Viitorul, aprilie 1926 (Anul 19, nr. 5424-5448)

1926-04-01 / nr. 5424

DUPĂ SOLUŢIA Crizei de guvern Desfăşurarea crizei este o pro- Jiut afla at&t de precis starea de bă hotărâtoare, dupe atâtea al-*suflet care stăpânea în clubul tele, deşi nu era necesară, de lipsa de experienţă şi înţelepciu­ne politică a celor cari compun incoherenta grupare a partidului naţional. A fost o fericire că, în faţa înţeleptei hotărâri a Rege­­lui de a avea un guvern cu acţi­une unitară, ei să se prezinte ast­fel, în­cât nici-o îndoială să nu rămână Suveranului asupra de­­ciziunei ce impuneau Interesele statului. Noi cari trăim zilnic în con­tact cu toată lumea politică şi cunoaştem prin urmare viaţa intimă a partidului politic, nu a­­veam nici­ o iluzie asupra tendin­ţelor divirgente ale indivizilor şi ale grupărilor conglomeratului zis Naţional, dupe cum cunoaştem ia­răşi prin repetatele lor declara­ţi­uni i­.tenţiunile vrăjmaşe cu cari se preparau unii în contra altora la formarea noului gu­vern. In atmosfera senină a Palatu­lui desigur că Suveranul n’a put­politic din­ fata Palatului. Ulti­­ma dedublare a bicefalismului Iorga­ Maniu, nu-i putea lăsa nici-un fel de îndoială, de­oare­ce în dicţionarul de sinonime po­litice dedublare şi duplicitate simt laolaltă. Cât pentru noi, am intrat în opoziţie cu gândul de a reînoi, — şi în această situaţiune cum am făcut-o la guvern, — tradi­­ţiunile sănătoase şi a nu pierde niciodată din vedere că, mai în­semnat de­cât adversarul ce ne stă în contra, este statul pe care înţelegem să-l servim. De aceia cu adâncă mulţumire luăm act că, sub Domnia Rege­lui Ferdinand, opoziţiile nu se impun prin ameninţările şi şan­­tagiile întrebuinţate de cei cari înconjoară pe d-nii Maniu şi Iorga. Deciziunea Regelui constitue totdeodată un act de înțelepciune politică și de înaltă moralitate. — —-----------------------— ­­lii Alte cugetări de DOMNUL IORGA Intre stilul şi barba unui scrii­tor este, de multe ori, o mare ase­mănare. Şi stilul, ca şi barba, poate să fie încâlcit. Eu port barbă mare, ca să am ceva de încâlcit, atunci când nu... scriu.* Am scris în viaţa mea atâtea cugetări, încât aşi putea scoate un volum întreg de... ghici­tori . » * De nu mi-ar fi ruşine să port cămaşa afară, apoi cu siguranţă că eu eram, azi, şeful partidului ţărănist. . . Decât să mă vândă alţii, mai bine mă vând eu singur. * Pe Mântuitorul lumii l-au vân­dut Iudeii, iar pe apostolii nea­mului i-a cumpărat ... Blank. * Ce mă făcea — Dumnezeu — cu două palme mai înalt decât sunt, apoi cuceream și America, nu numai Europe. * Când editorii mă întreabă de ce nu vreau să reeditez toate operile mele istorice, literare, politice sau dramatice, eu răspund: — Nu vreau să reeditez nimic din operile epuizate, căci dacă va rămâne pe urma mea tot ce am scris, posteritatea are să creadă­­că au existat mai mulţi... Iorga, cari se deosebiau foarte mult unii de alţii * Ca să ajungi mai repede la pu­tere, e mai bine să combaţi gu­vernul peste hotar, decât în ţară. * • Unni oameni politici când a­­jung la putere, numai atunci își dau seama că n’au nici o putere. * Dacă n’ar exista lingușitori, pe cine ași mai avea expf șefia mea? * Pe marii apostoli ai neamului nostru, nu trebuie să-i contrazi­cem, căci au ei grija să se con­trazică singuri.