Viitorul, martie 1913 (Anul 7, nr. 1817-1847)
1913-03-01 / nr. 1817
r Z é.' < V mor fi 4L marii« * * *8*3A Bai »I seas-lea— Hor. 1817 Prîm se treîse să nu ședea Slasir. CHESTIUNEA GRANIȚEI DINTRE DOBROGEA SI BULGARIA A RAMAS NETRANSATA DELA 187B PINA ASTAZI, la citeva numere trecute am arătat peripețiile prin care a trecut la 1878—79, delimitarea granițelor care separau Dobrogea, provincia ce se anexa Rombati în schimbul Basarabiei ce-i era răpită, de principatul vecin Bulgaria. „Nu poate intra in mintea nimănui că Europa imegind României Dobrogea i-a dat o posesiune iluzorie; o pragiî , ei o pare veșnic să fie temeri în țară de a-i fi răpită. Dacă Europa, în congresul de la Berlin, a admis principiul ca intre provincia ce se anexa României și Principatul vecin, să nu fie o graniță strategică, a Înțeles ca acest f"!ncpi’’ s*■ [UNK] aplica ambelor țări și acest fapt rezultă nu numai din condițiunea expresă pusă de Congres, ca ambele țări să vadă toate fortificațiile pe cari le aveau pe granițe, — condițiuna care a fost îndeplinită numai de Romînia dar chiar din declarațiunile principelui Gortchakot, plenipotențiarul Rusiei în congresul de la Berlin cari vorbind despre avantagele ce se dădeau României, în schimbul Basarabiei, spunea: «Recunoașterea independenței sale ; dstrugerea fortarețelor care ii «amenința siguranța; stipulațiunea în favoarea ei de anexiuni eventuale cari i-ar mări teritoriul «și cari i-ar asigura afară de aceasta și Delta Dunărei... etc.». Protocoalele congresului de la Berlin dau impresia evidentă că, la 1878 Europa a înțeles să dea Rominiei o provincie, care să fie a ei și s’o poată apăra la orice eventualitate. Mare o greșeala care s’a comis însă a fost că congresul dela Berlin nu a luat o deciziuna hotărîtă asupra fruntariei dintre Dobrogea și Bulgaria. Nepronunțându-se categoric, congresul a lăsat chestiunea mai mult în suspensie și mai curând sau mai tîrziu, ea trebuia să fie pusă pe tapet. Hotărârea cabinetului din Viena, de la 1880, asupra graniței dintre Dobrogea și Bulgaria, cum titlul de mediațiune* obligatoria nu putea fi di finitivă, pentru că atunci toto restul treburilor diplomatice ar fi fost răsturnat. Tractatul de la Berlin a determinat pentru fruntaria romano— bulgară numai un principiu și un mod de execuțiune; principiul l-a proclamat el insuși,—tractatul,— iar modul de execuțiune l-a încredințat unei comisiuni. Propunerea d-lor Waddington plenipotențiarul Franței și Corii plenipotențiarul Italiei, de a se anexa României,, Silistra și împrejurimile, n-a fost nici respinsă nici admisă de Congres, fiind lăsată în suspensiune; și faptul reeso iarăși destul de evdem din protocoalele congresului. Modul de execuțiune, al principiului stabilit de congres, adică avizul comisiunei de delimitare, a fost pus la o parte, principiul n-a fost mai puțin maltratat, iar granița presupusă ca definitivă, și hotărîtă de cabinetul din Viena este in afară de stipulat,iuni. " Și dacă lucrurile s-au petrecut astfel nu este foarte natural a se pune întrebarea. Era posibil ca un singur cabinet, chiar dacă sub forma de corespondentă era de acord cu celelalte cabinete, sa se substitue unui congres în care erau reprezentate toate puterile Europei? Desigur că nu. Tractatul de la Berlin nu putea fi modificat decit printr-un alt tractat, ori acest nou tractat n’a avut ființă. ■ Pi nvni a se modifica tractatul de la Paris, în ceea ce privea neutralitatea Mărei Negre, n’a fost de ajuns numai un schimb de corespondență diplomatică, între Rusia și cabinetele din Europa ci a fost nevoe de un alt tractat, tractatul de la Londra din 13 Martie 1871. Astfel stînd lucrurile, este foarte natural ca astăzi cînd se produce o nouă schimbare în orient, chestiunea graniței dintre Dobrogea și Bulgaria