Viitorul, august 1924 (Anul 17, nr. 4920-4945)
1924-08-01 / nr. 4920
Rnsa fes Zecelea k6. 492« ABONAMENTE , în sfremottte IN TARA Un an-----— — 500 lel ase luni-----— 250 » i; ---------- 125 En străinătate Un an-------------1200 lei I Șase luni--------- 600 » | Trei » — — — 300 % REDACTIA ADMINISTRATA BUCURESTI jfsTR. EDGARD QUEVET No. 2 || STRADĂ ACADEMIEI No. 17 Talefoaneta: Direcţia 81723; Redacţia ţi Administraţia 19/23 al 1/11 ANUNr Se primesc diret Academiei 17 ţl li Manuscriptele Sâmbâta 2 August 1924 v*J^ ****** ** acS^ ^*K.t&** ba*ocV^^ . -d EX. In TARA , li 4 LEI g. în arefmitttie Căile aerului Aviaţia civil' importanţa, necesitatea şi organizaţiunea ei, privHejdinj^ spe;l£li»t — Intr’o b’ioşnrS de 43 pagini, id. inginer Emanoil Gabrielescu, îşi ia sarcina de a arăta marelui publici importantul pol economic al avionului, acest mijloc rapid de locomoţiune, care va imprima progresului omenesc un avânt în toate direcţiunile. Analizând în prealabil efectele economice şi sociale ale căilor de comunicaţie, d-sa intră în studiul materiei ce-şi propune arătând importanţa deosebită a aviaţiunei nu numai din punctul de vedere al progresului economic, politic etc. ... . , ci şi din acela al siguranţei unei chestii economice * naţiuni care are nevoe să se bucure în timp de pace de fructele muncei sale, aviaţiunea dând arma puternică cu care un popor, se poate impune. Pentru a avea însă, o puternică aviaţiune militară este nevoe de o aviaţiune puternică comercială, prin care se va putea rezolvi toate dificultăţile ce s-ar, prezenta şi se va putea ajunge la bune fără cheltueli suplimentare, utilizând în caz de nevoie un personal savant, antrenat, experimentat şi un material pe care concurenţa îl va menţine în mod obligator la înălţimea progresului realizat chiar prin acest factor de prosperitate economică a timpurilor de pace. Cheltuell'e de primă tastalatie C8t cheltuesc alte ţări pentru desvoltarea aviaţiei nBBaanBn Detarminarea Traseului şi initior asmens Statul trebue să joace în traseul rol ce numai el poate să-l îndeplinească. El singur va rămâne responsabil de această infrastructură, nu pentru a favoriza un monopol, ci pentru a scăpa de orice monopol exploatarea comercială aeriană. Statul are chiar datoria să facă ca întreprinderile să poată trăi la [•început în mod artificial şi ca astfel navigaţiunea aeriană să poată face să lucreze şi să progreseze o industrie aeronautică Comercială, economică naţională atât de necesară existenţei sale. Statul trebue să acorde Societăţilor condiţiuni de sprijin financiar, pentru a stimula şi pune la lucru aceste societăţi. Ele trebuesc supuse unor regimuri de prime anuale. Aceste prime sunt destinate a uşura Companiilor cumpărarea de material de sburat necesar şi să acopere deficitul de exploatare datorit insuficienţei încasărilor şi Continuarea în pag. 2 a Cheltuelile de primă instalațiune a căei aeriene sunt foarte mici în raport cu cele ale celorlalte mijloace de transport. Dacă se ia totalul cheltuelilor, pentru amenajarea terenurilor, pe linia Paris, Londra, construucţiunea hangarelor şi atelierelor, de reparaţiuni, echiparea meteorologică şi radiotelegrafică, se constată că linia aeriană Paris- Londra a costat 20.000 fr. km. atunci când calea ferată revine la 500.000 fr. km. iar şoseaua 200.000 fr. km. Din experienţele făcute pe ele că calea aeriană va reveni la mai puţin de 10.000 fr. km. pentru acele ce se vor construi în viitor. Liniile aeriene Paris-Varşovia şi Paris-Constantinopol, arată importanta şi avantajele comerciale in- . discutabile fee decurg. Drumul Para totdeauna in chestiunile de m-1 ris-Constantinopol se execută în 2 teres general obştesc, a ştiut să zice atunci când Orient-Expres face