Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-10-20 / nr. 8039

ATA SOD Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8039 MARȚI 20 OCTOMBRIE 1970 s i PAGINI — 30 BANI Proletari din toate tab­lej uniti-va! Citiți in pag. a IV-a — Vietnamul de sud Succese ale forțelor patriotice încheierea Consiliului al Păcii Restabilirea calmului în Reggio-Calabria Turneul electoral al președintelui Nixon sesiunii Mondial la Cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite NEW YORK 19 (Agerpres).­­ Trimișii speciali transmit : Primit cordial, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Așteptată cu vădit și deosebit interes, cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a ONU, a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însem­nătate atenția generală a re­prezentanților statelor membre, a cercurilor politice și ziaristice de la Națiunile Unite. La ședința de luni dimineață erau prezenți în sală șefi de sta­te, de guverne, miniștri de ex­terne ai peste 90 de țări — as­pect caracteristic momentelor importante din viața organizați­ei. „Seismograful'­ politic al ONU - etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenții in­ternaționale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică eve­nimentelor deosebite. La ora 10,40, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care îl înso­țesc, a­ sosit la sediul Națiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată șefilor de state, în în­­tîmpinarea sa a venit directorul protocolului ONU, care l-a con­dus în sala de ședințe. Preșe­dintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegației române, pe primul fotoliu din șirul celor în fața cărora se află plăcuța cu inscripția România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, șeful misiunii per­manente a României la ONU. Tovarășa Elena Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc pe președintele Consiliului de Stat al României au fost conduse în loja invitaților. Însoțit de șeful protocolului, la ora 11,55 președintele Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu ,a urcat la tribuna acestui important for internațio­nal, rostindu-și cuvîntarea urmă­rită cu un viu interes de cei prezenți. Aparatele fotografice și ca­merele de luat vederi din cabi­nele rezervate presei fixează pe peliculă acest moment de sea­mă. La foarte scurt timp după începerea discursului, puse la dispoziția presei textele s-au epuizat, iar marile agenții au și transmis primele ecouri conținînd coordonatele sale esențiale. Cuvîntarea înfățișînd liniile fundamentale ale politicii exter­ne a României este transmisă în eter de posturi de radio și te­leviziune. Dintr-o cabină specia­lă, echipa de reporteri a televi­ziunii române oferă milioanelor de telespectatori din țară posi­bilitatea de a urmări nemijlocit acest eveniment. Prin glasul reprezentantului său cel mai autorizat, România și-a făcut cunoscută, în acest cadru solemn al sesiunii jubilia­re a Organizației Națiunilor U­­nite, în fața a numeroși șefi de state și guverne, poziția sa față de marile probleme care con­fruntă lumea contemporană, principiile care o călăuzesc în străduința sa de a-și contribuția la realizarea aduce unei lumi a cooperării între toate po­poarele. Discursul a fost îndelung a­­plaudat. Numeroși șefi de dele­gații au venit la­ masa Români­ei ,felicitîndu-l și salutîndu-l cu căldură pe președintele Consi­liului de Stat al țării noastre. Domnule președinte. Onorați reprezentanți ai Sta­telor membre ale Organizației Națiunilor Unite. Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Or­ganizației Națiunilor Unite pri­lejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît și trece­rea în revistă a activității des­fășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a în­dreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiu­nilor Unite, căile pentru reali­zarea unei cooperări multila­terale între națiuni, pentru a­­sigurarea păcii în lume. După cum se știe ,Organiza­ția Națiunilor Unite a fost con­stituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă singele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă. Însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reaminteș­te faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiu­nile planetei să-și unească e­­forturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer in fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta orga­nizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, or­ganizația noastră a jucat un rol de seamă în viața interna­țională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotă­­rîri și rezoluții de mare însem­nătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost­ realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele pro­bleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe are­na mondială, Organizația Na­țiunilor Unite a adoptat hotă­rîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercu­siuni negative asupra dezvol­tării vieții