Viitorul, august 1924 (Anul 17, nr. 4920-4945)

1924-08-01 / nr. 4920

Rnsa fes Zecelea k6­. 492« ABONAMENTE , în sfremottte IN TARA Un an-----— — 500 lel ase luni-----— 250 » i; ---------- 125 En străinătate Un an-------------1200 lei I Șase luni--------- 600 » | Trei » — — — 300 % REDACTIA ADMINISTRATA BUCURESTI jfsTR. EDGARD QUEVET No. 2 || STRADĂ ACADEMIEI No. 17 Talefoaneta: Direcţia 81723; Redacţia ţi Administraţia 19/23 al 1/11 ANUNr Se primesc diret Academiei 17 ţl li Manuscriptele Sâmbâta 2 August 1924 v*J^ ****** ** acS^ ^*K.t&** b­­­a*ocV^^ . -d­ EX. In TARA , li 4 LEI g. în arefmitttie Căile aerului Aviaţia civil' importanţa, necesitatea şi organizaţi­unea ei, privHejdinj^ spe;l£li»t — Intr’o b’ioşnrS de 43 pagini, id. inginer Emanoil Gabrielescu, îşi ia sarcina de a arăta marelui pu­blici importantul pol economic al avionului, acest mijloc rapid de locomoţiune, care va imprima pro­gresului omenesc un avânt în toa­te direcţiunile. Analizând în prealabil efectele economice şi sociale ale căilor de comunicaţie, d-sa intră în studiul materiei ce-şi propune arătând im­portanţa deosebită a aviaţiunei nu numai din punctul de vedere al progresului economic, politic etc. ... . , ci şi din acela al siguranţei unei chestii economice * naţiuni care are nevoe să se bucu­­­­re în timp de pace de fructele muncei sale, aviaţiunea dând ar­ma puternică cu care un popor, se poate impune. Pentru a avea însă, o puternică aviaţiune militară este nevoe de o aviaţiune puternică comercială, prin care se va putea rezolvi toa­te dificultăţile ce s-ar, prezenta şi se va putea ajunge la bune fără cheltueli suplimentare, utilizând în caz de nevoie un per­sonal savant, antrenat, experimen­tat şi un material pe care concu­renţa îl va menţine în mod obli­gator la înălţimea progresului rea­lizat chiar prin acest factor de prosperitate economică a timpuri­lor de pace. Cheltuell'e de primă tastalatie C8t cheltuesc alte ţări pentru desvoltarea aviaţiei n­BBaanBn­ Detarminarea Traseului şi in­­­itior asm­ens Statul trebue să joace în­ traseul rol ce numai el poate să-l îndeplineas­că. El singur va rămâne responsa­bil de această infrastructură, nu pentru a favoriza un monopol, ci pentru a scăpa de orice monopol exploatarea comercială aeriană. Statul are chiar datoria să facă ca întreprinderile să poată trăi la [•început în mod artificial şi ca ast­fel navigaţiunea aeriană să poată face să lucreze şi să progreseze o industrie aeronautică Comercială, economică naţională atât de ne­cesară existenţei sale. Statul trebue să acorde Societă­­ţilor condiţiuni de sprijin finan­ciar, pentru a stimula şi pune la lucru aceste societăţi. Ele trebuesc supuse unor regimuri de prime a­­nuale. Aceste prime sunt destinate a uşura Companiilor cumpărarea de material de sburat necesar şi să acopere deficitul de exploatare datorit insuficienţei încasărilor şi Continuarea în pag. 2­ a Cheltuelile de primă instalațiune a căei aeriene sunt foarte mici în raport cu cele ale celorlalte mij­loace de transport. Dacă se ia tota­lul cheltuelilor, pentru amenajarea terenurilor, pe linia Paris, Londra, construucţiunea hangarelor şi ate­lierelor, de reparaţiuni, echiparea meteorologică şi radiotelegrafică, se constată că linia aeriană Paris- Londra a costat 20.000 fr. km. atunci când calea ferată revine la 