să revie pe tapet, iar puterile întrunite în conferință, să reia firul lucrărilor de la 1878. Așa fiind Romînia nu revendică Silistra în numai de dragul de a răni ceva vecinilor săi, ei pentru că consideră această posesiune ca un drept al său. Romînia revendicînd S'listra, nu cere decît să se tranșeze definitiv un proces, care a stat suspendat tip de- 35 ani de zile. La 1878, puterile Europei ascultînd propunerile plenipotențiarilor Franței și Italiei de a ceda Rominiei și S'listra, nu a respins formal propunerea, ci au lăsat-o în susp. fise, deși mai toate puterile erau de acord, dacă nu in formă cel puțin un fond pentru aceste propuneri. Astăzi, chia Bulgaria sa mărește ditr un Chip destul de considerabil, Europa era obligațiunea de a îndrepta greșeala și nedreptatea de la 1878. Dacă Europa a voit la 1878, ca Bobrogea să aparțină pentru totdeauna Romîniei, trebue să-și ratifice intențiunea și pe linsă provincia care s-a* anexat la 1878, sa se gândească, astăzi , după 35 de ani, ca a sosit vremea să ne dea și cheia acestei provincii. Dobrogea fără Silistra este un pericol permanent pentru Rondnia și o ea și o cadă pe care o posedă cineva, dar cheia casei este la altcineva. Ipocrizie „crisiliMer DUPĂ CE ATACA PE D-I BA DARAU, ZIARUL JUNANITE SE PREFACE INOCENT . Ziarul înainte își închipuie că ipocrizia sa cusută cu ață albă îi acopere intensiunile adevărate. Acest ziar de nuanță conservatoare de cîtăva vreme duce o adevărată campanie înpotriva d-lui Bădăran, ministrul lucrărilor publice, pe care-l acuză că, in tovărășia unor evrei din Moldova, învîrtește o sumă de afaceri mai mult sau mai puțin corecte. Negreșit, ziarul conservator are prudența să nu ia direct asupra și acuzațiunile pe cari le publică în contra ministrului lucrărilor publice, ci le prezintă, ca fiind «calomnii» cari ar circula prin culoarele teatrelor sau prin alte localuri publice. Oricina își dă seama însă că faptul da a cannetiza gt 4e a da publcităței așa zisele calomnii. c c< important. "Și de sugur nu din dragoste ș i simpatie pentru d. Bădăran face aceasta ziarul ,/iî«intet. De altfel această impresiune o are chiar d. Bădăran personal, care in organul tău a făcut cîteva urmii foarte transparente la «creștineasca» îngrijire pe care o au cei de la,■« înainte» spre a opri răspîndirea calomniilor. In intim al 4-lui Bădărău, întîlnind pe« un redactor al nostru, i-a spus că ministrul lucrărilor publica știe cine sunt persoanele cari « atacă cu citita ipocrizia prin a înainte». Sunt persoane cari au fost nu de mult de cele mai stenite relațiuni cu d-sa, și cari au avut deci prilejul să știe multe... Fapt sigur e că d. Bădărău e foarte afectat de această campanie «sui-generis» pe care un ziar conservator o duce împotriva d-sale, pe eterna temă a afacerilor puse la cala cu ajutorul unor evrei din Moldova mai iu seamă că chestiunea furniturii de lemne a fost adusă și in Cameră de d-l N. Fleva. HOTE , Devostani nuni țarc Un reprezentant al națiunii, d. senator Gussi ne-a adus la cunoștință un fapt care dovedește concepțiunea curioasă, starea de educația înapoiată da care dau dovadă chiar și aceia cari stau în fruntea conexelor. Astfel consiliul comunal din Galați a hatorit, ne spune d. Gussi, a tăiat zborii din parcul orașului dunărean, desființînd o podoabă care, în orice țară din lama eșua din fata barbariei, o respectată și iubită. D-l Tafte Ionescu, a căutat să apere ciudata hotărîre a edililor din Galați, spunînd că intenția lor este a creia un parc englez, pe ruinele arborilor distruși . Arborii sunt respectați în alte țări, ca niște zeități silvestre: ei sunt o ornamentație estetică, la care alma mater a muncit secole pentru a-i produce spre delectarea occhilor, pentru armonizarea idealurlor noastre de frumos cu realitățile