internaționale. Invo­carea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a ce­lor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului, ei în soluționarea problemelor liti­gioase, în asigurarea colaboră­rii între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile trans­formări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un sin­gur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din popu­lația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvol­tarea economică­ socială pe ca­lea socialistă. Apariția și dez­voltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuita­te la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a s­tatelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeș­teptări naționale a zeci de po­poare care zăceau în robie co­lonială, sub dominația imperia­listă. Ca rezultat al luptei po­poarelor pentru recîștigarea independenței naționale, siste­mul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol impor­tant în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață inter­națională. Revoluția contemporană, tehnico-științifică pătrunderea o­­mului în Cosmos și uriașa dez­voltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoare­le, oamenii își dau tot mai mult seam­a de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între na­țiuni libere și egale în drep­turi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare realizarea bunăstării să permită întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale com­plexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor po­poarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în dife­rite părți ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și fe­mei, bătrîni și tineri, să distru­gă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației colonia­le, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere. In state inde­pendente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pen­tru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se manifestă încă forțe imperia­liste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează­ o politică de forță și dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voința lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate con­tinentele, popoarele, forțe so­ciale ample, puternicul curent al opiniei internaționale­ publice democrate Cursul eveni­mentelor internaționale demon­strează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărâte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solida­ritate internațională și nu exis­tă forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii in­terne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pă­șit pe calea dezvoltării libere și independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeași peri­oadă în care a fost creată Or­ganizația Națiunilor Unite. Luîndu-și soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea u­­nei orînduiri sociale noi — orînduirea socialistă — po­porul român a obținut, intr-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propășirea sa econo­mică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vizitînd România, și-au putut face o imagine edifica­toare despre progresele po­porului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am­­ dobîndit în acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am por­nit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nive­lul țărilor dezvoltate. România își propune să depună în con­tinuare eforturi susținute pen­tru amplificarea potențialului ei economic și înflorirea mul­tilaterală a vieții sociale, pen­tru dezvoltarea științei, învăță­­mîntului, culturii , factori de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate — pentru ridi­carea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un po­por poate fi cu adevărat liber și independent numai în mă­sura în care își asigură o pu­ternică bază economică, știin­țifică și culturală. In același timp, România se preocupă­­ de dezvoltarea co­laborării cu toate națiunile lu­mii, fără deosebire de orîndui­­re socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa doar faptul că România are în prezent relații diplomatice cu 97 de state și întreține schimburi comerciale cu peste 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, România acordă o atenție spe­cială colaborării și cooperării cu celelalte state socialiste ; în același timp, ea se preocupă de extinderea relațiilor, pe planuri multiple, cu toate ță­rile lumii. Considerăm că nu­mai participînd activ la divi­ziunea internațională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale și spirituale putem asigura progresul propriei noastre țări și, totodată, ne putem aduce contribuția la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asuprirea străină, poporul ro­mân își îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eli­berarea de sub dominația im­perialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru a­­părarea și consolidarea pendenței și suveranității unde­lor naționale. Țara