500.000 fr. km. iar şoseaua 200.000 fr. km. Din experienţele făcute pe ele că calea aeriană va reveni la mai pu­ţin de 10.000 fr. km. pentru acele ce se vor­ construi în viitor. Liniile aeriene Paris-Varşovia şi Paris-Constantinopol, arată impor­tanta şi avantajele comerciale in- . discutabile fee decurg. Drumul Pa­ra totdeauna in chestiunile de m-1 ris-Constantinopol se execută în 2 teres general obştesc, a ştiut să zice­ atunci când Orient-Expres face trei zile. Tronsoanele Buda­pesta-Viena şi Vienna-Praga par­curse de avion în două ore plăcu­te, sunt parcurse de calea ferată într-o noapte întreagă de călătorie şi oboseală. Prin întrebuinţarea combinată a avionului şi Calea ferată pe tra­seul Nijni Novgorod Dakar (Afri­ca de Nord) se câştigă 11 zile a­­supra celor 16 zile necesare acum pentru a executa această călăto­rie de 8.000 km. cu calea ferată şi vaporul. Deci în 5 zile se pot tran­sporta mărfurile poştale şi călăto­rii grăbiţi până la Dakar, pentru ca apoi să continue drumul spre America de Sud cu vapoarele, rea­lizând o economie de 11 zile în , _ - - - „ „ r total. In America s’a realizat o Este o soluțiune ’chibzuită, Care, economie mare de timp la trans­tine seamă și de interesele produ­cătorilor, și de câtelea ale consumar fiei interne, de acelea ale Comer­ţului şi, în sfârşit, de treelea ale statului, . j- T portul poştal, întrebuinţând şi ca­lea ferată şi avionul pe linia ex­ploatată New-York - San-Francis­­co , linie ce formează un tronson al liniei mondiale ce înconjoară pământul. ‘ — i— . •—ri,, Câteva state au dat toată impor­tanţa cuvenită desvoltărei aviaţiu­nei civile şi militare. Franţa şi-a fixat bugetul său pe anul 1923, pre­văzând pentru aviaţiune 450­ 000.000 fr. adică circa 5.400.000.000 lei. El­veţia a fixat bugetul aviaţiunei sa­le pe 1923 la 1.546.118 fr. elveţieni, adică circa, 52.568.000 lei, fată de­­1.091.668 fr. civ. din 1921 şi 1.143.872­­ fr. clv. din 1922; Japonia a prevă­zut pe 1923 suma de 21.000.000 do­lari, adică circa 4.200.000.000 lei; Britania a prevăzut bugetul avia­ţiei pe 1923 cu 18.605.000 lire st, a­­dică circa 17.000.000.000 lei, fată de 17.400.000 lire din 1922. . De la sfârşitul răsboiului, pro­blema aviaţiunei comerciale este la ordinea zilei, în toate ţările. Toa­te ţările mari ocidentale şi-au în­_____ tocmit programe din cari rezultă soluţiuni a două tendinţe bine afirmate. Pri­ma înfiinţarea de linii pentru me­sagerii aeriene şi a doua organi­zarea în particular a liniilor, spre Indii.­­ Aceasta din urmă are pentru ţa­ra noastră o importanţă capitală, de­oarece se poate atrage liniile Indiilor pe la noi. Ca orice întreprindere de trans­ex­port, aeronautica trebue să aibă un caracter special, intermediar între industria privată şi servi­ciul publici­i. i­J. Ea dă fie­căruia care, utilizează un «serviciu individual, având o valoarea­ifrabilă în bani, un­ servi­ciu ce este posibil şi drept a fi plă­tit de acel ce o întrebuinţează. Dacă statul s‘ar dezinteresa de aceste întreprinderi, importanța lucrărilor necesare ar opri cele mai multe tentative de exploata­re. Dacă, din contra statul ar lua monopolul acestei exploatări s‘ar creea o navigatiune aeriană într’­un mediu artificial, impropriu ori­cărei dezvoltări. O exploatare aeriană, care o or­ganizare terestră foarte vastă, ca­re nu poate fi