trei zile. Tronsoanele Budapesta-Viena şi Vienna-Praga parcurse de avion în două ore plăcute, sunt parcurse de calea ferată într-o noapte întreagă de călătorie şi oboseală. Prin întrebuinţarea combinată a avionului şi Calea ferată pe traseul Nijni Novgorod Dakar (Africa de Nord) se câştigă 11 zile asupra celor 16 zile necesare acum pentru a executa această călătorie de 8.000 km. cu calea ferată şi vaporul. Deci în 5 zile se pot transporta mărfurile poştale şi călătorii grăbiţi până la Dakar, pentru ca apoi să continue drumul spre America de Sud cu vapoarele, realizând o economie de 11 zile în , _ - - - „ „ r total. In America s’a realizat o Este o soluțiune ’chibzuită, Care, economie mare de timp la transtine seamă și de interesele producătorilor, și de câtelea ale consumar fiei interne, de acelea ale Comerţului şi, în sfârşit, de treelea ale statului, . j- T portul poştal, întrebuinţând şi calea ferată şi avionul pe linia exploatată New-York - San-Francisco , linie ce formează un tronson al liniei mondiale ce înconjoară pământul. ‘ — i— . •—ri,, Câteva state au dat toată importanţa cuvenită desvoltărei aviaţiunei civile şi militare. Franţa şi-a fixat bugetul său pe anul 1923, prevăzând pentru aviaţiune 450 000.000 fr. adică circa 5.400.000.000 lei. Elveţia a fixat bugetul aviaţiunei sale pe 1923 la 1.546.118 fr. elveţieni, adică circa, 52.568.000 lei, fată de1.091.668 fr. civ. din 1921 şi 1.143.872 fr. clv. din 1922; Japonia a prevăzut pe 1923 suma de 21.000.000 dolari, adică circa 4.200.000.000 lei; Britania a prevăzut bugetul aviaţiei pe 1923 cu 18.605.000 lire st, adică circa 17.000.000.000 lei, fată de 17.400.000 lire din 1922. . De la sfârşitul răsboiului, problema aviaţiunei comerciale este la ordinea zilei, în toate ţările. Toate ţările mari ocidentale şi-au în_____ tocmit programe din cari rezultă soluţiuni a două tendinţe bine afirmate. Prima înfiinţarea de linii pentru mesagerii aeriene şi a doua organizarea în particular a liniilor, spre Indii. Aceasta din urmă are pentru ţara noastră o importanţă capitală, deoarece se poate atrage liniile Indiilor pe la noi. Ca orice întreprindere de transexport, aeronautica trebue să aibă un caracter special, intermediar între industria privată şi serviciul publicii. iJ. Ea dă fiecăruia care, utilizează un «serviciu individual, având o valoareaifrabilă în bani, un serviciu ce este posibil şi drept a fi plătit de acel ce o întrebuinţează. Dacă statul s‘ar dezinteresa de aceste întreprinderi, importanța lucrărilor necesare ar opri cele mai multe tentative de exploatare. Dacă, din contra statul ar lua monopolul acestei exploatări s‘ar creea o navigatiune aeriană într’un mediu artificial, impropriu oricărei dezvoltări. O exploatare aeriană, care o organizare terestră foarte vastă, care nu poate fi făcută decât de către stat, face patra. Drumul Bucureşti-Constantinopol este parcurs în trei oi ,jude iure când era trenul şi cu vaporul se 'l s aliirea acestor linii, un r Araiam într’un număr trecut al ziarului nostru, cum comunismul — conform unui program bine stabilit în congresul de la RoMa şi conform unei tactice utilizate mai de mult — a început a trece şi la noi, la o acţiune distructivă în stil mare. După focul de la pirotehnie, după focul de la fabrica de tutun, avem descoperirile făcute în Basarabie. Din momentul când am scris aceste observațiuni, noii fapte au venit să mărească seria atentatelor teroriste, din care cel mai important până acum este acela contra trenului accelerat plecat din Iaşi şi care numai printr’o minune sau mai bine zis prin dibăcia şi devotamentul lăudabil al mecanicului acelui tren, nii s’a transformat în dezastru. Comunismul de mult utilizează teroarea ca mijloc de răspândire, şi