* A fi geniu nu înseamnă­ a fi, numai de cât, bun de legat. * Schimbarea stăpânilor, bucu­ria geniilor. * Mai bine o criză de guvern, de­cât o criză de nervi. Cea d’intâi aduce un rău țării, pe când cea de a doua îmi zdrun­cină sistemul nervos, deci aduce pagubă Europei. * Numai tot ce se spune bine­­despre persoana mea, este adevă­rul curat. Dacă toţi oamenii de geniu ar ajunge primi-miniştri, aunci, fără îndoială, că mai toate consiliile de miniştri s’ar ţine la Măreuţa. * Opera mea întreagă este o in­scripţie, pe care posteritatea, nici odată, n’are să fie în stare s’o descifreze. * Mulţi sunt chemaţi (la Palat) dar puţini aleşi. Deşi linguşitorii mei nu sunt mai brezi decât ai lui Maniu, to­tuşi între mine şi Maniu este o mare deosebire. * Lăudând pe cel care te laudă, te lauzi tot pe tine, iar nu pe Sân-Giorgiu. • Dacă puterea ar fi o moară de vânt, de mult aşi fi cucerit-o, fără să mai apelez la pumnul lui Argetoianu, sau la strategia po­litică a domnului Maniu. * Când te laudă „Adevărul“ sau „Aurora“, e semnul cel mai evi­dent că activitatea ta patriotică din ţară sau de peste hotar — a început să dea roadele dorite de... democraţie. * Eu când vin la putere, plec la Văleni de munte. Poezia care îmi place mai mult, şi pe care autorul trebuia să mi-o dedice, începe astfel: „De-ar fi cerul: hârtie Si oceanul, călimăril”... ...Și tot nu m-aşi sătura de., scris. * E mai comod să scrii istoria tuturor războaielor din lume, de­cât să iei parte la un singur răz­boi, chiar în dosul frontului și în rafturile Aprovizionării. Decât să treacă opera ta peste hotar, mai bine să treci tu. Opera ta n’are să vorbească niciodată mai bine decât tine. * Eu nu cetesc decât ziarele care mă laudă. Pe cele care mă în­jură, n’am nevoie să le mai ce­tesc, căci le ceteşte Sân­ Giorgiu. * Un critic preţuit este acela care are talentul să omoare toa­te revistele la care scrie. El este temut mai mult de editori, de­cât de scriitori... * Eu nu ştiu să călăresc decât pe spinarea... democraţiei. * Vulturul atinge cele mai ame­ţitoare înălţimi ale văzduhului, dar... n’a­re barbă. * Cel care nu reuşeşte să facă zgomot mare în jurul numelui său, nu poate fi un adevărat sa­vant. Dacă şoarecii din România­ Mare, nu sunt animale ingrate — ca partizanii mei politici — atunci eu am dreptul să mă bu­cur la cea mai mare recunoştin­ţă din partea acestor mici roză­toare . Nimeni, ca mine, nu le-a procurat atâta material de ros. Numai mulţumită mie, ei au ros tot trecutul istoric al ţării noas­tre. Omul umblă după glorie, iar nu gloria după om. Dacă n'aşi fi cutreerat ţările apusului, cum ar fi putut oare afla străinătatea, despre opera mea literară, istori­că şi dramatică ? Mussolini a hotărît anul tă­cerii. II dezaprob cu energie. Căci, dacă şi la noi , am avea un an al tăcerii, aşi fi silit să mă exilez pentru 365 de zile şi, mai ales, ar trebui să-mi închid uni­versitatea de la Văleni. Adunate de : CULEGĂTORUL DE CIUPERCI * * * j»n«l­at nouS*spre*zecerea nt?. 5424 4 PAGINI Viitorul 2LEI m.In TARA 4 Ui w. în sfreinfitate ABOHAHMNIE IN TARA I Un.an — — — — 500 lei Şese luni — — — 250 » Trei ----------— 125 » In sfreinitate Un an— — — — 1200 lei Şase