făcută decât de că­tre stat, face patra. Drumul Bucureşti-Con­stantinopol este parcurs în trei o­i ,jude iu­re când era trenul şi cu vaporul se 'l s al­i­irea acestor linii, un r Araiam într’un număr trecut al ziarului nostru, cum comunis­mul — conform unui program bine stabilit în congresul de la RoMa şi conform unei tactice u­­tilizate mai de mult — a­ începu­t a t­rece şi la noi, la o acţiune dis­tructivă în stil mare. După focul de la pirotehnie, după focul de la fabrica de tutun, av­em­ desco­peririle făcute în Basarabie. Din momentul când am scris aceste observațiuni, noii fapte au venit să mărească seria aten­tatelor teroriste, din care cel mai important până acum este acela contra trenului accelerat plecat din Iaşi şi care numai printr’o minune sau mai bine zis prin di­băcia şi devotamentul­ lăudabil al mecanicului acelui tren, nii s’a transformat în dezastru. Comunismul de mult utilizează teroarea ca mijloc de răspândire, şi în Rusia bolşevismul s’a întins în oraşe, prin atentate cu bombe conduse de o minoritate crimi­nală. Tactica e,­­deci, veche. Ea a dat roade în altă parte. Nimic mai firesc ca ea să fie generali- tată şi repetată aiurea. Treime, însă, să notăm că te­rorismul desfăşurat la noi, trebue pus în legătură cu intensificarea mişcărei comuniste din Balcani. Suntem astfel în toiul unei ac­tivităţi bolşevice, care voeşte să iasă din Rusia, Unde a ajuns la un punct critic, şi să se răspân­­dească in Balcani ca un incen­­diu. Cui poate folosi această­­nişcare? ?: -A IL Evident că nu statelor consti- An­te în forma actuală, ci sân­geroşilor aventurieri cari voesc a trăi, ei personal, bine pe ruinele statelor distruse. ’­­ Pentru, ca bolşevismul să se răspândească, trebue să­ obser­văm că fruntaşii şi animatorii lui, au căutat să-l altoiască cu un bolşevism agrarian, sau cu a­­cea internaţională verde, care nu e de­cât o alta fată a bolşevis­mului sovietic. ■ jjj ' ■ hír ! Conducătorii bolşevismului au recurs la această transformare în internaţionala verde, pentru ca nu modul acesta să adaoge la co­muniştii de la oraşe şi populaţia­­de la sate. De­sigur că ţăranii nu pot fi comunişti, căci această teorie nenorocită vine şi calcă în­ picioare tot ceea ce ei au mai scump, idealul vieţei, adică pro­prietatea individuală. Dar şefii comuniştilor contează pe creduli­tatea sau lipsa de analiză a pit­in­­­ei ţărăneşti, pentru ca înşe­lând-o să o lege la carul de triumf al bolşevismului distru­­gator. •­­ Se urmăreşte astfel ca ţărănis­mul să devină o forţă puternică, pentru ca prin el, prin interna­­ţionala verde, să­ se ajungă direct la­­disoluţ’a statului, şi la situa­ţia de ruină şi de dezastru la îa care a ajuns Rusia sub regi­mul sovietic. Grupările ţărăniste din Serbia, ’din Bulgaria, din Român’*!, sunt Atfexe ale unui internaţionalism periculos, şi dacă în aceste gru-j pari se pot găsi şi naivi ’re tiu'' .«•ed în această afilieVersunt des­tui de importanţi fact­ori ai fl­ees fai ţărănism contra ori când se­ pot ridica cele • * ' '•'? întemeiate acuzaţiuni rv ' in legătură cil mişSKrîle prlîLcc Idin alte ţări. Contrar politicelor jerioase cari nu se insrvă de cât numai de la nevoile tăreT'Ce dle o slujesc sunt şi­ grupări politics a­­filiate mişcărilor din âTTo tlfrl. Acesta e un adevăr incontestabil deşi destul de trist. ---- _ _ Suntem astfel încercuiţi b.’