noastră promo­vează o politică de contacte largi cu tinerele state inde­pendente, dezvoltă și este ho­tărâtă să extindă tot mai mult colaborarea și cooperarea reci­proc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pa­cea este indivizibilă și că ori­ce conflict își exercită influ­ența, intr-un fel sau altul, a­­supra tuturor statelor­­ lumii, România este profund îngrijo­rată de continuarea războiului din Vietnam și de perpetuarea conflictului din Orientul A­p­propiat. Împreună cu cercurile argi ale opiniei publice mon­diale, România consideră nece­sar să se pună capăt războiu­lui din Vietnam și intervenției străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală, din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii și ale alia­ților lor din Vietnam. Poporul vietnamez și celeilalte popoare din Indochina să fie lăsate să-și rezolve singure­mele existenței lor, fără proble­nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Național de Eliberare oferă o bază rațională pentru soluționarea conflictului pe cale politică. In ce privește Orientul Mij­lociu, considerăm că rezoluția Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezol­varea politică a conflictului din această regiune. Aceasta pre­supune retragerea trupelor is­­raeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluționarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea inde­pendenței și integrității lor te­ritoriale. In același timp, apre­ciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se gă­sească neapărat o soluție pri­vind situația populației pales­tiniene, soluție care să țină seama de dorințele și năzuin­țele naționale ale acestei popu­lații. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retrage­rea trupelor S.U.A. din Coreea, asigurîndu-se poporului co­reean posibilitatea de a-și rea­liza singur, pe cale pașnică, aspirația spre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instau­reze un climat de respect și încredere între națiuni, să se dezvolte relații noi de colabo­rare și cooperare între toate statele. Noi considerăm că e­­xistă condiții favorabile ca Europa — leagăn al civiliza­ției, care a dat omenirii mari valori materiale și spirituale,­ dar este și locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale — să devină o zonă a păcii și cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci intereselor tutu­ror popoarelor lumii. Desigur, consolidarea secu­rității în Europa presupune eli­minarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial­ și a pe­rioadei războiului rece, recu­noașterea inviolabilității gra­nițelor existente și, în general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune re­cunoașterea de către toate sta­tele a Republicii Democrate Germane, asigurarea participă­rii ambelor state germane la viața politică mondială, inclu­siv în cadrul O.N.U. și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită în soluționarea chestiunilor in suspensie pe continentul nos­tru considerăm că ar avea re­alizarea unei conferințe gene­ral europene consacrate secu­rității. Apreciind marea însemnăta­te pe care o au contactele și acordurile bilaterale dintre state, indiferent de orînduirea socială România dezvoltă am­ple raporturi diplomatice, pro­movează relații multilaterale cu toate țările europene. In acest context, încheierea tra­tatului sovieto-vest-german re­prezintă un important pas îna­inte pe calea normalizării re­lațiilor interstatale de pe con­tinent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regionale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internațională. De aceea, Româ­nia acționează cu consecvență pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecinătate, în­țelegere și colaborare multila­terală cu toate țările balcani­ce, fără deosebire de orînduire socială, pentru transformarea acestei zone a lumii într-o zonă a colaborării și păcii, lip­sită de arme nucleare. Pornind de la premisa că organismele internaționale pot juca un rol important în res­pectarea principiilor dreptului internațional și în dezvoltarea relațiilor dintre state, țara noastră își aduce contribuția activă la întreaga viață a Or­ganizației Națiunilor Unite și a celorlalte foruri cu caracter mondial. Este știut că din ini­țiativa României și a altor state, O.N.U. a adoptat unele rezoluții importante — și anu­me cea cu privire la dezvolta­rea acțiunilor pe plan regional și a relațiilor de bună vecină­tate între state cu orînduiri sociale diferite, precum și cea referitoare la promovarea în rîndurile tineretului a idealu­rilor păcii, respectului reciproc (Continuare in pag. a II-a) Cu 41 de zile mai devreme A FOST PUSA IA FÜNCPIMIMA (Fiii A COMPLEXULUI MICUL IMFCIUS CALAU Elaborînd Programul națio­nal de dezvoltare a zootehniei și creșterea producției anima­liere, conducerea partidului și statului nostru a pus, între al­tele, un accent deosebit pe construcția unor noi obiective zootehnice, de mare complexi­tate, alocînd în acest scop, pentru perioada anilor 