în Rusia bolşevismul s’a întins în oraşe, prin atentate cu bombe conduse de o minoritate criminală. Tactica e,deci, veche. Ea a dat roade în altă parte. Nimic mai firesc ca ea să fie generali- tată şi repetată aiurea. Treime, însă, să notăm că terorismul desfăşurat la noi, trebue pus în legătură cu intensificarea mişcărei comuniste din Balcani. Suntem astfel în toiul unei activităţi bolşevice, care voeşte să iasă din Rusia, Unde a ajuns la un punct critic, şi să se răspândească in Balcani ca un incendiu. Cui poate folosi aceastănişcare? ?: -A IL Evident că nu statelor consti- Ante în forma actuală, ci sângeroşilor aventurieri cari voesc a trăi, ei personal, bine pe ruinele statelor distruse. ’ Pentru, ca bolşevismul să se răspândească, trebue să observăm că fruntaşii şi animatorii lui, au căutat să-l altoiască cu un bolşevism agrarian, sau cu acea internaţională verde, care nu e decât o alta fată a bolşevismului sovietic. ■ jjj ' ■ hír ! Conducătorii bolşevismului au recurs la această transformare în internaţionala verde, pentru ca nu modul acesta să adaoge la comuniştii de la oraşe şi populaţiade la sate. Desigur că ţăranii nu pot fi comunişti, căci această teorie nenorocită vine şi calcă în picioare tot ceea ce ei au mai scump, idealul vieţei, adică proprietatea individuală. Dar şefii comuniştilor contează pe credulitatea sau lipsa de analiză a pitinei ţărăneşti, pentru ca înşelând-o să o lege la carul de triumf al bolşevismului distrugator. • Se urmăreşte astfel ca ţărănismul să devină o forţă puternică, pentru ca prin el, prin internaţionala verde, să se ajungă direct ladisoluţ’a statului, şi la situaţia de ruină şi de dezastru la îa care a ajuns Rusia sub regimul sovietic. Grupările ţărăniste din Serbia, ’din Bulgaria, din Român’*!, sunt Atfexe ale unui internaţionalism periculos, şi dacă în aceste gru-j pari se pot găsi şi naivi ’re tiu'' .«•ed în această afilieVersunt destui de importanţi factori ai flees fai ţărănism contra ori când se pot ridica cele • * ' '•'? întemeiate acuzaţiuni rv ' in legătură cil mişSKrîle prlîLcc Idin alte ţări. Contrar politicelor jerioase cari nu se insrvă de cât numai de la nevoile tăreT'Ce dle o slujesc sunt şi grupări politics afiliate mişcărilor din âTTo tlfrl. Acesta e un adevăr incontestabil deşi destul de trist. ---- _ _ Suntem astfel încercuiţi b.’.’o propagandă comunistă, cu ramificaţii în toate ţările labenice, şi care a intrat definitiv pe calea mijloacelor teroriste. Măsurile excepţionale ce s’au luat sunt astfel menite a salvgarda interesele naţionale româneşti, şi existenţa formei de stat actuale. Contra acelora rari protestează şi cari au tot interesul de a lua această atitudine ca unii ce sunt direct vizaţi prin ele — contra măsurilor excepţionale, ele nu numai că se menţin, dar se vor generaliza, dacă cei ce veghează la siguranţa statului , casa iermăMişcările teroriste nu m iese prilei publice, şi în vederile tuturor oamenilor de ordine şi iubitori ai acestei ţări. Presa care se ridică contra măsurilor excepţionale, şi care le prezintă ca producătoare de o rea impresiune în străinătate, este tot aceea care în calitatea . Principiul că plata reparaţiunilor r , .. vl( , ,, J datorite de Statele învinse nu poate ei de „anumită de mult serveşte!^ despărţită de chestiunea regular ei altor interese de cat cele roma-;datoriilor interaliate, ci formează noşti. Si nu din coloanele ei se.