.’o propagandă comunistă, cu rami­ficaţii în toa­te ţările lab­enice, şi care a intrat definitiv pe ca­lea mijloacelor teroriste. Măsurile excepţionale ce s’au luat sunt astfel menite a salvgar­da interesele naţionale româneşti, şi existenţa formei de stat ac­tuale. Contra acelora rari protestează­­ şi cari au tot interesul de a lua această atitudine ca unii ce sunt direct vizaţi prin ele — con­tra măsurilor excepţionale, ele nu numai că se menţin, dar se vor generaliza, dacă cei ce ve­gh­ează la siguranţa statului , casa ier­m­ă­Mişcările teroriste nu m iese prilei publice, şi în vederile tu­turor oamenilor de ordine şi iu­bitori ai acestei ţări. Presa care se ridică contra mă­surilor excepţionale, şi care le prezintă ca producătoare de o rea impresiune în străinătate, este tot aceea care în calitatea . Principiul că plata reparaţiunilor r , .. vl( , ,, J datorite de Statele învinse nu poate ei de „anumită de mult serveşte!^ despărţită de chestiunea regular ei altor interese de cat cele roma-;datoriilor interaliate, ci formează noşti. Si nu din coloanele ei se.«» tot indivizibil, şi că nu este logic pot inspira aceia cari au datoria­ ca un stat aliat să fie invitat să-şi de­a veghea la menţinerea urui­[Plătească datoriile contractate în tim nei, la siguranţa st­a­tu­ri şi la s pul şi din causa războiului până ce României de iei însu­şi nu-şi încasează despăgubi­rile, a fost întotdeauna susţinut de guvernul român. Acelaşi punct de vedere îl susţin şi guvernele franceze, opinia publi­că şi presa din Franţa. De aceea cre­dem nimerit să rezumăm­­ mai jos un articol în care l’„Echo de Paris" susţine această temă logică. Unele ziare au adus informaţia că o căscioară nn unul din cei mai mari poeţi ai lu­­meii care din fericire e al nostru, poetul Mihail Eminescu, se va dă­râma. Şi aceste ziare protestează. Sunt în dreptul lor şi-şi fac, dato­ria. Dar mărturisim că înainte de-a protesta, sau paralel cu protestul, ar fi trebuit să cerem cu toţi ca această bojdeucă — putem întrebu­inţa acest cuvănt pentru că suntem în plină Moldovă! — să fie pusă în stare de-a sta pe picioare. Dacă vai sură să şi-o procure la acea A doua este că nu s’a procedat, la regularea socotelilor războiului in vremea când strânsa fraternitate iz­vorâtă din sforţarea comună şi spo­rită în entusiasmul victoriei crease „ o atmosferă prielnică acestei regu­li ajuns o ruină, dacă ameninţă să agri. cadă, — ce voiţi să facă proprieta­­r Ziarul francez constată cu mâh­nii ei? Sire că din aceste greşeli iniţiale. Şi, apoi, proprietarul acestei căs­­cari sunt zdrobitoare prin consecin­­cioare este el oare silit să aibă şi fete în conducătorii de azi ai Fran. sentimente deosebite poetice, pentru tei n au învăţat nimic, de­oarece ..._- - problema datoriilor interaliate nu a nu se atinge de-o casă care în ^ fi­e la ordinea zilei de definitiv îi aparţine? Ar trebui deci d­­pă punerea în aplicare a raportu­­ca să cerem întâi să se cumpere a- ]Hi Dawes, adică atunci când ţările ceastă casă, apoi, să se repare, şi da- aliate vor fi consimţit definitiv o că, ne poate—aceste ar fi al treilea de nouă micşorare a datoriei lor asu­­siderat — să fie transformat într‘un pra Germaniei, şi când ele un eminescian, în care să se mai avea în m.'mâ nici un element de poetului discuţiune. museu