Ieri— — — 600 » Trei » — — — 300 » REDACŢIA ADMINISTRAŢIA BUCURESTI STS. EDGARD QUINET No. 2 || STRADA1 ACADEMIEI No. IT Telefoanele: Direcţia StA3: Redacţia *| Administraţia­­9/23 si t/ll Se primesc direct«­ia Administraţia ziarului ; Academie 17' şi la teats Agenţiile de­ publică Manuscriptele nepublicate se distrug ,t­­ei. "asms RMUNCIURI COMERCIALI &&• Sn TAM Rolul partidului liberal OPERA ÎNFĂPTUITĂ şi sarcinii smniemului nou nunii ihn 9i n iiii«» ii FnihiiBUHiimi ni 11 ■ in I «mi I ni umilii n i Retragerea guvernului liberal, a dunei când a voit, căci nici-o cauză străină de voinţa lui, nu a intervenit, s a făcut cu conştiinţa­­unei datorii îndeplinite, şi-a obli­gaţiunilor până la capăt, duse. Partidul liberal s’a retras ast­fel în opoziţie, şi-a lăsat altora grija de-a duce mai departe carul datului, dar a făcut acest gest cu hotărârea bărbătească de-a fi şi la opoziţie, instrumentul de con­trol, şi de-a fi şi mai departe e­­coul opiniei publice româneşti. Nelăsându-se influenţat de de­magogia pe cât de eftină, pe atât de periculoasă, inspirându-se tot­deauna de la principiile adevăratei şi sănătoasei democraţii, care cere respectul voinţei cetăţeneşti, dar din ridicarea mediocrităţii la ran­gul de conducătoare, atent la marile nevoi ale ţărei, cari trec dincolo de interesele de partid, partidul liberal a ştiut să fie ast­fel factorul de consolidare al ţa­rii“, în momentele cele mai grele. Atunci când partidul liberal, fusese chemat, acum patru ani la cârma ţărei, ne aducem aminte care era situaţiunea generală. Deşi războiul ne creiase o ţară mare, nici­ o legiuire nu venise să aducă unificarea. Trăiam atunci sub patru regimuri deosebite, deşi poporul român îşi găsise liber­tatea şi neatârnarea în marginele frontierelor fireşti. România­ Mare nu avea atunci o Constituţie­ — o lege a legilor — în care să se stabilească fun­damentele unităţei înăuntru ace­loraşi graniţe. Şi neavând acest Pact funda­mental, ţara nu avea nici legile de unificare, prin care ea putea să se considere cu adevărat con­solidată. Astăzi, România­ Mare are o Constituţie, astăzi are un com­plex de legi care asigură unifi­carea in justiţie, în administra­ţie, în organizare sanitară, în şcoală. Financiarmente acum patru ani nu aveam încă un buget, şi plu­team în haos, astăzi avem bugete echilibrate, din ale căror exce­dente s’a putut spori lefurile func­ţionarilor, cu aproape încă odată salariile primitoare , şi s’a putut da învăţământului, oştirei, sănă­­tăţei publice şi marilor lucrări ale statului atâtea miliarde cât nevoile cele mai urgente cereau pentru ca să poată fi îndeplinite, fără oneroase împrumuturi făcu­te pe pieţele străine, contractate în condiţiuni ce ar fi robit şi in­dependenţa noastră economică, şi puterea de muncă a generaţiilor viitoare. In astfel de conditiuni, retra­gerea guvernului liberal, apare ca un act voit şi ca o hotărâre băr­bătească însoţită de satisfacţia datoriei îndeplinite, şi­ a marei o­pere realizate. Oricare ar fi guvernul viitor, el are sarcina oarecum uşurată, pentru că el găseşte o situaţiune limpezită, şi o operă care va tre­bui să fie dusă mai departe, după acelaşi plan, cu aceleaşi gânduri, cu o aceiaşi concepţie generală. Sarcina guvernului