«» tot indivizibil, şi că nu este logic pot inspira aceia cari au datoria ca un stat aliat să fie invitat să-şi dea veghea la menţinerea urui[Plătească datoriile contractate în tim nei, la siguranţa staturi şi la s pul şi din causa războiului până ce României de iei însuşi nu-şi încasează despăgubirile, a fost întotdeauna susţinut de guvernul român. Acelaşi punct de vedere îl susţin şi guvernele franceze, opinia publică şi presa din Franţa. De aceea credem nimerit să rezumăm mai jos un articol în care l’„Echo de Paris" susţine această temă logică. Unele ziare au adus informaţia că o căscioară nn unul din cei mai mari poeţi ai lumeii care din fericire e al nostru, poetul Mihail Eminescu, se va dărâma. Şi aceste ziare protestează. Sunt în dreptul lor şi-şi fac, datoria. Dar mărturisim că înainte de-a protesta, sau paralel cu protestul, ar fi trebuit să cerem cu toţi ca această bojdeucă — putem întrebuinţa acest cuvănt pentru că suntem în plină Moldovă! — să fie pusă în stare de-a sta pe picioare. Dacă vai sură să şi-o procure la acea A doua este că nu s’a procedat, la regularea socotelilor războiului in vremea când strânsa fraternitate izvorâtă din sforţarea comună şi sporită în entusiasmul victoriei crease „ o atmosferă prielnică acestei reguli ajuns o ruină, dacă ameninţă să agri. cadă, — ce voiţi să facă proprietar Ziarul francez constată cu mâhnii ei? Sire că din aceste greşeli iniţiale. Şi, apoi, proprietarul acestei căscari sunt zdrobitoare prin consecincioare este el oare silit să aibă şi fete în conducătorii de azi ai Fran. sentimente deosebite poetice, pentru tei n au învăţat nimic, deoarece ..._- - problema datoriilor interaliate nu a nu se atinge de-o casă care în ^ fie la ordinea zilei de definitiv îi aparţine? Ar trebui deci dpă punerea în aplicare a raportuca să cerem întâi să se cumpere a- ]Hi Dawes, adică atunci când ţările ceastă casă, apoi, să se repare, şi da- aliate vor fi consimţit definitiv o că, ne poate—aceste ar fi al treilea de nouă micşorare a datoriei lor asusiderat — să fie transformat într‘un pra Germaniei, şi când ele un eminescian, în care să se mai avea în m.'mâ nici un element de poetului discuţiune. museu păstreze manuscrisele volumele tipărite, cărţile scrise des O iQCijăSyya B©gjlBeă pre ol, fotografii, etc. j iijiuijm* Dar până la realizarea acestui sau Ziarul francez arată rezultatele dc acestor desiderate avem încă dc aș- zastruoase pentru Franţa — și, prin tepfAt_ analogie, pentru celelalte state aliax- . „„ te, cum este România, — comise de . g ■' guvernele cari au precedat cabinetul ba de-a întări prin acte concrete re-pricare, care nu ailgerat într’un cunoştinţa noastră faţă de înain- mod absolut chestiunea reparaţiuniiaşii de eri caiji au susţinut prin lor de aceea a datoriilor interaliate* mintea, prin braţul, prin devota- Pe când conferinţe succesive rementul lor, ţara, demnitatea şi vii duceau drepturile statelor aliate la torul ei , jreparaţiuni, consacrate solemn prin Când‘casa lui Haşdeu se dărâmă, tratatul din Versailles, datoriile a. , . cestor state către aliaţi nu erau recum se ruinează mausoleul încare duse de loc Mai muIte ele cresc me_ se păstrează oasele Iuliei și a părin- teu din pricina dobânzilor cari se telui; când mormintele atâtor buni acumulează, pe când despăgubirile români sunt lăsate cu totul în pă- germane nu produc nici o dobândă, răsire, de ce oare să sperăm într'o In ceeace priveşte Franţa, ziarul atât de grăbită refacere a căsuţei francez arată că ea nu a primit de în care s'a născut geniul poetic ce cât ° stimâ cu *?tuî, însemnată în . .... . ° . . jcomptul reparaţiunilor, şi ca la 31 se numeşte Mihail Eminescu?: . Decembrie 1923 ea avansase unmi Ar fi să credem în minuni. (barde în comptul Germaniei, și-i Dar cum și minunile sunt posi-'ma, românea de cheltuit insă 30 de bile, mai ales intr‘o tară profund miliarde. creștină, cum e a noastră, ne pla-1 Din această cauză budgetul france să speraui că bojdeuca lui Crean- caz e încărcat cu dobânzi de 7 lungă, căsuţa lui Eminescu, casa de la barde, şi