păstreze manuscrisele volumele tipărite, cărţile scrise des O iQCijăSyya B©gjlBeă pre ol, fotografii, etc. j iijiuijm* Dar până la realizarea acestui sau Ziarul francez arată rezultatele dc acestor desiderate avem încă dc aș- zastruoase pentru Franţa — și, prin tepfAt_ analogie, pentru celelalte state alia­x- . „„ te, cum este România, — comise de . g ■' guvernele cari au precedat cabinetul ba de-a întări prin acte concrete re-­p­ricare, care nu­ ail­­gerat într’un cunoştinţa noastră faţă de înain- mod absolut chestiunea reparaţiuni­­iaşii de eri caiji au susţinut prin lor de aceea a datoriilor interaliate* mintea, prin braţul, prin devota- Pe când conferinţe succesive re­­mentul lor, ţara, demnitatea şi vii­ duceau drepturile statelor aliate la torul ei , jreparaţiuni, consacrate solemn prin Când‘casa lui Haşdeu se dărâmă, tratatul din Versailles, datoriile a­­. , . cestor state către aliaţi nu erau re­cum se ruinează mausoleul în­­care duse de loc Mai muIte ele cresc me_ se păstrează oasele Iuliei și a părin- teu din pricina dobânzilor cari se telui; când mormintele atâtor buni acumulează, pe când despăgubirile români sunt lăsate cu totul în pă- germane nu produc nici o dobândă, răsire, de ce oare să sperăm într'o In ceeace priveşte Franţa, ziarul atât de grăbită refacere a căsuţei francez arată că ea nu a primit de în care s'a născut geniul poetic ce cât ° stimâ cu *?tuî, însemnată în . .... . ° . . jcomptul reparaţiunilor, şi ca la 31 se numeşte Mihail Eminescu?: . Decembrie 1923 ea avansase unmi Ar fi să credem în minuni. (barde în comptul Germaniei, și-i Dar cum și minunile sunt posi-'ma, românea de cheltuit insă 30 de bile, mai ales intr‘o tară profund miliarde. creștină, cum e a noastră, ne pla-1 Din această cauză budgetul fran­ce să speraui că bojdeuca lui Crean- caz e încărcat cu dobânzi de 7 lun­gă, căsuţa lui Eminescu, casa de la barde, şi va fi cu 9 miliarde când reparaţiunile regiunilor devastate ■" ’ i*» -_?j vor fi sfârşite. gă, căsuţa Mirceşti a lu­i Alexandri, ori para­doxul1 arhitectonic de la Câmpina(^La’aceste Sume­ trebue s? se adau al lui Haşdeu, nu vor cunoaşte du­­g,e­anu­tatea de 1750 milioane, ce­­rerea şi ruşinea totalei ruine. jcesară pentru plata pensiunilor mi. PETRONIUS Mitare. " -nei, la siguranţa întărirea internă a azi. NOT! Pe rând prin conferinţe succesive reparsţiu­­nH^gewnawe au fost mereu reduse, dato­­riile interaliate au rămas neschimbate, 8­a au crescut prin dobânzi ROMB termsBBS. In domeniul financiar două mari care s’a născut greșeli au fost comise în momentul Un studiu istoric al d-lui Traian Sim­u Rezumând într’un foeleton intere­santa carte a d-lui Traian Simu cre­dem că contribuim la realizarea de­zideratului autorului, de a trezi in­teresul celor indicaţi pentru apro­­lărgirea cunoştinţelor vor crede necesar. Şi luând ace­­iua­larea fi . . . _* . . . .... , referitoare la această provincie ete măsuri, pe^deplin jimntificite, noastrei unde a puisat odinioară 0 sruvernul este in asentimentul o-^viaţă, rom­ană. ^^perioară multog PROBLEMA PACE! REPARAŢIUNILE şi DATORIILE INTERALIATE NU POT FI DESPĂRŢITE armistiţiului şi în cursul tratative­lor cari au precedat semnarea tra­tatului de la Versailles, zice ziarul francez. Prima e că nu s’a cerut Germa­niei plata imediată a unei mari în- j!:c -demnizări pe