de mâine, nu este deci aceia de a croi dru­muri noui, şi nici de a inventa soluţii imposibile, ci de a duce mai departe cu toată grija şi competenţa cerută, opera deja înfăptuită. Fără acest gând, şi fără aceas­tă voinţă, guvernarea viitoare nu va putea da roade, pentru că con­solidarea ţărei cere o politică de continuitate, de perfecţionare în amănunte, ori de griji în execu­ţia mai departe a ceea ce este e­­fectuat. Consolidarea, ca orice operă se­rioasă, cere consecvenţă şi conti­nuitate. Ne place să nădăjduim că aceste principii vor fi şi acelea ale guvernanţilor celor noui, şi cu modul acesta opera de întărire de liniştire, şi de apărare a ţă­rei, va fi dusă mai departe pe acelaşi drum şi după aceiaşi con­cepţie generală de conducere a destinelor statului român. Călătorii cari trec prin Atena trebue negreşit să remarce trans­ferarea pe care grecii veniţi din Asia­ Mică au produs-o în ţară — scrie din Atena corespondentul lui „Debate“. In faţa Smyrnei cu zi­durile calcinate, cu clădirile rui­nate, se înalţă la Pireu, un întreg oraş de lemn, unde „iridemeii“ şi-au tansportat căminul lor. Aceştia au adus în patrie gustul lor de muncă, competinţa lor industrială. Astfel că invazia paşnică ce la în­ceput părea o nenorocire, a devenit un element de viitor pentru Gre­cia.Valul­ de şomeri în loc de a nă­pădi totul, s’a scurs în massa muncitoare a­ populaţiei, nouii ve­niţi insuflând un spirit nou celor din jurul lor. Numeroase industrii cari erau inexistente odinioară, au fost cre­­iate, ca de ex.: ceramica, morări­­tul, lucratul covoarelor, etc. După riprimisrea gabo­tajului în Turcia ’Analizând sforţările Greciei pen­tru desvoltarea ei economică şi fi­nanciară, corespondentul francez a­­rată că marina este cea în jurul cărei se concentrează majoritatea sforţărilor naţionale. Suprimarea cabotajului în Turcia, a fost o lo­vitură grea dată armatorilor eleni. Ei au reuşit însă a se reface, aşa că au obţinut progrese evidente în 1924 şi 1925. In Grecia există acum 71 societăţi de navigaţie. Multe vase cu pavilion străin, aparţin u­­nor armatori greci. Naţiunea greacă din timpuri imemorabile a dovedit mari aptitudini pentru exercitarea profesiunei de armator. Medernizarea portului Pireu Actualmente Grecia se preocupă să facă portul Pireu în conformi­tate cu traficul ce are. Sporirea co­merţului pe mare a­ adus negreşit nevoia de a se transforma vechiul­­ port grecesc. Şi mai ales circulaţia­­ enormă între diferitele porturi de­­ pe coasta, elenă şi insulele mărei­­ Egee, a creiat la Pireu marea ne­cesitate a unei noui amenajări pen­tru a se da o mai mare libertate a­­costărilor, tuturor vapoarelor mari sosite din diversele părţi ale lumei. Şi flota de răsboi cere o largă suprafaţă în port şi rada portului. Nu e deci surprinzător că se proce­dează acum la mari transformări pentru a mări suprafaţa apei a cheiurilor şi portului. Flota Edilitară Franţa are un rol preponderant în modernizarea şi sporirea flotei militare a Greciei. Un şantier fran­cez execută nouile cazane ale va­sului Averoff care va fi de altfel complect transformat. Şi crucişăto­rul Helle va fi refăcut, iar comanda a cinci noui submarine, a eviden­ţiat preferinţa Greciei pentru in­dustria şi construcţiile