va fi cu 9 miliarde când reparaţiunile regiunilor devastate ■" ’ i*» -_?j vor fi sfârşite. gă, căsuţa Mirceşti a lui Alexandri, ori paradoxul1 arhitectonic de la Câmpina(^La’aceste Sume trebue s? se adau al lui Haşdeu, nu vor cunoaşte dug,eanutatea de 1750 milioane, cererea şi ruşinea totalei ruine. jcesară pentru plata pensiunilor mi. PETRONIUS Mitare. " -nei, la siguranţa întărirea internă a azi. NOT! Pe rând prin conferinţe succesive reparsţiunH^gewnawe au fost mereu reduse, datoriile interaliate au rămas neschimbate, 8a au crescut prin dobânzi ROMB termsBBS. In domeniul financiar două mari care s’a născut greșeli au fost comise în momentul Un studiu istoric al d-lui Traian Simu Rezumând într’un foeleton interesanta carte a d-lui Traian Simu credem că contribuim la realizarea dezideratului autorului, de a trezi interesul celor indicaţi pentru aprolărgirea cunoştinţelor vor crede necesar. Şi luând aceiualarea fi . . . _* . . . .... , referitoare la această provincie ete măsuri, pe^deplin jimntificite, noastrei unde a puisat odinioară 0 sruvernul este in asentimentul o-^viaţă, romană. ^^perioară multog PROBLEMA PACE! REPARAŢIUNILE şi DATORIILE INTERALIATE NU POT FI DESPĂRŢITE armistiţiului şi în cursul tratativelor cari au precedat semnarea tratatului de la Versailles, zice ziarul francez. Prima e că nu s’a cerut Germaniei plata imediată a unei mari în- j!:c -demnizări pe care ar fi fost în mă- ‘!.ari?e 264 mu mane franci.aur Arnecpocă. :ncei- Cat despre datoriile comerciale lA*A r* o r r milinorip ele ating 5255 milioane. Ziarul francez cere ca datoriile interaliate să fie reduse în proporţia în care s-au redus reparaţiunile germane. Problema datoriilor interaliate trebue neapărat legată în mod indivizibil de aceea a reparaţiunilor germane. Cee ce e just pentru Franţa, este desigur drept şi pentru celelalte state aliate cari au contribuit prin sacrificii la victoria comună, drumul merge spre nord dium (Mehadia) loc vestit băile sale, apoi sprevor Reducerea regaraţiuniiorermane Or, raportul experţilor, primit de guvernul Herriot, reduce în mod practic la o valoareactuală de vreo 40 de miliarde mărci-aur, — din cari Franţa va lua 52 la sută, — suma totală a reparaţiunilor germane cari se fixaseră prin acordul de la Londra din 1921 la 132 miliarde mărci-aur. Admiţând clar că Germania va da de data aceasta dovadă de o bunăvoinţă neobicinuită şi va achita exact noile vărsăminte prevăzute în planul experţilor, Franţa nu va incasa de cât 21 miliarde franci-aur. Datoriile nu stau redus Dimpotrivă, datoriile Franţei către aliaţi n’au fost reduse de loc- Ea datorează, — vorbind numai de împrumutului zice „politice", adică de războiu, — 15 miliarde 275 milioane franci-aur Engliterei și 18 mi «hft—*« *•« ——« mtr IUa Losidra iaipramnlaloi sermsn Vml dintre bancHcri 'englezi cari împreună cu financiarii americani studiază chestiunea împrumutului german de Soo milioane mărci aur i. Potul a la Zurobava și Bacaucis (Foenil (Timişoara) ajungând la Mures. In fine a mai existat un drum care dela Dimăra , s’a strecurat prin judeţul Caraş alte provincii locuite de puternicul Severin, începând la Moldova-Vo-Iehe spre Oravita-Berzovia. de drumuri sunt valuconstructiuni ret şi Prut. Exista şi un alt drum dela Viminacium (Costolac) pe lângă Dunăre la Lederata (Ruma) unde se afla o alta labora puternică. și de aci trecea Dunărea la gura râu Din trecutul poporului nostru rate mai sus își trag originea dela obiecte de Joe vremea: ImP^boj]ac^o unde p^âul Bolofuita se Daci, pentru că Romanii rar dărâmau cetăţile cucerite păstrându-Je şi vechile lor numiri Castrele ca şi şoselele şi valurile (Vespasian, Nero, Domiţian şi denari de pe vremea lui Traian, Arcidava este de origină