Viața Studențească, iulie-septembrie 1982 (Anul 27, nr. 27-39)
1982-09-15 / nr. 37
începem un nou an universitar. Iată o propoziție care poate sa pară o simplă lozincă festivă. Nu este însă așa. Chiar dacă se repetă aparent la fel in fiecare an. Nu este o lozincă pentru că nu propoziția ca atare reprezintă realitatea din cuvintele ei ci chiar conținutul viu al acestei realități se reprezintă prin aceste cuvinte. Un nou an universitar reînsuflețește mereu o țară de semnificații. Și semnificația unei țări a permanentului studiu. Un nou an universitar reprezintă întotdeauna o machetă 1/1 a realității depline a țării de azi și de miine. Cu atât mai semnificativă este deschiderea noului an de învâțămînt în toamna lui 1982 cu cit timpul care se va închide în acolada sa va fi mai bogat in evenimente. Pentru că și studențimea țării se definește prin evenimentele țării, iată de ce niciodată toamna nu fu mai bogată ca aceasta a lui 1982 care se deschide sub auspiciile pregătirii Conferinței Naționale a partidului nostru, iată de ce niciodată toamna nu fu mai bogată ca aceasta a lui 1982 care deschide un an de invățămînt în care studenții se pregătesc și pentru întîlnirea în marele forum al tinerei generații universitare, pentru un bilanț al activității desfășurate și pentru trasarea perspectivelor de viitor ale activității organizației lor revoluționare. Bilanț și perspective care, cu certitudinea faptelor de azi, se vor dovedi la fel de bogate. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚIVA I Studenților Comuniști din România Revistă a Uniunii Asociațiilor “Ianul XXVI, nr. 37 (905) MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE 1982 S Un nou an universitar sub semnul calității, al eficienței I ACUM, tn acest mijloc de septembrie, ca și « La alți ani, Alma Mater trăiește laolaltă cu întreaga suflare a școlii românești un moment festiv. E sărbătoarea fiecărui început de nou an școlar. Trecem însă pragul unui nou an universitar nu numai cu sentimentul sărbătorii ci și al răspunderilor sporite, răspundemi pe măsurației noii exigențelor construcRomânii socialiste pe care o dorim cu fții mai prosperă, mai puternică. Sunt răspunderi pe care fiecare student, fiecare slujitor al școlii superioare românești și le asumă cu entuziasm înscriindu-și în programul de muncă, de studiu cotidian cuvintele, apelurile și îndrumările prețioase ale secretarului general al partidului, președintele Republicii, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Sunt clipe de concentrare a energiilor, a eforturilor pentru a fi la înălțimea prețuirii de care se bucură astăzi școala noastră, la înălțimea rolului pe care îl are în concepția revoluționară de construire a societății socialiste multilateral dezvoltate, concepție elaborată de Partidul Comunist Român, de secretarul său general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Intrăm in noul an de învățămînt conștienți de cerința de a ne spori eforturile, de a da muncii noastre o nouă calitate, de a ne angaja plenar in îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. Școala superioară românească e datoare să trăiască în ritmul și pulsul construcției țârii, să răspundă prompt nevoilor clipei prezente și totodată să anticipeze perspectivele. Sîunt datorii de onoare fără șovăire de întreg asumate tineretul studios. Noul an înseamnă anul Conferinței naționale a titlului și evenimentul va potfi intîmpinat de studențimea patriei deopotrivă cu toți oamenii muncii cu fapte de muncă cit mai bune. Noul an universitar este anul Conferinței a XIII-a a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, moment de semnificație aparte pentru tineretul universitar fiecare student va ști să-i deșidice rezultate de calitate, superioare. Invățâmîntul nostruperior are îndatorirea de sua răspunde sarcinilor precise formulate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, sarcinilor etapei actuale a dezvoltării României socialiste Căci este suficient să ne amintim cuvîntările secretarului general al partidului rostite în ultimul timp, în luna premergătoare inaugurării noului an de Invățămînt și ceea ce reține cu deosebire fiecare tînăr studios, fiecare slujitor al școlii este importanța ce s-a dat de fiecare dată pregătirii cadrelor, pregătirii specialiștilor, la Consfătuirea de lucru Atît de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român dedicată problemelor agriculturii noastre, cit și in cadrul marilor asanări populare din puternicele centre industriale, la Brașov, la Petroșani, la Hunedoara, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a