navale fran­ceze. Prin aceste lucrări cât şi prin modernizarea în Anglia, a patru torpiloare tip Aetos, ce vor avea o viteză de 30 noduri, marina greacă afirmă voinţa ei de a juca un rol în Mediterana orientală unde devine un element de supre­maţie pe care a­r’o l lua în seamă, ar fi o greşeală. Sigur este că ma­rina greacă are o Considerabilă su­premaţie asupra flotei otomane, care de fapt e inexistentă. Concursul Marea Britanii Amiralitatea britanică, deşi dispune de forţe mari mediterane, a înţeles a- Iitatea britanică, deşi dispune de forţe mari mediterane, a înţeles a­­cest lucru. Ea a trimes, după cere­rea guvernului grec, în misiune, un amiral — consilier naval­, care va face parte din consiliul de război al marinei şi va avea influenţe mari asupra acţiunei navale a Gre­ciei, deorece va avea controlul şi într’o anumită măsură comanda­mentul flotei. In general, cu toate loviturile date Greciei în Asia­ Mică, se evi­denţiază din zi în zi mai mult reu­şi­ta sforţărilor naţionale pentru păstrarea prestigiului în Medite­­rana orientală. Grecia modernă nu ne face să ui­tăm Grecia antică. Se lucrează la mărirea flotei şi în acelaş timp se lucrează la refacerea coloanelor Parthenon-ului ce domină golful Salamino. Vechea artă elenă rea­pare alături de munca in toate do­meniile vieţei moderne. Statele maritime REORGANIZAREA marinei greceşti — Guvernul din Atena dă o deosebită alectuune operei de organizarea marinei comerciale şi lotei de război —î -----------------------------------­ dlw CowsHiggi Se­eig- Ved­srsţin­e d-lu! Baie­win Din Londra se anunţă că răspun­­zând interpelărei din Camera Co­munelor, ministrul Baldwin a de­clarat că guvernul nu a numit încă un reprezentant britanic, care va trebui să participe la comitetul in­­sărcinat cu examinarea schimbări­lor posibile în constituirea Consi­liului Societăţii Naţiunilor. Guver­nul britanic va asista la conferinţă liber de orice angajamente şi se va sili să asigure un acord între mem­brii comitetului, sprijinind soluţiu­­nea care îi va părea mai prielnică pentru a sluji interesele Societăţii Naţiunilor şi pentru a consolida pacea­­. Baldwin a adăugat că guver­nul britanic nu a pregătit instruc­ţiuni anumite, pentru delegatul ventual. (Rador). D-l BALDWIN ECOURI tu •—— L­a Copenhaga a fost condamnat la închisoare pentru escroche-. rie, d. Bast, episcopul meto­dist din Scandinavia v D­in Plymouth se anunţă la Lon­dra că d. Joseph Coolidge ta­tăl preşedintelui Coolidge se stinge din viaţă fără ca medicii să-i mai poată da vr’un ajutor y —•— — U n comitet special al consiliului municipal din Chicago a pro­pus ca toţi călăreţii să poarte pe şea în spatele calului, un feli­nar roşu, dacă vor să circule prin oraş noaptea. I­n Lorient (Franţa) a avut loc cu o deoseită solemnitate numirea de comandor a Legiunei de o­­noare, a căpitanului de rezervă Serre, fost institutor rămas orb din r­ăzboi.ri — P­aznicul castelului Fontaine­bleau din Franţa, pe când tre­cea cu motocicleta prin pă­dure a fost atacat de un vultur uriaş. El a fost salvat prin sosirea unor automobile. Paserea era excepţional de mare şi viguroasă. — •••— P­entru vânzarea ilicită de alcool, au fost pedepsiţi la New-York 1000 de farmacişti, — cu retra­gerea