de care ne lovim. Și tocmai poema arborelui, care ne evocă melancolia porderei eterne, cînd își apleacă ramurile întristate și voioșia plopilor ce iși arată trufia față de Cor, și toată armonia de verdeață, citiind, toată eu ogamia arborilor, este lăsată pradă celui dintîin barbar rătăcit în lumea modernă. Contra acestor devastări a operei naturei, se ca de a opune o îigă de rezistență compusă din toți iubitorii naturei. " In alte țări există societăți pentru protecția aspectelor frumoase ale naturei; la noi o astfel de societate ar avea și un alt rol, acela de a resista pe toate căile contra barbarilor ce nu știa să prețuiscă podoabele cele mai de preț ale naturii, minunații arbori. In Franța, Ducele de Orleans a fost amenințat de partizanii săi politici cînd s-a auzit că vrea să-și parceleze un minunat parc din jurul Parisului. La noi, însă, se găsesc edili, cari mai poartă și ironi ca nume de părinți ai orașelor, cari să distrugă oazele de sănătate, pauzele de încîntare a ochiului, în mijlocul banalelor strade, și antelor orașe din țară. Destul este faptul că Bucureștii au rămas orașul cel mai nefericit lipsndu-i orice... vagetație, ori ce pădure în vecinătate, și aceasta din pricina sălbaticei devastări din trecut. Cel puțin acuma, cînd trăim în alte timpuri de presupusă civilizație, se cuvine a respecta arborii, polii divinei frumuseți pa un pămînt ce iar fi atîta de urît fără ei, fără flori și fără covoarele verzi pictate de fea Primăvara! Petronius MONUMENTE DE ARTA RUSEȘTI Catedral Troitzk?" Neprețuitul monument de artă, catedrala «Troitzky», era să fie complet distrus acum de curund de foc. In catedrala «Troitzky» se aflau obseete rare de o mare valoare, unele chiar lucrate de Țarul Petru cel Mare. Ilustrația noastră reprezintă catedrala «Troitzky»,—care e construită din lemn—după incendiu. OPERE SOFALE Baratele Dficker traun ceruri de rizMu pentru fireslesi. O DONAȚIE PREȚIOASA FĂCUTĂ SANATORIULUI DE LA FILARET. Un comitet da doamna din Cspitală, sub preșidenția d-nai Sabina dr. G. Cantacuzino, a adunat un fond prin subscripția publici pentru cumpărare de baraje sistem Döker din Germania. Printre generoșii subscriitori figurează și Banca Națională cu 20.000 lei. Aceste baraca sunt foarte bune pentru cântarea răniților în oseuri de război sau peniit internarea bolnavilor pontagioși, mai ales a celor bolnavi de tuberculoză Bracile Dö bar au o lungime de 15 metri, o lărgime de 5 m. și o înnălțime de 365. Sunt larg aerisite și foarte bine ventilate. In caz de frig, sa pot introducă soba pentru încălzit. Baracele au niște panouri demontabile așa incit se poț improvișa verande pentru cură da ser. Io fie esta din acesta baraca încap 20—22 de paturi. Pentru tuberculoși, fiind navoc de un cuba; mai mare de aur;pentru fiecare bolnav, se pot pune 40—12 paturi. In interiorul fiecarei barace se mai pot face camere de izolare, pentru cazuri cînd cineva din cei internați este bolnav mai gst«1»Sistemul acesta de baraca este foarte mult utilizat în Europa, pentru îngrijirea bolnavilor de tuberculoză. La Grabovsee, în Germania, este una din cele mai frumoase instalațiuni de asemenea baraje, în care se internează bolnavii tuberculoși. Baracele acestea sunt așezate în mijlocul păduri»:. Rezultatele pa cari le au dat, asupra celor îngrijiți acolo, sunt excaleate.