clar, imagine limpede. Undeva, pe înălțimi clădite anume, alți oameni, și ei tineri se pregăteau să preia semnalele luminoase, să le transmită in întreaga țară. Pentru operatori o emisie de la Galați nu comportă dificultăți. Ei știu că la o anumită oră, citeva milioane de telespectatori se prezintă la apelul obișnuit, lipsiți, de obicei de emotivitate. In seara aceasta insă se impunea o scădere de ordinului sutelor de mii — simbolul numeric al suporterilor din județ, și, de ce nu, din țară. Acum cină scriem aceste rînduri, totul este simplu, limpede, liniștit ca o apă peste care a trecut pasul furtunilor, cu citeva zeci de ore in urmă insă... Băcăuanii iși aduseseră o galerie, aproape fotbalistică. Vrincenii și vasluienii aveau de partea lor, pe toți cei care se simțeau urmași direcți ai Vrincioaiei și ai lui Peneș Curcanul. E drept că printre „ai noștri" se aflau destui „băieți de asalt" care l-au campus pe ginduri pe Mihai Florea, dar și pe redactorul Emil Ghițulescu care „zîmbea" cu un colț de dinte. Oltea Elena Rășcanu, profesoară de filozofie la Vaslui ce aduce sub zodia istoriei și a literaturii. Băieții noștri recunosc cu ușurință stilul lui Sadoveanu, Iorga și Marx. Intervine, cam pe nepoftite căpitanul echipei de la Suceava aflat la ca observator, și faptul Galați acesta ne aduce intr-un anume fel aminte că sucevenii „ne-au bătut" la „Cheia orașului". Radu Macovei, căpitanul echipajului nostru, duce o nouă filă la juriu in care arată că logodna lui Bacovia cu Ofelia se numește „Marșul funebru". Nu știm de ce s-au oprit băcăuanii tocmai la acest titlu, dar replica echipei e bună și după o întrebare a Vrancei răspunde strălucit Dana Frumușanu, elevă la liceul „Al. I. Cuza", despre care se spune că a primit rareori note mai mici de 10. In sfirșit, adresăm prima noastră întrebare privind vechimea acestor locuri, bănuind că mulți dintre cei ce urmăreau emisiunea, la Oradea, Cluj, Timișoara, Craiova etc vor afla că Galgupl se constituise ca urbe încă înainte de anul 102. NI aplaudăm pentru prezența scenică pe „curcanul" Peneș, readus intre cei vii de vasluieni pentru a da emoții nu tocmai... istorice celorlalte echipe. Nu mai știu exact cum trebuiau să se aprindă becurile de sub tabloul focșănenilor, probabil că nici Dana Frumușanu nu a calculat matematic distanța dintre întrerupătoare, (sau poate electricienii...) cert este că pi hă să VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare in pag. a I a) 90 DE MINUTE DINTRU CONCURS DI OPIIUNI