dacică — dava însemnând In limba dacă ,,locU0 aci irctut» Duudiea io *“*** ---------- ' * .... ' i Hi Caraş spre Orcidova (Vărădia), erau construcţiuni militare ridicat“ _ Armooni Dar»+1*11 nc!ii7,nrpft IfYT SR I UeCailC varsă în Bela Reca 4a 3—4 km. spre nord de Mehadia, Tapae în apropierea comunei Tapia. Tema se înălța cândva undeva dealungul râului Timiş: Tibiscum, ridicat de Traian, era situat nu departe de Caranse-Centum Putei, Berzovia, Aizizis, de romani. Pentru aşezarea lor se I Becaucis este comuna Foeni din alegeau cele mai însemnate puncte - judeţul Torontal. Bersovia este o webeş între Jupa şi Iaz şi era vestit strategice. Pentru soldaţii romani er o fortăreaţă dacică — astăzi coca garnizoană militară şi ca punct împreunându-se la Tibiscum cu drumul de la Trans Tiema. Mai erau strategice, reuau aummu . ]---- ----------v„ -------- ------unele drumuri secundare și anume castrul erau patria absentă“. Ele, mina Jidovin. Cetatea aceasta a comercial şi industrial. Transieranul dealungul Mureşului, altul la erau construite în forma pătrată, fost luată în stăpânire de Traian la Orşova de astăzi. Ziridova, lânteral se ramifica de la Praetorium având ziduri puternice şi întărite cu Încă din primele lupte cu Decebal, comuna Bulei din plasa Birchiş, la Orcidova, un altul dela Vârşetul, turnuri de apărare şi şanţuri. s a luat un avânt puternic. S’augă Zurobava, întemeiată între cartierul de astăzi spre Potula la Zurobava ! Una din cele mai însemnate cas- , vitraci cărămizi cu pecetea legiuni- Mehala și Cetatea Timișoarei. S’autre era Ad Medium, pe care istori- IV fi XII. Canonia este Vârşeţul dat de urme de locuri întăritea cui Griselini crede’ că a zidit-o ’.^6 Caput Bubali se construi Potejeria Sârbească, la Moldova Traian. Romanii aveau un cult faţă se de romani între comunele Deli- Nouă, la Moldova Veche, la Gornia de anumitele băi de aci şi faţă de Oneşti şi Valea Boului; Centum Pu- Liubscova, la Sviniţa, la Becichereocilotitorii acestora. Cetatea era zi- tei era în apropierea Surducului cul Mare şi la Aradul Nou etc. dită la capătul de nord al Mehadiei Mare. Contra Margum era la Cuvî- D. Traian Simu trece apoi ia tru-Banatul nostru se poate mândri cu cea mai bogată dovadă despre măreţia străbunilor noştri romani, stăpâniilor lui da odinioară. Aceasta este concluzia trasă dintr’un studiu obiectiv, publicat de d. Traian Simu, profesor la liceul „General Dragalina” din Graviţa, studiu care priveşte viaţa română în această provincie şi intitulat „Drumuri si cetăţi romane in Banat", popor roman. Ni se indică drept cea mai de sea-| In afară mă sosea romană din Banat, aceea rile, acele care începe la gura Cernei și ora în care serveau ca legătură cu marele drum ce trecea \ fire și apărare. Ele s ' ^ wTM: n»vmDn 1 nmirî Ppi Zăvoiu spre vest, -----------—------ , ce duce la noă. Se susţine că cetatea a fost frângerea dacilor. fost ridicat unul din centrele cele mai insemapume I Adiutrix, V Macedonica. ! Tragt? UCJtt J.ipuv» op* v uu I -—---- _ vremea primenat« ale regelui dac Zyraxes. vil Claudia pia fidelis și XIII Gemina au rămas în noua provincie pentru a ajuta pe Traian în opera colonizării. Toate legiunile cari au pus piciorul în Dacia au fost complet romanizate. Legio Minerva prima, staţionase unul din Iugoslavia; Gagonis era pe cele care ocupau aceste locuri in Teregova, Gemela tărite. In războaele Dacice — Traian pentru breni către Cherint atingând Reme-lor expediţii contra lui Decebal. Alte castre erau: Maschanis, nu Praetonum, lea, Mosniţa şi Bucovăţ, ajungând] Cât despre castrul Aizizis sau Ai departe de gara comunei Slăluia. ’ r'~ ‘hilis unii cred că era aşezat în ho- Morisenum şi crede a fi Cenadul " ' ~ w —--x--- J Gaganis, Maschanis, Tibiscum lân-, la Timiş—Berzova — spre râul Ca-tnms unui t,l CU V/C» CI u uyvuuu x*» —_______ j gă. Caransebeşul de astăzi de unde ras. O altă linie începe dela ţărmul; tarul comunei Furlung alţii lângă nemţesc din judeţul Torontal. Pa- ^ x.