• Din fondul adunat prin subscripție publică, dna S bina dr. C. Cantacusino a cumpărat din Germania șeaptă baraje sistem Dö ker, care au fost deja aduse în țară. Prațul fiecărei din aceste baraje este de 8000 lei așa că în total au costat 56.000 lei. Comitetul, în frunte cu d-na Cantacuzino, s’a gîndit că aceste baraje ar fi de mare folos pentru căutarea bolnavilor da tuberculoză și a hotărît sa le ofere Locruței pentru profilaxi contra tuberculozei, spre a fi instalate la sanatoriul de la Filaret. In afară de baracele propriu zis, comitetul da doamne va proemis și tot moniliarul trebuincios. Comitetul va îngriji a procia,ma cît va fi posibil, fondurile necesare pentru întreținerea și buna funcționare a baracelor. Societatea pentru profilaxia contra tuerculozei a primit această prețioasă dopațiuna cu cel mai mare entuziasm și cu o adînca recunoștință. A rămas acum să se dispună asupra modalităței de organizare, pentru punerea in funcțiune a baracelor. Aceste barace vor fi instalate separat pa vastul teren al sanatoriului de la Filaret. In baracele Docker vor fi primiți și instalați bolnavi de tuberculoză cu leziuni deschise,și cu bacaili în spntă, o»ru prezintă un pericol de contagiune. Condițiile de admitere în aceste baraca vor fi tot cele existente azi pentru sanatoriu. Fapta aceasta nobilă, care desvăluiște un suflet de o extremă delicateță și un gimlierit de cel mai curat și înalt patriotism, este cu atît mai da laudă, cu cit inițiativa privată pentru opere de binefacere, de umanitarism și solidaritate socială sunt foarte rara la noi. In țara noastră toți așteaptă dela Stat și numai dela Stat. Pentru orice nevoi și orice fel de instituțiuni de folos public se recurge numai la Visteria țarai care este nevoită să aibă grija de toate necazurile și durerile omenire:. Chiar societatea pentru profilaxia contra tuberculozei, — care aduce servicii aga de mari omenirei suferinde și redă familiilor sărmane atîtea suta și mii de brațe de muncă, — este susținută aproape exclusiv din fondurile Statului. D-l prof. dr. Petrici Galiui, președintele societății a luptat din toată inima și cu mult miziasm pînă cînd să vadă asigurată existența acestei instituțiuni. Pină în gustul Robii și patriotic, al d-nei Sabina dr. C. Ganisenzico și al doamnelor care au i surit la strângerea fondului pentru cumpărarea baroce ar Dii ier, uiîpp’l: au s’a gîndit sa via în ajutorul atîtor nenorociți bolnavi, «am foarte adeșea mor cu zile, din lipsa unei îngrȚiri bune. Să sperăm că iîBativa privată va încape să-și înțeleați și la noi marele ei rol social ca laoată lumea civilizată. Gh. N. Gampoteca. lugetele D. ministru de finanțe și și-a îndeplinit fugoduiala făcuții Camerei . In ședința Camerei ido, Sîmbăta 16 Februarie. d. Vintila Dirianu, în calitate de membru al comisiei bugetare a rugat pa d. ministru ca finanțe să i răspundă dacă nu crede că bugetele trebuie aduse în desbaterea palamentului cit mai neîntârziat. Și d. Bratianu a motivat necesitatea ca bugetele să fie carcelate mai din vreme și mai cu temeiu do ^omisiunea bugetară Ie actualele împrejuriri externe bugetere noastre au nevoie de o remaniere aproape radicală. D. ministru de fișare în răspunsul său a recunoscut regitivitatea cererii d-lui Brătianu și a făgâdit că va face cele mai sefioase sforțări 'î ntru a aduce bugetele chiar în cursa!'ptămînei ce urma. Săptămîna aceea s'a meheiat și acum suntem la mijlocul unei alta săptămâni, fără ca d. ministru d. finanța să-și fi îndeplinit făgăduiala.Sforțările“ d-sala %’au fost, se pare, destul de mari, iar întocmirea bugetelor mai abtorioasă chiar decît credea d-sa... Dacă această își arolare, în orice caz prejudiciabilă unei serioase studieri a bugetului, ar fi pricinuită numai de silințele ca să se eschidă cheltuelile inutile, tot ar fi ceva. După informațiunila noastre însă, cu toate declarațiunile de principia făcute tot de d. Marghiloman în Cameră, că guvernul, cunoscinia sevoile țârei nu va veni cu cheltueli inutiri,—se pare că bugetul nu e tocmai în acest spirit. E de nădăjduit creel puțin la sfirșitul acestei săptâmli ,sforțările d-lui Marghiloman vor fi înspronate de succes, și vom avea în sfîrșit proiectul de buget general al statului pe