care ar fi fost în mă- ‘!.ari?e 264 mu mane franci.aur Arne­cpocă. :ncei- Cat despre datoriile comerciale lA*A r* o r r milinorip ele ating 5255 milioane. Ziarul francez cere ca datoriile in­teraliate să fie reduse în proporţia în care s-au redus reparaţiunile ger­mane. Problema datoriilor interaliate trebue neapărat legată în mod in­divizibil de aceea a reparaţiunilor germane. Cee ce e just pentru Franţa, este desigur drept şi pentru celelalte sta­te aliate cari au contribuit prin sa­crificii la victoria comună, drumul merge spre nord dium (Mehadia) loc vestit băile sale, apoi spre­­­vor Reducerea regaraţiunii­or­ermane Or, raportul experţilor, primit de guvernul Herriot, reduce în mod practic la o valoare­­actuală de vreo 40 de miliarde mărci-aur, — din cari Franţa va lua 52 la sută, — suma totală a reparaţiunilor germa­ne cari se fixaseră prin acordul de la Londra din 1921 la 132 miliarde mărci-aur. Admiţând clar că Germania­ va da de data aceasta dovadă de o bună­­voinţă neobicinuită şi va achita e­­xact noile vărsăminte prevăzute în planul experţilor, Franţa nu va in­casa de cât 21 miliarde franci-aur. Datoriile nu stau redus Dimpotrivă, datoriile Franţei că­tre aliaţi n’au fost reduse de loc- Ea datorează, — vorbind numai de îm­prumutului zice „politice", adică de războiu, — 15 miliarde 275 milioa­ne franci-aur Engliterei și 18 mi­ «hft—*« *•« ——« m­tr IUa Losidra iaipramnlaloi sermsn Vml dintre bancHcri 'englezi cari împreună cu financiarii ame­ricani studiază chestiunea împru­mutului german de Soo milioane mărci aur i. Pot­ul a la Zurobava și Bacaucis (Foenil (Timişoara) ajungând la Mures. In fine a mai existat un drum care dela Dimăra , s’a strecurat prin judeţul Caraş alte provincii locuite de puternicul­ Severin, începând la Moldova-Vo-I­ehe spre Oravita-Berzovia. de drumuri sunt valu­­constructiuni ret şi Prut. Exista şi un alt drum dela Viminacium (Costolac) pe lân­gă Dunăre la Lederata (Ruma) unde se afla o alta labora puternică.­ și de aci trecea Dunărea la gura râu Din trecutul poporului nostru rate mai sus își trag originea dela­ obiecte de Joe vremea: ImP^b­oj]ac^o unde p^âul Bolofuita se Daci, pentru că Romanii rar dărâ­mau cetăţile cucerite păstrându-Je şi vechile lor numiri Castrele ca şi şoselele şi valurile (Vespasian, Nero, Domiţian şi denari de pe vremea lui Traian, Arci­­dava este de origină dacică — dava însemnând In limba dacă ,,locU0 aci irctut» Duudiea io *“*** ---------- ' * .... ' i Hi Caraş spre Orcidova (Vărădia), erau construcţiuni militare ridicat“ _ A­rm­ooni Dar»+1*11 nc!ii7,nrpft IfYT SR I UeCailC varsă în Bela Reca 4a 3—4 km. spre nord de Mehadia, Tapae în apropie­rea comunei Tapia. Tema se înălța cândva undeva dealungul râului Ti­miş: Tibiscum, ridicat de Traian, era situat nu departe de Caranse-Centum Putei, Berzovia, Aizizis, de romani. Pentru aşezarea lor se I Becaucis este comuna Foeni din alegeau cele mai însemnate puncte - judeţul Torontal. Bersovia este o we­­beş între Jupa şi Iaz şi era vestit strategice. Pentru soldaţii romani er o fortăreaţă dacică — astăzi co­­ca garnizoană militară şi ca punct împreunându-se la Tibiscum cu dru­mul de la Trans Tiema. Mai erau strategice, reuau aummu . ]---- ----------v„ -------- ------­unele drumuri secundare și anume castrul era­u patria absentă“. Ele, mina