licenţei. Autorităţile cred a şti că au fost vândute peste 1.237.000 Itr. de alcool în ultimile cinci luni. GENERALUL LAMBRU Cu adâncă părere de rău anunţăm încetarea din viaţă a generalului D. Lam­bru, senator, membru fruntaş al partidului naţional-liberal. Generalul Lambru s’a stins din viaţă în urma unei lungi şi chi­nuitoare maladii, pe care, din pri­cina şi a vârstei înaintate, nu a pu­tut-o învinge. înainte de a face politica mili­tantă şi a se înscrie în rândurile partidului naţional-liberal, gene­ralul Lambru a împlinit o glo­rioasă şi meritoasă carieră militară. Pentru vitejia şi adânca patru­n­dere ostăşească de care a dat do­vadă în războiul cel mare al Intre­­girei Neamului, ducând la victorie divizia a cărei conducere i-a fost încredinţată, generalul Lambru a fost decorat cu ordinul vitejilor „Mihai Viteazul" şi a fost numit Comandor al Legiunei de onoare. După războiu, generalul Lambru a pus experienţa sa, spiritul său drept şi pătrunzător, sentimentele sale româneşti şi acel bun simţ care nu s’a desminţit niciodată în slujba unui organism politic pe care-l consideră singur în stare a realiza consolidarea şi unificarea României­ Mari, la a cărei înche­gare contribuise ca ostaş,—în slujba partidului naţional-liberal Ca senator, generalul Lambru se bucura de o mare autoritate, chiar faţă de adversarii politici, cari îşi dădeau seama că au în faţa lor un om întreg, un caracter, un patriot, un iubitor al ţărei sale, pe care a ţinut s’o servească până în ultime­­le-i clipe, îndureraţi în faţa mormântului acestui stimat şi iubit fruntaş, ru­găm familia îndoliată să primească expresiunea adâncilor noastre pă­reri de fâu. JoS 1 Aprilie 1&2. In primăvară CUM se PREZINTĂ om agricol! Situaţia scriaRätwrUor.—ViBBg.—Situaţi­a animalelor. — vom avea recoltă feisnă Din datele culese dela ministe­rul de agricultură şi domenii, ser­viciul statisticei, reese că în cu­prinsul tării totalul însămânţări­­lor făcute în toamna 1925/926 se ridică la 3­280.755 ha. Faţă cu însămânţările făcute în toamna trecută, există pentru anul acesta o diferenţă în minus de 22.000 hectare suprafaţă,, abso­lut neînsemnată şi care nu va avea nici o influenţă, mai ales că semănăturile de primăvară pot uşor depăşi cu această sumă su­prafaţă din anul trecut. Vom avea recolta frumoasă Interesându-ne la direcţia fer­melor din ministerul de agricultu­ră asupra perpectivelor agricole din acest an, ni s’a răspuns că campania de însămân­tare din a­­ceastă toamnă a fost făcută în condiţiuni prielnice, deoarece tim­pul a îngăduit şi celor mai nevo­iaşi agricultori să-şi facă muncile cerute chiar de culturile mai în­grijite.­­ Ca rezultat, ne spune d. Florea Amărăscu, care a binevoit să ne dea detalii, semănăturile în ge­nere au avut timpul şi putinţa să încolţească la timp şi să vegeteze normal până la căderea zăpezei, intrând astfel, în iarnă, în condi­ţii prielnice. Semănăturile făcute mai târziu, adică prin Octombrie, Noembrie, au avut acest timp excepţional de prielnic. Cantitatea mare de zăpadă, care le-a acoperit, le-a apărat de îngheţ, ţinându-le căldura nece­sară germinaţii şi vegetaţiei se­minţelor băgate în pământ. Semănăturile au suferit numai acolo unde zăpada fie că a căzut puţină, fie