exercițiul viitor. Pasul cel mai însemnat spre destâmlirea situației internaționale a fost făcut: Austro-Ungaria și Rusia concediază simultan trupele lor, mobilizate la frontiera galițiană. Comunicatul identic, publicat de cele două guverne, anunțând desmobilizarea, se atribue intențiilor pacifice ale Împăratului Franz-Iosif și Țarului Nicolae. Adevărul e că aceste intenții corespund perfect intereselor celor două țări cari nu se pot aventura întriun războiu și care, din această cauză, au căutat sâ se înțeleagă. Înțelegerea e de sigur, desâvîrșită. Ea privește atitudinea celor două Puteri în chestia albaneză, care atinge atît de aproape chestiunea sîrbească. Izbânda pare a fi de partea Austro-Ungariei. Austro-Ungaria a obținut ca noua Albanie Independentă să fie cît mai mare, cuprinzînd și orașul Scutari, pentru cucerirea căruia Muntenegrenii luptă cu atâta îndârjire. Interesele dinastiei Iulfrikija n'au putut tulbura pacea Europei. Aceste interese au fost jerfite, cu asentimentul regelui Italiei, ginerele regelui Nichita. In schimb România a obținut oarecare avantegii pentru Serbia și asigurarea din partea cabinetului din Viena, că monarhia habsburgică nu va avea o atitudine dușmănoasă față de Sârbi. Acordul austro-rus, ca toate acordurile, e de natură a mulțumi ambele părți, nu lipsă de ceva mai bun. Destinderea provocată de dhósul se va lăți peste toată Europa, căci celelalte Puteri, rivale au și mai puțin dorința de a se ciocni acum, înțelegerea austro-rusă a alungat norul cel mai greu de pe cerul Europei. DIFERENDUL ROMÂNO -BULGAR Se comuni S din Berlin că ambasadorii din Petersburg nu ar intra in cercetarea diferendului romîno- bulgar decît spre sfirșitul septimbei viitoare. Abia atunci va sosi în Capitala Rusiei dl. II-leaser, noul ambasador al Franței, în lipsa caruia forul ambasadorilor e incomplect. Bacă mediațiunea pentru încheerea pacii balcanice va ajunge la bun rezultat, ambasadorii din Petersburg isi vor spune puterea în conflictul românobulgar, în chiar ziua închreerei păcii balcanice, intensa lor fiind de a provoca o destindere generală. UN DISCURS AL MARChIZULUI SAN GIULIANO in cursul desbaterii bugetului departementului de externe, ministrul de externe, marchizul Sin Giuliano răspunzînd senatorilor Cimporeale și Garafa, a făcut cîtea declarații refertoare la situația actuală internațională. Puterile—a spus ministrul prin faptul că năzuesc să accelereze încheierea păcii în Balcani dovedesc că ele voesc totodată să asigura pacea europeană. Echilibrul in Marea Adriatică îl asigură executarea loială a înțelegerii dintre Austro- Ungaria și Italia Intre guvernele acestor state domnește o înțelegere și încredere perfectă. Ministrul e de părere că Albania trebue să primească astfel de granițe iicit desvoltarea și înflorirea ei să fie facilitate. Balcanul e al balcanilor, aceasta e unica formulă a soluției și în aceasta Ban GiuHo,no vede executarea principiului de naționalități Desi executarea acestei formule imppunn dificultăți, aceste pot fi înlăturate prin bunăvoință reciprocă. Toate puterile sunt pentru menținerea statului-fluo teritorial în Marea Mediterană. Relațiile dintre Mari Frtunț* sunt:cordiale [UNK] RAPORTURI» E AN ©» OFRAMUODERM»*F. Ziarele din Vina «se a<ese <Apro&pe în extenso discursul swsi de lordul Asquith cu psaza dezbaterei Nesognului Troțiunui englez. Din arcel discurs reproducem următorul fnttmsiu care arată în mod pregnant situația Europei și îndeosebi raporturile An§t« cu celelalte puteri. „Grupările politice a te Puterilor, a zis primul ministru echipei, rămin neschimbate." Relațiile Albiei cu Franța și cu Rusia nu sunt azi mai cordiale ca în trecut. Ținem• foarte mult la prietenia cu aceste state. Totul. 