1970 — 1980, un însemnat volum de investiții. In rîndul marilor construcții zootehnice industriale se în­scrie și Complexul avicol in­tegrat de carne Galați. Ieri, pe șantierul acestui o­­bi­ectiv, a avut loc un ment deosebit : cu 41 de event­zile înainte de termen, a fost dată în funcțiune prima fermă a a­­cestui mare combinat — ferma de găini ouătoare P­1, din ca­drul sectorului reproducție. La festivitatea prilejuită de momentul inaugural au luat parte tovarășii : Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului județean de partid, pre­ședintele Consiliului popular județean Galați, Ion Teșu, ad­junct al ministrului agricul­turii și silviculturii, Costică Ionescu, adjunct al mi­nistrului construcțiilor indus­triale, Constantin Doncea, con­silier la Consiliul de Miniștri, Nicolae Dan, Gheorghe Boro­­ga, Ion Iosefide, Emil Petrache, secretari ai Comitetului jude­țean de partid, Mircea Samoil, membrui Comitetului supleant al Biroului județean de par­tid, directorul Direcției agrico­le județene, Ticu Stoleru, membru al Comitetului jude­țean de partid, directorul Ins­pectoratului I.A.S. Galați, re­prezentanți ai unor organe de stat centrale, activiști de par­tid și de stat, cadre de condu­cere de la I.­­ C.M., proiec­tanți, directori ai întreprinde­rilor agricole de stat din ju­dețul Galați. Cu acest prilej, tovarășii Ticu Stoleru, directorul Ins­pectoratului județean I.A.S. și Paul Popa, directorul general al I.­­ C.M., adresîndu-se tova­rășului Constantin Dăscălescu, au relevat faptul, că punerea în funcțiune înainte de termen a primului obiectiv din cadrul noii unități județene a agricul- GH. TEODORESCU Ing. VIOREL BUCUR (Continuare in pag. a 11-a) TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarășului Nicolae Ceaușescu București Acționînd cu fermitate neabătută pentru îndeplinirea Direc­tivelor Congresului al X-lea al partidului, și urmînd calea prețioaselor indicații conținute în cuvîntarea dv., stimate to­varășe Nicolae Ceaușescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din 17 — 19 martie a.c., oamenii muncii din agricultura județului nostru — țăranii cooperatori, mecanizatorii, muncitorii din I.A.S.-uri și specialiștii — sub îndrumarea permanentă a organelor organizațiilor de partid, desfășoară o vastă activitate în rede­și rea transpunerii în fapte a programelor naționale de dezvol­tare a zootehniei și creșterea producției animaliere, de gos­podărire rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și de combatere a eroziunii solului. Deplin recunoscători atenției pe care conducerea partidului și statului, dumneavoastră personal, o manifestă pentru înflo­rirea continuă a agriculturii județului nostru, prin importan­tele fonduri de investiții alocate, organele și organizațiile de partid, toți factorii angajați în realizarea unor mari obiective și-au înzecit eforturile în vederea respectării întocmai a ter­menelor fixate, a devansării punerii lor în funcțiune. Astăzi, 19 octombrie a.c., avem fericitul prilej de a vă ra­porta, tovarășe secretar general, că unul din importantele o­­biective incluse în programul național de dezvoltare a zoo­tehniei și creșterea producției animaliere­­— Complexul avicol integrat de la Galați — a intrat în circuitul producției. Cu 41 de zile înaintea datei fixate prin planul de stat, prima fermă P 1, pentru păsări ouătoare, a fost terminată și a intrat producție, urmind ca în curînd să fie dată în exploatare în și ferma pentru tineret de reproducție. Acest eveniment marchează începuturile combinatului in­tegrat de creștere a păsărilor de carne, cu o capacitate anuală finală de 20 500 tone carne — cea mai mare și modernă uni­tate de acest gen din agricultura țării noastre. Devansarea punerii în funcțiune a acestui obiectiv — rod al hărniciei și atașamentului în muncă a constructorilor de la I.­­ C.M., al contribuției directe a lucrătorilor din cadrul Inspectoratului județean I.A.S. Galați în frunte cu comuniștii — creează po­sibilitatea ca în cursul primului an al cincinalului viitor să se realizeze aici, 6,6 milioane ouă, 5,4 milioane pui de o zi și 2 000 tone carne de pasăre vie pentru livrare. Mulțumind conducerii partidului, dumneavoastră personal stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru sprijinul nepre­cupețit acordat în soluționarea unor probleme importante le­gate de construcția acestui modern obiectiv, Biroul Comitetu­lui județean Galați al P. C.R., în numele tuturor con­structorilor și al lucrătorilor din I.A.S. vă asigură că vor munci în continuare cu toată dăruirea și hărnicia, vor depline toate eforturile pentru realizarea înainte de vreme a tuturor celorlalte ferme care vor completa combinatul, convinși prin aceasta că își aduc contribuția la înfăptuirea programelor de dezvoltare a agriculturii noastre naționale elaborate de partid. BIROUL COMITETUL­UI JUDEȚEAN GALAȚI AL P. C. R. Vizitînd construcțiile fermei date în folosință. Foto : PAUL POPA Semănatul și plantatul legumelor — sarcină de maximă urgență Dacă în