că a fost spulberată de viscole. O regiune în suferinţă e şi aceea din Transilvania unde au avut loc inundaţiile din anul trecut. Semănăturile fie primăvară Un punct de gri­je pentru agri­cultori îl prezintă lungirea peste măsură a crnei. Continua cădere de zăpadă şi ploae, pune pământul în condiţii de a nu putea fi preparat în ve­derea semănăturilor de primăva­ră, scurtând astfel şi timpul până la venirea căldurilor, necesar în­­colţitului seminţelor. Sfatul pe care specialiştii minis­terului îl dă agricultorilor, e ca ei să fie gata cu seminţele, ca odată cu îndreptarea timpului să le poată pune în pământ. Situaţia viilor Faţă de producţia abundentă pe care au dat-o viile anul trecut anul acesta producţia va fi slabă, mai ales că viile au suferit şi din pricină că multe au rămas neîn­­gropate astă iarnă. Mai puţin par­ a fi suferit viile din Banat şi su­dul Basarabiei­ Dacă podgorenii vor şti să facă­­ trenurile coardelor cu „ochi negri" în bune condiţiuni, atunci vor putea obţine şi anul acesta, dacă nu cantitativ apoi cel puţin ca­litativ o bună recoltă de vin. Cum guvernul liberal prin măsurile financiare luate a scăzut simţitor taxa de export la vinuri se pre­vede o înviorare a comerţului cu produse. Mulţi producători cu re­coltele nevândute, din cauza că nu puteau obţine decât preţuri de perdere, vom putea încheia acum transacţii în bune condiţii. Situaţia animalelor din țară Ultima statistică întocmită la ministerul de agricultură asupra situaţiei generale a vitelor în Ro­mânia ne dă următoarele titre : Cal. 1.845.208 ; Rdi: 5.398.704 ; Oi, 13.133.144. In general numărul animalelor este în creștere. Grija pe care a purtat-o parti­dul liber al desvoltărei creşterei animalelor, factor foarte impor­tant în desvoltarea agriculturii prin votarea unei legi speciale, creșterea animalelor va lua mare avânt. Prin noua lege, crescătorii se bucurii de multe avantaje şi prime băneşti. Staţia sanitară a vitelo­r Iată situaţia epizotiilor pe nu­mărul de comune la noi şi în sa­tele vecine la începutul anului curent: Polonia:­­Antrax 20 com­.; Tur­bare 254 com.; Morvă 69 com.; Du­­rină 65 com­ ; Febră Aftoasă 139 corn.; Variola oilor, — —; Brânca porcilor com.; Ciuma porcilor și pneumonie infecțioasă 11 com. ; Râia 62 comn.; Holera la pasări 15 comn.; Pneumonie contagioasă la boi în 67 comune. Cehoslovacia: Antrax 64 com­. ; Turbare 32 com. ; Morva 13 com. ; Durină------; Febră Aftoasă, 301­ corn.; Variola oilor 1 —; Brânca porcilor, 19 corn. ; Ciuma porcilor și pneumonie infecțioasă 47 corn. ; Râia 15 corn. ; Holera la păsări 4 comune. Ungaria , 56 comune ; Turbare 193 corn.; Morva în 5 com. ; Du­rină ------; Febră Aftoasă 59 co­mune ; Variola oilor 12 com. ; Brânca porcilor 18 com.; Ciuma porcilor și preumonie infecțioasă 165 comune. Iugoslavia: Antrax 17 comune ; Turbare 27 com­­ ; Morva 16, com. ; Durina 5 com.; Febră Aftoasă­­ ; Variola oilor 37 com­.; Brânca porcilor 53 com.Râia 5 com.; Holera la păsări 1 comună. Bontania : Antrax 50 com.; Tur­bare 103 corn. ; Morvă 48 corn. ; Curină 3 corn.; Febră Aftoasă 6 corn.; Variola oilor 89 corn. ; Brânca porcilor 10 corn. ; Ciuma porcilor si pneumonia infectioasă­­ 58 com.; Râia 15 com­ ; Holera la păsări în 7 comune.

Next