___ , XA----1 +voeo nrin T’lbîfl . Ezeris. X «vi;« v nivu --- A w ae întorcea »pre SarStisegetuza. stâng al Mureșului trece prin Tibis Ezeris Plecând din Tibiscum spre Ardeal atinge Timișoara, râul Timiș iar de* *’-', drumul duce la Agmonia. Pons Au, aci peste satele Lighed, Jebel, Fogusti la Capitala Daciei, de undeva spre comunele beta, Opălița si drumul a străbătut întreaga Dacie Mănăstirea Sf. Gheorghe, până *v izvoarele râurilor Tisa* Si-1 .0 bună revo.une.ca — Panciova de astăzi, Pons Arcidava, era o cetate situată spre Augusti satul Voislova de astăzi, sud-vest de comuna Văradia, aproa- Ponte Fluvi, deasupra comunei Zgrepe de podul Caraşului şi de drumul băneţ; Poţula între comunele Detali Sf. Gheorghe, ie duce la comuna Greoni, Făcân şi Denta; Pretorium, unul dintre »Arte din IocalităţRe luşi--.du-se săpături s’au găsit aci diferite cele mai puternice castre, se afla Celelate patru Continuarea în pag. 2-a STR ROBERT K3NDERSLEY ZI cu ZI ţiwpfl!»». —x—. .■■■Şif' Ziarul „Lupta“ publică un articol în care se laudă expresia d-lui L Maniu el aplicarea ma- rilor reforme democratice e „un scandal european“. Probabil că aceşti eminenţi bărbaţi de stat adică d. Maniu şi d-nul cu numele tradus, care a scris articolul cu realizat opere mari pentru triumful democraţiei române, unul pertractând şi cel alt scriind sub inspiraţia ilustrului Ta Miile! ■fr ‘"'Lr»' Ziarul „Îndreptarea“ povesteşte basmul unei ofensive luate în chiar sânul partidului liberal de alţi liberali. Pentru un partid care a rămas extropiat de pe urma acestor ofensive interne, nu ne miră că el vrea să vadă şi la alţii, ceea ce a pătimit el! REGIMUL pâine va cunoaşte campania pa care ziarele adversare guvernului au dus-o pe chestiunea regimului grâului şi al pâinei. Din lipsă de alte subiecte, aceste ziare au început o polemică... politică pe o chestiune care ese cu totul în afară din sfera polemicilor, de partid. E de remarcat însă că ziariile cari învinovăţeau guvernul că nu rezolvă în mod echitabil această chestiune, nu se înţelegeau deloc asupra soluţiunilorde luat şi propuneau măsuri contradictorii. Astfel cutare ziar de partid, greşit informat că guvernul va prohibi exportul grâului şi va reveni la politica de comprimare a preţurilor intertte, cerea absolută libertate a comerţului intern şi ex- tern, fără taxe. ,.Altfel nu se va' mai 'Cultiva nici un pogon cu grâu“, exclama acest ziar. Dimpotrivă, alte ziare, cereau aplicarea cu stricteţe a unor preţuri maximale cari să fiu scumpească grâul şi pâinea, şi oprirea cu desăvârşire a exportului, oH cari ar fi consecinţele unui atare regim economic asupra producţiunei viitoare şi a balanţei Comerciale. Bineînţeles, guvernul nu s'a oprit la nici una din aceste soluţiuni extreme, şi contrazicătoare, ci, armonizeze diferitele interese joi. S'a menţinut pentru grâu rmul libertăţei comerţului atât interior cât Şi pentru export. Dar, pentru ca grâul să nu scumpească prea mult în interior şi pentru ca acest produs să nu se scurgă peste graniţa îrn întregime, taxa de export a fost astfel fixată încât preţul ittern de circa 70.003 lei vagonul, împreună cu taxa de export de15.003 iei vagonul, să apropie preţurile mondiale nereale, asigurând beneficiu şi exportatorilor şi bineînţeles, un preţ remuneratoriu producătorilor. Regimul pâinei. Corespunzător acestor preţuri, — cari împacă toare interesele în joc, — va fi bazată pe preţurile maximale ale celor trei calităţi de făină ce se vor extrage în proporţii stabilite, în se