Jidovin. Cetatea aceasta a comercial şi industrial. Trans­­ier­­anul dealungul Mureşului, altul la­ erau construite în forma pătrată, fost luată în stăpânire de Traian la­ Orşova de astăzi. Ziridova, lân­teral se ramifica de la Praetorium având ziduri puternice şi întărite cu Încă din primele lupte cu Decebal­­,­ comuna Bulei din plasa Birchiş, la Orcid­ova, un altul dela Vârşetul, turnuri de apărare şi şanţuri. s a luat un avânt puternic. S’au­gă­ Zurobava, întemeiată între cartierul de­ astăzi spre Pot­ula la Zurobava ! Una din cele mai însemnate cas- , vitraci cărămizi cu pecetea legiuni- Mehala și Cetatea Timișoarei. S’au­tre era Ad Medium, pe care istori- IV fi XII. Canonia este Vârşeţul dat de urme de locuri întărite­­a cui Griselini crede’ că a zidit-o ’.^6 Caput Bubali se construi­ Potejeria Sârbească, la Moldova Traian. Romanii aveau un cult faţă se de romani între comunele Deli- Nouă, la Moldova Veche, la Gornia de anumitele băi de aci şi faţă de O­neşti şi Valea Boului; Centum Pu- Liubscova, la Sviniţa, la Becichere­­ocilotitorii acestora. Cetatea era zi-­ tei era în apropierea Surducului cul Mare şi la Aradul Nou etc. dită la capătul de nord al Mehadiei­­ Mare. Contra Mar­gum era la Cuvî- D. Traian Simu trece apoi ia tru-Banatul nostru se poate mândri cu cea mai bogată dovadă despre măreţia străbunilor noştri romani, stăpâniilor lui da odinioară. Acea­sta este concluzia trasă dintr’un studiu obiectiv, publicat de d. Traian Simu, profesor la liceul „Ge­neral Dragalina” din Graviţa,­ stu­diu care priveşte viaţa română în această provincie şi intitulat „Dru­muri si cetăţi romane in Banat", popor roman. Ni se indică drept cea mai de sea-| In afară mă sosea romană din Banat, aceea rile, acele care începe la gura Cernei și ora în care serveau ca legătură cu marele drum ce trecea \ fire și apărare. Ele s ' ^ wTM: n»vmDn 1 nmirî Ppi Zăvoiu spre vest, -----------—------ , ce duce la n­o­ă. Se susţine că cetatea a fost frângerea dacilor. fost ridicat unul din centrele cele ma­i insem­­apume I Adiutrix, V Macedonica. ! Tragt? UCJtt J­.ipuv» op* v uu I -—---- _ vremea prime­­nat« ale regelui dac Zyraxes. vil Claudia pia fidelis și XIII Ge­mina au rămas în noua provincie pentru a ajuta pe Traian în opera colonizării. Toate legiunile cari au pus piciorul în Dacia au fost com­plet romanizate. Legio Minerva prima, staţionase unul din Iugoslavia; Gagonis era pe cele care ocupau aceste locuri in­ Teregova, Gem­ela tărite. In războaele Dacice — Traian pentru breni către Cherint atingând Reme-­lor expediţii contra lui Decebal.­­ Alte castre erau: Masch­anis, nu Praetonum, lea, Mosniţa şi Bucovăţ, ajungând] Cât despre castrul Aizizis sau Ai­ departe de gara comunei Slăluia. ’ r'~ ‘­hilis unii cred că era aşezat în ho- Morisenum şi crede a fi Cenadul " ' ~ w —--x--- J Gaganis, Masch­anis, Tibiscum lân-, la Timiş—Berzova — spre râul Ca-tnms unui t,l CU V/C» CI u uyvuuu x*» —_______ j gă. Caransebeşul de astăzi de unde ras. O altă linie începe dela ţărmul; tarul comunei Furlung alţii lângă nemţesc din judeţul Torontal. Pa­­- ^ x.___ , XA----1 +voeo nrin T’lbîfl . Ezeris. X «vi;« v nivu --- A w ae întorcea »pre SarStisegetuza. stâng al Mureșului trece prin Tibis Ezeris Plecând din Tibiscum spre Ardeal atinge Timișoara, râul Timiș iar de* *’-', drumul duce la Agmonia. Pons Au­, aci peste satele Lighed, Jebel, Fo­­gusti la Capitala Daciei, de unde­va spre comunele beta, Opălița si drumul a străbătut întreaga Dacie Mănăstirea Sf. Gheorghe, până *­v izvoarele râurilor Tisa* Si-1 .0 bună revo.