acest an pe piețele orașelor din județul Galați au existat legume proaspete în cantități suficiente eșalonate mai bine ca oricînd, din primă­vară și pînă acum, de o cali­tate incomparabilă cu anii an­teriori, aceasta se datorește indicațiilor permanente și spri­jinului acordat de către Biroul Comitetului județean de partid pentru buna desfășurare a ac­tivității în acest sector. Ca și anul trecut, în această toamnă Biroul Comitetului județean de partid a stabilit o serie de mă­suri pe care conducerile uni­tăților agricole socialiste se străduiesc să le aplice pentru a pune baze temeinice produc­ției de legume a anului 1971. In acest scop, la 9 octombrie a.c., la Comitetul județean de partid, a avut loc o consfătui­re de lucru cu președinții co­operativelor agricole mari pro­ducătoare de legume, cu secre­tarii comitatelor comunale de partid, inginerii șefi și horti­coli, la care au luat parte și reprezentanții organelor con­tractante, ai bazei de aprovi­zionare cu materiale de con­strucții. Cu această ocazie s-a analizat stadiul însămînțării le­gumelor de primă apariție (ceapă stufar, salată, spanac, verdețuri etc), cît și pregătirea serelor înmulțitor și a salari­­ilor care se vor folosi la pro­ducerea răsadurilor și a le­gumelor timpurii. In ședința de lucru amintită, fiecare conducere de unitate, analizînd posibilitățile de care dispune, s-a angajat ca pînă la 15 și respectiv 20 octombrie a.c. să termine însămînțatul și plantatul legumelor timpurii. Dacă unele consilii de condu­cere au muncit cu simț de răs­pundere pentru respectarea termenului pe care și l-au sta­bilit, sînt și Cazuri cînd aces­te termene au fost: pur și sim­(Continuare în pag. a Il-a). Cu opt ore înainte de ri­dicarea cortinei, unul dintre cei mai convinși suporteri ai echipei gălățene a intrat glonț pe ușa redacției și ne-a spus că „băieții­­ se plimbă pe bulevard : „Semn bun, în­seamnă că... n-au proble­me". Emoțiile noastre însă concentrice cu ora erau În­ceperii concursului , 18:15. La Galați sosiseră cele­lalte echipe — de la Vaslui, Bacău, Vrancea. După cum era și firesc, nimeni propusese să piardă ... nu­ și tuși,, in etapa următoare To­nu putea participa decit o echi­pă și concursul e . . . con­curs. „Televiziunea", poate singurul personaj fără emo­ții din sala de festivități a Casei de cultură a sindica­telor își înșira cablurile mi­crofoanelor, făcea probe de emisie. Regizorul iși invita tehnicienii la concentrare, adică : sunet clar, imagine limpede. Undeva, pe înălțimi clădite anume, alți oameni, și ei tineri se pregăteau să preia semnalele luminoase, să le transmită in întreaga țară. Pentru operatori o e­­misie de la Galați nu com­portă dificultăți. Ei știu că la o anumită oră, citeva milioane de telespectatori se prezintă la apelul obișnuit, lipsiți, de obicei de emo­tivitate. In seara aceasta insă se impunea o scădere de ordinului sutelor de mii — simbolul numeric al supor­terilor din județ, și, de ce nu, din țară. Acum cină scriem aceste rînduri, totul este simplu, limpede, liniștit ca o apă peste care a tre­cut pasul furtunilor, cu cite­va zeci de ore in urmă insă... Băcăuanii iși aduseseră o galerie, aproape fotbalistică. Vrincenii și vasluienii aveau de partea lor, pe toți cei care se simțeau urmași di­recți ai Vrincioaiei și ai lui Peneș Curcanul. E drept că printre „ai noștri" se aflau destui „băieți de asalt" care l-au cam­pus pe ginduri pe Mihai Florea, dar și pe re­dactorul Emil Ghițulescu ca­re „zîmbea" cu un colț de dinte. Oltea Elena Rășcanu, pro­fesoară de filozofie la Vas­lui ce aduce sub zodia is­toriei și a literaturii. Băieții noștri recunosc cu ușurință stilul lui Sadoveanu, Iorga și Marx. Intervine, cam pe ne­poftite căpitanul echipei de la Suceava aflat la ca observator, și faptul Galați a­­cesta ne aduce intr-un anu­me fel aminte că sucevenii „ne-au bătut" la „Cheia o­­rașului". Radu Macovei, că­pitanul echipajului nostru, duce o nouă filă la juriu in care arată că logodna lui Bacovia cu Ofelia se numeș­te „Marșul funebru". Nu știm de ce s-au oprit băcă­uanii tocmai la acest titlu, dar replica echipei e bună și după o întrebare a Vran­­cei răspunde strălucit Dana Frumușanu, elevă la­­ liceul „Al. I. Cuza", despre care se spune că a primit rareori note mai mici de 10. In sfir­­șit, adresăm prima noastră întrebare privind vechimea a­­cestor locuri,­­ bănuind că mulți dintre cei ce urmăreau emisiunea, la Oradea, Cluj, Timișoara, Craiova etc vor afla că Galgu­pl se consti­tuise ca urbe încă înainte de anul 102. NI aplaudăm pen­tru prezența scenică pe „curcanul" Peneș, readus in­tre cei vii de vasluieni pentru a da emoții nu tocmai... is­torice celorlalte echipe. Nu mai știu exact cum trebuiau să se­ aprindă becurile de sub tabloul focșănenilor, pro­babil că nici Dana Frumu­șanu nu a calculat matema­tic distanța dintre întreru­pătoare, (sau poate electri­cienii...) cert este că pi hă să VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare in pag. a­­ I a) 90 DE MINUTE DINTR­U CONCURS DI OPI­IUNI

Next