insistat permanent asupra necesității ridicării nivelului calificării la nivelul tehnicii moderne de care dispune industria noastră, economia noastră. Problema pregătirii cadrelor, reciclării și ridicării nivelului de cunoștințe al „Viața studențească" (Continuare in pag 5) Politehnica bucureșteană, una dintre cetățile cele mai ale școlii superioare românești, așteaptă cu încredere de seamă sosirea celor care K vitalizează continuu pulsul — studenții ■A In acest număr: LA ORDINEA ZILEI : Sarcini Importante pentru activitatea asociațiilor studenților comuniști (pag. 2) # Un articol despre auspiciile sub care începe noul an universitar : Școala și exigențele unei pregătiri de calitate de Mircea Magdin (pag. 3) • Ultimele ecouri din taberele studențești, grupate sub genericul Povestiri pentru prima pauză In pag. 4—5 • 1982—’83 : Un an universitar sub semnul noului, al calității și eficienței. Sub acest generic din toate centrele universitare ale țării puteți afla informații privind noi spații de învățămînt, laboratoare și ateliere care vor „intra în funcțiune“ pentru prima dată In acest an de Invățămînt (pag. 6—7) • Pagina PARADIGME cuprinde articolele Cetatea ca educator de prof. univ. dr. Alexandru VALENTIN și Școala și viața de Octavian Știreanu (pag. 9) , „Fotbal la computer“ și Cronica microbistului de Gheorghe Mitroi (pag. 11) Începe școala! U MAI BINE de un veac și Ș‘ jumătate in urmă dumnealui Constantin Radovici din Golești, cunoscut nouă mai pe scurt drept Dinicu Golescu isi urca in „ai leagăn“ pe cei doi cuconi și lua drumul Genevei, unde gindise sa-i dea la școală. Cercetează el in drum mai multe universități, ia aminte, compară, deplinge inexistența lor la București și pini la urmă se decide pentru Geneva: „Școală universitate pentru tot cursul învățăturilor, unde am lăsat și pe Ștefan Nicolae, fiii mei, spre învățătură — spune boier Dinicu, indemnindu-și concetățenii să facă așijderea, să-și dea copiii din timp la școală, apoi la universitate, nu la 22 de ani, „ci să-i trimiți in instituturile împărătești, crăiești sau naționalicești ce sínt mai în toate stăpinirile, cind sint in virstă de 8 ani, fir’ de nici o sfială și fir’ de nici o grije“. Minte luminată, Golescu pricepuse rostul trebuinței de carte și, cum ii dădea mina, iși duce feciorii la înaltă învățătură. Ce vor fi simțit Ștefan și Nicolae in acele momente nu putem sli, își vor fi dezbrăcat repede straiele orientale, apoi vor fi intrat in acea nouă societate de" iuni europeni schimbind o uimire pe alta, deprinzînd pe îndelete noul rost al vieții lor nu numai de „occidentali“, ci mai ales noul lor statut de studenți. Aflindu-ne acum în preajma unui nou inceput de an școlar, am evocat numele celor doi studenți din veacul trecut nu atit spre a reliefa absenta învățământului universitar in provinciile noastre, la acea vreme, cit mai cu seamă pentru a vorbi de semnificația acestui perpetuu început. Știm că sunt emoții știm că fiecare tînăr studios se gindește in aceste momente la viitor, dar mai puține lucruri știm despre acea intimă transformare ce se petrece in sinea fiecăruia, ca o a doua naștere. Pot să spună ei,veteranii“ ce-or spune („nu e greu, nu vă speriați“), cuvintele sunt primite cu tainică neîncredere. Orice nou e inceput de an este in primul rind un copleșitor nou inceput de viată pentru cei care debutează in lumea universitară. Este adevărat că în citeva luni novicele se identifică pe deplin cu toate rigorile și ..secretele“ studenției, este adevărat că mimetismul ii va ajuta repede să-i imite pe cei „mari“, dar ii va rimine totdeauna in amintire răstimpul acelor zile de toamnă cind era cuprins de o stranie euforie, de o dulce uluială. Fiecare nou inceput de an școlar i$i are misterul lui, frumusețea lui aparte, partea lui de necunoscut ce modifică pe nesimțite sistemul de reprezentări al tinărului, ideea lui difuză despre viață simțimintul lui de responsabilitate. Vor fi fost uimți ei frații Golești venind in contact cu civilizația europeană, dar și mai derutantă trebuie să le fi părut viața universitară acel stil de muncă pe care proaspătul student trebuie să-l deprindă repede acea continuitate in activitatea intelectuală cerință primordială pentru oricine care sa angajează temeinic pe calea cunoașterii, începe un nou an de școală pentru „boboci“ și pentru „veterani pentru copiii aflați la faza Abecedarului și pentru studenții ajunși la momentul definitivării lucrărilor de licență. Să-l lansăm cu bine la apă și să-i dorim o călătorie spornică! Iordache GOLESCU