'O' schimb'irs « minunit, dacă se poate aptribuin la schhmbare. D și cele două grupări mwpena rămin neștirbite, o apropiere »'* făcut Muși între dinsele. Puterile — printre cari și Anglia — cari n'au hVerese îmi bateze Balcani, au căutat un târim ic fasselifere pentru toți. In această existare ne am întânit cu dorința identicii Germaniei, cu care am lucrat în pareet csrord. Această colaborare n'a FEeniat numai detaliile diplomatice și care este două țări, el a trezit intra din sensm, o reciprocă încredere, care, sper, nu dam mult timpi. Acest pasagiu al disrmcmkoi lui Asguild a fost mult apliiat de membrii Camerei Comunelor. RELUAREA OSTITOARILOR In Balcani a început 4estterul. Bar opera primaverei întocmes ducă vs* ^ selie, aduce îngrijorarea aței viscolele și ploile înselînd, armatele beligerante vor putea reîncepe opertunite războinice, vărsind singe și Mámé tmrezans de leșuri. In deosebi asediul aérimscochilzii se anunță ermcen. Bulga ná toistuc efectul capitulărei lanțuri și fHnește rușine ce n'au putut fice ce au făcut Grecii, vor sa-,n mo.leza energiei strieind Adrian HULETIN ZILNIC Situația internațîonală — FAPTE îi QUIEKTABH - -x. Prima noapte petrecută în Silistra, a fost un adevărat chin pentru mine. Faptul că a doua zi, trebuia neapărat să pîce la Silistra, sau că părăsesc orașul unde nu mai puteam rămîne fiind suspectat, m’a făcut să nu dorm aproape toată noaptea. Mii de gânduri dintre care unele sinistre îmi frământa mintea. Să dec la Dofoftei sau să părăsesc Sustra erau singurele soluții ce mai puteam alege. Cum insă investigațiunile mele, erau abia la început mă hotărăsc să merg la Dobrici, ori ce s’ar îndmpla cu atît mai mult cu cit anunțasem redacția în mod indirect de plecarea mea”. Nici un zgomot sau signal nu tulbură monotonia nopței, al cărei văl acoperea orașul în sinul căruia clocotește o vie agitațiune și nesiguranța zilei de mîine, care poate îi va aduce drept dar, ghiulelele sau o ocupațiune remînă. A bea spre ziuă adorm puțin. A doua zi dimineața, căruța cu care trebuia să plec la Dobrici aștepta afară. Mă îmbrac în grabă și după ce achit nota hotelierului ei in stradă. Aci mă așteptau căruțașii împreună cu nedespărțitul meu însoțitor din ajun, spionul bulgar. După ce îi strecor discret în mînă 10 lei-prețul serviciului ce mi-a făcut găsindu-mi poștalionul, mă urc în căruță și pornesc la drum, însoțit—«pentru ochii superiorilor» pină afară din oraș de inofensivul meu spionul Șoseaua ce merge la Dobrici e binișor întreținută și trece la începutul ei, în imediată apropriere de poalele fortului bulgar Arto-Tabia. In partea stingă a șoselei în afară din oraș, se află cazarma regimentului 31 de infanterie cu garnizoana în Silistra, o clădire modernă construită de curînd în două etaje. Șoseaua nu parcurge un drum drept, fiind mai mult întortocheată, din cauza numeroaselor dealuri pe lingă care trece, apropiindu-se la kilometrul 2 foarte mult de granița romană. De pe șosea în dreptul fortului Arto-Tabia, se distinge bine lucrările cu care sunt ocupați soldații și care la trecerea mea lucrau la niște întărituri pasagere de pământ, protejate însă de puternice ziduri de piatră. La poalele fortului sunt o mulțime de grămezi de piatră, care sunt ridicate sus în desagi purtați de catîri. Trecînd de fort mă uit înapoi să observ că și în partea de sud a redutei s’au efectuat noi întărituri care însă pare complect terminate. Gurile de tururi se observă de asemenea si sunt în număr de 9. * Depărtîndu-ne o distanță oarecare, căruțașul care în urmă am aflat că e dezertor din armata romina, stabilit insă in Bulgaria de peste 35 de ani, unde are familie și doui băeți la războiu, știind din spusele agentului secret bulgar că sunt român, mă Întreabă cam ce se aude în Romînia despre Silistra. La răspunsul meu că nu știu nimic, eu ocupîndu-mă