­une.ca — Panciova de astăzi, Pons Arcidava, era o cetate situată spre Augusti satul Voislova de astăzi, sud-vest de comuna Văradia, aproa- Ponte Fluvi, deasupra comunei Zgre­pe de podul Caraşului şi de drumul băneţ; Poţula între comunele Detal­i Sf. Gheorghe, i­e duce la comuna Greoni, Făcân­ şi Denta; Pretorium,­ unul dintre »Arte din IocalităţRe luşi--.du-se săpături s’au găsit aci diferite cele mai puternice castre, se afla Celelate patru Continuarea în pag. 2-a STR ROBERT K3NDERSLEY ZI cu ZI ţiwpfl!»». —x—. .■■■Şif'­ Ziarul „Lupta“ publică un ar­ticol în care se laudă expresia d-lui L Maniu el aplicarea ma-­ rilor reforme democratice e „un scandal european“. Probabil că a­­ceşti eminenţi bărbaţi de stat a­­dică d. Maniu şi d-nul cu numele tradus, care a scris articolul cu realizat opere mari pentru trium­ful democraţiei române, unul per­­tractând şi cel alt scriind sub in­spiraţia ilustrului Ta Miile! ■fr ‘"'Lr»' Ziarul „Îndreptarea“ povesteşte basmul unei ofensive luate în chiar sânul partidului liberal de alţi liberali. Pentru un partid care a rămas extropiat de pe ur­ma acestor ofensive interne, nu ne miră că el vrea să vadă şi la alţii, ceea ce a pătimit el! REGIMUL pâine va cunoaşte campania pa care ziarele adversare guvernului au dus-o pe chestiunea regimului grâului şi al pâinei. Din lipsă de alte subiecte, aceste ziare au înce­put o polemică... politică pe o chestiune care ese cu totul în afa­ră din sfera polemicilor, de partid. E de remarcat însă că ziariile cari învinovăţeau guvernul că nu rezolvă în mod echitabil această chestiune, nu se înţelegeau deloc asupra soluţiunilor­­de luat şi pro­puneau măsuri contradictorii. Astfel cutare ziar de partid, gre­şit informat că guvernul va pro­hibi exportul grâului şi va reveni la politica de comprimare a pre­ţurilor intertte, cerea absolută li­bertate a comerţului intern şi ex-­ tern, fără taxe. ,.Alt­fel nu se va' mai 'Cultiva nici un pogon cu grâu“, exclama acest ziar. Dimpotrivă, alte ziare, cereau aplicarea cu stricteţe a unor pre­ţuri maximale cari să fiu scum­pească grâul şi pâinea, şi oprirea cu desăvârşire a exportului, oH­ cari ar fi consecinţele unui atare regim economic asupra producţiu­­nei viitoare şi a balanţei Comer­ciale. Bine­înţeles, guvernul nu s'a o­­prit la nici una din aceste soluţi­­uni extreme, şi contrazicătoare, ci, armonizeze diferitele interese joi. S'a menţinut pentru grâu r­­mul libertăţei comerţului atât interior cât Şi pentru export. Dar, pentru ca grâul să nu scumpească prea mult în interior şi pentru ca acest produs să nu se scurgă peste graniţa îrn întregime, taxa de export a fost a­stfel fixată în­cât preţul ittern de circa 70.003 lei vagonul, împreună cu taxa de export de­­15.003 iei vagonul, să a­­propie preţurile mondiale nereale, asigurând beneficiu şi expor­tatorilor şi bine­înţeles, un preţ remuneratoriu producătorilor. Regimul pâinei. Corespunzător acestor preţuri, — cari împacă toar­­e interesele în joc, — va fi bazat­ă pe preţurile maximale ale celor trei calităţi de făină ce se vor ex­trage în proporţii stabilite, în se

Next