cu comerțul iar nu cu politica, căruțașul începe să-mi povestească în cuvinte simple dar sincere, suferințele ce indura Rominii din Bulgaria de la autorități, cari ii persecută în mod îngrozitor. Mi a mai spus că după cine a auzit și el de la bulgari, aceștia nu vor ceda Siliseră de bunăvoe, opunindu-se euforia la ocuparea ei, în care scop au adus numeroase trupe la granița romînească. «Ai să vezi d-ta—continuă căruțașul — câtă armată avem să întîlnim în satele pe unde trecem și mai ales la Gurbanar, Acadălar și Dobrici. Și, în adevăr,în toate satele, pe unde am trecut se observă grupe compacte de soldați făcînd instrucții și exerciții pe cîmp. La Curbunar, unde am luat masa se află în cartierate 4 regimente complecte de cavalerie, gata pe picior de războiu. La Acadalar 3 regimente de infanterie, iar la Dobrici 5 regimente artilerie de timp. La Acadalar am mai observat că a o distanță nu tocmai mare derășel s-au ridicat întărituri de pămînt susținute de piatră, făcute de tuniud, numai în scopul de a împiedica intrarea armatelor române n Bulgaria. Trupe numeroase sunt cantonate si dela Dobrici înainte pină la Balckc unde actualmente se afla foarte multi soldați. Numărul total al trupelor dela framed romina, din informaturile ce am luat in urmă la Donici, oraș considerat ca cartier general al armatei despre Dobrogca* se ridică la 32.000 oameni. Soldații cu cari am v orbit la apropierea mea de Curbunar și Acadalar mi-au declarat că trupele au ordin să răspundă un tim*os la atacurile forțate ale îi mtute. De la soldații concentrați pe linia de frontieră romîno bulgară, am aflat lucruri cu adevărat senzațional pe cari controlindu le la Dobrici și găsindu-le exact ce le voi povesti m numărul viitor La ora 5 am sound la Dobrici, unde miora fiolam sărăcită pînă a doua zi. Răminerea mea In acest oraș mi-a servit mult, întrucit grație* unei vechi cunoștințe am reușit sa pătrund In țigăzile bulgare, unde am văzut și auzit lucruri necunoscute în România, cu toate ca ele se petrec la cîțiva ekilometri departe de granița*sa. Pe aeiut DOBROGEA BULGARA In drum spre Dobrici un SPION BINEVOITOR.—ÎFITARmIPILE DELA GRANIȚA ROM?N0*BULGARA. 32.000 SOLDAȚI AFARA DOBROGEA BULGARA. Pred« ăreslii Imikriffi Sferete înaLt ® bu’gar ® b ® fac nimfe pe nîms a forms în țară un curent sim «tic Teîigras Beîo ne-au adnat cunoștință un intervin pe orod. U »•<€?, președintele Sobraniei, și diplomat cel mai marcant al vecinilor învinuit !» la-ar fi avut cu urs iînarîst ras. Daca G «te telegrame reflecta Ca adevă'-at pe a live rerimante do d. Danoff, atunci are t.Dar îi exprimat despre pretețiuni ei in torcu atît anal nept»î viți ca cît di« plomatul bulgar in diverse «eazirmi și-a exprimat simpatia pentru eparul român, și care a fost bărbatul e a «ondua poliția bulgară în timpul îns Sel eliberărilor directe dintre noi și B 'g o. D. Dauefî ar fi spus că Beotralitatea, noastră, era o consecință inevitabilă a aipirei noastre de tripla nuanță, dar ar fi adăugat ceea ce este și mu», regretabil că Rmisia a primit în mma ecogresului din Berlin mai mult, de a sti sa cuvenea. Acest limbagiu este cu adevăr*4 regretabil din toata punctele de vedeio, die, partea mai ales a unui diplomat care traduc să și modereze pomiii $ să-și cîntăreascâ cuvintele. De aceea ne place să vedea că intervievat etc, dacă nu în întregime fali, dar în ori ce caz conție exageratL Regretări. Însă că se fac iia partea celor chemați tocmai a formă , opinia publică bulgărească s'mptică nouă, tot cea care stă în puținii pentru a înăspri relațiile dintre ambele state. Arbare răutăcioase, poesii insultate .■ te'etfrtevnri' ofensatoare, iată cea ce fac iateto tualii bulgari pentru—a se apopa cu noi. Aciasta este regretabil, ia trisă greșită la primal riad pentru Baarifc